Page 82 - 1965-01
P. 82
Pag. 2 Nr; 3134
Drumul Socialismului
Un obiectiv important — LÂ SĂRBĂTOAREA
creşterea gradului de mecanizare
CELOR DIN TOPLITÂ
( U r m a r e d in pag. 1) enţa in d iscu ta b ilă a ei şi să fie pre
g ă tit pe ntru a o folosi. La in tro d u
1 om ită Tulea, s-au s ta b ilit, proiectat cerea şî extinderea te h n ic ii noi, tre ( U r m a r e d in p a g 1) Cînd în ca d ru l adunării, tovară
şi e xp erim e ntat metode de exploata buie ap lica te s o lu ţii optim e, alese şul M ir c e a R a m b a , vicepreşedinte
re la E. M . T eliuc. tru con stru cţia unui local de şcoală
la cel maî în a lt n iv e l tehnic cunos al C o m ite tu lu i exe cu tiv ai S fa tu lu i
Desigur, pe bn7.a c o n c lu z iilo r tra cut pe plan m ondial, p e n tru a se de 8 ani), 10 km de d ru m u ri noi, p o p u la r regional, a anun ţa t că p rin
te, s tu d iile făcute v o r fi ap lica te in evita s o lu ţiile in te rm e d ia re şi depă T o v . K iss L a d is- căm ine cu ltu ra le , poduri şi altele. aceste re a liză ri com una T o p liţa a o-
practică pe scară in d u s tria lă . şite de tehnica m odernă. D in punct lau ne-a trim is a- în a in te de începerea oricărei lu cupat p rim u l loc în întrecerea pa
Ce în vă ţă m in te s-au tras d in ac de vedere m a te ria l, trebu ie asigu c e a s ta f o t o g r a f ie cră ri, de fiecare dată, cetă ţe nii se trio tic ă pe regiune, oam enii au iz
tivita te a a n u lu i 1904 pe lin ia pro- rată dotarea cu u tila je şi m ateriale c a r e în fă ţişe a z ă sfătuiau cu d o p u ta ţii, discutau in a- b u cn it în ropote de aplauze e n lu -
m o v â n i te h n icii noi ? In p rim u l rînd adecvate şi asigurată asistenţa te h a s p e c tu l e x t e r io r d u nă ri populare, stabileau cum să zinste. V o rb in d de spic munca p lin ă
că este im perios necesar ca tehnica nică pină la însuşirea deplină a tu al n o ii a u t o b a z e muncească. îndeosebi in u ltim ii ani, de a vîn t cu care cetăţenii p a trie i
nouă să fie in tro du să şi extinsă sub tu ro r a m ă nu ntelo r elem entelor noi l.R T A. d in o r a de cînd s-a organizat întrecerea pa şi re g iu n ii noastre p a rticip ă la ac
şul B ra d. trio tic ă p e ntru buna gospodărire şi ţiu n ile de muncă p a trio tică p e n tru
toate form ele, adecvată sp e cificu lu i introduse, d in partea celor chem aţi
lo c u rilo r de muncă, co n trib u in d u -se să aplice noul. în frum u seţare a com unelor, lo cu ito gospodărirea şi înfrum useţarea sa
r ii T o p liţe i şi-au org an izat tot niai
p rin aceasta a lît la creşterea pro T rebuie com bătută a titu d in e a de te lo r şi com unelor, tovarăşul M ir-
bine munca. Doresc din toată in im a cea Ram ba o fe lic ita t, în num ele
d u cţiei si p ro d u c tiv ită ţii m uncii, cît conservatorism şi tra d iţio n a lism , ca şi com una lo r de m unte să ajungă C o m ite tu lu i exe cutiv al S fa tu lu i
şi la scăderea p re ţu lu i de cost şi în care în special în m in e rit este adînc la cinstea de a fi frunta şa re g iu n ii. p o p u la r regional, pe foţi cetă ţe nii
special la reducerea sensibilă a e- înrădăcinată. E necesar să perseve | P Despre gîndul acesta al lor. des pentru hărnicia lor. pentru succe
fo iiu lu i fizic al m u n c ito rilo r. Pen răm în acţiune pină la obţinerea re pre lu c ră rile în fă p tu ite p rin m uncă sele cu care s-au situ a t în frunte a
tru ca tehnica nouă să fie introdusă zu lta te lo r cerute. E necesar, de ase p a triotică , cetăţenii satelor com u în tre ce rii.
