Page 83 - 1965-01

NrJ 3T3* Pag. 3
Dramul socialismului

i t »
« A i î
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI

RAIONALE DE PARTID ALBA
O M G ^ I I L E

reze h o tă rîri şi p la n u ri dc m ăsuri
B o g ă ţiile s o lu lu i Şi s u b s o lu lu i r a io n u lu i A l b a o c u p ă u n l o c i m ­ MUNCA cit mai eficiente In acelaşi tim p să
p o r ta n t In c a d r u l e c o n o m ie i regiu n ii. E x p lo a ta r e a m in ie r ă şi U z in a m e ta - se organizeze mai judicios numen de
Ic^elW iilit'ă d in Z la tn a , C o m p l e x u l C.F.lt. T e iu ş -C o ş la r iu , Î n tr e p r in d e r e a înd ru m are şi control* fa p t dc care
d o m o r ă r it A l b a lulta, f a b r i c a „ A r d e l e a n a ", Î n t r e p r in d e r e a d e in d u s ­ depinde în u ltim ă analiză în fă p tu i­
trie lo c a la şi F a b r ic a de p r o d u s e r e / r a d a r e , ca r e va in tra pa rţia l in ORGANIZATORICĂ Şl rea m ă su rilo r şi h o tă rîrilo r ela­
f u n c ţ iu n e iu um il acesta, re p r e z in tă p e is a ju l g e n e r a l in d u stria l al r a ­ borate.
ion u lu i. M ai m u ltă g rijă trebuie să avem
In a fa r ă de a cestea , pe iuncq M u r e ş u lu i şi T ln ia v e i, c u p r in s ă in e x ­ fală de creşterea n o d u rilo r orga­
tr e m ită ţile r a io n u lu i, se iu ţin d te r e n u r i fe rtile cu ltiv a te cu d iv e r s e p r o ­ PROPAGANDA DE PARTID, n iz a ţiilo r dc p a rtid din co n stru cţii şi
du se a g rico le . D e a lu r ile şi c o lin e le r a io n u lu i o fe r ă la rg i p o s ib ilită ţi unele cooperative agricole de p ro ­
pentru cu ltiv a r e a p o m i l o r şi v iţei d e vie. In cad rul ra io n u lu i, in in stitu ţi­ ducţie, <are au încă un nu m ă r m ic
ile c u ltu r a le şi d e in v ă ţ ă m i u l işi d e s fă ş o a r ă a ctiv ita te a u n m a r e n u ­ LÂ NIVEL MAS ÎNALT de m em bri şi can didaţi de p a rtid .
m ă r de o a m e n i ai m u n c ii a b ţin in d rezu lta te r e m a r c a b i le in a ctiv ita te a C oncom itent cu aceasta trebuie in ­
lo r d e zi cu zi. Fe.lul cutu o r g a n iz a ţiile de partid, e c o n o m ic e şi de stat tensificată munca de educaţie a ce­
din r a io n au m u n c it p e n tr u în d e p li n ir e a sa rc in ilo r ce le -a u r e v e n it tu ­ C o nferinţa organ izaţie i raionale preocuparea o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid lo r p rim iţi, astfel ca ei să-şi însuşea­
tu ro r s e c t o a r e l o r de activita te, in lu m in a D ir e c t iv e lo r C o n g r e s u lu i al de p a rtid a ap reciat a ctivita te a des­ pe ntru organizarea şi buna desfă­ scă în lr-u n tim p scurt toate preve­
l l l - l e a al P.M.Fi. a fast pe la rp discutat in c a d r u l c o n fe r i n ţ e i ra io n a le făşurată de com ite tu l raio n a l in do­ şurare a m un cii de propagandă şi d e rile h o tă rîrilo r p a rtid u lu i si sâ-si
de p a rtid ale c ă r e i lu cră ri s -a u d e s fă ş u r a t in zile le de 16— 17 ia n u a rie a.c. m eniul org an izatoric si dc propa­ c u ltu ra lă dc masă. ln v ă ţă m in lu l de poală aduce a p o rtu l in lr-o m ăsură
gandă, preocuparea sa pe ntru creş­ p a rtid a fost mai bine organizat in lo t m ai m are In în fă p tu ire a lor.
