Page 84 - 1965-01
P. 84
Drtimal Socialismului Nr; 3t3l'
P a g : 1
Bl PESTE HOTAR
O . N . U . SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ
In tr-o cu vîn ta re rostită la 25 ia
DEZBATERILE ADUNĂRII GENERALE A INDIEI nu arie la p o stu rile de radio, pre
şedintele In d ie i a s u b lin ia t necesi
D E L H I 26 (Agerpres). — tatea re z o lv ă rii c it m ai grabnice a
NEW Y O R K 26 (Agerpres). — a m enţionat recenta sa vizită în In Ind ia s^a s ă rb ă to rit la 26 ia p ro b le m e lo r celor m ai strin g e n te care
In şedinţa de lu n i după-am iază a U niunea Sovietică. De asemenea, a frin e a ză progresul econom ic şi so
A d u n ă rii G enerale a O.N.U. au con spus E rk in , ne e xp rim ă m satisfa cţia n u a rie cea de-a 15-a an ive rsare a cia l al In d ie i şi a s u b lin ia t necesi
tin u a t de zba te rile generale. in legătură cu m ăsurile în tre p rin se p ro c la m ă rii R e p u b licii, Cu acest p ri tatea rid ic ă rii n iv e lu lu i de tra i al
M in is tru l a fa c e rilo r externe al Re de o parte si de alta pe n tru îm bu lej, la D e lhi a a v u t loc o paradă m i p o p o ru lu i şi a sig u ră rii re p a rtiz ă rii
p u b lic ii Ciad, Jacques B aroum , s-a n ă tăţirea re la ţiilo r noastre cu B u l lita ră . A u fost prezenţi preşedintele judicioase a b u n u rilo r.
re fe rit în cu v in ta rea sa la p ro b le garia şi Rom îm a. Sîntem convinşi, In d ie i, S a rva p n lli R adhalcrishnan, Cu p rile ju l s ă rb ă to rii naţionale,
mele c o n tin e n tu lu i a frica n , îndeosebi a adăugat el, că sta b ilire a de re la ţii lim ba hindu a fost introdusă pe în
la situ a ţia din Congo, R epublica Sud- prieten eşti în tre T u rcia şî alte ţă ri m em b ri ai g u ve rn u lu i şi alte per treg te rito riu l In d ie i ca lim bă o fi
A fiic a n ă şi co lo n iile portugheze. balcanice va se rvi la consolidarea soane oficiale. cia lă în locul lim b ii engleze.
A po i el a declarat că ţă rile care au pă cii şi la prom ovarea co la b o ră rii
păşit recent pe calea d e z v o ltă rii in în această regiune.
dependente şi, în special ţă rile m ici, A lu a t apoi c u v in tu l lo c ţiito ru l m i
sînt cele m ai interesate in m e n ţin e n is tru lu i de exte rn e a l Ita lie i, G iu -
rea şi în tă rire a O.N.U. şi a chem at seppe Lupis, care s-a re fe rit la p ro A G R A V A R E A S IT U A Ţ IE I
g u ve rn u l Indoneziei să-şi revizuiască blem ele fin a n cia re ale O rgan iza ţiei
ho tărîrea in legătură cu ieşirea d in N a ţiu n ilo r U nite. A p o i, el a chem at
organizaţie. B aroum a spus apoi câ la realizarea de progrese în d ire cţia P O L IT IC E O IIV S IR IA
g u vern ul ţă rii sale s p rijin ă orice p ro d e zarm ă rii, s p rijin in d în acest sens
punere înd re p ta tă spre realizarea ideea c re ă rii de zone denuclearizate. O ÎNTREAGA viată e c o n o m ic a a capitalei a fost pa
celui m ai im p o rta n t scop al O.N.U., In acelaşi tim p, repreze ntan tu l ita
dezarm area generală şi totală. lia n a adăugat că realizarea de zone ralizată ® im a m ii a u declarat RĂZBOI ÎMPOTRIVA GU.
U rm ă to ru l v o rb ito r, m in is tru l afa lib e re de arm e nucleare nu trebu ie VERNULUI o LUPTE INTRE POPULAŢIE Şl GĂRZILE BAASISTE TANZANIA. •— In fotografie: Tineri luptători pentru libertate dinMozambic, la antrenament lingă Ba
c e rilo r exte rn e al T u rcie i, F erid u n să ducă la schim barea ra p o rtu lu i
Cem al E rk in , şi-a consacrat o bună de forţe. gamoyo, aproximativ 60 mile deDar-es-Salaam, capitala Tanzaniei.
