Page 86 - 1965-01
P. 86
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3135
■ ■ ■ ■ Apartamente
PLANUL - ÎNDEPLINIT RITMIC Şl LA TOŢI INDICATORII
date în folosinţă
La D.R.E.F., după două decad© minerilor
De la corespondentul nostru Pe
tru Găina am primit zilele acestea
In a n u l 19G5 colectivele în tre p rin enţat negativ tim p de cîteva zile to ri, astfel că procesul de producţie
d e rilo r forestiere d in regiunea noas desfăşurarea în c o n d iţiu n i bune a poale fi organizat bine. T o ţi m un o nouă corespondenţa. Nî se rela
tră au de în d e p lin it s a iv in i deose lu c ru lu i în parchete, a îng re un at c ito rii au in tra t in lu tru , fiin d înca tează despre darea în folosinţă a
b it de im p ortan te . D in sectoarele de mişcarea m a te ria lu lu i lemnos, în că r d ra ţi in brigăzi sim p le şi în brigăzi unui nou bloc de locuinţe în ora
exp lo atare v o r tre b u i liv ra te spre carea şi tra n sp o rtu l acestuia in de com plexe m a ri şi m ici cu plata in şul Petrilo, cu 56 de apartamente.
b e n e ficia ri îasem nate c a n tită ţi de pozitele fin a le . Pe lingă fa p tu l că acord global. In anul curent acea Printre minerii cărora li s-au repar
masă lem noasă de ca lita te to t m ai ran da m entu l m u n c ito rilo r a fost stă fo rm ă de organizare a m u n cii tizat apartamente în acest bloc se
bună. Faţă de a n u l trecut, in anul m ic, tîn ip de 3 zile circa 1.000 de lu va creşte cu 15 la sută faţă de anul numără Gheorghe Rădulescu, Mi-
cu re n t p la n u l p ro d u cţie i globale şi cră to ri a ii fost fo lo s iţi in e x c lu s iv i trecut.
m a rfă este m ai m are cu 9,8 la sută tate la dezâpezirea c ă ilo r de acces S-a început să se aplice cu suc hai Dumbrăveanu. Vian Bâlăşoiu,
şi respectiv cu 10,2 la sută. Acest lu din parchete. ces fasonarea la rin d a le m n u lu i de Aurel Cîrslea, Petru Tătaru şi alţii.
cru im p un e tu tu ro r co le ctive lo r de In u ltim a decadă a lu n ii nu a lu cru cu cel de foc şi fasonarea în
m uncă din sectorul fo re stie r să de e xista t fo rţa de m uncă necesară. tru n c h iu ri lu ng i şi in catarge, th a-
pună e fo rtu ri sp o rite p e ntru înde Deşi au fost trim iş i din tim p dele ccst scop în tre p rin d e rilo r le-au fast In com una Sin tan drei s-a con
p lin ire a ritm ic ă , la to ţi in d ic a to rii, ga ţi in d ife rite re g iu n i ale ţâ rii, nu puse la dispo ziţie a u torem o rci şi 50 s tru it un frum os căm in cultural.-»'
a s a rc in ilo r de plan. am reu şit să recrutăm necesarul de a u lo tro lii. U ltim a m etodă se e x tin aşa cum se vede în foto g ra fia de
P en tru a cunoaşte fe lu l cum au lu cră to ri. De aceea, a p ro x im a tiv 10 de in acest an cu 10 la sulă faţă
fost în d e p lin ite sa rcin ile de plan pe zile, în toate parchetele s-a lu cra t de anul 1904. faţă.