şi generalizată sub d ife rite le ei fo r menea, să se urm ărească co n tin u u nei T o p liţa , au v o rb it pc la rg la a- Inm îna rea D iplo m ei de com ună
me, se im pune în p rim u l rînd ca eficienţa te h n ic ii noi şi să fie s ti dunarea po pu lară care s-a ţin u t d u frunta şă in întrecerea p a trio tică pe
personalul ce urinează s-o aplice să m u la ţi m a te ria l cei care o b ţin re m inică. regiune în anul 1964, a c o n s titu it
fie convins de necesitatea si e fic i zultate bune in acest dolneniu. A u ve n it lo c u ito ri din toate satele. m om entul cel niai entuziast al a-
A flase ră că nu era vorba num ai de d u n ă rii.
o adunare populară obişnuită, ci ţeni şi-au lu a t angajam ente m o b i
In c u v în tu l
num eroşi cetă
lor.
că se aşteptau oaspeţi care aveau să
Adunări generale anuale Pe urmele materialelor publicate le com unice rez.ultatele în tre ce rii pa lizatoare. şi-au a ră ta t ho lă rîre a c«n
triotice .
şi în cursul acestui an să muncească
i m
■
11
■■
■
i«
i
■
—
■
■
îm b ră ca ţi sărbătoreşte, s-au pre
zentat cu m u lt în a in te de ora sta cu acelaşi a vîn t pe n tru în fru m u se
ţarea satelor lo r. M oţoc S igism und,
b ilită .
Francisc.
Pavel Costescu, T e n ţe r
ale cooperativelor de consum „IARNA prezentată dc D u m itru Preda, p re Tonia V iorica. A u re l A lic şi to ţi
A u ascultat atenţi
in fo rm a re a
c e ila lţi au v o rb it pe la rg despre în
ÎN SATELE BRĂDENE“ şedintele c o m ite tu lu i executiv al trecerea d in tre satele lor, întrecere
s fa tu lu i p o p u la r com unal, în ca ic
care va continua cu şi niai m are
tat şi unele lip s u ri, acesta desfăşu- erau sintetizate rezu ltatele a c ţiu n i entuziasm . această «adunare festivă
lo r de m uncă p a trio tică din cursul
în
Tot
Z i l e l e tr e cu te în a ctivita tea c o o p e r a t i v e l o r de c o n s u m a a v u t lo c un rin d o m uncă nesatisfăcătoare în In tr-u n u i din ra id u rile efe ctu ate lor pe care le are această in s titu an ului 1964. In ea se vorbea des au fost înm înate insigne de „F ru n
e v e n im e n t d c s c a m ă : a d u n ă r ile g e n e r a le a n u a le C u acest p r ile j s-a ceea ce priveşte desfacerea c ă rţii. de ziarul nostru în raion ul Brad, ţie de cu ltu ră . La d a ta respectivă pre toate satele, evide nţiin du -se re taş in gospodărirea satelor*1 u rn ii
f ă c u t b ila n lu l r e a liz ă r ilo r în r e g is tr a te in a nu l tr e cu t şi s-au stabilit m ă a liz ă rile şi fru n ta ş ii lor. La T o p liţa
Sub conducerea org an elo r şi o r privind a c tivita te a c u ltu ra lă la sate, — 22 -X I1 -1964 — ca n tita te a de n u m ăr de 40 cetăţeni. P rin tre cei
su ri c o r e s p u n z ă t o a r e m e n ite să c o n t r i b u i e la în fă p tu ir e a s a r c in ilo r ca r e g a n iz a ţiilo r de p a rtid , rezultate de s-2u făcu t în tre ţin e ri de d ru m u ri, care au p rim it această d is tin c ţie a-
sta u in acest a n in fa ţa u n ită ţilo r c o o p e r a ţ ie i d e c o n s u m . D e s p r e fe lu l pe lin g ă num ero ase părţi pozitive, c o m b u stib il rep artiza tă era in s u fi s-au m ontat tu b u ri la p irîu l Bodea- m in tim pe Ion Tom a, T e n ţe r F ra n
seamă au o b ţin u t şi m e m b rii coope cientă, iar prin acoperiş, din c a u 2a
cum s-au desfăşurat a d u n ă r ile c o o p e r a t i v e l o r de c o n s u m n e -a u scris ou fost scoase în e vide nţă şi lip s u sa, s-a co n stru it încă o sală de cisc, Meda A nlşoara, Popa C ornel,
ra tiv e i de consuni din Sarm isegetuza.
m a i m u lţ i c o r e s p o n d e n ţ i. la tă c i l c v a a s p e c te reieşite d in s cris o rile sosite rile existente Ia un ele c ă m in e c u l n e g lije n ţe i, se in filtra apa. clasă, la D ăbica şi Hăşdâu, s-a Pieda H erm ina, N icolae Popa, Pe
la re d a c ţie ; In atenţia co n s iliu lu i de conducere tu ra le şî b ib lio te ci. Astfel, s a c riti Răspunzînd critic ilo r aduse de m u n cit pentru term inarea căm ine
al acestei cooperative a stat preo tru S pafiu, Petru Şendroni. L e o n ţin
cat fa p tu l că la Bucureşci, deşi e- ziar, Sfatul p o p u la r al ra io n u lu i lo r cu ltu ra le , lo c u ito rii din V ă la r Dobora etc care au fost totdeauma
cuparea p e n tru buna a p rovizion are
xistă c o n d iţii pentru a se org an iza şi-au e le c trific a t satul, în Golocş in fru n te a a c ţiu n ilo r obşteşti.