terea ro lu lu i de conducător al o r­ acest an şcolar, m ergîndu-se pe l i ­ A ctivita te a dc propaganda şi c u l­
g a n iz a ţiilo r de p a rtid pe lo cu rile de nia c re ă rii de cu rsu ri şi cercu ri su­ turală de masă trebuie îm b u n ă tă ţită
BILANŢUL Şl SARCINILE b iliza re a oa m en ilo r m un cii d in ra ­ perioare cum sînt: econom ie p o litică , continuu. Să veghem ca e ficien ţa
producţie, a ca p a cită ţii lo r de m o­
ei să aibe ca rezu ltat p rin c ip a l dez­
economie in d u s tria lă şi agrară, filo ­
ion pe ntru în fă p tu ire a s a rc in ilo r de zofie. bazele m a rx is iu -lc n in is m u lu i voltarea a titu d in ii noi faţă de m uncă
şi faţă dc b u n u rile obşteşti, com ba­
ÎNTREPRINDERILOR p a rtid , economice şi dc stat din raza şi altele. Preocuparea ce a existat in terea m a n ife stă rilo r de in d is c ip lin ă
această d ire cţie a dus la creşterea
ra io n u lu i. In mod deosebit s-au scos
in evidenţă succesele o b ţin u te pe l i ­ n iv e lu lu i e x p u n e rilo r şi d is c u ţiilo r In şi a a ilo r a titu d in i înapoiate, d in
procesul dc producţie şi din via ţa
cercu ri si cu rsu ri, a c o m b a tiv ită ţii
INDUSTRIALE nia în tă ririi o rg a n iz a ţiilo r de bază cu cu rsa n ţilo r, a s p o rit a p o rtu l m em ­ socială.
noi m em bri şi ca n d id a ţi de p a rtid
p rim iţi d in rîn clu rile m u n c ito rilo r şi b rilo r şi c a n d id a ţilo r de p a rtid in
te h n icie n ilo r e v id e n ţia ţi în întrece­ rezolvarea s a rc in ilo r încred in ţa te .
Sub conducerea o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid a scos In evidenţă şi a c r i­
pa rtid , în tre p rin d e rile ra io n u lu i au ticat fa c to rii su b ie ctivi care au l’rî- rea pentru obţinerea de produse m u l­ Faptul că peste 90 la sută din fru n ­
taşi şi e vid e n ţia ţi în întrecerea so­
încheiat anul 1964 cu un b ila n ţ bo­ nat în tr-o oarecare m ăsură a c tiv i­ te şi de calitate superioară, ale ţă ra ­ MEMBRII COMITETULUI
gat la p rin c ip a lii in d ica to ri ai p la n u ­ tatea de p a rtid şi economică, d im i- n ilo r m u n cito ri, m e ca n iza to rilo r a- cia listă studiază în in v ă ţă m in tu l de RAIONAL DE PARTID
lu i. nuîncl pe această cale rezultatele g ric o li şi ale in te le ctu a lilo r, oam eni qi p a rtid osie o dovadă gră itoa re in u-
P roducţia in d u s tria lă globală pe p la n u lu i de producţie. A stfe l, uncie m u n cii cu c a lită ţi p o lilico -m o rn le ceastă p riv in ţă . Bucur Njcolac, Buciumau Petru,
raion a lo st rea liza tă în p ro p o rţie în tre p rin d e ri au încheiat anul 1964 deosebite, care se bucură de un m e­ R ezultate im p ortan te s-au o b ţin u t Boancăş M ihăilâ, B oltinduţiu A urel,
de 104.3 la sută, ia r pro du cţia n im ­ tu pla n u l nerealizat la pro du cţia rita t prestigiu în muncă si în via ţa şi pe lin ia m un cii p o litice şi c u ltu ­ C iorlca A urelia, C hirilă M aria, Ca­
fă în p ro p o rţie de 105.2 la sută. V a ­ socială. rale dc masă. Baza m aterială crea­ lând Cornel, Ceteau N icolac, Co-
globală. In tre acestea se num ără E.
loarea produselor date peste plan a M. Z latna, care a răm as datoare sta­ In cursul a n u lu i trecut, organiza­ tă în acest scop este m ai ju d icio s fo ­ man A lexandru, Dcmco Nicolac,
fost de 14,7 m ilioa ne lei, in loc de tu lu i cu im p ortan te c a n tită ţi de me­ ţia raională de p a rtid a crescut cu losită, ia r n u m ă ru l p a rtic ip a n ţilo r la Drăqan Floare, D rcqhici loan, Do-
3.5 m ilioa ne c it se angajaseră co­ 1.254 m em b ri şi 594 can didaţi cţc d ife rite a c tiv ită ţi c u ltu ra l-a t tistîc e a b irlă M ihăild, D rcghiei Glteorqhe,
tal, I.H .I.L. — sectorul ceram ic —
le ctive le în tre p rin d e rilo r la con­ cu aproape 1.200 000 bu căţi de cără­ p a rtid , d in tre care peste 75 la sulă ajuns la peste 4 500. cnre-şi desfă­ D um itru Elisabcto, Duşa Ispas, Fa-
