Page 81 - 1965-01

CANDIDAŢI Al F.D.P.
C ITIŢI

IN N U M Ă R U L
D E AZI
o In două u n ită ţi agricole
(îf im d vecine c o n d iţii asem ănătoare Strungarul
— rezultate d ife r ite :
O A d u n ă ri generale anuale
« f i olc coo pe rativelor dc consum ------------------de la scularie ------------------------
f is (pag 2-a) ;
'J)M O C o nferinţa organizaţiei In fie c a r e zi, p r in ş u v o iu l m a r e şini d e fre za t roţi d in ţa te — t s-a
de o a m e n i c a r e se în d r e a p t ă s p re spus. D eci, n e tr e b u ie 30 b u c ă ţ i
raionale dc p a rtid A lb a : p iese m e l c d u p le x . Ş l/i d o a r că a -
u zin ă p o ţi o b s e r v a u n m u n c it o r
Cu exigenţă sporită spre noi c e s le p ie s e f o r m e a z ă c o lo a n a v e r t e ­
v o in ic, cn m iş c ă r i sp rin te n e , cu
succese în toate do m eniile p r iv ir e b lin d ă , p r ie te n e a s că , Ca toţi b ra lă a m a şin ii. C e p ă r e r e ai, le
p o ţi e x e c u t a ?
(pag. 3 -a ); m u n c it o r ii c o n ş t iin c io ş i s e g r ă b e ­ C o r n e l lle ria n a dat d in cap în
şte să a ju n g ă cit m a i r e p e d e la
O De peste hotare semn d e a p r o b a r e . îş i d ă d e a s c a -
u z in ă p e n tr u a î n c e p e o n o u ă zi
(pag. 4-a). d e a ctiv ita te . b o g a tă In s u c c e s e •ma că a re in fa ţă o lu c r a r e g re a
d a r n ici un se g tn d ea să d e a în a ­
M u lţ i d in tr e sa la ria ţii U z in e i m e ­
poi. A c u m , c în d îşi a d u c e a m in t e
c a n ic e d in C u g ir îl c u n o s c b in e. II
d e p r im e le piese, h a r n ic u l s tr u n ­
c u n o s c d e o a r e c e C o r n e l lle ria n ,
g a r v o r b e ş t e cu em o ţie .
c ă c i d e s p r e cl este v o r b a , a ven it
Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 19^5 P r e ţ u i r e la uzină încă d in an ul 19-12. S -a d a r a m reuşit.
— A fo st greu , d e o s e b it d e g re u ,
f ă c u t cu noscu L m a l m u lt
p en tru
h ă r n icia şi p r ic e - ____ _ A n u l tr e cu t a
e x e c u ta t în că 20
p c r c a d e c a r e dă
a s e m e n e a p ie s e
in
p r o ­
d o v a d ă
r
c o m p l i c a t e la un
IAU ENTUZIASTE a v e d n i c i e i du cţie. fe lu l preţ d e cost m u lt
D e s p r e
m a i scă zu t a j u ­
c u m C o r n e l lle-
tat f i i n d d e
rian s tâ p h ie ş te
chipele de p isto la ri conduse de w s tru n g a ru l T e o f i l
m e s e r ia p o v e s ­
G heorghe D răgoi şi Pavel A n ta l s-au / m C irn e a n .
In a ce s te z ile în ţo a le în tr e ­ s itu a t an ul tre cu t lună de luna în teşte in p r im u l
La secţia
d is ­
p r in d e r ile d in r e g iu n e a n o a s tră fru n te a în tre c e rii. In semn de pre­ r ia d m u n c it o r i p o z itiv e a p a r ţ i-
tin eri ca G h c o r ­
au l o c a d u n ă r i cu p r ile ju l c ă r o r a
ÎNTRECE O Ei c e l o r m a l h a r n ic i m u n c it o r i c a r e ţu ire a m u n cii depuse, acestor echi­ pii c R u di, V a s ilc u in d s e c to r u lu i
pe le-a fost acordată diplo m a de
s c u lă r ie al U z in e i
lo a n
H e n e g a r,
s -a u e v id e n ţ ia t a n u l tr e cu t lu n ă
c
d c lu n ă In în tr e c e r e le sîiit în ­ „E chipă fruntaşă în întrecerea so­ M a liţa şl al(ii, m e c a n i c e C u g ir,
cia lista pe anul 1904“ . I
m u ia te in s ig n e d c F r u n ta ş fu f o r m a ţ i d e acest & C o r n e l Llerian e-
La re zu lta te le frum oase o b ţin u te r .