p a n e a c u v în tă rii poziţiei ţă rii sale In continuarea şedinţei, reprezen D A M A S C 26 (Agerpres). — nat populaţia să nu asculte de auto
In problem a cip rio tă . ta n tu l G reciei, D. Bitsios, şi m in is S itu a ţia p o litică d in S iria s-a agra rită ţi şi au lansat apelul la grevă
tru l a fa c e rilo r externe al C ip ru lu i, vat în cursul zile i dc m a rţi. In ciuda generală, C re din cio şii şi-au închis
Evocînd e fo rtu rile ţă rii sale pen
S. K yp ria n o u , au răspuns delegatu unui a ve rtism en t al g u ve rn u lu i p rin im e dia t m agazinele şi p o liţia a in CYRILLE ADO ULÂ Şî REZOLVAREA
tru îm bun ătăţire a re la ţiilo r cu ţă lu i T u rc ie i în legătură cu problem a care co m e rcia n ţii erau a m e n in ţa ţi că te rve n it repede pe ntru a -i îm prăştia
rile vecine, m in is tru l de externe tui^c cip rio tă . în cazul în care vor continua să-şi pe m a n ife sta n ţi, care se refugiase-
ţină m agazinele Incluse, acestea vo r ră in in te rio ru l m oscheii O m aya-
des. A rm a ta a pă tru ns in m oschcie
fi confiscate, întreaga via ţă com er şl a evacuat pe credincioşi, 200 pină PROBLEMEI CONGOLEZE
cială a cap italei siriene a fost pa ra
SAIGON: Cota^ârcua dcm onstraţiiic lizată pentru a treia zi consecutiv. la 300 de persoane fiin d arestate.
In acelaşi tim p în cap itala S irie i s-au In tre tim p, p rin tr-u n decret guver A LG E R 26. — C orespondentul făcea cunoscutele pro p u n e ri, Gaston nostru experienţa sa. în loc de a-
produs num eroase incidente. nam ental, s-a o rd on at confiscarea Soumia-lot făcea la C airo o declara ceasta, ne recom andă să negociem
antiguvernatneiiilale P o triv it z ia ru lu i libanez „ L ’O rie n t", tu tu ro r b u n u rilo r a p a rţin în d unui Agerpres, C. Benga, tra n s m ite : ţie în care era expusă esenţa tem e cu re b e lii. M ulţum esc. Nu avem de
„m işcarea dc grevă a co m e rcia n ţi num ăr dc 22 com ercianţi declaraţi Predecesor al lu i Chom be la pos lo r cuprinse în plan ul p u b lica t în p rim it nici o lecţie de la nim eni. Si
S A IG O N 26 (Agerpres). — m anda m entu lui m ilita r am erican dîn lo r a fost pre gă tită de elem entele „ră sp u n ză to ri de in c ita re la dezor tu l de p rim -m in is tru al C ongoului, „Jeune A friq u e ". „F o stu l p rim -m i dacă lu c ru rile stau aşa, dacă d l.
In pofida a n u n ţu lu i p liv in d in tro Saigon au e xp lo dat m a rţi la p rin z conservatoare, fin a n c ia rii, in d u s tria d in i şi la g re vă". Ei au fost traduşi C y rille A doula şi-a făcu t din nou, n is tru a descoperit în cele d in urm ă Spaalc mă abandonează. îm i anulez
ducerea cu începere de la 27 ia nu a două bombe, ră n in d un m ilita r şi şii, co m e rcia n ţii, precum şi de m o în faţa un ui trib u n a l m ilita r care a pe neaşteptate, a p a riţia în arena po a d e vă ru l", declara S oum ialot. „S în t că lă to ria la B ruxelles. M ă a flu la
rie a legii m a rţia le la Saigon, în ca provocînd pagube m ateriale. şieri. Ei au v ru t să răspundă în acest p ro n u n ţa t A condam nări la m oarte, litic ă p rin p la n u l p u b lica t în săp de acord, spunea el. Chom be trebuie L e o p o ld v ille şi răm în a ici. Sî nu nu
p ita la sud-vietnam ezâ au co n tin u a t In ş iru l a c ţiu n ilo r de protest îm fel un ui decret al g u ve rn u lu i p rin d in tre care 3 în contum acie. In ace tăm ânalul „Jeune A friq u e ". P ia nu l înd epă rta t, ia r m erce na rii trebuie m ai a tît. Iau m ăsuri ca să pot re
în cursu l zile i de m a rţi dem onstra p o triva g u v e rn u lu i lu i T ra n Van care se ordona na ţionalizarea a 112 laşi tim p , gu ve rn u l a a n un ţa t o re este m enit, după cum l-a caracte să plece dîn Congo. Putem discuta zista. Am şi dat deja in s tru c ţiu n i
ţiile an tigu verna m en ta le . In d ife rite H uong şi îm p o triva am basadorului în tre p rin d e ri in d u s tria le şi com er ducere a c h iriilo r, precum şl alte riz a t însuşi a u to ru l, „să oprească în cu A doula. De a ltfe l, am făcu t să m e rce n a rilo r cei mai s ig u ri şi cei
ca rtie re ale o ra şului s-au înre g istra t S.U.A., M a x w e ll T a y lo r — care -l ciale. S em nalul m işcă rii de grevă a m ăsuri in scopul dc a atrage de par ră u tă ţire a s itu a ţie i d in Congo, să p a rvin ă g u ve rn e lo r africa n e in te re m ai co m b a tivi să ia d ru m u l spre
num eroase incidente. P o liţia d in .Sai s p rijin ă pe p re m ie r — s-a sem nalat fost dat in moschei'*. tea sa p ă tu rile la rg i ale populaţiei îndepărteze pericolele care a m e n in sate hotărîrea noastră favorabili*. K atanga".