Corespondentele noastre Elena Cheorghe M unteanu etc. au c ritic a t cu m ă rfu ri a m u n c ito rilo r forestie ri. Brad ne co m u n ic ă u rm ă to a re le : s-a p ro cu ra t m a te ria lu l pentru con
In încheiere, brigada artistică a
Ioan şi S idonia M ureşan ne in fo r o serie de ne a ju n su ri care au exis Corespondentul nostru, tov. A le x a n o a c tivita te b o ga tă , n u m ă ru l a c ..C riticile fă c u te de ziarul ,,D ru strucţia unei şcoli de 4 ani la care că m in u lu i c u ltu ra l din T o p liţa a de
mează eă m e m b rii cooperativei de tat în a c tivita te a cooperativei oră- dru M ăgurcanu ne inform ează că la ţiu n ilo r în tre p rin se este mic, iar c a mul s o c ia lis m u lu i" în raidu l „Ia rn a s-a şi tu rn a t fundaţia, ia r la Curpen lectat pe p a rtic ip a n ţii la adunare
consum orăşeneşti O răşiie au înche seheşii de consum. P rin tre aceste de această cooperativă, co m p a ra tiv cu lita te a acestora a lă sat de do rit. în satele b ră d e n e " sînt juste. D i şi Dealul M ic cetă ţe nii au reparat cu un frum os program a rtis tic d e d i
ia t b ila n ţu l a n u iu i trecut cu succese ficienţe a m in tim nerespectarea în tru - anul 1963. în 1964 s-au desfăcut cu De asem enea, nu a existat o su fi rectorul c ă m in u lu i cu ltu ra l d in Bu d ru m u rile , au făcut alinierea gardu cat fru n ta ş ilo r în întrecerea p a trio
însemnate. A stfe l, com p ara tiv cu n- tm u l a c e re rilo r de consum, desfa peste 1 300 000 lei m ai m ulte m ă rfu ri cie ntă p re o cu p a re pe ntru a n tre n a cureşci, tov. G re u Sabin, ţin în d rilo r. L u c ră rile acestea (care sin t tică.
n u l 19G3 în a n u l tre cu t cooperativa cerea unor m ă rfu ri de calitate nei o- alim en tare şi in du striale . Nu au ră rea tu tu ro r fo rţe lo r existente in seam a de în d ru m ă rile ce î s-au doar cîteva din cele realizate în Şi aceste program e prezentate de
de consum orăşenească O răşiie a respunzăioare, deservirea în condi mas însă in afara c ritic ii a d u n ă rii anul 1964) efectuate p rin m uncă a rtiş ti am a to ri din localitate, şi alte
desfăcut cu peste 11 la sulă m ai ţii nesatis făcătoare la unele m agazi generale o serie de deficie nţe care co m u n ă la o rg a n iza re a şi d e s fă dat, a re fă cu t p la n u l de activita te p a trio tică au schim bat şi mai m u lt a c tiv ită ţi c u ltu ra le de masă au in
m u lte m ă rfu ri. P rin tre a lte le s-pu ne etc. s-au m an ifestat în activita te a consi şurarea m uncii c u ltu ra le , pe n tru o al c ă m in u lu i c u ltu ra l, cup rm zînd în înfăţişarea satelor de m unte din tra t în ob işn uin ţa oa m en ilo r de pe
liu lu i de conducere. A stfe l, la nu
v jn d u t peste 300 televizoare, apron- ale g e re ad e cva tă a tem elor la ci acesta m an ifestări de masă de o raza com unei T o p liţa . V aloarea lor aceste m eleaguri. Ele se adaugă la
* Despre m odul cum s-a desfăşurat meroase magazine s-a sem nalat lip
pe 200 m aşini p e n tru spălat rufe, clul de c o n fe rin ţe agrozo oteh nice . totală este de 303.352 lei, revenind noianul de fap te care au schim bat
adunarea generală a cooperativei de sa un or m ă rfu ri care sînt solicitate mai b u n ă c a lita te , la realizarea
peste 200 frig id e re etc. consum clin Daia. ra io n u l Sebeş, ne-a des de către cu m p ă ră to ri. In raid a mai fost a m in tit fa p tu l cărora îşi a d u c c o n trib u ţia toţi in cile 198 Ici pe cap de lo cu ito r. viaţa to p iiţe n ilo r.
F aptu l că s-a îm b u n ă tă ţit s im ţito r scris tov. A na T îm a rîu . P rin tre a l că Io Buceş, sfatul p o p u la r c o m u te le c tu a lii din lo ca lita te . Planul
V eşti despre desfăşurarea ad un ă
a ctivita te a cooperativei orăşeneşti tele, din corespondenţa respectivă rilo r generale ale co o pe rativelor dc nal a n e g lija t lu are a u n o r măsuri te m a tic al c ic lu lu i de c o n fe rin ţe a-
dc consuni O răşiie este concretizat am desprins fa p tu l că in ceea cc consum s-au p rim it si de la a lţi co destul de im p o rta n te pentru buna g ro zo o te h n ice a fost, de asem enea,
în be ne ficiul de 1.200.000 Ici rea liza t priveşte circu la ţia m ă rfu rilo r preve respondenţi. D in cele relatate în îm b u n ă tă ţit.