în tr e c e r e a s o cia lis tă p e a n u l 1964“. iscu sit s tru n g a r. x e c u t ă şi alte
în anul care a tre cu t şi-au adus con­ p ie s e c o m p lic a t e
V e ş tile sosite la re d a c ţia n o a s ­ C ă ci d e -a lu n g u l
trib u ţia num eroşi lu c ră to ri cum sin t M .d in d d o v a d ă d c
tră v o r b e s c d e s p r e b u c u r ia cu A u g u siin B iră u — m aistru . Eugen’ a n il o r cl a t r a n s ­ m u lt ă m ă ie strie .
Produse P V- r ahzat L c a r e c o l e c t i v e l e d e m u n c ă au în - Oniga — la m în a to r şef, D u m itru M e- m is m u lt o r tineri >- k” 1 r M u n c a lui a fost
P
lîm p in a t a cest e v e n im e n t,
s e m n
he dinţu — la m in a to r, N icolae O ltea - e le v i ai ş co lii ^ şi este ră splă tită
B
al p r e ţu irii m u n c ii d e p u s e . c it c v a nu — m a istru e le ctricia n , N icolae p r o fe s io n a l e tai­ h t 3S te iS c . aşa c u m s c c u v i ­
R e ­
la tă m în c e te c e u r m e a z ă
la un în a lt n ivel calitativ a s p e c t e d c la a d u n ă r ile in ca r e v ia n ţi, G rigo re V iz itiu — cu p to rn r, n e le f r u m o a s e i m e s e rii ilt st m u ­ ne. D a torită r e z u lta te lo r f r u m o a s e
U ngureanu şi W ilia m A be l — m anc-
gar.
o b ţ in u t e in p r o d u c ţie , la s firşitu l a-
a ră ta t hotărirea de a-şi în d e p lin i şi c e l o r m a l b u n e c o l e c t i v e şi c e lo r Nicolae Sueiu — m a istru p rin c ip a l In p r e z e n t C o r n e l lle ria n se o - iiu ln i 1963 a fo st d e c la r a t fr u n ta ş
m a i h a r n ic i m u n c it o r i le -a u fo s t
depăşi sa rc in ile p la n ifica te pe ntru Jn cuptoare şi m u lţi a lţii. D re p t c u p ă d e f o r m a r e a tin e rilo r G h e o r ­ tn în tr e c e r e a s o cia listă , iar în a n u l
lu m in a t e d i p l o m e şi in s ig n e d c
Cu p rile ju l dezbaterii s a rc in ilo r de — sâ îm bunătăţească s im ţito r a n u l în curs. angajindu-se in acest răsplată a m u n cii, pe p ie p tu rile lo r g h e S ă le ja n din a n u l II şi toa u tr e cu t s-a m e n ţin u t lu n ă d e lu n ă
plan pe 1965. m u n c ito rii, in g in e rii calitatea produselor, p rin re o r­ scop : fr u n ta ş in în tr e c e r e : şi a a lto r 52 de lu c ră to ri de la la­ B e r c e a n din a n u l IU . e v id e n ţ ia t hi în tr e c e r e a socia listă .
şi te h n ic ie n ii U zinei „30 Decembrie"* ganizarea fa b rica ţie i şi a un or — Să reducă procentul de ce­ m in o ru l dc 650 mm., au fost prinse T o ţ i ce i c a r e lu c r e a z ă e f e c tiv în Jn re p e ta te r in d u r i f o t o g r a f i a lui
C u g ir au h o tă rit ca p rin folosirea flu x u ri tehnologice rcducînd to t­ nuşă dc la 30,5 la sută adm is, la steluţele de „F ru n ta ş în întrecerea u zin ă c u n o s c fa p tu l că la s e cto r u l a fo st a fişa tă la p a n o u l d e o n o a r e
m ai de p lin ă a u tila je lo r de îna ltă odată procentul dc re b u tu ri faţă 30,4 la sută ; socialistă pe anul 1964- . de s c u lă r ie sint re p a rtiza ţi o a ­ D e m u ltă s tim ă se b u c u r ă C o r n e l
te h n icita te pe care le au, p rin des­ de norm a adm isă cu 1 la sulă. La C.S. Hunedoara m e n i cu o în a ltă ca lific a r e . A c e a ­ B e ria n şi d in p a rtea c e t ă ţ e n i lo r
coperirea un or noi rezerve interne, — Să realizeze o p ro d u c tiv ita ­ ★ sta d e o a r e c e la s e c to r u l a m in tit se c a r e lo c u ie s c în c a r tie r u l C in d e n i.