fe rin ţa de p a rtid anterioară — să p ro ­ m idă, cooperativa „M u re ş u l" care nu lucrează n e m ijlo c it în producţie. şoară a ctivita te a în aproape 300 fo r­ caş Lucia, Farcâş Vasile, Foqaraşi
ducă in plus faţă de prevederile p la ­ C o n fe rin ţa a apreciat p o zitiv preo­ m a ţii de am atori. Alexandru, Forosiqan M clania, Faur
n u lu i. Ei au m ai ra p o rta t şi o altă şi a rea liza t pla n u l i.n m obilă şi sec­ cuparea o rg a n iz a ţiilo r de bază d in A p re ciin d rezultatele pozitive o b ­ Ghcorqhe, Maţegau Cornel, Han-
c ifră — 105.2 la sută — in care se to ru l fore stie r de la Z latna, cu o rea­ şcolile de c u ltu ră generală p e ntru ţin u te in aceste dom enii, co n fe rin ţa chcş Petru, Jibolcqn V io rica, La-
refle ctă creşterea p ro d u c ţie i-m a rlă in lizare la .sortim entul lem ne de foc p rim ire a în rin d u rilc p a rtid u lu i a de p a rtid a cerut noului com ite t ra ­ zăr Nicolac, Lazqr A ure l, Lupşau loan,
cursu l a n u lu i tre c u t de către colec­ de num ai 92 la sută. un ui n u m ăr însem nat de profesori, ional şă lu pte cu m ai m ultă perse­ M oldovan lo sil, M urcşan G riqore,
tiv e le în tre p rin d e rilo r respective. R ezultatele nesatisfăcăloai e o b ţi­ O AGRICULTURĂ în v ă ţă to ri şi educatori, fa p t ce a dqt verentă p e ntru îm bun ătăţire a co n ti­ M ilea Nicolac, M arian Valerîa, M au
In cad rul acestor succese se în ­ nute de în tre p rin d e rile respective se po sib ilita te a c re ă rii de noi o rg a n i­ nuă a m etodelor şi s tilu lu i de m un­ loan, M ohaj Emil, M jrza loan, M i­
daiore.se in p rim u l rinei pre ocu pării laciu loan, N icolac Constantin, P i­
scriu cele 400 tone de acid s u lfu ric z a ţii de bază in in s titu ţiile şcolare. că al o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid din
şi alte 200 kg. de produse ale ace­ in su ficie n te a co n du cerilor acestora In darea de seamă şi d is c u ţii s-au poş loan, Popa O ctavian, P elrovici
pentru o m ai bună organizare a
leiaşi în tre p rin d e ri. 11 000 perechi de m uncii, asigurarea unei asistenţe teh­ INTENSIVĂ raion, ţin în d seamă că aceasta con­ A ure l, Păşţcanu V iclo r, Popa Sa­
pa n to fi, peste 2.700 tone fă in ă eu\ fă cu t re fe riri la a ctivita te a com ite­ stitu ie garanţia p rin cip a lă în o b ţi­ bin, Padurariu A lexandru, Roşea
peste pre ved erile p la n u lu i pe anul nice corespunzătoare şi a p ro v iz io ­ tu lu i raional şi a b iro u lu i său în nerea succeselor de v iito r. In plen a­ Petru II, Rotariu Iulian, Rusan N i­
narea cu m a te rii prim e şi m a te ria ­
1964. Cu rezu ltate bune a fost ‘în ­ lo. D in lu c ră rile co n fe rin ţe i a reie­ Şl MULTILATERALĂ ce priveşte selecţionarea, creşterea rele de com itet şi şedinţele de b i­ colac, Sandu Lucrclia, Sc.liascr M a ­
cheiat an ul tre cu t şi pe lin ia p ro ­ şi prom ovarea cad relor şi la alte ici, Slanca Gheorqhc, Şleau loan,
d u c tiv ită ţii m uncii, care a crescut cu şit că nici org a n iza ţiile de p a rtid rou să fie puse în discuţie p ro b le ­ Sţănculcţ loan, Săbau Enca, Suciu
d in în tre p rin d e rile respective nti nu ra tive le agricole dc producţie din problem e ale v ie ţii in te rn e de pa rtid. mele p rin cip a le ale a c tiv ită ţii de Petru, T ala r Iordan, T ruţă Ana, To-
2.6 Ja sută faţă de cit era p la n ifi­ Un loc im p o rta n t în lu c ră rile con­
făcut to tu l in d ire cţia în tă ririi dis­ fe rin ţe i l-au ocupat problem ele a g ri­ Cai da şi G alda de Jos care au în re ­ S-a s u b lin ia t fa p tu l că a crescut pîrccau Elena, Urdca Ghoorghe,
cat, respeclîndu-se astfel angaja­ p a rtid şl economico şi să se clabo-
m e n tu l lu a t la con ferin ţa de p a rtid c ip lin e i m u n cii şi rid ic ă rii răspunde­ cole ale ra io n u lu i, rezultatele o b ţi­ g istra t creşteri în tre 400-800 m ii lei. Z avidci M ihai.
