Page 8 - 1965-01
P. 8
Pag. 4 Dramul socialismului Nr. 3115
n »
Un grup artistic al studenţilor
Poziţia Austriei din Bucureşti în Anglia
faţă de problemele LONDRA 4 (Agerpres). — ge, care a avut loc slmbătă d im i
H A V A N A 4 (Agerpres). — Referîndu-se la probleme legate Pe scena unui lealru din Anglia neaţă, a participat Al. Lăzăreanu,
Luind cuviniu l la m itingul care de situaţia internaţională a Cubei, A. E. L. S. a putut fi auzită zilele trecute lim ambasadorul R P. Romîne lo Lon
a avut loc la 2 ianuarie în Piaţa Fidel Castro a ironizat speranţele ba romină. Acest eveniment s-a dra. Succesul obţinut de studenţii
„Jose M a rti- din Havana. Fidel acelora p o trivit cărora Cuba, pentru V IE N A 4 (Agerpres). — petrecut la Southampton, important noştri s-a oglindit în aplauzele fur
P E K IN 4 (Agerpres). — După cum Sun Ţ in -lin şi Dun Bî-u au fost Castro, prim -secretar al conducerii a-şi îm bunătăţi re laţiile cu Statele Ziarul „F ra n kfu rte r Allgem aine" port pe coasta Canalului Minecii. tunoase şi îndelungate, multe la
transm ite agenţia ..China Nouă", în aleşi vicepreşedinţi ai R epublicii naţionale a P artidului U nit al Re Unite, s^ar putea îndepărta de lagă publică sub semnătura lui Hanni 17 studenţi romini din echipa de scenă deschisă, ale publicului cit şi
Populare Chineze. Ciu De a fost voluţiei Socialiste şi prim u l m inis rul socialist. Noi nu vrem nim ic de K onitzer un articol consacrat poziţiei teatru a Casei de cultură din Bu în aprecierile făcute de conducă
şedinţa plenară din 3 ianuarie a
ales preşedinte al C om itetului per tru al guvernului revoluţionar al la im perialişti — a spus el — şi nu actuale a Austriei faţă de proble cureşti au prezentat la Nufield tori ai Uniunii studenţilor englezi,
prim ei sesiuni a A dunării reprezen manent al A dunării Reprezentanţi Republicii Cuba, a arătat că in a- vom accepta niciodată nici un fel mele Asociaţiei europene a liberului Theatre din acest oraş un recital de critici dramatici, de numeroşi
tan ţilo r Populari din întreaga Chină lor Populari din întreaga Chină. nul care a trecut au fost obţinute de condiţii in afară de acelea care schimb — organizaţie economică din din versurile lui Eminescu şi Ar- spectatori.
a celei de-a treia legislaturi, L iu La recomandarea preşedintelui în Cuba succese m ari in domeniul decurg din normele şi legile drep care face parte şi A u s tria — şi stadiu ghezi şi o schiţă de Caragiale, pre Ilarold Hobson, cunoscut om de
organizării muncii, s->a îm bunătăţit
$ao-ţi a fost ales preşedinte al Re L iu Sao-ţi, Ciu En-lai a fost num it situaţia în agricultură. în domeniul tului internaţional. problemele p ri lui actual al convo rb irilor p rivin d cum şi piesa scriitorului irlandez teatni, şeful secţiei de critică dra
„Sundoy
Occi
matică a săptăminaiului
Y. M. Synge „Năzdrăvanul
Treeind apoi la
asocierea A ustriei la Piaţa comună.
publicii Populare Chineze. prem ier al C onsiliului de Stat al transportului şi in alte domenii ale vind construcţia P artidului U n it al Pinâ la instituirea de către guver dentului. Times", a făcut aprecieri deosebit
R. P. Chineze. Au fost aleşi, de ase economiei naţionale. Putem spune cu Revoluţiei Socialiste şi la ridicarea nul englez a taxei de 15 la sută a- Echipa a fost invitată in cadrul de elogioase privind interpretarea,
satisfacţie, a subliniat el, că a fost ro lulu i său în viaţa ţâ rii, vorbito ru l supra im porturilor, apartenenţa Aus legăturilor, de colaborare dintre umorul şi verva studenţilor ro
menea, cei 18 vicepreşedinţi ai Co
realizat un avînt considerabil al a arătat că socialismul este un teren triei la A.E.L.S. a fost destul de a- Uniunea naţională a studenţilor din mini.