gon a arestat m a rţi d im ine aţa 150 de m a rţi un nou caz de sinucidere p rin Un film al evenim entelor pe tre siriene. ţă ţara, să deschidă calea pentru so Vom acţiona însă ca re v o lu ţio n a ri, „A şad ar, conchide „Jeune A fr i
b u dişti, p a rtic ip a n ţi la o asemenea ardere a unei că lu g ă riţe budiste, in cute la Damasc a de ven it cunoscut L u n i, c a rtie ru l M idanc a fost cen luţionarea problem ei congoleze". în ca lita te de responsabili pentru cane", de acum îna inte nu se m ai
vîrstă de 17 ani. în localitatea Nha m a rţi d in re la tă rile publicate dc tru l unor grave tu lb u ră ri, lo c u ito rii P entru atingerea acestor ţe lu ri, destinele ţă rii şi. evident, în calitate poate spune că afacerea congoleză
dem onstraţie. După cum anunţă a-
Trang. presa libaneză. „în c ă de v in e ri, 22 rid ic în d baricade, po pu laţia c a rtie A doula preconizează „reviiizarea u- de a fric a n i". a r fi fă ră ieşire. O ricare a r fi e p i
genţia U n ited Press In te rn a tio n a l, ru lu i gru p in d u -sc în ju ru l m are lui nei coeziuni naţionale, pe baza unei soadele urm ătoare, există p o s ib ili
După ce şeful sta tu lu i. Phan Khac ianuarie, scriu ziarele, p re d ica to rii Thom as Kanza, fastul am basador
In tr-u n a din c lă d irile a p a rţin în d Co- Suu, a sem nat lu n i seara d e cre iu l- ulcm as, şeicul lla m b a n n a kc, care a mese rotun de cu to ţi lid e rii p o litic i al C ongoului la Lo nd ra şi după aceea tatea ca această problem ă să-şi gă
lego p liv in d convocarea C ongresului din moschei au denu nţat reg im ul pre lu at conducerea m işcă rii dc re congolezi, mai p u ţin Chombe. resta m in is tru de externe al g u ve rn u lu i sească o soluţionare, cei p u ţin a p ro
piată de cea care a fast propusă.
naţional, g u vern ul sud-vietnam ez a bansist ca fiin d un in am ic al re li voltă îm p o triva re g im u lu i baasi.st. b ilire a in s titu ţiilo r naţionale şi p a r in su rg e n ţilo r, c o n s titu it la S tanley- Chom be nu m ai trebu ie să răm înă
ticiparea ţă rii hi întreaga a ctivita te
M a rţi, pe străzile p rin cip a le ale
Conferinţa ţărilor dat p u b lic ită ţii m a rţi dim ineaţa un giei". La 24 ianuarie, im a m ii (preo D am ascului a avut loc o m arc m a in te rn a ţio n a lă ". viIle, consideră şi el acre ptab ilă pro în fru n te a g u ve rn u lu i. Reacţia sa
com unicat, în care se arată că ale ţii m usulm ani — N R.) din moschei nife staţie pro -gu verna m cntală. Pre De la publicarea sa şî pînă în pre punerea lu i A doula. dovedeşte încă o dată că nu se pre
producătoare de cafea gerile pentru noul congres naţional ou declarat „d jilia d " (războiul sfîn t) şedintele co n siliu lu i p re zid enţia l, ge zent, „p la n u l A d o u la ” s-a a fla t în „S ou m ia lot. Kanza şi Gbenye, scrie vede vreun a lt v iilo r pe ntru ţa ra
vo r avea loc Ia 21 m artie. ţ îm p o triva g u ve rn u lu i. Ei au indem - ne ra lu l A m in e el Ila fcz, a lu a t cu- ce n tru l ate n ţie i T abinetelor a fric a săptăm ânalul alg e ria n „R e vo lu tio n sa decît continuarea unui război c i
A fric a in e ", s în t cei tre i oam eni do
P A R IS 26 (Agerpres). — v în tu l in faţa m a n ife sta n ţilo r şi a ne şi a a lto r ţărî interesate. care în prezent depind şansele de v il in te rm in a b il. Reacţia o fic ia lă a
L a Paris se desfăşoară lu c ră rile declarat că „in ciuda m an evre lor E vo lu ţia s itu a ţie i actuale d in reuşită ale p la n u lu i Adoula, fă ră să lu i Gaston S oum ialot dovedeşte câ
latino -am ericane Breva docherilor americani a intrat
unei co n fe rin ţe -la care p a rticip ă 32 re a c ţio n a rilo r", gu ve rn u l va c o n ti Congo dem onstrează că în prezent uită m însă şi pe cel de-al patrulea in su rg e n ţii sînt dispuşi să poarte tra
ţă ri africane şi nua aplicarea m ă su rilo r de n a ţio este aproape im p a sib il, ch ia r şi cu personaj, Knsavubu. S in g u r preşe tative pe ntru încheierea p ă cii".