în cui-sul a n u lu i trecut. Cu tonte a- d e rile p la n u lu i au fost depăşite cu scrisori se desprinde hotărîrea con o rg a n iz a re a m uncii c u ltu ra le . Aici
cesiea s-au m anifestat şi unele d e fi 2 la sută, ia r la desfacerea c ă rţii cu s iliilo r dc conducere şi a c o n s iliilo r nu erau sobe pentru încălzit, deşi In co m u n a Buceş, com ite tu l exe
cienţe, m ai ales în ceea ce priveşte ] la sută. săteşti, a tu tu ro r m e m b rilo r coope existau fo n d u ri rep artiza te in a- cutiv al sfatului p o p u la r a procurat
desfacerea c ă rţii în m ediul ru ra l. cest scop. pentru sălile c ă m in u lu i c u ltu ra l
Succesele m e m b rilo r cooperativei ra to ri de a desfăşura o a c tiv ita te tot
D in scrisoarea p rim ită de la iov. de consum din Geongiu sînt relevate Referitor Ia c ă m in u l cu ltu ra l din sobele necesare, astfel că în p re
N icu S burhca re ţin e m că şi la coo în tr-o scrisoare p rim ită de la iov. maî rodnică în acest an sub condu Z d ra p ţi, se a ră ta că Sfatul p o p u la r zent a ctiv ită ţile c u ltu ra le se d e s fă cat 2
perativa de consum orăşenească H a Petru Dudas. A stfe l, la com erţ p la cerea organelor si o rg a n iz a ţiilo r de din C rişcior nu s a în g rijit să a si şoară în mod core spunzător. La
ţeg plan ul la a p rovizion are a fost nul a fost depăşii cu 6 la sută. ia r pa rtid, pe ntru îm b un ătăţire a c o n ti gu re toate c o n d iţiile pentru ca a c Z d ra p ţi, c ă m in u l cu ltu ra l a fost de
re a liza i in p ro p o rţie de 101,6 la su la a c h iz iţii plan ul va lo ric s-a re a li nuă a a p ro v iz io n ă rii p o p u la ţie i cu tivitate a c u ltu ra l-e d u c a tiv ă să se asem en ea ap ro vizio n a t cu lemne i M H
tă. In ceea ce priveşte planul de n- zat in p ro p o rţie de 230 la sută. De m ă rfu ri in d u s tria le şi alim en tare. po a tă de sfăşura la nivelul s a rcin i de foc, iar aco p e rişu l re p a ra t" . 31 1
c h iz iţii, însă re a liz ă rile sînt nesatis* asemenea, s-n extin s reţeaua de des
făcătoare, cele m ai slabe rezultate facere a m ă rfu rilo r p rin darea în fo A
fiin d în reg istrate de către gestiona losinţă in 1964 a un ui m agazin u n i
r ii Elena Rusuroi, Răsădea nu Faus- versal m ix t cu etaj la Geoagiu şi a Invătămîntul agrozootehnic de masă
tin ş.a. N um eroşi p a rtic ip a n ţi la dis unui m agazin a lim e n ta i' la G. A. S.
c u ţii p rin tre care iov. Irin a Vnsiu, G elm ar. In a ctivita tea co n siliu lu i co
V ic to r G a v riliţă , E m ilia n lle rle a , op erativei de consum s-au manifcţ£-
Cu toate lecţiile ia r frecvenţa s-a rid ic a t la peste 90 bine pâ m în tul şi să realizeze p ro
la sută. Acelaşi nu m ăr de le cţii s-a d u c ţii m ari în toate sectoarele dc s s »
la zi anul III, ia r frecvenţa este tot «aşa a ctivita te . IO A N LU P U g®J
predat şi la cercul dc le gu m icultu ra,
de bună. A vem şi un cerc zootehnie in g in e r agronom la cooperativa ? • - î
A n u l acesta, co n siliu l de condu anul II. La acesta s-a expus un nu agricolă dc pro du cţie din
cere al cooperativei agricole de p ro m ăr de 11 le cţii, ia r frecvenţa este Bobîlna, ra io n u l O răştic T U I I 4 M ’h w ifa D fc
ducţie din B obîlna, în d ru m a i de o r de sută la sută.
ganizaţia de pa rtid , a creat c o n d iţii
In expunerea le c ţiilo r se folosesc Frecvenţă bună
mai bune de desfăşurare pe ntru în- d ife rite planşe şi d ia film e care fac 5 T i L O u R
V dţâm îniul agrozootehnic de masă.