Evoluţia m itetului permanent al A dunării producţiei. imens pentru creaţie şi Cuba trebuie vantajoasâ pentru exportul austriac, Anglia şi Uniunea asociaţiilor stu Prezenţa in Anglia a grupului ar
Reprezentanţilor Populari din în Pentru a-şi putea îndeplini toate să-şi aducă contribuţia la experien scrie ziarul. R estricţiile impuse de denţilor din R P. Romină. tistic al studenţilor bucurcşlcni este
conflictului dintre treaga Chină, preşedintele C u rţii obligaţiile, a spus Fidel Castro. Cuba ţa construcţiei socialismului. guvernul englez im portului au de Atit recitalul cit şi spectacolul aprecită ca un pas important pe ca
Populare Supreme, precum şi mem trebuie să producă anul acesta 5 In numele conducerii naţionale a clanşat însă un şoc in Austria. Sus de teatru au făcut parte din pro lea dezvoltării legăturilor de prie
Indonezia şi Malayezia b rii C om itetului permanent al A du m ilioane şî jum ătate tone de zahăr. P artidului U nit al R evoluţiei Socia ţin ă to rii răm înerii A ustriei în gramul celui de-al X-lca Festival tenie între uniunile studenţeşti din
Aceasta va însemna că producţia de liste, şi 'in numele guvernului revo A.E.L.S., recunosc acum câ va fi naţional de teatru studenţesc din cele două ţări şi ca o contribuţie la
nării Reprezentanţilor Populari din zahăr va spori aproxim ativ cu 50 luţionar, Fidel Castro a urat tutu greu de învins criza de încredere Marea Brilanie. promovarea cooperării studenţeşti
NEW YORK 4 (Agerpres) —
întreaga Chină. la sută în comparaţie cu anul 1963. ro r oam enilor m uncii din ţară suc faţă de „m ica zonă a liberului La spectacolul cu piesa lui Syn internaţionale.
Indonezia nu a prezentat încă o cese în anul care începe. schim b' (A.E.L.S.).
notificare scrisă privitoare la hotă-
rirea ei de a se retrage din O.N.U. Festivalul „micul Cannes"
Secretariatul O N.U. a fost inform at a
numai verbal despre această hotă- PARIS 4 Corespondentul Ager metraj. Din juriul fcstivaluhii a
rîre. Se relevă însă că aminarea re pres, C. Dascal, transmite : făcut parte şi scriitorul Eugen
m iterii unei notificări oficiale nu in Duminică s-a încheiat la Cannes Barbu.
Festivalul tinerilor realizatori, „mi Au fost decernate menţiuni spe
dică o modificare a poziţiei Indone
cul Cannes" cum este denumit dc ciale filmelor romineşli „Năică", al
ziei. SAIGON 4 (Agerpres). — semn de protest îm potriva actualului — Un interviu televizat al lui D. Rusk — specialişti, la care au fost prezen Elisabctci Bostan şi „Contrapunct
Pe de a!lă parte, guvernul Federa Situaţia din Vietnam ul de sud a regim. Un mare num ăr de persoane tate peste 100 de filme de scurt- alb", al lui Savel Stiopul.