producătoare de cafea. Ea a fost nalizare. a ju to ru l m iilo r de m ercenari, ca fo r d in te le re p u b lic ii poate, p o triv it con 'k
convocată in scopul de a se sta b ili în cea de-a treia săptămloa In tr-o em isiune transm isă m a rţi ţele ră s c u la ţilo r să fie zd ro b ite —
bazele unei p o litic i com une în ve după-m asă, postul de radio Bagdad rem arcă la rln d u l său săplăm înalu! s titu ţie i, să-l destituie pe Chombe B R U X E L L E S 26 (Agerpres). —
derea apix>piatei re u n iu n i a C o m i algeria o 1 „R e vo lu tio n ■ A fric a in e ". şi să încredinţeze form are a noului M in is te ru l A fa c e rilo r E xterne al
te tu lu i e xe cu tiv al C o n s iliu lu i in NEW Y O R K 26 (Agerpres). — S.U.A., unde, p o lriv it agenţiei Asso a transm is că~ „s itu a ţia d in S iria se ,;Moise Chom be, declară A doula, s-a guvern alte i persoane. Plecarea lu i B elgiei a an un ţa t că prim u ) m in is tru
terna ţion al al cafelei, program ată să G reva d o ch e rilo r a m e rican i din ciated Press, „s itu a ţia este a tit de agravează". R adioul Ira kia n a m en pu.s în mod d e lib e ra t în afara recon Chom be va fi su ficie n tă pentru re oongolez, M oise Chombe, va vizita
aibă loc la L o nd ra in tre 1 şi 5 fe p o rtu rile de pe coasta A tla n tic u lu i serioasă in c it Thom as Gleason, pre ţion at că „in prezent se desfăşoară c ilie rii naţionale... El s-a s p r ijin it pe concilierea ve ch ilo r adversari ? Sou B ru xe lle su l la 28 ia n u a rie ca in v i
bru arie . Deşi lu c ră rile con ferin ţe i, şi G o lfu l M exic a in tra t în cea de-a şedintele A sociaţiei in te rn a ţio n a le a ad ve rsa rii noştri şi rle aceea va tre m ia lot, Kanza şi G benye în clin ă să ta t a l g u ve rn u lu i belgian.
începute la 21 ianuarie, urm au să d o ch e rilo r din S.U.A. a tre b u it să lu pte în tre po pulaţie şl gă rzile ba- creadă că p e ntru m om ent da".
treia săptăm înă. In tr-o coresponden bui să-l respingem , uşa cum res
ia s firş it du m in ică p a rtic ip a n ţii au ţă din N ew Y ork, agenţia H euter re plece de urgenţă in acest port pen asiste". Acelaşi post dc radio a a n u n pingem un V erw oe rd sau un Sa Si, în s fîrş it, reacţia lu i Chom be :
h o tă iît să continue d is c u ţiile eu uşile latează că deşi s-a ajun s la ttn acord tru a m edia în c o n flic tu l d in tre d o ţat că ta n cu rile înconjoară c a rtie ru l la zar*'. „A m fi v ru t ca A doula să colabo
închise. P o triv it agenţiei D P A . în cheri şi a rm a to ri. La N ew O rleans
în tre a rm a to ri şi d o che rii din p o rtu M idanc. In m om entul în care Adoula îşi reze cu noi şi să pună in se rviciu l
ce rcu rile in fo rm a te se apreciază că rile N ew Y ork. Baston şi cei din sta sc află şi secretarul asistent al M i
această ho tă rîre sem nifica im p o sib i n is te ru lu i M u n c ii, James Reynolds.
tele N ew Jcrsey si V irg in ia , sînt
lita te a p a rtic ip a n ţilo r de a ajunge la p u ţin e semne că un acord Tn acest In mod tra d iţio n a l, conducerea
un punct de vedere com un. sens va fi rea liza t cu rîn d şi în tre a r A sociaţiei in te rn a ţio n a le a do che ri
Aceleaşi surse au in d ica t că ţă IM POUTICA IIT M IIA N A
rile la tino -am ericane reproşează unor m a to rii şi doche rii d in p o rtu rile din lo r d in S.U.A. nu poate ordona în
ţâ ri africane, ale că ro r e x p o rtu ri de G o lfu l M exic. A u loc în prezent tra cetarea grevei pină cînd nu se a-
cafea au sp o rit sub stanţia l în u ltim ii ta tive în tre a rm a to ri şi doche rii din junge la un acord în toate p o rtu rile . ŞEDINŢA CONSILIULUI NAŢIONAL Ziua naţională de
ani. că exe rcită in acest fel presiuni p o rtu rile New O rleans, B a ltim o rc, O „SIMULATOR SOLAR"
asupra p re ţu lu i m ondial al cafelei. P hila delph ia şi Gal veston, însă ele
O propunere a delegaţiei braziliene, nu s-au soldat încă cu nici un re ĂL PARTIDULUI DEMOCRAT-CRESTIN luptă a d ij C o m p a n i a mD o u g la s " a a n u n ţa t
care urm ărea legarea cotelor dc ex zultat. A genţia Associated Press re Noi incidente rasiste că a p u s la p u n c t u n „s im u la t o r
po rt de un p re ţ fix . nu a fost accep levă câ aceste tra ta tiv e v o r tre b u i R O M A 26 C orespondentul A g e r s o la r'' c a p a b il să p r o d u c ă o e n e r
g ie d e 4 o ri m a i in te n să d e c it a s o a
tată, ca urm a re a op oziţiei P ortu să continue încă cel p u ţin cîteva in Alabama R O M A 26. — Corespondentul A g e r ra ţii ale so cia liştilo r. B rod olnî, se pres, G iorg io Pastore, transm ite : re lu i la p rîn z, in S a h a ra .