să realizeze produse la un în a lt n i­ D IN C A R E P lN Ă L A 1 M A I: te de 1,312 tone pe post, cu 2 leg De la H u ­ N u m ă ru l acelora care şi-au înscris e x e c u t ă o s e r ic d e s c u le şi d is p o ­ C a rtieru l, a fla t d i n c o l o d e a p a Itlul
ve l c a lita tiv , angajindu-se să depă­ — 185.400 Ici la pro du cţia glo­ m ai m u lt decît sarcina p la n ifi­ nedoara, iov. lună de lună num ele In rîn d u rile z itiv e d c m a r c p r e cizie . D o m u lt e M a r c . la p o a le le d e a lu lu i D tă g a n a .
cată ; A le xa n d ru Ju - e v id e n ţia ţilo r in întrecerea socialistă o r t a ici sint a d u s e p e n tr u a fi e x e ­
şească p la n u l anual cu ; bală ; este b in e întreţinut:. D e o p a rte şi
— Sâ depăşească pla n u l dc nie, preşedin­ este m u lt m ai mare. P rin tre aceştia c u ta te u n e le p iese ca r e sin t f o a r t e d e cealaltă a stră zii 23 A u g u s t au
— 618.000 Ici la producţia glo­ — 145.660 Ici la producţia g re u d e realizat. M u lţi îşi a m in te s c
bală ; m a rfă ; producţie cu 11.500 tone dc căr­ tele co m ite tu ­ se num ără p rim -to p lto rii Pavel H an- fo st p la n ta ţi a r b o r i o r n a m e n ta li. C a
bune : lu i sin d ica l de gan. M itic ă Ilie , V ilh c lm Farcaş, c u m in a n u l 1963 c o n d u c e r e a U z i­ lo c u it o r al a ce stu i ca rtie r, C o r n e l
— 334.000 Ici la producţia — 2.333 bucăţi la n ţu ri tăie­ secţie de la m a is tru l Ştefan Cazan şi m u lţi a lţii, n ei m e c a n ic e d in C u g ir a h otă rit B e r ia n şi-a a d u s o im p o r t a n t ă c o n ­
m a rfă ; toare : — Să rc a liz c /c peste sarcina la m in o ru l de in to ta l un n u m ă r de 3.459 s id e ru r- să f a b r i c e u n n o u p r o d u s şi a n u m e tr ib u ţie In a c ţiu n e a d e g o s p o d ă r ir e
— 10.000 m l la n ţu ri a rticu la te de plan 367 n il galerie ; 650 mm , ne g işli hunedoreni d e cla ra ţi fru n ta ş i m a ş in a d e fr e z a t roţi din ţa te. P e n ­ şi în fr u m u s e ţa r e .
— 3.300 m l la n ţu ri d ife rite ;
d ife rite : — 200.000 lei econom ii la pre­ transm ite : Ie ri în întrecerea socialistă pe anul 1964. tru fa b r i c a r e a u n e i a s e m e n e a m a­ D e s p r e m u lt e d in ca lită ţile s t r u n ­
— 1.333 000 Ici econom ii la pre­ şin i u z in a a v e a n e v o ie d e p ie s e le
— 7.000 bucăţi la n ţu ri tăie­ ţu l de c o s t; dim ineaţă, sa­ In lupta pe n tru a da p a trie i c ît g a r u lu i C o r n e l B e ria n s-a v o r b it cu
ţu l de c o s t; m e l c d u p le x , d e o s e b it d e c o m p l i ­ o c a z ia a d u n ă r ii o a m e n i l o r m u n c ii
toare ; — Să e xtin d ă arm area m e ta li­ la m are a m ai m u lt m etal, num eroase c o le cti­
— 100.000 lei la b e n e ficii. c lu b u lu i b lu - ve de muncă, brigă zi şi echipe, au ca te, cu file t c u 5 în c e p u tu r i, iar din C u g ir ţin u tă d e c u r in d in sala
— să realizeze pla n u l la produ­ că în g a le rii, arm îndu-se m etalic o b ţin u t rezultate deosebite, depâşin- p a s u l d e peste 96 mm. T r e b u ie să c lu b u lu i m u n c it o r e s c u n d e a fo st
m ing a C. S.
sele p e n tru e xp o rt pînă la data P la nu l de m ăsuri tehnico-organi- 8.300 m l galerie. H unedoara a du-şi cu re g u la rita te sa rcinile. In ai c u n o ş ti n ţ e t e m e in ic e c a să p oţi p r o p u s d r e p t c a n d id a t a l F .D P .