ţiei Malayeze a anunţat adoptarea devenit luni deosebit de încordată s-au adunat în ju ru l clădirii în care W ASH IN G TO N 4 (Agerpres). — ceasta el a form ulat ca o condiţie în
ca urmare a reluării dem onstraţiilor se află greviştii pentru a-şi mani
unor măsuri excepţionale în legătură In cadrul unui interviu televizat cetarea pretinsei „presiuni" a veci
studenţeşti, perpetuării crizei politice festa solidaritatea. transmis dum inică de reţeaua de te n ilo r din nord ai Vietnam ului de sud
cu hotărîrea Indoneziei de a se re Propunerea britanică de creare
şi a unor noi tnfrîngeri m ilitare su In tim p ce dem onstraţiile antigu leviziune NBC, secretarul de stat al ceea ce a făcut agenţia France Pre
trage din O.N.U. şi pentru cazul a- ferite de trupele guvernamentale. La vernamentale au reînceput la Sai- S.U.A., Dean Rusk, a făcut o tre sse să aprecieze câ „secretarul de
gravării conflictului dintre cele două Saîgon sute de studenţi si budişti au gon, transm ite agenţia France Pre- cere în revistă a p o liticii Slutelor stat american s-a m ărginit în ansam a forţelor nucleare atlantice
ţări. In tre alte măsuri a fost anun demonstrat pe străzi în semn de sse, criza politică prin cnre trece Unite faţă de unele din principalele blu să reamintească un num ăr din
ţată intensificarea ajutorului m ilita r protest îm potriva judecării de către Vietnam ul de sud de 14 zile şi care probleme internaţionale actuale. EI p rin cip iile binecunoscute ale poli se estompează rapid
părea să se îndrepte spre o soluţio
a declarat că, după părerea sa. în-
acordat de Anglia Federaţiei Mala un tribunal m iiita r a patru studenţi nare la sl'îrşitul sâptăm înii trecute cepînd din anul 1961 „s-a înregistrat ticii externe americane fără. să-i a- LO N D RA 4 (Agerpres). — In prezent, scrie UPT, Marea B rl-
ducâ elemente cu adevărat noi"
yeze. Se anunţă astfel că un prim în vin u iţi de activităţi antiguverna continuă să fie ..blocată". Şeful sta un progres constant pe calea unei Râspunzînd la o întrebare în le Sui-se diplom atice din Londra, tanie îşi m odifică pro priile sale pro
detaşament de paraşutîşli britanici mentale. Pentru a evita ca aceste de tului. Phan Khac Sun. nu a reunit păci mai sigure". Cred — a conti gătură cu problema congoleză. Rusk transmite agenţia United Press In puneri pentru a le face mai accep
a fost transportat pe calea aerului m onstraţii să se transform e in mari încă în ju ru l său personalităţile care nuat el — câ a sporit in oarecare şi-a exprim at speranţa câ Consiliul ternational, au confirm at câ pers tabile a lia ţilo r care se îm potrivesc
ar urma să constituie „C om itetul con
din Anglia în Malayezia. Prin sosi mişcări antiguvernamentale, trib u sultativ si constituţional" preconizat. măsură speranţa de a se putea găsi de Securitate şi Organizaţia U nităţii pectivele realizării unui acord p ri şi acestui plan. Nu există insă in
puncte de acord spre n se lichida
Africane vor găsi un m ijloc de regle
vind propunerea britanică de crea
dicii câ se vor realiza anum ite lu
rea noilor unităţi engleze, efectivul nalul a aminei începerea procesului In ce-l priveşte, prim ul m inistru nu prăpastia dintre cele două mari sis mentare a situaţiei din areastă ţară. re a forţelor nucleare atlantice cruri concrete înainte ca prem ierul
trupelor străine din Malayezia va pînă la o dată nedefinită. Demon n efectuat remanierea guvernamen teme ale lum ii dar mai răm in încă M inistrul de externe american a (FNA) se estompează rapid. După Wilson să se consulte cu cancelarul
tală anuntală. multe lucruri de făcut. Putem păşi
spori la 7.000 de oameni. straţiile au continuat pînă după declarat pc de altă parte, că tru cum se ştie, cu peste două sâptâ- Ei’hard la Bonn. în cadrul vizitei
După părerea observalnrilnr, scrie în noul an cu încredere şi speranţă pele americane vor continua să ră- m îni în urmă participa n ţii la sesiu sale oficiale în R. K Germană la TI
Portavionul britanic „Eagle". care prin/,, cînd trupele au intervenit pen
France Presse. situaţia se agravează cu condiţia să înţelegem că mai sint mînâ în Europa ..atît tim p cît va fi nea de la Paris a C onsiliului NATO ianuarie. P o triv it unor surse bine