două decade ale lu n ii ianuarie, cu un efe ctiv m ic de m u n cito ri. Dacă tim p u l va f i p rie ln ic , preco
n e o m adresat tov. Gheorghe C a rp i- A u exista t şi a lte cauze care au nizăm să lu crăm cu nu m ăr s p o rit
neţ, d ire c to r la D.H.E.F. Hunedoa- in flu e n ţa t negativ a ctivita te a econo de faso natori şi c o rh ă n ito ri pe ntru
ra-D eva care ne-a re la ta t urm ătoa mică. L a aproape toate în tre p rin d e le m n u l de foc. ÎN EDITURA POLITICA:
rele: rile tra n sp o rtu l masei lemnoase este — In concluzie: pu te ţi re AUTOBAZA 7. A
— In vederea re a liz ă rii ritm ic e la slab organizat. A u to ve h icu le le din cupera restanţele de pînă Prol. Ing. SIMION JAlCAR :
to ţi in d ic a to rii a s a rc in ilo r de plan, cad rul coloanelor l.M .T.F . nu s in t acum ?
toate în tre p rin d e rile forestiere s-au folosite ju dicios. Să dau doar un e- — Pînă la s firş itu l lu n ii ia n u a rie Veniturile populaţiei şi nivelul de trai în R.P.R. PETROŞANI
p re g ă tit tem einic. C onducerile leh- xem plu. In pa rche tu l Şteia care se este greu. In luna fe b ru a rie vom
n ic o -a d m in is tra tiv e au de falca t d in găseşte la num ai 7 km . de Baia de face Insă to tu l p e n tru a recupera Lucrarea abordează un cerc larg tinu ă a n iv e lu lu i de tra i al celor ce
tim p p la n u l pe sectoare de exploa C riş, parchet unde există masă lem - toate restantele, bineînţeles dacă de problem e cu p riv ire la v e n itu ri muncesc.
ta re şi pe parchete. P arcul de m a noH.să pre gă tită pe ntru transp ort, se nu vom avea vre o calam itate. M ă le şi n iv e lu l de tra i al p o pu laţie i După ce prezintă c o n ţin u tu l şi Angajează următoarele cadre calificate:
şin i şi u tila je a fost îm p ă rţit în mod face doar cite o cursei pe zi. La a- s u rile lu ate s in t bine chibzu ite. A - ţă rii noastre. sfera v e n itu rilo r reale, a u to ru l ana
ju d icio s pe lo cu ri de muncă. Pe ceastă coloană nu a exista t su ficie n plicat?, ele îşi v o r dovedi e fica cita A u to ru l analizează c o n ţin u tu l n i- lizează v e n itu rile reale ale sa la ria
lingă m ecanism ele existente la gara tă preocupare p e ntru repararea la tea. Noî, cei de la D.R.E.F., cît şi A-elului de tra i, legătura d in tre n i ţilo r şi ale ţă ră n im ii, dem onstrînd — doi sudori calificaţi
Feneşaşa, 1. F. Sebeş, la sectorul C u- tim p a p lu g u lu i pe ntru dezâpezire to va ră şii d in conducerile în tre p rin ve lu l de tra i şi re la ţiile sociale de creşterea lo r continuă in a n ii pu
gîr, I. F. O j'ăştie şi îa L u p e n i, T. F. şi punerea lu i in fu n cţie în m om en d e rilo r ne vom preocupa îndeaproa producţie, scoţind în evidenţă supe te rii populare. în sudură electrică
P etroşani, au fost aduse si puse in tu l oportun. pe de aplicarea la tim p a m ă su rilo r P rin tem a sa, lu crarea prezintă
fu n c ţiu n e 3 bo lin de re (m aşini de în $t asemenea exem ple se m ai pot teh nico -orga nizatorice p la n ifica te . rio rita te a econom iei socialiste asu un interes deosebit pe ntru un larg şi oxiacetilenică;
cărcat) de m are capacitate. ToHte da Pe lingă acest fa p t m ai trebu ie L. D E M E TE R pra celei ca p ita liste in rid ica re a con- cerc de c itito ri.
m ecanism ele care v o r fi folo site in a m in tit că m u lte din autoveh icu le — zece mecanici auto;
1965 au fost re v iz u ite şi reparate. In nu s in t încărcate !a capacitatea lo r
acest scop, pe lin g ă fa p tu l că ele hu nom inală. U nele sc defectează des "I E X P E R IE N Ţ A ÎN AIN TATĂ — doi lăcătuşi mecanici.