galiei, prezentă la co n fe rin ţă în ca zile. Cea m ai m are rezistenţă o opun pres, G iorg îo Pastore. transm ite : cre ta ru l a d ju n ct al P a rtid u lu i socia L u n i s-a desfăşurat în întreaga Ita
lita te de reprezentantă a c o lo n iilo r doche rii din p o rtu l N ew O rleans, cel D in agenda p o litică a să p tă m în ii list, s-a p ro n u n ţa t în favoarea „re A p a r a t u l c o n s t in d d i n l r - u n r e f l e c
portugheze din A fric a . de al doilea p o rt ca m ărim e din NEW Y O R K 26 (Agerpres). — acesteia, eve nim entul cel m ai im la n să rii fo rm u le i de cen tru -stîn ga", lie Z iua naţională de lu p tă a d ijm a to r d e o c o n s t r u c ţie s p e c ia lă cu
La Selm a (statul A labam a) s-au şilor. la care au lu a t parte peste ) b e c u r i cu x e n o n , r e p r o d u c e e x a c t
p o rta n t, care atrage a te n ţia ce rc u ri ia r Fortuna, m em bru al cu re n tu lu i
produs lu n i noi incidente în tre p o li lo r p o litice italiene,-este şedinţa Con de stingă a l P a rtid u lu i socialist, a m ilio n şi ju m ă ta te de m u n cito ri a- s p e c t r u l s o la r a şa c u m se p r e zin tă
ţia locală şi po p u la ţia de culoare. s iliu lu i naţional al P a rtid u lu i de- s u b lin ia t că g ru p u l din care face g ricoli. cărora li s-au a lă tu ra t în a ce s ta in a t m o s fe r a terestră.
S T R A S S B O U R G Ş iru ri de negri erau postate la uşa m ocrat-creştin, care va avea loc — el parte, „este pe ntru deolanşarea semn de so lid a rita te m u n cito rii din O a m e n ii d c ş tiin fă v o r fo lo s i s i
T rib u n a lu lu i dîn Selm a unde urm au m u la to r u l s o la r p e n tr u v e r ific a r e a
să aibă loc în re g is tră rile pe listele după m ai m u lte a m în ă ri — jo i 28 ia unei crize de guvern care să pe rm ită in d u strie şi co n stru cţii. Ziua n a ţio r e ziste n ţe i la c ă ld u r a s o la r ă a ve
nuarie. La num ai cîteva zile care ne
reîntoarcerea în gu vern a lu i Lo m -
Sesiunea Adunării consultative electorale, cînd p o liţia a arestat o despart de această şedinţă, situ a ţia b a rd i, G io litti şi Fanfani si o relan nală de lu p tă a d ijm a ş ilo r, o rg an i h ic u le lo r s p a ţia le şi a a p a r a t e lo r
a fla te la b o r d u l lo r p r e c u m si p e n
fem eie de culoare p e ntru că a am e
n in ţa t pe James C la rk, şe rifu l din in te rn ă a P a rtid u lu i dem ocrat-creş- sare o rig in a lă a p ro g ra m u lu i". zată de Federaţia na ţion ală a d ijm a tru v e r if ic a r e a b a te r iilo r solare.
tin nu s-a c la rific a t, deşi au avu t Conducerea P a rtid u lu i republican, ş ilo r de pe Ungă C onfederaţia Ge
Selma. şi alte o fic ia lită ţi ale oraşului
Consiliului european care asistau In m enţinerea ord in ei. loc în tru n iri ale conducerii g ru p u care face parte, după cum se ştie. nerală a M u n c ii din Ita lia , a fost © PLOI TORENŢIALE
O altă persoană a fost arestată sub r ilo r d ife rite lo r curente. dîn co a liţia guvernam entală de een- m arcată p rin num eroase greve şi IN DESERTUL SAMARA
în v in u ire a de a fi îm pie dicat c irc u M e m b rii C o n s iliu lu i naţional a p a r- tru-stîn ga , a a vu t d u m in ică o în tru d e m o n stra ţii desfăşurate în toate
STR ASSBO U R G 26 (Agerpres). — rezoluţie în legătură cu situa ţia din la ţia pe un tro tu a r din apropiere. ţin în d c u re n tu lu i gru pa t in ju ru l re nire, La încheierea căreia a fost dat
In prim a zi a lu c ră rilo r sale, sesiu C ipru, deşi delegaţia acestei ţă ri lip vistei „N u o ve Cronaehe". au dat pu p u b lic ită ţii un com unicat care sub p ro v in c iile italien e. Asemenea de D u p ă c u m a n u n ţă a g e n ţia R e u -
După aceste incidente. James C la rk ter, tn d e ş e r tu l S a h a r a an că zu t
nea A d u n ă rii con sulta tive a Consi sea dc la adunare. P o triv it agenţiei a ord o n a t ca cei prezenţi să e lib e b lic ită ţii un com unicat din care re linia ză „necesitatea unei c la rific ă ri m o n stra ţii au avu t loc la Bologna,
liu lu i european cate se desfăşoară la Reuler, rezoluţia se referă la in s ti reze locul. N um eroşi negri, p rin tre iese că pun a n um ite c o n d iţii in tră în tr-u n tim p c it m ai scurt în ca d ru l V eneţia, Ravena, M odena, Taranto, p lo i to r e n ţia le , tim p d e 36 d e orc.