s-a aflat în ultim ele zile in portul tru a-i împrăştia pe participanţi. Au pe loaie planurile. Snigonul trăieşte inră multe lucruri de făcut. necesar". El a adăugat câ în viilo r, au căzut de acord ca tratativele o- inform ate, cu acest p rile j cl va de
african Mombasa, turnează să se în fost operate arestări. într-un clim at straniu. Nici o per O parte a răspunsurilor au fost o dală cu realizarea eventuală a unor ficiale privind proiectata forţă nu pune e forturi considerabile pentru
drepte spre Sincapore pentru a se Sc anunţă că în oraşul Mue 50 de soană nu ştie rine deţine in mnd consacrate situaţiei din Vietnamul acorduri acceptabile tuturor p ărţilo r cleară interaliată, sâ înceapă la m ij a-i convinge pe vost-germani oâ pla
efectiv frînele. In lr-o zi se anunţă de sud şi Con.yo, regiuni ale lum ii p rivind reglementarea problemei locul lu n ii ianuarie, recomandînd nul britanic le oferă gradul de par
alătura forţelor navale engleze sta studenţi ai universităţi' din locali că a fost găsită soluţia, a doua zi că apreciate de ^erretarul de stat a- germane, Statele Unite ar putea să-şi urgentarea tra tative lor în vederea ticipare la strategia nucleară pe
ţionate în p o rturile malayeze. tate au declarai o grevă a foamei în ea a fost acceptată, iar a treia zi merican drept „două dintre cele mai reducă efectivele m ilitare din Eu realizării unui asemenea acord. cate ei îl doresc. Punctele de ve
totul este pus sub semnul întrebării pcriruloas? focare de tulburări din ropa. In vita t să-şi expună părerea P o trivit aceloraşi sui'se, scrie dere exprim ate recent în capitalele
După cîteva zile. acelaşi piores re lume" Referindu-se la situaţia din privind viitorul alianţei atlantice, se UPI, există indicii tot mai nume europene, după conferinţa NATO
începe. si în acest tim p criza şi răz Vietnam ul de vud. Rusk a lăsat pen cretarul de stal şî-a exprim at con roase că cel puţin unii dintre a lia de la Paris, tind sâ reflecte faptul câ
INI P R O B L E M A C IP R IO T A boiul continuă... tru prim a oară să sc înţeleagă po vingerea că aceasta va continua să ţii interesaţi nu mai sînt entuzias sporesc îndoielile faţă de forţa nu
Luni dimineaţă, in regiunea loca- sibilitatea unei retrageri a trupelor existe şi după anul 19G9 cînd orice maţi de crearea acestei forţe. în cleară interaliată, realizată fie pe
lilâ ţii ninh Gin au fost reluate lup americane din această ţnră în cadrul ţnră membră se va putea retrage din tim p cc a lţii par a o s p rijin i în baza propunerilor britanice, fie pe
re a liză ri unei reglementări politice
Declaraţiile preşedintelui Makarios şi detaşamentele de partizani. O uni a problemei vietmimoze. Pcnlru a- N A T O ca urmare a expirării ter întregime. baza celor americane.
tele dintre trupele guvernamentale
menului dc valabilitate al pactului.
tate guvernamentală a căzut in lr-o
ambuscadă a partizanilor la 8 kilo B. A. U. t
N IC O SIA 4 (Agerpres). — turci, care să coordoneze activitatea Pregătiri în vederea
Preşedintele C iprului, Makarios, acestor forţe ale NATO. metri sud-vest de Einh Gia. Jumâ-
a declarat, p o triv it agenţiei Asso tnte din efectivul unităţii a fost scos CU
ciated Press, că. in dorinta de a M akarios a precizat câ în prezent din luptă. Partizanii au distrus o alegerilor prezidenţiale
im portantă cantitate de armament
evita un dezastru naţional, poporul sc continuă eforturile pentru găsi şi mijloace tehnice. Printre cei ucişi antiguvernamental din Bolivia
cip rio t s-a pronunţat la tim p împo rea unei soluţii de compromis ac CAIRO 4. Corespondentul Ager nouă propunere care. dacă întruneş
triva propunerii comune anglo-amc- ceptabile pentru Cipru. Evorîr.d a- se află şi • in m ilita i' american. pres, N. Plopeanu, transm ite : te m ajoritatea absolută, vn fi supusă
ricane in vederea soluţionării crizei cordurile de la Londra şi Zurich. Agenţia Associated Press aprecia LA PAZ 4 (Agerpres). — fostului preşedinte Esten.vnro, răs Irt R A U. se desfăşoară în pre plebiscitului. Preşedinte ai republi
cipriote. El a a m in tit că această ză câ luptele de Ia D inii Gia au fost Intr-un comunicat publicat dum i turnat la 4 noiembrie 1964. zent pregătirile pentru campania e- cii va fi declarat acel candidat car?