rii fie c ă ru i m un citor, tehnician şi A lte u n ită ţi în tre care a m in tim pe
an terio ară. nute de G.A.S.. S.M .T. şi coo pe rati­
Toate acestea sînt c ifre care v o r­ in g in e r faţă de sa rcin ile de plan. vele agricole de producţie m an ul cele din Teius, C ricău, C istei, Igh iu MEMBRII SUPLEANŢI
Un exem plu e d ifica to r in această şi altele se rem arcă p rin p ro d u c ţi­
besc. despre strădania co le ctive lo r dc ca ic a tre cu t şi sa rcin ile de v iilo r Al COMITETULUI RAIONAL
m u n cito ri, in g in e ri şi tehnicieni, în p riv in ţă n i-l oferă situ a ţia de la ale acestor u n ită ţi. ile frum oase o b ţin u te la griu , po­ DE PARTID
fru n te cu co m u n iştii pentru tra d u ­ E. M . Zlatna. A ic i lip s u rile a m in ti­ O rg a n iza ţiile de p a rtid din cele rum b, c a rto fi şi legum e cu toate con­
te s-au ră s frîn t negativ asupra p rin ­ d iţiile atm osferice n e prieln ice din a-
cerea in via ţă a s a rc in ilo r ce le-au două gospodării de stat au a ju ta t Aldea M aria, Crjşan loan, C ro ia
re ve n it în perioada analizată. Deci, c ip a lilo r in d ic a to ri de plan. lată cî- m ai îndeaproape co n siliile de condu­ r.ul trecut. A lte le se evidenţiază prin Vasile, Haţeqan loan, Joldoş Pelru,
leva cifre dem onstrative: circa 40 cere in in :ă rjrr.i7 ' s itu a ţie i lo r e- creşterea e fe ctive lo r de anim ale p ro ­
dinco lo de c ifre se a flă munca lo r Lăpăduş Ana, M arincuş Ghcorqhe,
la sulă clin echipele e x p lo a tă rii nu conom ico-financiare. In tr-o măsură p rietate obştească, creşteri ce se da-
entuziastă, la care a lit darea de sca­ M oldovan Ana, Njcoară Roman, O l­
mă c it şi p a rtic ip a n ţii la d iscu ţii s-au şi-an realizat plan ul în mod ritm ic m ai m are s-a mers pe lin ia o rg a n i­ toresc re ţin e rii tin e re tu lu i fem ei din tean Traian, Romcca Ghcorqhe, Su-
şi la to ţi in d ic a to rii, plan ul fo rţe ­ ză rii unor sch im b u ri de expe­ prăsilă proprie, precum si p rin cum ­
re fe rit pc larg. chov M aria. Taloş A lexandru,
lo r de m uncă s-a realizai în pro ­ rienţă, in vederea e x tin d e rii m e­ p ă ră ri de vaci si ju n in c i de p ro d u cti­ Udrca V irq il.
E ficie nţa m u n cii p o lilic o -o i gnni-
p o rţie de num ai 98 la sută din ta ie todelor şi in iţia tiv e lo r cu mane v ita te înaltă. C ooperativele agricole
za lo rice a fost o g lin d ită şi in cadrul cauză exploatarea 3 pTocJu.4 ivtai pu­ de -p ro d u cţie din Tciuş, B erghin, A lba
în tre c e rii socialisto, în rezulta vele c i eficienţă în executarea lu c ră rilo r de; COMISIA RAIONALĂ
ţin m inereu d ccîl-^p re ve d a rilc pla­ semănar, în tre ţin e re a c u ltu rilo r, re­ Iu l ia şi altele au ajuns In o încurcă­
de-a lu ng ul a n u lu i. D in tre p a rtic i­ DE REVIZIE
n u lu i. coltarea si păstrarea lo r în c o n d iţii tu ra de 30-40 capete bovine la sula
p a n ţii la întrecere, 1.900 sîn t e v i­
R e alizările p la n u lu i p ro du cţiei in ­ optim e, fu ra ja re a şi în g rijire a a n i­ de hectare, ia r cele din Iiucerclca,
d e n ţia ţi, ia r 571) fru n ta ş i pe a m il Fraiulcş loan — prcşcţlinlo, C.iiqa
d u stria le globale şi m arfă pe raion m a le lo r etc. Ca urm are, gospodării­ .•şard. C ricău etc., la 00-110 oi la
196) Emil, Pop Ghcorqhe, Ţopa floris,
au fost d im in u a te de absenţele nc- le respective au o b ţin u t s n o ru ri în ­ fiecare sulă de hectare teren.