In u r m a p lo ilo r, 18 m ii d e p e r s o a n e
Strassbourg. a lu a t în discuţie pro tuirea un or g a ia n ţii in te rn a ţio n a le care se afla si M a rtin L u th e r Iving r ii re p re ze n ta n ţilo r lo r in guvern. au r ă m a s f ă r ă a d ă p ost. S -a u s e m
blem a fo rţe lo r nucleare ale N.A.T.O., pentru asigurarea d re p tu rilo r tu tu ro r au refuza t să se supună acestui o r In ceea ce priveşte poziţia a lia co a liţie i guvernam entale de ce n tru - Crem ona şi in alte oraşe.
criza fin a n cia ră a O.N.U., situa ţia lo c u ito rilo r insulei. Delegaţia G re din, declai’înd că vo r continua cam ţilo r P a rtid u lu i dem ocrat-creştin în siînga, în vederea re zo lvă rii urgente M u n c ito rii ag rico li ita lie n i reven n alat, d e a s e m e n e a , 5 m o r ţi. C el
d in C ip ru , precum şî cererea M alte i ciei s-a a b ţin u t de la vot. în tim p ce pania îm p o triv a d is c rim in ă rilo r ra coa liţia guvernam entală de centru- a p ro b le m e lo r economice şi, în ca dică o nouă p o litic ă agrară şi con m a i m u lt a u a v u t d e s u fe r it o a z e le
de aderate la acest organism care delegaţia T u rc ie i a vota t pentru. siale din această localitate. stînga, sînt de sem nalat două decla d ru l acestora, a ş o m a ju lu i". d iţii mai bune de tra i şi de muncă. d in a p r o p ie r e a o r a ş e lo r El G o le a ,
are în prezent 17 m em bri. D elegaţia c ip rio tă care nu «f p a rti
Bin S a la h şl A o u le f.
L u în d c u v in tu l, F inn Moc, vicepre cip at Ja şedinţă a adresat preşedin
şedintele A d u n ă rii consultative, a a- te lu i A d u n ă rii C onsultative, P ierre
firm a t câ după. părerea sa. „E uropa P h lim lin . o scrisoare in care se spu C.E.E. a declarat eă g u vern ul da dc critic ă După o perioadă în care tr-u n com entariu consacrat situa © VICTIMELE CĂDERII UNUI
(occidentală), cel p u ţin în v iito ru l ne că nu doreşte să p a rticip e ia a- nez nu intenţionează să adere sau sc credea că p rim u l m in is tru m er ţie» din R.F.G. P o triv i! agenţiei, METEORIT
p re v iz ib il, nu va fi capabilă să... în ceastă sesiune, deoarece, după păre să sc asocieze sub o form ă oareca ge spre însănătoşire, acum m ed icii a tit p a tro n a tu l c it şi sindica tele
locuiască pro te cţia pe care i-o con rea sem n atarilor, orice discuţie în se re la Piaţa comună. care-l îngrijesc au de cla rat eă sta şi-au precizat p o z iţiile care par a A g e n ţia F r a n c e P r e s s e t r a n s
feră fo rţa nucleară am ericană” . El siune asupra situ a ţie i cip rio te a r pre D A M A S C . — In dim ine aţa zile i rea lu i s-a în ră u tă ţit brusc. A r pu f i p u ţin co n cilia b ile . P a tro n a tu l m ite că in sa tu l B o s ta . in a p r o p i e
şi-a m ai e x p rim a t părerea că ar tre ju d ic ia in mod serios şansele unei dc 2G ia nu arie , la Damasc s-a des tea ti vorba de o hem oragie in vest-germ an a a n un ţa t câ se vă re d e K o n y a (T u r c ia ) a c ă z u t un
bui să se studieze dacă nu a r fi mai so lu ţii. ternă. opune ferm re d uce rii săp tăm înii m e t e o r it a c ă r u i m ă r i m e n u a putut
făşurat o m arc m anifestaţie în
bine să se elaboreze o strategie co L u in d în discuţie cererea M a lte i K .V T M A N D U , — D r. T u lsi G iri, de lu cru şi câ, in ce priveşte spo să fie în că sta b ilită . T r e i c a s e s -a n
m ună decît să se creeze fo iţe le nu de a fi p rim ită în C o nsiliu l eu ro C A IR O . — C argoul grec „K a la - s p rijin u l m ă su rilo r recente luate şeful g u v e rn u lu i din Nepal, şi rire a s a la riilo r, ci nu vo r accepta p r ă b u ş it fă r ă a p r o v o c a v ic t im e
cleare (vest) europene, „care n -a r pu pean, p a rtic ip a n ţii la adunare au vo m a i" de 4.600 tone. care a lu at foc de gu ve rn u l siria n . Această m an i ce re rile sin dica telo r. o m e n e ş ti d e o a r e c e în m o m e n t u l c ă -
tea juca niciodată un rol im p o rta n t tat in favoarea a d m ite rii M a lte i în la 20 ia n u a rie în p o rtu l A le x a n festaţie a fost transm isă In dire ct Singh, m in is tru l tra n s p o rtu rilo r, derii^ m e t e o r it u lu i ţă r a n ii nu erau
în com paraţie cu fo rţe le am ericane” . acest organism care. pe v iito r, va nu d ria, nu a p u tu t fi salvat. Vasul, dc radio Damasc. Tot în d im in e a şi-au prezentat lu n i dem isia rege H A G A . — Răspunzind la o în a ca s ă T o t u ş i au fost o m o r i t e su b
In aceeaşi zi sesiunea a adoptat o măra IU state membre. care are o încărcătură dc 2.500 tone ţa zilei de 26 ianuarie, gu vern ul a lu i M ahendra, care le-a acceptat-o. treba re scrisă a un ui deputat so d ă r i m ă l u r i 70 d e c a p r e şi 4 va ci.