ca le cţiile să fie mai interesante,
C u rsan ţii şi le cto rii au la dispozi mai a tractive , uşuiîndu-se astfel în Tn cadrul cooperativei «agricole dc de calitate cupceţun convt*
ţie m anuale, m aterial in tu itiv , dia- ţelegerea do către cursanţi a p ro b le pro du cţie din V ingard. raion ul Sebeş,
fiIn ie si săli corespunzătoare. D ato funcţionează trei cercuri de in vă ţă - n a b ile T lA R O 6 1 -C din cekiio
m elor tra ta te în le cţii. La unele din m înt agrozootehnic. D in tre acestea
rită pre ocu pării c o n s iliu lu i de condu
lecţii de la cu ltu ra cerealelor, a le două sin t pentru c u ltu ra p la n te lo r id .rezervo r tra n s p a re n t cu
cere, b rig a d ie rilo r şi s o lilo r dc ech i
gum elor şi din zootehnie, se fac dc cîm p anul 11 şi 111, ia r unul zoo piston; _____________ ___
pă pentru m obilizarea cu rsa n ţilo r
şi de m on stra ţii practice cu cu rsa n ţii. tehnic. L e c ţiile sînt frecventate de
la lecţii, p a rticip area acestora s-a 121 cursanţi. La cercul de cu ltu ra
îm b u n ă tă ţit s im ţito r faţă de anul Pînă în prezent în vă ţâ m în tu l agro LLARO 61- S din plexigurn re
zootehnic de masă organizat în coo p la n te lo r de cîm p anul H I. cei 41
trecui. L e c ţiile ce se expun au un de cursanţi urm ăresc cu m u lt in te
c o n ţin u t bogat, strîns legat de a c ti p e ra tiv^ agricolă de producţie din res desfăşurarea le c ţiilo r ţin u te dc zervor transparent cu piston
vitatea practică a m e m b rilo r coope B qbîlna se desfăşoară in c o n d iţii către tov. lu lţa n a Bocciu, in g in e ru l Fl&RO PioniER redus,
ra tive i agricole de pro du cţie si cu bune. Ne vom stră d u i şi de aici îna agronom «al u n ită ţii. In scopul de n
p rin d m ulte exem ple din unitatea inte să obţinem rezultate cît mai face le c ţiile cît mai interesante, mai rwervoi transparent cu pipetă;
noastră. atractive, lectorul foloseşte la fie
bune, pe ntru ca m e m b rii coopera
La cercuri de c u ltu ra cereale care expunere planşele adecvate. Ca ranoANt M toiwia practice,I
lo r anul III, s-au expus, pină la 15 tiv e i agricole de producţie, im bogă- urm are, !o cele I I le cţii predate pînă
V e d e r e in te r io a r ă din m a g a z in u l cu a u to s e r v ir e din Teiuş. ia nuarie a c., un num ăr de 12 lecţii, ţin d u -şi cunoştinţele, să lucrcz.c mai la 20 ia n u a rie a.c. frecvenţa cursan hp PIX hexagonal pentru mine groşii
ţilo r la cerc a lost cuprinsă în tre 92-
100 In sută. Aceasta dovedeşte că ae;FLARO 6 0 cu jgn:;., penfaj mine ţ
în doua unităţi agricole vecine CONDU!! văţă m în t se străduiesc să-şi rid ice subtin,de calitate superioară.
m em b rii cooperatori cup rin şi Ui în-
de
cunoştinţe
necontenit n ive lu l
profesionale.
R A D U GMEORGME
corespondent
ASEMANATOARE — REZULTATE DIFERITE
tehnică rad io ; 11,45 C iclu de cîn-
tcce „P a tria mea"; 12,15 M uzică
po pu lară ; 12,45 O rchestre de m an
C ooperativele agricole de .produc a avut ca plantă prem ergătoare nice ce se îau în vederea o b ţin e rii negativ asupra pro du cţiei. E fectul d o lin e; 13,03 M uzică din opere;
ţie din P ianul de Jos şi P ianul de c u ltu ri de păioase, ia r pe 7 la sută do p ro d u cţii spoi jle. S ta b ilire a den n e a p lică rii lu c ră rilo r dc în g rijire 13.30 S olişti de m uzică uşoară ca ic
Sas, raio n u l Sebeş, sin t u n ită ţi veci a m in a t după prăsitoare. Cunoscând s ită ţii s-a făcut în mod d ife re n ţia t, necesare s-a văzut la recoltat. Făcînd ne-au v izita t ţara; 14,00 M e lo d ii
ne, situ a te pe raza aceleiaşi comune. (aptul că producţui este in flu e n ţa tă de la o ta rla |a alta, avîndn-.se în itn sim p lu calcul se poate constata MIERCURI 27 IANUARIE 1965 populare; 15,30 Ş tiin ţa în slu jb a pă