fost dale p e n tru a fi deservite de deoarece nu au fast în tre ţin u te şi re
către m u n c ito ri c a lific a ţi, la Vata, parate cum trebuie. P e n tru în lă tu ÎN UNITĂŢILE AGRICOLE:
Lonea şi O îm pul lu i Neug, au fost rarea acestor d e ficie n ţe conducerea LARG R Ă SPIN DS Pentru cei necăsătoriţi se asigură
am enajate ate lie re mecanice p e ntru l.M .T.F . Sebeş tre b u ie să ia de u r
în tre ţin e re a şi repararea m ecanism e-' genţă m ăsuri c it m ai eficace. Şefii cazarea în căminul autobazei, pre
folosite autovehiculele, ei v o r tre b u i Bilanţul muncii:
lo r. A u fost create sto cu ri de masă de coloane v o r tre b u i să urm ăreas
lemnoasă m enite să asigure în d e p li că m ai îndeaproape fe lu l cum sînt cum şi masa, la cantina C. F. R.,
nirea p la n u lu i pe p rim u l trim e stru . 1 8 3 D E V A G O A N E
La 1 ia n u a rie 1965 pe D.R E.F. s-a să d irije z e m al c h ib z u it m aşinile contra cost.
asigurat la le m n u l ro tu n d d in răşi- spre g u rile de exploatare unde sînt beau să facă Ijc ra re a oricum , fă ră
noase 56.452 m. c. in fazele faso create stocu ri m ari de masă le m a sc interesa şi de c a lita te Sesizînd
noasă. P O R U M B B O A B E acest ia p t. o rg a n iza ţiile de p a rtid
nat, 38.784 m c, la scos şi 47 734 m.c.
S înt p a n bete unde munca* nu este au cerut b rig a d ie rilo r şi m ecaniza
la a p ro p ia t; la lem n ro tu n d d in fag to rilo r să respecte viteza dc însăm în-
s-a re u şit să se creeze, cu m u la t pe bine organizată, unde m ecanism ele nu Preocuparea p rin c ip a lă a ţă ra n ilo r în b rig ă zile de oîm p au fast înca UZINA ELECTRICA VULCAN
sînt folosite la capacitatea lor. Con d ra ţi la in v â ţă m în tu l agrozootehnic ţare, densitatea la hectar ;i adînei-
toate fazele, 119.333 m. e„ ia r la cooperatori d in Daia este de a asi
d u cerile te h n ico -a d m in istra tive au gura an de an p ro d u c ţii de cereale de masă. m ea. s ta b ilită p e ntru încorporarea
lem n despicat esenţă tare 209.842 ANGAJEAZĂ PENTRU SECŢIA COMBUSTIBIL:
m.c. Parchetele p la n ific a te a se e x da toria să ia m ăsuri pe ntru îm bună d in ce în ce m ai m ari. In anul tre La c u ltu ra p o ru m b u lu i avem o sem inţei în sol. Totodată, s-a in te n — ZECE MUNCITORI NECALIFICAJI.
p lo a ta au fost p re gă tite din tim p. tă ţire a o rg a n iză rii m un cii, folosirea cut de p ild ă , am reco ltat în m edie cu bună experienţă. Unele b rigă zi, e- sifica t şi c o n tro lu l asupra c a lită ţii PENTRU INFORMAJII SUPLIMENTARE, DORITORII SE VOR A-
din p lin a m ecanism elor. Toate m e peste 800 kg porum b boabe la hectar lu c ră rilo r de tnsăm înţat. B iro u l o r
In m a jo rita te a lo r s-a te rm in a t la xecutînd a ră tu ri adinei, aplie înd în DRESA LA UZINA ELECTRICA VULCAN, SECŢIA COMBUSTIBIL. IN-
tim p instalarea m ecanism elor pen canism ele şi u tila je le v o r tre b u i de m ai m u lt fa ţă de anul precedent. grăşăm inte şi făcînd pra şile în plus ganizaţiei de bază d in brigada a
tru scos-apropiatul masei lemnoase, se rvite de către m u n c ito ri c a lific a ţi. P en tru a avea o im agine m ai clară au reu şit să sm ulgă p ă m in tu lu i pe IV -a a sugerat b rig a d ie ru lu i ideea TRE ORELE 6-14.