de 1 decem brie ; zatorice în to c m it pe baza propune­ D in an ga jam e ntul luat, să se rea­ sem n de p re ţu ire a vre d n icie i, 55 e x e c u t a a s e m e n e a piese. L u c r a r e a in c ir c u m s c r ip ţ ia e le c t o r a lă nr. 11
r ilo r m u n c ito rilo r, in g in e rilo r şi teh­ cunoscut o a- a fo st r e p a r tiza tă s e c to r u lu i d e seu- p e n tr u a le g e r ile d c d e p u t a ţi în M a ­
— să dea în exploatare cu cel lizeze, pină la 1 M a i : n im a ţie p u ţin de brigă zi şi 222 de echipe d in cel
n ic ie n ilo r prevede p rin tre a lte le : lărie. A tu n ci, c o n d u c e r e a s e c to r u lu i rca A d u n a r e N a ţio n a lă . P r o p u n e r e a
p u ţin 10 zile în a in te dc term en ul obişnuită pe ntru acea oră m a­ m ai m are com b in at sid e ru rg ic al
reorganizarea fa b ric a ţie i în flu x teh­ — 3.000 tone de cărbune ; l-a c h e m a t p e C o r n e l B e ţ ia n şi a a fo st su sţin u tă c u m u lt ă c ă ld u r ă
pre văzu t obie ctivele de construc­ nologic a la n ţu rilo r a rtic u la te ; ex­ — 122,5 mt de g a le rie ; tinală. A ic i s-au ad un ot (a n im a ­ ţă rii prim esc d iplo m e dc b rigă zi şi stat c e v a m o i m u lt d e v o r b ă cu el. d e toţi ce i p r e z e n ţi în sală.
ţ ii şi m o n ta j ; tind ere a unui nou procedeu de fa ­ to rii de la la m in o ru l de 650 mm., echipe fruntaşe in Întrecerea socia­ — A te m d e e x e c u ta t 30 d e m a - V. A L B U
— V \la sută la .productivitatea b rica ţie la la n ţu rile tă ie to a re : in ­ — 2.770 m l de galerie arm ată p e ntru a lua parte la fe stivita te a listă.
muncii. troducerea unei noi tehnologii in m etalic ; în m in ă rii in sicn e lo r şi d ip lo m e lo r de
„F ru n ta ş în întrecerea socialistă pe
— 600.000 Ici econom ii la p re ţu l procesul de fa b rica ţie a m aşinii de ■ — 100.000 Ici econom ii la pre­ anul 1964“ .
spălat rufe. ţu l de cost.
de cost, p rin gospodărirea m ai
A plica re a în practică a m ă su rilo r Cu p rile ju l dezba te rii c ifre lo r de Cei de faţă au p rim it cu v ii a p la u ­ La sărbătoarea celor din Topliţa
bună a m a te riilo r p rim e şi a ze vestea că sch im b u lu i B condus
preconizate, voi- duce la ridicarea plan, m u n c ito rii, in g in e rii şi te h n i­
m a te ria le lo r, reducerea consum u­ n iv e lu lu i tehnic al producţie^. I«v cie n ii de la E.M. P etrîla au făcut de ing. A le x a n d ru P ete rfi i s-a a-
r ilo r specifice şi econom isirea în fă p tu ire a cu succes a angajam en­ numeroase p ro p u n e ri p e n tru îm b u ­ cordat diplo m a dc „B rig a d ă fru n ­ T o p liţa . satul de viaţă lip sită do bucuri». întunecată, Interesul acesta este o u rm a re fi­
fo n d u rilo r b ă n e ş ti; te lo r lu a ţe „-.- -s; nă tăţirea pro d u cţie i, .creşterea pro ­ taşă în întrecere pe anul 1964“ . In reşedinţă a com u­ cum întunecate le erau şi casele jo a - rească a re zu lta te lo r care urm au fie ­
lo t .cuibul a n u lu i .trecut schim bu l B
— 500.000 Ici beneficii ; (Agerprcs) d u c tiv ită ţii m u n cii, ro d vfc e r& r^ e n u -- 'ş i- ir în d e p lin it eu re g u la rita te 's a rc i-' nei cu acelaşi hi - ••se.-stiMmtcv-Ui m ina te de.Jlacâra gă l­ cărei a d u n ă ri' sau in U ln jri. Pi îm a
şei din cărbune, sub procentul a d ­ nîle, depăşindu-şi cu 1 306 tone an­ mc, este aşeznt in ­ buie. trem ură to are a opaiţcloi- sun dată s-a început cu lu c ru ri mai m ă­
runte, dar de cate sătenii aveau ne­
lă m p ilo r. In toata com una nu c ia
tr-o m in u n a tă de­
Cărbune mai mult, mis şi realizarea de cit m ai m u lic g a ja m entul lu at de a da peste plan presiune pe m a r­ d e rit o şcoală p rim a ră in satul To­ voie.