Ele au c o n d iţii pedoclim atice asemă în m are măsură de păstrarea u m id i vedere h ib rid u l c u lţjv n ţ şi gradul de că p rip neexecptui ea praştiei a doua c ii; 15.40 M uzică uşoară de G elu
nătoare, ia r p rin cip a le le c u ltu ri ocu tă ţii în sol, im ediat după recoltarea fe rtilita te al sol ului. Pe te re n u rile pe îţiîreag«n sup rafaţă s-nu p ie rd u t Splomoneseu şi lă nci Korosi ;
pă in cadrul am b elor u n ită ţi sup ra p la n te lo r prem ergătoare s a trecut mai fe rtile s-au lăsat în medie cjte peste 200 tone porum b. Însem nătatea CINEMA 10,03 M uzică uşoară; 10,30 E m isiu 16.00 M e lo d ii populare in te rp re ta te
feţe a p ro x im a tiv egale. Deosebiri la executarea a ră tu rilo r de vară 35.000 plante la hn, ia r pe cele cu şi necesitatea a p lic ă rii cu stricte ţe «a ne lite ra ră — aspecte din viaţa lite de E ra te rin a Cuzuioc, Ion Blâ.jan
prea m a ri nu există nici în ceea ce sau de toamnă. P entru m enţinerea fe rtilita te m ai scăzută densitatea a în tre g u lu i com plex de m ăsuri agro D E V A : 40 de m in ute pînă în rară a ora şului T im işo ara; 10,50 şi G heorghe Gigea, 17,10 P rogram
p live şte fo rţe le şi m ijloa cele de teren ului în stare curată, a ră tu rile fost de 3Q.OQ0 plante la ha. R ă riln l tehnice specifice c u ltu rii p o ru m b u lu i z o ii — cin em a to grafu l ,,P a tria "; Fragm ente din opera „C a va le ria de p o tp u riu ri; 18,00 Pagini d istra c
muncă. Cu Tonte acestea însă. re au fost. discuite o dată sau de două s-a făcut o dată cu executarea p rim ei reiese si mai m u lt în evidenţă ară D ia vo lu l desertului — cinem ator rusticană" de M ascqgni; J2,03 C in- tive din operete; 10,30 Le ctură d ra
zulta tele pe care le-au în re g istra t ori. in fu n cţie dc gradul de îm bu- praştie m anuale. D a to rită efe ctu ării tând că dacă şi ia coopet«ativa a g ri g ra fu l „A rta "; P E T R O Ş A N I: V ii şi tă orchestra de m uzică po pu lară a m atizată din ro m a n u l „U Itip ia noap-t
c ele două u n ită ţi în producţie anul ruiennre <1 solului. ia tim p Şi de calitate a lu c ră rilo r a- colă de pro du cţie clin P ianul de Sus m o rţi — seriile I şi II — cinema^ U zin e lo r „E le e tro p u te re " din C ra- te de dragoste, în tîia noapte de răz
trecut au fost d ife rit? A stfe l, In In vederea p re g ă tirii unui pat ger m întite, la cooperativa agricolă de s-ar fi rea liza t o pro du cţie la n ive lu l tog ra ful „R e p u b lic a "; G hepardul iova; 13,00 C oncert de p rîn z; 14.10 boi" de C am il Petrescu; 19,05 „A n ţ
cooperativa agricolă de producţie m in a tiv corespunzător, lucru ren cu producţie din P ianul de Jos s-au celei o b ţin u te la P ianul de Jos se — se riile l şi II — cin em a to grafu l D ansuri de estradă; 14,30 Roza vîn- în d ră g it o m elodie" — em isiune de
din Pianul de Jos s-au o u ţin u t de grqpa cu discuri s-a aplicat in mod realizat în medie cîte 2.4IC kg po puteau realiza în plus peste 590 tone „7 N o ie m b rie "; LU P E N 1: Poveste tu rilo r: Nou«i şi m inunata geografie m uzică uşoară romineascQ; 19,30
pe fiecare hectar mai m u lt cu 1.44(1 d ife re n ţia t si în prim ăvară , îna inte rum b boabe la hectar. La obţinerea porum b boab?. Acc.asia a r fi perm is de pe Don — cin em a to grafu l „C u l a p a trie i; 15,00 P re lu cră ri de fo l Şcoala şi viaţa : ru b rica „C n v în t
kg. porum b, 220 kg. griu, 6 9(10 kg. de semănat. Sem ănatul s-a la cul unei asemenea p ro d u cţii a c o n trib u it ca la cooperativa agricolă de produc tu ra l"; SI M E R I A : Dragoste neîm clo r ale co m p o zito rilo r n o ştri; 16,10 către colegii noştri tin e ri"; Poşta