au fost co n stru ite şi am enajate căi In acest scop. în a n ii 19G3-1964 pe asupra b ila n ţu lu i m un cii în acest do care l-au lu cra t roade cu m u lt mai de a discuta semn, după term in are a
D.H.E.F, au fost c a lific a ţi circa 300 m eniu de a ctivita te , trebu ie să spu lu c ru lu i, cu şe fii de echipă fe lu l cum
de acces şi d ru m u ri forestiere. In bogate decît b rig ă zile de pe ta rla
m ecanici pe ntru deservirea fie râs-
form etc. A doua zi acest procedeu INTREPRINOFBEAoePONtTnUfîllpMONr/UE
anul care a tre c u t s-au co n stru it nem că el s-a concretizat in tr-o pro lele învecinate. Dăm ca exem plu se respectă adîneim ea de sem ănat,
p e n tru sectoarele de exploatare c ir tra ie lo r mecanice, 100 fu n k .u la riş iî, d u cţie lo ia lă de paste 180 vagoane briguda. a IV -a, condusă de F ilip dacă sem inţele sînt re p a rtiza te u n i
ca 150 km . de d ru m u ri. 113 tra c to riş ti ele. Este necesar să po ru m b boabe. Acest lu cru ne-a per V isalon. A ic i s-au execuiat cite pa
fie în to cm ite grafice de în tre ţin e re m is să ach ităm la tim p şi in în tre a început sâ fie folo sit şi de celela l
— Care a fost eficacitatea m ă şi reparare a m ecanism elor. In p a r gim e o b lig a ţiile contractuale către tru praştie. Era si no rm ai ca pe ta r te brigăzi, ceea ce a făcut ca lu cră
s u rilo r lu ate ?, ce rezultate laua acestei brigăzi po rum b ul să se
chete, şe fii de brigă zi vo r tre b u i să sta t şi să dăm ca re trib u ţie de bază, rile de insă m i n ţa re să sc execute in ENERGETICE NR5.SIBIU
s-au o b ţin u t in cele două de urm ărească îndeaproape fe lu l cum cîte 0 kg porum b pe ntru fiecare zi- dezvolte "in e , ia r în toam nă să se c o n d iţii optim e.
cade ale lu n ii ia nu arie ? recolteze, de pe fiecare hectar cite
se folosesc mecanismele, să ia m ă m uncă.