econom ii la p re ţu l de cost. P lanul
M .T.O . în to cm it prevede extin de rea 1.643 tone la m ina te fin ite . G rija deo­ ginea rîu lu i C cr- p liţa , în tr-o casă la fel de nespaţi- „A i* fi bine să facem un podeţ-.
sebită a la m in a to rilo r pentru îm ­ na. la num ai cîţiva oasă, unde se adunau c îţiv a copii, „Să rep ară m sau să co n stru im un
m etodelor avansate de m uncă, me­
de calitate bună canizarea în con tinu are a procesu­ con cretizat în reducerea cu 0,2 la su­ . . . tatea m in ie ră u n ii venind cîte 10-15 km pe poteci d ru m nou in locul..." P ro p u n e rile
bunătăţirea c a lită ţii produselor s-a
k ilo m e tri de loca-
dc m unte. A p ro vizio n a re a cu cele
veneau una după alta. Şi to t aşa se
lu i de producţie, îm b u n ă tă ţire a asis­
tenţei tehnice in vederea red uce rii tă a re b u tu rilo r sub procentul adm is. /tasweASIfidt G helar. Pe de alu­ trcbuinciose oam enii şi-o făceau cu şi în fă p tu ia u . L o c u ito rii din satele
A d u n ă rile de dezbatere a c ifre lo r nute in pro du cţie in anul care a tre ­ pro ce n tu lu i de cenuşă din cărbune A plauzele celor prezenţi aii consti­ i[h iile înconjurătoa a - desaga, m crgînd pe jos pină In H u ­ com unei T o p liţa , în m a jo rita te m un­
rile in co n ju ră to
de plan pe anul 1965 au p rile ju it cut, precum şi a p o s ib ilită ţilo r pe sub adm is. tu it o co n firm a re că schim bu l B me­ m . . f ih ţ re şi pînă deparli le nedoara Dc in tîln it, cetăţenii com u­ c ito ri la E xploatarea m in ie ră G he­
rită să prim ească diplom a de b rig a ­ nei se în tîlne au ra r de tot. şi atunci lar. îşi construiesc din ce In ce mai
O & m S pe văi sînt râspîn
p e n tru m u n c ito rii, in g in e rii şi teh­ care le au în vederea în d e p lin irii cu A sigurarea bazei te h n iro -in a te ria - dă frunta şă în întrecere. U dite cele 7 sate di de la „po run ca celor de la p u te ie " cai e m u lte case noi, spaţioase.
n ic ie n ii de la E.M . P etrîla o ana­ succes a p la n u lu i pe anul 1965. Cu le şi crearea c o n d iţiilo r optim e ne­ M un cin d cu perseverenţă pe n tru mnnt» ci rilunoli le veneau să le aducă la cun oştin ţă că Case noi. şcoli şi căm ine c u ltu ra ­
m unte şi cătune
cesare în fă p tu irii an gajam entelor, s-au a sp rit d ă rile sau alte a n u n ţu ri
liză am ă n u n ţită a re z u lta te lo r o b ţi­ acest p rile j, întreg ul colectiv şi-a ca agregatele să fie c it m ai bine în ­ com unei. L o c u ito ­ le noi, străzi şi d ru m u ri, în tîln c ş ti
sîn t de asemenea ob iective, care vor care p c n liii lo ca ln ici nu însemnau astăzi în toate satele T o p lîţe i. De
sta perm anent în ate nţia organiza­ tre ţin u te , echipele de e le ctricie n i şi r ii acestor aşezări, altceva decît necazuri şi sufe rinţe.