prom ulgat un decret lege p rin care Dr. G iri a dem isionat pentru p ri cia list, vicepreşedintele C o n s iliu lu i e fe c tu l d in K o n y a a a n u n ţa i
dc lemne, a lu at apă şi a început
se reduc c h iriile cu 25 la sută la ma dată in decem brie 1063, din de M in iş tri al O landei şi m in is tru că a f o s t c re a tă o c o m is ie pe n tru
să sc scufunde.
Im obile le nem obiiate şi cu 30 la m otive dc sănătate, d a r două lu n i in te rim a r al A fa c e rilo r externe, B. a n c h e tă .
W A S H IN G T O N . — Preşedintele sută la cele m obilate. Radio D a m ai tirz iu şi-a reluat fu n cţia de Uicsheuvel, a a ră ta t câ g u ve rn u l
£ t f r i sp o rtive Johnson a in v ita t pe preşedintele masc a transm is o ştire în legătură p rim -m in is tru . C ariera p o litică a olandez sc va opune unor eventua ® POPULAŢIA LUMII PESTE
P a kista n u lu i, A yub K han, să facă
d o cto ru lu i G iri a început in anul
le cereri ale ce tă ţe n ilo r acestei ţă ri
cu arestarea a 63 dc persoane acu
o vizită in S.U.A. zate de p a rticip a re la a cţiu n i de 10G0, cînd a fost cooptai in guvern de a se angaja ca m ercenari în a r 40 DE ANI
B E IR U T . — P reşedintele L ib a spionaj. de regele M ahendra, care dizolvase mata congoleză. P e s te 40 d e an i, p o p u la ţ ia lu m ii
n u lu i, lic lo u va vizita Io rda nia, ea BO N N . — In tr-u n in te rv iu acor pa rla m e n tu l, arestase pe p rim u l BO G O TA. — G uve rn ul S tatelor a p r o a p e c ă se v a d u b la , o ju n g t n d
£ K I E V . — In c a m p io n a t u l u n i o u n iu n e a tle tică in te rn a ţio n a lă . C lu urm a re a in v ita ţie i p rim ite din dat corespondentului la Bonn al m in is tru şi-şi asumase conducerea U n ite a cerut C olum b ie i să p a rti la în c e p u tu l s e c o lu lu i el X X l - l e a la
n a l d e şah d c la K ie v , s-a u relu at b u l a m e r ic a n a in v ita t la a ce s t c o n partea regelui Ifussein. agenţiei U nited Press In te rn a tio directă a tre b u rilo r ţă rii. cipe eu o delegaţie sim bolică de 6 m i lia r d e d e o a m e n i. N u m ă r u l
p a r t id e le în tr e r u p t e d in r u n d e le a n c u rs p e c a m p io a n a o l im p ic ă la s ă r i C A IR O — R adio Sanaa a anun nal, m in is tru l vest-germ an al apă BO NN. — Gcorge L e p c ltic r, de tru p e colum biene la războiul d in p e r s o a n e lo r in v lr s tă d e 65 d c a n i
terioa re. la tă re zu lta te le în r e g is tr a tu ra in în ă lţim e , l o la n d a B a la ş (R P. V ie tn a m u l de sud, tra n sm ite agen şi m a i m u lt va r e n r e z e n ta 6.6 la
ţat eă preşedintele R e p u b licii Ye ră rii, K a i-L 'w e von Hassc!, a decla legatul Federaţiei in te rn a ţio n a le a
te : S tein — B a u n ii: 0— I; O s n o s — R o m in ă ), şase atleti d in U.R.S.S., p a ţia France Presse, c itin d postul sută. A c e s t e d a t e ' sîn t c u p r in s e i u
men, A b d u lla h A l S allal a pro rat că ,',dc la alegerea g u ve rn u lu i fo ş tilo r p rizo n ie ri de război, care
V a s i u k o v 1— 0; V a s i u k o v — G o l d e - tru d in R E. G e r m a n ă , şi p a tru d in m ulgat un decret p riv in d crearea la b u rist în A n g lia (vcst)-germ anii sc află Ia Bonn, a anunţat că va „R a dio llo riz o n te ". Cererea a fost t i - u n ra p o r t p u b lic a t d e către s e
n o v 0— 1. R e m i z ă s -a u te r m in a t p a r R. P. P o lo n ă . In lotu l p o l o n e z f ig u adresată şl a lto r ţă ri d in A m erica c r e t a r u l g e n e r a l al O .N .U .. V Thant.