propunere viza in prim ul rind sta preşedintele a declarat câ ele tre rele mai costisitoare pentru tru nică seara, m inistrul de interne al După descoperirea com plotului, lectoralâ în vederea alegerilor pre obţine m ajoritatea absolută a votu
ţionarea în C ipru a unor forţe buie „să fie considerate ca şi inexis pele guvernamentale. Doliviei, Oscar Quiroga Tcran. a dni armata a ocupat toate secţiile de zidenţiale. La 26 m artie ia sfîrşit rilo r celor care au participat la ple
N.A.T.O. si. ceea ce era şi mai rău, tente" si că guvernul său „nu recu noi dale în legătură cu complotul politie din tură şi din capitală. For actualul mandat al preşedintelui biscit. Dacă nici un candidat nu în
în baza propunerii respective se pre antiguvernam ental al cărui plan a ţele m ilitare au îm prejm uit, de ase Gamal Abdel Nasser. Termenul pen truneşte această m ajoritate, Adu
coniza instituirea la Londra a urnii noaşte garanţiile sau alianţele de- fost dejucat cu cîteva ore mal îna menea, palatul prezidenţial şi cîle- tru înscripiea cetăţenilor în listele narea Naţională va prezenta o nouă
com itet intcrguvernam ental form at curgincl din aeeste acorduri semna inte de către forţele armate. El a va clădiri guvernamentale, precum electorale a luat sfîrşit la 31 de propunere, după care urmează un
din reprezentanţi britanici, greci si te sub consirîngere". A. GORE Situaţia spus că complotul pus la cale de şi închisoarea din La Paz Trupele cembrie. In curînd, va avea loc o nou plebiscit. Procedura se repetă
poliţia federală civilă a fast des înarmate patrulează prin centrul o- şedinţă a parlam entului pentru de pînă cînd se ajunge la un rezultai:.
coperii prin interceptarea unor me raşului. P o trivit agenţiei Reuier. au semnarea candidatului la preşedin Preşedintele este ales pe o durata
militară din Vietnamul saje cifrate cme au fost descoperite fost arestate 20 de persoane, între ţie. P o triv it constituţiei, preşedinte de şase ani. El numeşte şi revocă
asupra unei femei. Ana Parada, şi care şeful poliţiei naţionale. Agus- al R.A.U., poate fi ales un cetăţean pe vicepreşedinţii republicii, pe p ri
de sud este imposibil a fostului sef al jandarm ilor. Saul lin Morales, şi Ana Parada. egiptean, născut din părinţi egip mul m inistru, pe vicepreşedinţii şi
Lîerceit a, care ţineau legătura Intre Susţinătorii juntei m ilita re care teni, in vîrstă de peste 33 de ani. m em brii guvernului, pe fu ncţionarii
com plotişti atît din inte riorul cît şi se află la putere s-au în tru n it la Candidatul trebuie sâ fie propus de c iv ili şi m ilita ri. Preşedintele stabi
de rezolvat dinafara ţării. .Jandarmii trebuiau M inisterul de Interne. In comunica cel puţin o treim e din numă.njl de leşte. în colaborare cu guvernul, po
să înceapă rebeliunea sîmbălă sca tul m in istru lu i de interne, publicat putaţilor, după care Adunarea Na litica generală a statului, iniţiază
SAN TIAG O DE CHILE. — G ic- Giuscppc dc Grazia. care la con NEW YORK 4 (Agerpres). — ra, pretexiînd o reducere a efecti după întrunire, se avertizează func ţională trece la vot. Dacă propune legi, le prom ulgă sau li se opune,
va m uncitorilo r din fa bricile de sultările politice dc la 28 aprilie Intr-un interviu acordat unui co vu lui lor şi o dim inuare imaginară ţionarii de stat câ sînt pasibili de rea întruneşte m ajoritatea de două el poate dizolva Adunarea Naţiona
berc ale companiei „Cerveccrins 1903 a fast prim ul dintre candida respondent al agenţiei Associated a soldelor o fiţe rilo r din politie. A- pedepse imediate, dacă ei aplică treim i dîn m em brii adunării, este lă etc. Preşedintele este, totodată,
Unidas“ , care n durat aproape 40 de ţii rămaşi ncalcşi pc lista P a rti Press, senatorul american A. Gorc cademia de poliţie din La Paz avea planul de .sabotare economică sta supusă unui plebiscit. In cazul cînd şi comandant suprem al fo ite lo r a r
zile, a luat sfîrşit cu victoria gre dului social-dcmocrat. a declarat că situaţia m ilitară din sarcina de a orupa clădirea din b ilit de către fostul preşedinte. Paz candidatul nu obţine in adunare nu mate. După alegerea preşedintelui,
viştilor. Ei au obţinut satisfacerea In prezent, dc Grazia nu mai Vietnam ul de sud este „nu numai Seguencomo din apropierea capita Estenssoro. m ărul necesar de voturi, sc face o va fi form at un nou guvern.