care pe tim p m o h o rît se pierd cu la lu c ră ri de interes obştesc de m ai
ţie i de p a rtid şi conducerii exploa­ lăcătuşi conduse de G heorghe Rusu d e a lu ri cu tot in pă tura dc nepă­ In a n ii noştri şi lo c u ito rii T o p îi- m ică im p o rta n ţă , oam enii au ajuns
tă rii m iniere. şi P om p iliu M unteanu, precum şi e- truns a n o rilo r, duceau în tre cu t o ţei au căpătat d e p rin d e ri şi o b i­ să propună şi apoi su înfăptuiască
ce iu ri noi, şi-au c lă d it o via ţă aşa p rin hă rnicia lo r, eu a ju to ru l sta­
Eficienţa: aproape 1.600.000 cum au visat din totdeauna. lu lu i, lu c ră ri de p ro p o rţii tot m ai
O am enii au început să sc sim tă
m ari. Iată eîteva: 6 din cele 7 sate
Ce învăţăminte trageţi UH OBIECŢII? bine îm pie un ă. La început se adunau ale com unei sînt e le ctrifica te , 7
lei economii mai greu. cu retinei». Cu (im p u i, a- şcoli de 4 ani, în c lă d iri nou co n ­
din activitatea anului 1964 d u n ă rile populare, cetăţeneşti, în - s tru ite (acum a început m unca pen­
lîln irile eu d e p u ta ţii propuşi şi a-
Z ile le trecute s-a fă cu t la cabi­ La obţinerea acestor rezultate o pe linia promovării leşi de ei în sfa tu ri!e populare, au ii. BUD1N
n e tu l tehnic al E.M. G helar b ila n ţu l c o n trib u ţie deosebită au adus-o in o ­ PRINCIPUL - devenit obişnuinţă. C etăţenii p a rti­
a c tiv ită ţii desfăşurate de colectivu l v a to rii loan F urdu i, loan V asiluţă. t e h n i c i i n o i ? cipă la ele cu interes. (Continuare In pag. 2 -a )
de in o v a to ri in anul 1964. D in cele Ioan Dobra, Petru Popa, C onstantin
114 p ro p u n e ri de in o v a ţii înregis­ G ostian, Teodor Gostian. V io re l Po­
tra te în anul care a trecut. 84 au fost pa, Ioan Tom a. Lăscuţ M oţoc şi a lţii,
acceptate şi aplicate în producţie. care s-au preocupat îndeaproape de
D in tre acestea, unele au condus la îm bun ătăţire a procesului de produc­ CREŞTEREA GRADULUI OE MECANIZARE
ţie şi realizarea de c it m ai m ulte e-
uşurarea m uncii, ia r altele. In nu­
oonom ii, făcînd p ro pu neri care au
m ă r de 23, la realizarea de econom ii.
fost acceptate şi aplicate.
P rin aplicarea lo r In p ro du cţie s-au E fo rtu rile co le ctive lo r tehnice de ţin e dacă am fi a vu t m ai m ulte m a­ de m in ă şi cherestelei la susţinerea
rea liza t econom ii postcalculate In N I C O LA E T IŢ E IC Â la u n ită ţile T ru s tu lu i m in ie r Deva şin i cu siloz şi dacă acestea a r ii a- lu c ră rilo r m in iere , realizindu-se în
valoare de 1.592.572 lei. corespondent s-au în d re p ta t în cursul a n u lu i 1964 p ro vizio na te cu p n e u rile necesare. cursul a n u lu i 1964 econom ii de c ir ­
în d ire cţia cre şte rii p ro d u cţie i şi La E. M . M u n ce lu l M ic, exploatare ca 2.400 m.c. lem n de m ină şi ciica
p ro d u c tiv ită ţii m u n c ii p rin in tro d u ­ la care preocuparea pe ntru in tro d u ­ 60 m.c. cherestea.
cerea de noi m etode tehnologice, a- cerea te h n icii noi a co le ctivu lu i dc A cţiun ea aceasta a r fi avu t re­
decvate m eca nizării, in special a o- m uncă face ca această un itate să zultate m u lt m ai frum oase dacă nu
p e ra ţiu n ilo r grele, cu vo lu m m a­ se situeze pe loc fru n ta ş in ca d ru l s-ar fi iv it unele deficienţe. A stfe l,
re de lu cru . De asemenea, s-a T ru s tu lu i m in ie r Deva, c h ia r şi la ap rovizion are a cu ancore a fost ne-
a cţio n a t în d ire cţia în lo c u irii m ate­ carierele de ram bleu încărcarea se ritm ic ă , confecţionarea a rm ă tu rilo r
ria le lo r d e ficita re sau scum pe cu al­ face m ecanizat, cu a ju to ru l a 2 m a­ m etalice s-a fă cu t greoi şi cu in iîr-
tele m ai ie ftin e şi cu vo lu m m ai re­ şin i electrice de încărcat E .M .P .-l; ziere; s-a dus lipsă de no rm ative
dus de m anoperă de m ontaj şi în ­ g ă u rile lu ng i p e ntru derocarca m a­ pentru su sţin e rile cu în lo c u ito ri la
tre ţin e re la susţinerea lu c ră rilo r te ria lu lu i cu a ju to ru l e xp lo zivu lu i lu c ră rile m in ie re ce se execută din
p rin cip a le m in ie re (p u ţu ri, g a le rii, se execută cu foreza N.K.R.-100. fo n d u ri geologice; cadrele tehnice
s u ito ri, rostogol u ri etc.). S-a căutat din unele e xp lo a tă ri cum sin t E. M.