— La baza succeselor o b ţinu te de m o tiva tc .şi în v o iri, care s-au r id i­ semnam de produse vegetale şi a n i­ E videnţîindu-se rezultatele p o ziti­ Vaidascqan Susana — membri.
co le ctivu l uzinei noastre — spunea cat în an ul trocut la aproape 19.000 male. La porum b, dc pildă, produc­ ve au fcxst com bătute şi ne ajunsu rile
in c u vîn tu l său tov. E m il M ohai, d i­ om -zilc, tim p în care s-ar fi pu tu t ţia m edie la hectar a fost la G alda ccî au exista t în perioada respecti­ MEMBRII BIROULUI
re cto ru l U.C.M . Zlatna, a stat m un­ obţine produse in plus în valoare de de Jos de peste 2.900 kg., ia r la COMITETULUI RAIONAL
ca p o litică desfăşurată de o rg a n i­ peste 300.000 lei. A lb a de 2.754, pro du cţia de s tru g u ri vă în cooperativele de producţie. A DE PARTID
fost c ritic a t in mod deosebit fap tu l
z a ţiile de p a rtid în ju ru l s a rc in ilo r
\ Darea de seamă şi p a rtic ip a n ţii In a fost depăşită fa ţă de era p la n i­ că n-m i fost folosite îndeajuns n-
economice, pe ntru în fă p tu ire a lor. Cu d iscu ţii au c ritic a t slaba preocupa­ ficată cu J.080 şi respectiv 1,400 kg. van ln jele cc le oferă a g ric u ltu ra co­ Bucur Nicolae, Farcaş Vasile, Man
p rile ju l de zba te rii c ifre lo r dc plan loan, M urcşan G riqore. P elrovici
re a organizai ii lo r de p a rtid şi con­ In hectar. Cu bune rezultate se pre­ operaţi vizată in scopul o b ţin e rii de
pe anul 1964 şi a c o n s fă tu irilo r dc A urel, Pipoş loan, Sandu Lucrclia,
d u ce rilo r in lre p t in d e riio r — îndeo­ zintă aceste gospodării şi în ce p r i­ p ro d u cţii m ai m uri a lît în sectorul
producţie d in uzină ati fost adopta­ sebi la E. M. Zlatna, şa n tie ru l de veşte producţia de lapte. C ifra rea­ vegeta), c it şi in cel a n im a lie r. Stanca Ghcorghc, Tătar Iordan.
te p la n u ri de m ăsuri teh nico -oijja-
co n stru cţii al T.R.C.H., I.H .I.L. si lizată la G alda este do 3,250 litr i pe
nizatorîce judicioase şi s-a u rm ă rit Slaba preocupare pentru o rg a n i­ MEMBRII SUPLEANT!
O.C.L. — pe ntru realizarea s a rc in i­ cap de vacă fu ra ja tă , adică cu 300
îndeaproape traducerea lo r în viaţă. lo r şi angajam entelor p riv in d red u­ litr i mai m u lt faţă de plan. ia r la zarea m uncii, p e ntru aplicarea n o r­
Ca urm are, s-au adus îm b u n ă tă ţiri m elor agrotehnice la înşăm înţal. în ­ Al BIROULUI
cerea p re ţu lu i de cost şi realizarea A lb a 2.90), cu 290 litr i în plus de
esenţiale in flu x u l tehnologic, în do­ tre ţin u t şi — m ai cu seamă — la
c|e econom ii. Cele peste p ă u n m i­ In fiecare vacă fu ra ja tă . Bolunduţiu A urel, Lazăr Nicolae,
m eniul m eca nizării şi s c u rtă rii tim ­ lioane lei econom ii realizate de csi- Darea de seamă a analizat mai reco ltat au făcut ca unele coopera­
p u lu i de re p a ra ţii a in s ta la ţiilo r. In tive agricole de pro du cţie ,sâ înche­ N icolac Constantin. Rotariu Iulian.
teva în tre p rin d e ri au fost estom­ pe larg însă a ctivita te a de p a rtid
rezolvarea acestor sa rcin i au fost a n ­ ie anul agricol cu rezu ltate Sub po­
pate de p ie rd e rile a lto ra, care s-au si economică din cooperativele a g ri­ SECRETARII COMITETULUI
tre n a te colective fo rm a te din lu c ră ­ s ib ilită ţile de care dispun P entru c-
c ifru l Ja aproape 6 m ilioa ne loj. j>î cole de producţie, p o s ib ilită ţile şi
to ri cu experienţă şi cunoş|inţe teh­ xeivjplifiearea si argum entarea celor RAIONAL DE PARTID
din cauza slabei c a lită ţi a unor p ro ­ rosursele acestora, în vederea dez­
nice corespunzătoare — m em b ri şi duse s-au în re g istra t p ie rd e ri de su­ v o ltă rii lo r m u ltila te ra le . La m u lu l a p iîn ţite folosim cîteva c ifre com pa­
ca n d id a ţi de p a rtid . In tre re zu lta ­ ra tiv e luate din cooperativele a g ri­ Pipoş loan — prim -secrelar. Tătar
me im p ortan te . lor, m ai m u lţi v o rb ito ri, p rin tre care
tele o b ţin u te pe baza p ro p u n e rilo r tov. M ih a i D obîrtă, A u re l P e lro vici, cole cu c o n d iţii de clim ă şi sol ase­ Iordan, Parcaş Vasile, Stanca
H clevînd aceste aspecte negative, m ănătoare, dar cu rezultate econo­
făcu te se num ără şi re p a ra ţia cu p ­ Ion M ila ciu , N icolae Feneser şi a l­ Gheorghe, P elrovici Aurel, secre­
to a re lo r m etalurgice în 42 de con ferin ţa a trasat ca sarcină p rin ­ ţii s-au re fe rit concret la unele m ă­ mice d ife rite . La cu ltu ra p o ru m b u ­ L a fa b r ic a d e p r o d u s e re fr a c ta r e s-a te rm in a t, de cu rtn d , co n s tr u c ţia tari.