U n iu n ii A rabe Y cm cnite. Preşedin sînt în g rijo ra ţi în legătură cu even prezenta celor tre i pa rtid e repre
tid ele : A v e r b a r c h — B o r is e n k o , B a n - rea ză şi să rito a re a la în ă lţim e J a - tele a declarat că această uniune tuala reducere sau retragere a ce zentate In Bundcstag o rezoluţie a Latină, p rin tre care a m in tim B ra în t o c m it p e b a za u lt im e lo r stu dii
n ik — S u etin , T a l — G o l d e n o v şi r o s la w a B ieda. V o r p a rticip a , d e a s e va coopera cu toate fo rţe le popu lo r 51.000 de m ilita ri b rita n ic i de z ilia , A rge ntin a, U ruguay. P ină in e fe c tu a te d c o p tre C o m is i a p e n tr u
B r o n ş te in — P e tcrs o n . C la s a m e n tu l m e n e a , ce i m at v a lo r o ş i atleţi a m e Federaţiei în problem a term enu prezent, gu ve rn u l colum bian nu a p o p u la ţ ie a O N U.
în a in te a u ltim e i r u n d e se p rezin tă r ic a n i ca r e s-au d istin s cu o c a z ia J o lare din Yemen. pe R in ". Von llasscl a a firm a t câ lui de prescriere a crim e lo r de răz dat nici un răspuns ce re rii S.U.A. C ea m a i m a r c c r e ş te r e v a fi î n
a stfel : 1. K o r c i n o i 14,5 p u n c te , 2-3. c u r ilo r O li m p i c e d c la T o k io . N EW Y O R K . — T re i persoane retragerea d in R.F.G. a tu tu ro r fo r boi. In rezoluţie sc cere u rm ă rire a registra tă in A m e r ic a L a tin ă . a
B r o n ş te in şi T a l cu cite 12 p u n c te IS T A M B U L . — D u p ă m e c iu r ile mascate şi îna rm a te au je fu it o ţelo r engleze sau num ai a unei ju d ic ia ră a tu tu ro r crim e lo r comise
f i e c a r e . 4 S le in 11 p u n c te şi o p a r d is p u ta te tn „ C u p a c a m p i o n i l o r e u bancă dc la p e rife ria New Y o rku - p ă rţi, ar duce la slăbirea a p ă ră rii că r e i p o p u la ţ ie v a s p o r i cu 130 la
tid ă în tre ru p tă . r o p e n i" , e c h ip e le b u c u r c ş t c n e de v o lu i, sustrăgînd suma dc 50.000 do acestei ţări. îm p o triv a u m a n ită ţii. su tă In A sia d e s u d . p o p u la ţ ia va
• N E W Y O R K . — D u p ă c u m lei D in a m o f/c m in in ) şi R a p id ( m a s la ri. „O p e ra ţia " a d u ra t m im ai tre i T E H E R A N . — Radio Teheran a BO NN, — „A n u l 1065 se anunţă c ie ş t e c u 726 la sută. in A f r ic a cu
tr a n s m ite c o r e s p o n d e n t u l a g e n ţie i cu lin ) au su sţin u t la I s ta n b u l d o u ă m inute. transm is In dim ine aţa zile i dc 26 fa vo ra b il c o n flic te lo r sociale In Re 115 la sută, in A m e r i c a d e n o r d cu
F r a n c e P resse, C lu b u l a tle tic d in p a r tid e a m ic a le cu r e p r e z e n ta tiv e le ia n u a rie un b u le tin m edical in care
N e w Y o r k , v a o r g a n iz a in p r im a j u ora şu lu i. D i n a m o a ciştiga t cu 3— 0 B R U X E LL E S . — Reprezentanţa se arată eă starea săn ătăţii p rim u publica Federală G erm ană" — sub 54 la sută, ia r p o p u la ţ ia U n iu n ii
m ă ta te a lu n ii fe b r u a r ie , in sală Ia (15-1, 15-6. 15-3), ia r R a p id a în v in s D anem arcei pe lingă Com isia lu i m in is tru M ansur este deosebit linia ză agenţia France Presse, in- S o v ie t ic e v a s p o r i c u 48 la sută.
M a d is o n S q u a r e C a r d e n , o m a r e r e cu 3— 1 (16-14, 15-11, 3-15, 17-15).
Redacţia şl administraţia ziarului» slr. Dr. Petiu Groza or 25 lelcloo 15 88, 12 75, 15 85, 20 78 Taxa plâlllâ In numerar conform aprobării D irecţiei Generale P.T T.R or 263.328 dlo 6 nolembtle 10-19 - Tiparul: întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deva 40.065