P entru generalizarea şl extinderea
ca pe cît posibil, elem entele de teh­ T e liu c şi E. M. Z laşti, au avu t o in ­
in con tin u a re a m ecanizării, în spe­
nică nouă ce te in tro d u c sau gene­ cia l a o p e ra ţiu n ilo r grele şi eu vo­ suficien tă preocupare pe ntru e x tin ­ L u c r ă r i d e u rlă p e d e f ile u l Văii Jiului.
ralizează, să fie astfel alese şi a- lu m m are d in subteran, u n ită ţile derea s u s ţin e rii cu în lo c u ito ri ai
plieate in c it să fie la n iv e lu l te h n i­ le m nu lui.
T ru s tu lu i m in ie r Deva au fost do­
cii m oderne. P entru a se continua cu m ai m u l­
tate num ai în cu rsu l a n u lu i 1964 cu
Un loc im p o rta n t pe lin ia pro m o­ u tila je de îna ltă tehnicitate. D in tre tă inte nsita te acţiunea de econom i­
v ă rii te h n icii noi l-a ocupat in u n i­ acestea a m in tim : 4 foreze tip N K .R .- sire a le m n u lu i s-a prevăzut ca in ACTUALITATEA
tă ţile noastre extinderea în că rcă rii 100, H autocam ioane basculante de anul 1965 să se execute susţinerea
m ecanice în abataje şi la lu c ră rile 12 tone, 263 p e rfo ratoa re p n e u m a ti­ unui vo lu m m ai m are de lu c ră ri m i­
de în tre ţin e re . P rin introducerea m a­ ce, 105 coloane telescopice, 29 v e n ti­ niere cu ancore, inele de b o lţa ri şi
ş in ilo r de încărcat P.M .L.-5, L .Z .K .-l latoare pneum atice, 270 vagoneie alte m ijloa ce m oderne. Pe această 9 După cc s-a bucurai dc succes Q Dîn in iţia tiv a T rustulu i reg io­
p, L.Z .K .-3 p şi U n io s-au încărcat p e n tru m inereu, com presoarc, m aşini cale se estimează obţinerea vinei e- în numeroase lo calită ţi din reqluuea nal C .osljl, tniinc, la gospodăria dc
m ecanic 55.000 m.c. m aterial exca­ de to ix re ta t, in s ta la ţii pe ntru v e ri­ conom ii de m a te ria l lem nos de c ir­ noastră, colectivul T eatru lui dc slal slat din M iercurea va avea loc un
va t la în a in tă ri in g a le rii, reprezen- ficarea s u s ţin e rilo r ancorate şi a lte ­ ca 6 000 m.c. lem n de m ină şi circa din A rad a poposii aseară în oraşul scluinb tic experienţă pc teme zo­
tîn d 37,2 la sută dîn to ta lu l excava­ le. Preocuparea p e n tru m ecanizarea 200 m.c. cherestea. Cugir. Pc scena clubului sindicale­ otehnice. La acest schimb dc ex­
ţ ilo r realizate. O preocupare ro d n i­ procesului de producţie continuă şi De m e n ţio n a t că la m ajoritate a lor dc aici, a rtiş tii din Arad1 au perienţă vor participa in g in e rii zo­
că în această d ire cţie a a vu t-o E. M. în 1963. C o nform p la n u lu i, vom a- p re fa b ric a te lo r necesare s-au d a t.re ­ prezentat u llim u l spectacol din tu r­ otehnist!, m edicii veterinari, b rig a ­
M un celul M ic şi E. M. G he lar unde chiziţîona u tila je în valoare de circa p a rtiţii la in d u stria Jocqlă d in re g iu ­ neul întreprins cu piesa „Căsnicia d ie rii dc (a term ele de taurine şi
nu-i o joacă".