zile, fa ţă de 60 cît era p la n ifica t. cipală c o m ite tu lu i raional dc p a rtjd suri luate in acest scop, re le vin d In lu i, cooperativele ag ricole din C ri- silo zu rilo r d e şa m o iă .
să pună în ce n tru l a c tiv ită ţii sale cuu, C istei. O arda, qu rea liza t în
De rem arcat este fa p tu l că p la n u l acelaşi tim p şi lip s u rile ce s-au fă ­
preocuparea organizată şi susţinută m edic 1.800 kg. boabe la ha., în
p ro d u cţie i globale a fost re a liza t la cut s im ţite in a ctivita te a lo r de pînă
uzina noastră încă la 21 decem brie, in vederea în lă tu ră rii lo r si rid ic ă ­ acum. tîm p ce la V in ţu l de Jos, M ih a lţ,
rii a c tiv ită ţii ec onom ico-l inanciare M cnig s-au o b ţin uf cu 5-700 kg. boa­ SA FOLOS!M LA M A XIM U M TOATE
cbţ .lînclu-se o depăşire la acest in ­ A reieşit încă o dată că acolo unde
la n iv e lu l s a rc in ilo r actuale s ta b i­ be m ai p u ţin pe aceeaşi un itate de
dicator, pină la s firş itu l a n u lu i, de o rg a n iza ţiile de p a rtid şi-au e xe rci­
4.6 la sută, ia r la producţia m arfă lite de p a rtid şi s lu tu l nostru. In mod tat cu com petenţă ro lu l lo r de con­ suprafaţă.
deosebit s-u pus accentul pe rea liza­
m ai m u lt de 5 la stită faţă de cea d u cător p o litic ia locul de m uncă, C o nferinţa raională de p a rtid a c ri­ roSSBBLITÂŢÎLE Ş! REZERVELE DE CARE
rea p la n u lu i de in v e s tiţii dc către
p la n ifica tă . îm b u n ă tă ţirile aduse în rezultatele au fost bune. C o n siliile ticat. p rin c ip ia l aceste stă ri de Ui­
procesul tehnologic au condus la de­ toate în tre p rin d e rile . In ho lărîreu de conducere ale acestora şi cadre­ m ir i si a cerut no u lu i organ ales
co n fe rin ţe i se prevede ca in scurt avem pe ntru realizarea p la n u lu i de cooperativele agricole de producţie
să tragă co n clu ziile necesare de aici
păşirea p ro d u c tiv ită ţii m u n cii, ţn şi să ia asemenea m ăsuri in c it ş ilu q - DISPUNEM cu aceleaşi c o n d iţii, reflecta preo­
aceeaşi perioadă cu 4,6 la sulă. tim p să in tre în fu n cţiu n e p a r­ le de spe cia lişti au fost a ju ta te să in v e s tiţii. M ă su rile ee se vo r lua in cuparea neegală a fa c to rilo r de
acest scop sa aibe ca re zu lta t respec­
A lţi v o rb ito ri, p rin tre care tov. ţia l între p rin d e re a „R e fra cta ra ". Ţ i- aplice pe scară largă m ăsurile teh- ţin să fie îm b u n ă tă ţită la toate u n i­ conducere faţă de rezolvarea sarci­
Că Lână Cornel, Lu ha V asile, Con- nînd seama de im p ortan ţa ei erono- nico-organizatorlce cerute de re g u li­ tă ţile , cele rămase in urm ă să fie L u în d CMvŢntul în încheierea dez­ tarea strictă a term enelor de in ­ n ilo r şi va lo rifica re a deplină a po­
ii are în fu n cţiu n e a fiecă rui obiec­
siantinescu A u re l etc., au relevat mica, vo r tre b u i luate cele mai e fi­ le agrotehnice, fa p t ce a in flu e n ţa t rid ica te la n iv e lu l celor avansate, b a te rilo r con fe rin ţe i, ţnv\ Aurel tiv şi atingerea p a ra m e trilo r te lţn i- s ib ilită ţilo r de care u n ită ţile res-
succesele o b ţin u te la p rin c ip a lii in ­ ciente m ăsuri pentru realizarea p re ­ p o z itiv asupra în tre g ii a c tiv ită ţi. A - apoi asigurată o dezvoltare a rm o n i­ Njşţor, secretar al C o m ite tu lu i re­ co-eeonom ici pro ie cta ţi. Jn mod deo­ pecţive dispun.