cererii lor cu p rivire la rep rim i este membru al P artidului social- im posibil de rezolvat din punct de lei. G rupuri de c iv ili trebuiau să se
rea la lucru a preşedintelui sindi democrat, din care a fost exclus vedere practic, dar chiar de necon unească cu jandarm ii, sâ cheme po
catului lor, precum şi satisfacerea ulterior. Cu toate acestea, p o trivit ceput". pulaţia să se răscoale îm potriva ju n
altor revendicări economice. procedurii, el trebuie să preia lo „In prim ul rînd. a declarat el. nr tei m ilitare şi să ceară formarea u- să miroase parfumuri). Sint excep
SINGATORE. — I.am T liinn, cul rămas liber în urma ieşirii lui fi fost mai bine dacă nu am fi fost nui guvern civil compus din fostul taţi copiii piuă la virsta de 14 ani
preşedintele asociaţiei producăto Saragat din rindul deputaţilor. niciodată acolo. Ceea ce trebuie să preşedinte Paz Eslcnssoro şi repre şi bolnavii.
rilo r de ţesuturi din bumbac din SAN TIAG O DE C IU LE — După facem nu constă în a găsi un ţap zentanţi ai diverselor partide poli In această perioadă, activitatea
Singaporc, a făcut o declaraţie in cum anunţă ziarul „E l Siglo", la ispăşitor, ci să căutăm mijloacele dc tice. în instituţii şi întreprinderi este
care a anun(at câ în prezent mai Santiago dc Chile a avut loc o a pleca de acolo fără să ne pierdem Generalul Alfredo Ovando Can- mai redusă, sc modifică şi progra
bine de 2.000 de m uncitori sint plenară a C om itetului Central al prestigiul. Din punct de vedere m i dîa, eomandaniul-şcf al armatei, a @ FAMILIE MULTINAŢIONALA hri şi Şaahmed au 14 nepoţi şi ne mul de lucru,. De obicei, noaptea
fără lucru şi circa 10 între p rin P artidului Comunist ■ din Chile. litar. o victorie acolo este imposibilă. declarat că o ficia lită ţile poliţieneşti poate. sc transformă in zi. La orele şase
deri au fost închise din cauza res Plenara a examinat problema lup Cred câ ar fi bine să găsim un mo care au organizat complotul erau La Taşkent. capitala Uzbekista- şl jumătate scara se trage cu. tu
tric ţiilo r impuse de Anglia asupra tei maselor populare pentru satis tiv rezonabil, sau o situaţie pentru în legătură cu membri ai M işcării nului, locuieşte familia Şamahmn- & SĂRBĂTORILE nul pentru ca cei care respectă a-
ceastă tradiţie să ştie cînd pot în
im portului de produse din bum facerea dreptu rilor lor şi proble a ne retrage". revoluţionare naţionaliste, partidul dov, una din cele mai multinaţio MUSULMANILOR cepe să mănincc. Cunoscuţii fşî
bac provenind din Singaporc. (Du mele privind pregătirea in vede nale familii din lume. Ea este alcă
pă cum sc ştie Anglia a adoptat a- rea alegerilor parlamentare, care tuită din uzbeci, ruşi, evrei, moldo fac vizite, luind masa împreună.
ccastă măsură în luna mai 1064). vor avea loc în m artie 1965. veni, tătari, ţigani. In zorii zilei de 3 Ianuarie, In A'oaplea esle o intensă animaţie pc
BONN. — După cum relatează STO C KIIO LM . — M inisterul Co In timpul celui dc-al doilea răz R A.U., Arabia Saudită, Irat:, Ior străzi.