s-a încărcat m ecanic 90,8 la sută, 30 m ilioa ne lei, in tre ra re 15 m aşini nea H unedoara, p e n tru a nu sc re­ uu număr însemnat dc în g rijito ri de
respectiv, 55,3 la sută d in v o lu m u l to ­ de încărcat şi tra n sp o rta t p e ntru a- peta lipsa de p re fa bricate re sim ţită # Dum inică, in mai m ulic locuri animale de la gospodăriile de slal
tal excavat la lu c ră ri de îna intare . bataje, 7 m aşini de in e ă ixa t pe n tru In 1964. din regiune au (ost organizate vi- din regiune. A id se va prezenta un
Nesatisfăcătoare a fost insă preocu­ g a le rii, 240 vagoneţi de m ină, 64 cio ­ O susţinută preocupare pe lin ia nă lo ri colective. 115 v in ilo r» ama­ referai p rivin d rezultatele obţinute
parea ce lo rla lte e xp lo a tă ri şi in spe­ cane pneum atice, locom otive de m i­ te h n icii noi a existat în dom eniul to ri s-au deplasat la Luncani-Haţeg, dc G.A.S. M iercurea îu creşterea
taurinelor, se va vizita ferma dc
cia l a celor de la Săcărîm b şi B ă iţa - nă, autocam ioane basculante, s tru n ­ in tro d u c e rii un or noi m etode de e x­ Valea Roatei-Hunedoara, V otci, Bră- anim ale şi se va prelucra un plan
C răciuneşti unde p la n u l de încărca­ g u ri, pompe, ven tila to are, tro lîi. Va ploatare şi generalizarea celor va­ nişca-llia, Zlelna, Teiuş, V in ţu l dc de măsuri în vederea rea liză rii pla­
re mecanică nu s-a rea liza t decit in tre b u i să ne ocupăm insă m ai m u lt loroase. Astfel,- a fost s ta b ilită şi Jo.s-Alba, nude au fost organizate nului sta b ilit in această ramură dc
p ro p o rţie de 12,8 şi respectiv 10,1 la de folosirea ia întreaga capacitate a proiectată metoda de exp lo atare pe n­ astlel dc acliuni. Ziua s-a încheiat producţie pentru anul 1965,
cu vinarea a 9 m istreţi din care 4
sută. Un succes de seamă s-a ob­ tu tu ro r m ecanism elor, de buna lo r tru zăcăm întul c u p rife r Deva, unde au fost îm puşcaţi de vîn ă to rii lilia -
ţin u t in sectorul carieră a l Ei M în tre ţin e re . De asemenea, trebu ie se va in troduce p e n tru prim a dată lel Petroşani O M îine scară la clubul sin d i­
T eliuc, unde s-a m ecanizat în tre g u l m an ifestat m ai m u lt interes pe ntru in ţară o metodă de exploatare cu Cele mai bune rezu lla lc le-au ob­ calelor din Deva se va organiza o
proces de producţie. calificare a cad relor necesare n o ilo r m ecanizarea în c ă rc ă rii şi transp or­ ţin u i v în ă lo rii am atori: Dănilă M i- scară a tin e re lu lu i. La această sea­
T ra n sp o rtu l m ecanizat in abataje, u tila je . tu lu i în abataje cu a ju to ru l m a şin i­ clăuş, loan Zăvoianu, Ioan M i­ ră distractivă vor fi in v ita ţi să par­
ticipe tin e rii din in s titu ţiile şi în ­
cu a ju to ru l scrcpe relo r şi a m aşinii Un a lt aspect al p re o cu p ă rilo r lo r lip silo z; s-a p re g ă tit o nouă me­ tic a şi Ludovic H o rva lli. Num ai in tre p rin d e rile oraşului Deva, care
de încărcat eu siloz, a a vu t ea re­ pe ntru tehnica nouă este acţiunea todă de exploatare la cariera de do- acest an v în ă lo rii de la filia la Petro­
zu lta t reducerea sub stanţia lă a efo r­ p o rnită în cursul a n u lu i 1964 p ri­ şani au predat spre va lo riiica rc pen­ volcază la 7 m artie pentru prim a
G H E O K G IIE T U D O R
dată.
tu lu i m u n c ito rilo r şi creşterea p ro ­ vin d reducerea consum ului de m a­ Ing ine r şef la T ru s tu l m in ie r tru export peste 700 kg carne dc
d u c tiv ită ţii p rin tra n sp o rtu l meca­ te ria l lemnos in subteran. In acest mistreţ. In faţa tin e rilo r se va tine o ex­
Deva
nizat în abataje a circa 300.000 tone. scop s-a stud iat, in tro du s şt genera­ CRISTINEL POPA punere p rivin d dreptul de vot In
C. S. HUNEDOARA: Cojo d® lucru a laminorului blumlng. R e alizări m ai bune s-a r fi p u tu t ob­ liza t u tiliza re a în lo c u ito rilo r le m n u lu i (C on tin u are în pag. 2-a) corespondent R.P.R.