d ic a to ri de către colectivele de nn ip - ve d e rilo r h o tă rîrii respective. oasă a -tuturor. V o r tre b u i a ju ta te gional de p a rtid , n apreciat munca sebit trebu ie gră bite lu c ră rile de in ­ C oncom itent cu preocuparea pen­
ră de la depoul C F II. Tciuş, secţia C alitatea produselor va tre b u i să tenţie deosebită s-a dat cre şte rii a- o rg a n iza ţiile de p a rtid din coopera­ desfăşurată de C o m ite tu l raion al de v e s tiţii de la E. M. Z latna şi fabrica tru dezvoltarea sectorului vegetal,
L 7, A lb a Iu liii, A.C.R , în tro p i inde- con stituie in v iilo r o b ie ctivu l unei v e rii obşteşti, a cărei valoare a fost tive le de producţie cu s itu a ţii eco­ p a rtid A lb a în perioada d in tre cele de produse refractare. trebu ie sa nc ocupăm de îm bun ă­
rea de m o ră rit, com e rţu l socialist, preocupări m ai susţin ute; p rin c ip a ­ in anul 1964 cu aproape 10 m ilio a ­ nom ice nesatisfă căi oare «să şi exe r­ două conferinţe, oprinclţi-se în m °d tăţirea situ a ţie i din dom eniul zoo­
fa b rica „A rd e le a n a " sî unele secţii lu l în întrecerea socialistă să fie ne lei m ai m are ca in an ul prece­ cite ro lu l lo r de conducător, să si deosebit la sa rcin ile şi obiectivele C onducerile în tre p rin d e rilo r vor tehnic. îndeosebi pe ntru creşterea
ale în tre p rin d e rii de in d u s trie lo ­ lupta p e ntru produse de ca lita te su­ sporească capacitatea de m o b iliza re dc v iito r din raza ra io n u lu i. trobuî să m iliteze pe ntru intro du ce­ produ cţiei de lapte si carne.
rea lq fieenjo loc de munc-ă a unui
cală. perioară şi la un preţ de cost c it dent. S-au rem arcat p rin preocupa­ a tu tu ro r fo iţe lo r la o m uncă m ai A te p ţia p rin c ip a lă trebu ie acorda- regim sever de ecpnom ii dp m aterii S pe cia liştii d in aceste u n ită ţi
In acelaşi tim p con ferin ţa de m ai redus. rea lo r în această p riv in ţă coope­ organizată, m ai fructuoasă. tă în d e p lin irii p la n u lu i de produc­ prim e şi m ateriale, con diţie esenţiala trebuie a n tre n a ţi si a ju ta ţi m ai m u lt
ţie pe anul 1965, Este p o zitiv fpp- în a ctivita te a organizatorică si eco­
Unele de ficie n ţe m anifestate in a red uce rii sistem atice a p re ţu lu i de
cooperativele agricole de pro du cţie lu l că oam enii m un cii din în tre ­ cost şi re a liză rii anga jam e ntului la nom ică a coo pe rativelor agricole de
sînt de o rd in o rg an izatoric si gos­ p rin d e rile in d u stria le ale ra io n u lu i ca p ito lu l econom ii. P rin munca po­ pro du cţie; toate cunoştinţele lo r să
s-au angajat să depăşească prevede­ litic ii şi org anizatorică ce se v a des­ şi le subordoneze sa rc in ilo r ce stau
podăresc. Este vorba in p rim u l rîn d
ipeoD ocm de preocuparea nesatisfăcătoare a rile p la n u lu i la pro du cţia in d u s tria ­ făşura, să se urm ărească în tă rire a în faţa acestor u n ită ţi, pentru dez­
unor o rg a n iza ţii dc p a rtid pe ntru lă globală cu 2.250 000 lei. a produc­ răspunderii fiecărui om al m uncii voltarea lo r intensiva şi m u ltila te ­
GLOBALĂ INDUSTRIALĂ ţie i m arfă cu 2.800 000 lei .şi să rea­ rală.