c ai toi i ş.a. faţă de p ro d u cţiile rea pe întreaga suprafaţă cu m aşinile în bună măsură şi iip lifa re n p rin c i ţie din P ianul de Sus să se re p a rti p lin ită — cin em a to grafu l „ M u r o C intcce pe versu rile p o eţilor: M a e m is iu n ii; 20,10 M uzică populară;
lizate de către m e m b rii cooperati •-S .P C .-i cînd tem peratura solu p iu lu i cointeresării m ateriale. zeze pentru zîua-m uncă cu peste 5 şu i"; A L B A IU L J A : C o laboratorul rin Danuş, A liron-R ad u PaiŢischi- 20.30 Noapte bună co p ii; Povestea
vei agricole din Pianul de Sus. lui a ajuns kt 8 grade C îlsius şi era Si (a cooperativa agricolă de p ro kg porum b boabe m ai m ult. P entru Celca — cin e m a to g ra fu l „V ic to ria "; vcscu, Teodor Balş, N ina Cţtsîan; „O aspetele m o rii"; 20,40 C întă re ţi
In cadrul am belor u n ită ţi, în in creştere, această lu crare fiin d în- ducţie din P ianul de Sus s-au fo lo realizarea o b ie ctivu lu i «amintit era N ă zd ră vă n iile lui K oja — rinem .a- 10.30 M uzică uşoară in stru m e n ta lă ; de operă clin tre cu t: Jean A ta n n -
sti'iiciur-a c u ltu rilo r prăsitoare şi Cv-clrniă in lim ite le pcu i o n e l o p t i s ii h ib riz i d u b li din generaţia 1, ia r necesară însă o preocupare niai sus to g ra fu l „23 A ug ust"; SEI3EŞ: Al ipi 17,35 Solişti şi orchestre de muzică siu; 21,15 T eatru la m icro fo n ; „P eer
G yn t" de H e n rik lbscn; 22.46 Pie
negre — cinem atograful „P ro g re
păioase, porum bul ocupă o ponde me. La semănat s-nu folosit hîbi i- p? aproape 70 la sută din suprafaţa ţin u tă în dire cţia fo lo s irii d in p lin s u l"; M ic ii visă to ri cinem atogra populară; 18.45 M uzică ronune«ască se in stru m e n ta le ; 24,00 Concert de
re însemnată, acestei plante fiin - ',,11 d u b li 101, 103 şi 311 g e n tra ţia cu ltiva tă porum b ul a a vu t ca plante a fo rţe lo r sî «a m ijlo a ce lo r existente fu l „S ebeşul"; O R A Ş T IE : Inspecto de estradă, 10.00 A rii din operete m uzică uşoară.
clu-î rep artiza tă circa 40 la sută din I O chită cu sem ănatul, pe o m a prem ergătoare cereale păioase. A ici i:i cadrul u n ită ţii, pe ntru executarea ru l şi noaptea — cin em a to grafu l in te rp re ta te de fon D qciqn; 19,15
suprafaţa a ra bilă. Ţ in în d scnnia de rc pai ie din suprafaţă s-au in corp o s-o in tîi'z ia t însă ci| pregătirea te la tim p şi de c a liL ite a lu c ră rilo r „P a tria "; G o lfu l Elena — cinem ato U n iversita tea tehnică radio — ci B u le t’ ne de ş tiri si radio ju rn a le :
im p o rta n ţa economică pe ra re o pre rat în sol in medie rîie 100 kg «azo ren ului, tyirti precis cu exec utarea a- agrotehnice. gra fu l „F la c ă ra "; H A Ţ E G : P rim u l clul co n stru cţii; 19,30 P rogram de 5,00; 0,00; 7,00; 10,00; 12.00; 14,00;
zin tă cu ltu ra p o ru m b u lu i, de nece tat de am oniu la lu n a r. După sem ă ră tu rilo r d i vară, fap t ce a Jacul ca A m bele u n ită ţi dispun de însem tro le ib u z — cinem atograful ..Popu m uzică populară cerută de m em 16,00; 18,00; 22,00: 23.52 (program ul
sitatea s p o ririi continue a produc nat. cînd porum bul a avu t 3-4 fru n o m are e m ilia ',c din apa existentă nate rezerve pentru sporirea produc la r'1; B R A D : O m ul a m lib ie — c i b rii cooper«ativelor agncole de p ro I); 7.30; 9,00: 11,00; -13,00; 15,00;
ţie i la hectar, precum si de fap tu l ze s-a aplicat o lucrare cu sapa ro în sol să se piardă p rin evaporare. ţiei de porum b la ha. . Acest lu cru nem atograful „S t roşie"; IL IA : Fe ducţie din satele C u rm ătura , re 17.00; 10.00; 21.00; 23.00; 0.52 (pro
că cele două u n ită ţi îşi desfăşoară ta tivă pe aproape întreaga sup ra fa Sem ănatul s-a făcut in bune con di este dovedit de fap tu l că în c o n d iţii riga de aur — cinem a to grafu l „L u giunea O ltenia şi B irtin , regiunea gram ul II).