La sfirşitul ramadanului, in zi
agenţia DPA, vorbind la postul de m erţului al Suediei a difuzat la 3 t i r î S T O o r tiT r e boi mondial uzbekul Şaahmed $a- dania, Siria, Sudan, a început pos lele de 3, 4 şi 5 februarie, sc săr
tul ramadanului. Timp de o lună,
radio, K arI Mm nmcr, şeful fra cţi ianuarie o declaraţie, în care sc mahrnudov şi soţia lui Bahri au în pînă la 3 februarie, cit ţine rama- bătoreşte bairamul. Pentru musul
unii social democrate din Rundes- arată că la sfirşitul anului 1965, fiat 14 copii ai unor ostaşi căzuţi danul, intre orele patru şi jumă
tag, a adus aspre critici re la ţiilo r ţările membre ale Asociaţiei eu pc front, i-au crescut, i-au dat la tate dimineaţa şi şase jumătate mani, marele bairam are loc intre
frauco-vcst-gcrmanc in stadiul lor ropene a lib erulu i schimb (AELS) SAARBRUECKEN 4 (Agerpres)— in 55 dc mutări pc Florin Gheor- şcoală. C opiii s-au făcut mari, s-au seara, musulmanii sint opriţi de 12 şi 15 aprilie cînd, acei care au
actual. vor reduce cu 10 la sulă tarifele Echipa masculină dc handbal Di- căsătorit şi la rindul lor şi-au în posibilităţi, pornesc in pelerinaj la
In ciuda acceptării cererii fran vamale la im portul produselor in namo Bucureşti si-a încheiat tur ghiu. Alte rezultate: li indie-Lillle- temeiat familii. Acum bunicii Ba religie să mănincc şi să bea (ei nu Mccca, in Arabia Saudită, unde se
Lec-Rocha
remiză;
au voie nici măcar sâ fumeze sau
U'ood remiză;
ceze p rivin d preţul comun la ce dustriale. Cele şapte ţări membre neul întreprins in R. F. Germană. spune că a trăit profetul Mohamed.
Pflcger-Mardle 1-0; Kcres-Gaprin-
reale, „re la ţiile Germanici fede ale AELS — Marea B ritanic. Sue In ultimul meci handbaliştii bucu- daşvili întreruptă. Pilcgcr a cîsligat
rale cu Franţa sint mai proaste dia, Danemarca, Norvegia, Elveţia. reşteni au irrlilnit la St. Ingbert, re- partida întreruptă din runda a 6-a
decit cu oricare altă ţară occiden Austria şi Portugalia — au aplicat prczeritativa regiunii Saarlandes pe cu Lee.
tală- , a declarat Mommcr. o hotărire sim ilară în 1961. care au intrccut-o cu scorul de Clasament: 1. Gligorici (lugosla-
T ratatul de prietenie franco- LONDRA. — Frcd M ullcy, se 19-10. Wa) 6,5 puncte; 2. Pflcger (R. F.
vest-german încheiat în 1962, cons cretar de stat adjunct şi m inistrul LEIPZIG 4 (Agerpres). —
tituie, după părerea lui Mommcr. apărării pentru forţele terestre ol Gcrmună) 6 purrete; .7. Kercs (URSS)
Reprezentativa de handbal (tine
„o evoluţie greşită în relaţiile d in Angliei, a plecat la 3 ianuarie in rel) a oraşului Bucureşti a evoluat 5,5 (J) puncte; 4 Gheorghiu (R.P.R)
5 puncte; 5. Ifindle (Anglia) 3,5 punc
tre Franţa şi Germania occidenta tr-un turneu dc inspecţie la bazele la Leipzig în compania liderului te ele.