stim ularea şi aplicarea p rin c ip iu lu i lizeze econom ii la p re ţu l dc cost în faţă de sa rcin ile p la n u lu i de pro ­
M otărîtor in rezolvarea
tu tu ro r
m un cii colective în conducerea u n i­ valoare de peste 2.3 m ilioa ne lei. A- ducţie. s a rc in ilo r econom ice este îm b u n ă tă ­
tă ţilo r respective, rid icare a ro lu lu i ccastn înseam nă că s-au stud iat cu Cu m ai m ulta perseverenţă va ţirea perm anentă a m uncii da p a rtid,
a d u n ă rilo r generale ale coo pe ratori­ trebui să se ocupe com ite tu l ra io ­
răspundere rezervele de care dispu­ ridicarea ei peste lot la n ive lu l ce­
lo r în exercitarea a c tiv ită ţilo r aces­ nal de p a rtid de rezolvarea sarci­
ne fiecare în tre p rin d e re . Râinîr>e in ­ rin ţe lo r actuale. In această p riv in ţa
tora pe lin ie de conducere şi gospo­ să ca o rg a n iza ţiile de p a rtid şi con­ n ilo r ce stau în faţa a g ric u ltu rii există încă m ari p o s ib ilită ţi ce vor
dă rire. L ip sin d aceasta preocupare în ducerile în tre p rin d e rilo r să ia din ra io n u lu i. tre b u i pe d e p lin va lo rifica te . M em ­
unele cazuri s-a ajuns ca întreaga tim p toate m ăsurile care să asigura G ospodăriile dc stat au încă m ari b rii de p a rtid vo r tre b u i .sa fie lu p tă ­
muncă de coordonare, operativă şi de realizarea acestor angajam ente fru ­ rezerve a căror folo sire va duce la to ri neobosiţi pe ntru în fă p tu ire a o-
perspectivă să se rezume la presodin­ moase. In mod doosebit va trebu i pus îm b un ătăţire a şi mqi m ult a si­ b ic c tiv c lo r sta b ilite . ia r p rin exem ­
ie si aRi cîţiva oqm eni din ju ru l său, accentul pe realizarea p la n u lu i în tuaţiei lo r econnm ieo-financinre, la p lu l lo r personal să m obilizeze în ­
fapt ce a creat neajunsuri şi go­ fiecare zi, decadă sau trim e stru la creşterea re n ta b ilită ţii am belor u- treaga masă de oam eni ai m uncii la
lu ri în a c tivita te a generală a coo­ to ii in d ica to rii. n ită ţi. aplicarea in viaţa a h o tă rîrilo r con­
p e ra tive lo r respective. O rg a n iza ţiile de p a rtid, dc sindicat Sub conducerea o rg a n iz a ţiilo r de ducerii p a rtid u lu i, c it şi a p ro p riilo r
In v iito r aceste p ra ctici trebuie şi U.T.iVI, vor tre b u i să se ocupe cu p a rtid , m ecanizatorii trebuie să lu p ­ h o tă rîri.
în lă tu ra te cu desăvârşire. mai m ultă răspundere dc educarea te neîncetat pentru efectuarea unui O g rija perm anentă să m anifestăm
O preocupare mai susţinută şi mai m u n cito rilo r, in g in e rilo r şi teh nicie­ volum sp o rit de lu c ră ri mecanizate, pentru îm bun ătăţire a m uncii id eo lo­
n ilo r, de în tă rire a d iscip lin e i m u ti­ de bună ca lita te şi la un preţ dc
sistem atică d in partea o rg a n iz a ţii­ cost mai redus. In anul tre cu t pre­ gice. P rin (oale m ijloa cele dc care
lo r de p a rtid poate si trebu ie .să cii. In acelaşi tim p să determ ine con­ dispunem va trebu i să rid ică m n iv e ­
ducerile în tre p rin d e rilo r ca să asi­ ţul de cost pe h a n lru a fost depăşit lu l de con ştiin ţa al oa m en ilo r m un­
ducă la îm bun ătăţire a s itu a ţie i eco­ gure co n d iţii cît mai optim e dc lu ­ cu 8 lei, ceea ce a in flu e n ţa t ne­ cii. să le în tă rim răspunderea şî
nom ico-! inanciare a tu tu ro r coope­ cru in fiecare întrep rind ere. g a tiv nu num ai a ctivita tea s ta ţiu n ii convingerea faţă de munca ce o des­
ra tiv e lo r agricole de produc-Ro, la Conducerea p a rtid u lu i şi sta tu lu i ci si a u n ită ţilo r pe caic Ic-a de­ făşoară la locul de producţie.
au pus in faţa noastră sarcina de a servit. P entru an ul 1965 avem dc înde­
dezvoltarea lo r inte nsivă si m u ltila ­
îm b u n ă tă ţi calitatea produselor, q lît T re b u ie m u lt îm b u n ă tă ţită a c tiv i­ p lin it sarcini im p o rta n te în toate
terală — con diţie h o lă rit oare a creş­ celor pe ntru consum ul in te rn cît sî ce­ tatea economică din cooperativele sectoarele dc activita te, fn acelaşi
te rii continue a p ro du cţiei vegetale lo r destinate e x p o rtu lu i. Va tre b u i ca agricole de producţie. A ici sînt încă tim p dispunem şi de p o s ib ilită ţi rea­
acest ob ie ctiv sa ne sten perm anent m ari rezerve ncfolosite. in rcp în d de le în acest scop T o tu l depinde de
şi an im ale şi a n iv e lu lu i de trqî, m a­
în atenţie si să m ilită m cu toată i ăs- la organizarea m un cii pină la con­ felu l c u n \ org an izaţia raion ală de
te ria l şi c u ltu ra l al oam enilor m un­
pundcrca pentru în fă p tu ire a lui. d iţiile pedoclim atice. p a rtid va conduce m unca p o litică şi
cii. Aceeaşi preocupare trebu ie să o R ezultatele d ife rite o b ţinu te de organizatorică de v iilo r.