«activitatea în c o n d iţii asem ănătoare ţă p la n ifica tă O m ine atenţie s-a a- ţii, d i ca lita te şi tn perioada optim ă, asemănătoare de producţie, în cad rul m ina"- H unedoara; 20,00 Radiogazeta dc Buletin meteorologic
de producţie, se pune firesc în tre cordat re g lă rii sem ănătorilor, pentru îna inte de sem ănat o porte d in teren fiecărei cooperative agricole unele seară ; 20,30 C oncert d is tra c tiv ;
barea : care este cauza d ife re n ţe i de a realiza lu c ră ri de calitate, astfel o fost fe rtiliz a t cu îngrăşăm inte orga brigăzi au realizat p ro d u cţii supe RADIO 21.15 Recital de poezie un iversală PEN TR U 24 ORE
recoltă înregistrată ? Pupă c uni sc incul să nu se îngreuneze executa nice, ia r o dată cu sem ănatul, pc tere rioare faţă de media în reg istrată pe P nO C ,R A M U L I: 5,OG M elod ii — versuri închinate n a tu rii; 21,30 V rem e închisă cu cerul mai m u lt
ştie, producţia este in flu e n ţa tă de o rea m ecanizată a prăşi Icdor. Tot oda- n u rile m ai p u ţin fe rijle , s-au în co rp o unitaie. In «acest scop este necesar populare in te rp re ta te la cliferiţe in M elod ii de dragoste; 22,15 M uzică acoperit. V or cădea p re c ip ita ţii lo
uşoară in te rp re ta tă de A d ria n o Ce-
scrie de fa cto ri. De la bun început fcj s-a u rm ă rit respectai 'i adine urnii ra ţ in sol cîte flO-IQO kg «azotat de ca încă de pe acum cînd tim p u l p e r strum ente: 5,30 Lecţia de g im na sti lentano: 22,30 M uzică de d«ans. cale suh form ă de ploaie şî ninsoa
trebu ie -arătat că In cooperativa a- dc semănat, pe te re n u rile mei grele am oniu la ha. După semăna*, pc 250 m it?, să se facă o scrie de p re g ă tiri că: 5,40 Cţntece şi jo cu ri; 6.20 J u r re. VîQtul va sufla p o triv it clin
gricolă de producţie din Pianul de h ib riz ii fiin d in co rp o ra ţi la 6-8 cm. ha. s-n aplicat o lu crare cu sapa ro cum sînt asigurarea sem inţelor, fe r nalul satelor; L u c ră ri de în g rijire P R O G R A M U L II: 7,35 Jocuri pord-est şi est. T em pe ratura aeru
Jos a existat o preocupare deose Ca li u ră ri de în g rijire , pe întreaga tativă. A po i s-«a efectuat o prăsilă tiliza re a te re n u lu i şi executarea ară a v in u lu i; 0,30 M uzică uşoară; 0.45 populare; 8,10 Piese de estradă ; lu i va li cuprinsă în tre 0 şi -f4
bită faţă de aplicarea în tre g u lu i suprafaţă s-au el'erţiiK l cile 3 praşi- tu rilo r pe sup rafeţele rămase nenra- S alut voios de p io n ie r; 7,10 M uzică 0,03 C intece şi jo c u ri populare; glande ziua, iar noaptea în tre — 1 şi
com plex de m ăsuri agrotehnice spe 1c m etanie? şi 2 m anuale La a doua mecanică şi una m anuală pe 3C0 ha. le din toamnă. De asemenea, cu o- de estr.adă: 7,30 S fatul m e d icu lui; 9.30 Pneini din operete inspira te — 5 giancle.
cifice c u ltu rii p o rum b ulu i. A stfe l, la şi a treia prasilfi. adinei mea ele lu Preşiln a doua s-o aplicat însă nu cazin discuitării şi a p ro b ă rii planu- 7,45 M elod ii d istra ctive : 8.00 S um a din fo lc lo r; 10,00 Noi în re g istră ri PENTRU URMĂTOARELE
am plasarea c u ltu rii respective s-a cru a fost mai mică. pentru a nu tă m ai pe 210 hn. Pe lingă fap tu l că rilo r de producţie pe acest an este rul presei; 8.06 M uzică populară: de m uzică de cam eră; 10.30 C intă
ţin u t seama de h ib riz ii c u ltiv a ţi, de ia răd ăcinile plan te lor. A sigurarea aceste lu c ră ri nu s-au efectuat la necesar să se stabilească asemenea 8,30 A nsam ble vocale din operete; sextetul vocal fe m in in „P e ri ni ţa"; 3 ZILE
planta prem ergătoare, de fe rtilita unei densităţi optim e de plante la m ăsuri tehnice si org anizatorice care 9.00 Dansuri sim fonice; 9.30 D in 10,45 C tntere p ion iere şti; 11,03 M e Vrem e schim bătoare cu tem pera
tea so lu lu i ele. 93 la sulă din su ha ocupă de asemenea un loc însem tim p nici calitatea acestora n-a fost să asigure realizarea pas cu pas a fo lc lo ru l m uzical al popoarelor; lo dii din film e ; 11,30 U niversitatea tura sttiţîonaiă.
p ra fa ţa re p artiza tă pe ntru porum b nai in com p le xul de m ăsuri agroteh corespunzătoare, ceea ce a in flu e n ţa t o b ie ctive lo r prevăzute în plan.