lă. Aproape toate paragrafele sale m ilitare engleze situate in Adcn şi campionatului R. D. Germane, KIEV 4 (Agerpres). —
nu sint astăzi dccîl literă m oartă-. in O rientul îndepărtat El va vi DHFK. Handbaliştii germani au Runda a 6-a a campionatului unio
RIO DE JANEIR O — In mesa zita bazele din Adcn, Bahrein. ciştigat cu scorul dc 14-13 (10-8). nal masculin de şah, care sc desfă
ju l său de Anul nou, Hunibcrto Singaporc, Malayezia. Cnruco şi şoară la Kiev, a fost favorabilă ma
Castelo Branco, preşedintele Bra Hong-Kong, P o trivit agenţiei Fran LONDRA 4 (Agerpres). — relui maestru Korcinoi. Ciştigind
In runda a 7-a a turneului iuter-
ziliei, exprim ă speranţa că anul ce l ’resse, într-o declaraţie făcută naţional dc şah dc la Hostings, ma partida cu Holmov. Korcinoi con
1965 va fi „un an de cotitură" pen la aeroport înaintea plecării, Fred rele maestru internaţional Gligo- duce acum in clasament cu 4,5
tru economia Braziliei. Tendinţele M ullcv a arătat că „M arca B rita rici, liderul clasamentului l-a invins puncte şi o partidă întreruptă.
inflaţioniste, spune el, vor fi re nic este hotărîtă să-şi respecte an
duse la „un nivel suportabil- şi gajamentele asumate fată de Fe
economia „va reveni la un ritm de deraţia Malayeză", dar a refuzat
creştere satisfăcător- . să facă în acelaşi tim p o declara
Castelo Branco a dat asigurarea ţie referitoare la situaţia politică m. 1!3 I 10S5
că rata de schimb a cruz.cîroului din această regiune a lum ii.
faţă de dolar, după ultim a devalo VAR ŞO VIA — Agenţia PAP a- 1. Inter. — Atalanla c. italian A î —n 1
rizare, dinainte dc Anul nou va nuntă că Consiliul dc Stat al Re 2. Bologna — Torino M 1—0 1
deveni stabilă ţ '•castă devalori publicii Populare Polone a ra tifi 3. Genoa — Cngliari M î —i X
zare. a spus preşedintele Branco, cat amendamentele la articolele 23, 4 Catania — Fiorentina ff 0—2 2
„va fi ultim a corectură im portan 27 şi 61 din Carta O N U., adopta 5. Juvenîus — Foggia M 1—0 1
tă făcută dc guvern in vederea te de Adunarea Generală O.N.U. la 6. Loncrossi — Roma 1—0 1
stabilizării monedei noastre- 17 decembrie 1964. Amendamentele 7. Lnzio — Mnntova 2—0 1
POiMA — In urma alegerii lui prevăd, după cum se ştie, mărirea R. Mcssina -— Sompdoria „ 2—2 X U.RS.S. — R.S.SA. Daghestan. De peste 20 de ani există in republică şcoala sportivă de copii din
Giusepoc Sara°rat în funcţia dc num ărului m em brilor C onsiliului 9. Varese — M ilan 0—0 X Mahacikala. Mulţi dintre absolvenţii acestei şcoli au devenit sportivi cu renume. Acum, la această şcoală
preşedinte al R epublicii Italia, în de Securitate de la 11 la 15 şi a 10. Angers - - Lvon c. francez A 2—1 1 invaţă la diferite secţii circa 1.000 de tineri sportivi. Secţia de gimnastică artistică se bucură de o mare
locul pe care îl ocupa e) pînă acum num ărului m em brilor C onsiliului 11. Monoro - Iulie „ 1— 1 X popularitate.
la Camera deputaţilor a fost ales Economic şi Social de la 18 Ia 27. 12. Toulon -- St Francais H 2—1 1 IN FOTO : La o lecţie a secţiei de gimnastică artistică.
Fond de prem ii 138.766 lei.
Redaclla şl a»1tnlni«li<»ii« Harului str Dr Petru Groza nr 2*> ielpl«»n I58R '274 2(' . >t !-'■» plâtuâ in numerar conform aprobării Direcţiei Generale PT.TR nr 263 32* in ; num nim e 1949 - Tiparul: întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deva 40.061