— R e a liză rile d o bînd ite de colec suri concrete p e n tru în tre b u in ţa re a 4.C00 leg porum b ştiu le ţi. B rigada a După cum am arătat, pe întreaga
tive le în tre p rin d e rilo r forestiere în lo r d in p lin . La c u ltu ra p o ru m b u lu i, am in tro V l-a însă, care nu a ap lica t decît suprafaţă care în p rim ă va ră urm ea
decadele care au tre cu t d in luna ia dus şi sistem ul re trib u ţie i su p lim e n tre i praşile, a o b ţin u t m ai p u ţin cu ză a fi însăm înţată cu porum b, s-au
nuarie s in t nesalisfâcâtoare. Sectoa — A m dori să cunoaştem ce tare E fe ciu l acestei m ăsuri a fost că 1 200 kg po rum b ş iiu le ţi la hectar. executat a ră tu ri adinei. C o m ite tu l de
rele de exploatare nu au reu şit să m ăsuri sc vo r h u im e dia t dc la fiecare brigadă s-au o b ţin u t p ro D ife re n ţa de p ro du cţie de la o b ri p a rtid şi co n siliu l de conducere nu
către conducerea D.H.E.F. şi d u c ţii cu m u lt maî m a ri faţă de cele gadă In a lta se datoreşte nu num ai socotesc insă încheiată acţiunea de
realizeze p la n u l de producţie. Dacă
analizăm insă pe fiecare zi în p a r dc către conducerile în tre p rin s ta b ilite p rin plan, ia r ca urm a re n u m ă ru lu i de praşile, ci şi a lto r fa c pre gă tire a p ro d u cţie i de p o rum b d in
d e rilo r forestiere pe ntru înde s-a p u tu t face o re trib u ţie su p lim e n acest an. S intem în tr-o perioadă
te fe lu l cum au fost în d e p lin ite p re to ri ca : respectarea d e n sită ţii, re
vederile, vom vedea că în unele zi- p lin ire a ritm ică ; in v iito r, a tară de p o rum b in valoare de peste coltarea la tim pu l- o p tim etc. D in ta cînd în cooperativa noastră a g ri
'!e — e d re p t că sînt p u ţin e — p la s a rc in ilo r dc plan. 309.000 lei. belul de m ai jos, care se referă nu colă se transp ortă de zor îngrăşă
nul a fast ch ia r depăşit. De aici se — Conducerea D.H.E.F. şi-a re Iată re z u lta tu l p ra ctic al unei m ă m ai la p a tru d in cele 8 brigăzi de m in te n a turale în cîm p, se face con
poate trage concluzia că el nu s-a p a rtiz a t in mod ju d icio s in g in e rii şi s u ri ch ibzu ite si care ne-a îndem nat cîm p, reiese cum au in flu e n ţa t aceşti d iţion area sem inţelor, se v e rific ă şi
rea liza t ritm ic , zi de zi. te h n icie n ii pe sectoare de exploa ca în p la n u l de pro du cţie pe acest fa c to ri asupra p ro d u cţie i şi asupra se repară ate la je le agricole. C o m i
an să înscriem c ifre şi m ai m o b ili te tu l de p a rtid şl c o n s iliu l de con
i — Cum e x p lic a ţi nerealiza- tare. Ei urm ăresc dc acum concret v e n itu rilo r ţă ra n ilo r cooperatori. ducere urm ăresc zi de zi cum se J u n i i e l e c t r ic e a e r i e n e
rca s a rc in ilo r de plan ? şi s p rijin ă m u n c ito rii în organiza zatoare. E xpe rie nţa ne-a în vă ţa t insă
— F aptu l că p la n u l nu a fost în rea m ai bună a m un cii, folosirea că eiaborarea p la n u lu i, sta b ilire a il_- 400 KV
d e p lin it se datoreşte a lît un or cau m ecanism elor la capacitatea lor. De sa rc in ilo r de v iito r con stituie num ai Prod. reali Valoarea re tri
pu nctul de plecare, înce putul m un suprafaţa N r. U N II ELECTRICE ÎN CABLU
ze ob iective cît şi un or cauze subiec asemenea au fost trim iş i delegaţi brigada densitatea zată la ha. buţiei suplim en
tive. In decada a doua a lu n ii ia pe ntru recrutarea m u n c ito rilo r. In cii. P e n tru aceasta încă d in toam na In ha. praşilelor in kg. ştiuleţi tare In bani SUBTERAN
nuarie, la m unte a nins abundent. prezent fiecare în tre p rin d e re dispu trecută, co m ite tu l de p a rtid a con
Zăpada m are care a căzut a in flu ne de un nu m ăr su ficie n t dc m unci vocat a c tiv u l p e n tru a s ta b ili de co III 99 25-28.000 3 3.400 36.180 lei
m un acord cu co n siliu l de con du [V- 35 KV STATII 0E TRAMS FORMA l&|
cere sa rcin ile p e n tru noul an şi m ă IV 96 35-3S.O00 4 4.600 51.600 „
su rile ce se im p un ca lu c ră rile a g ri CONEXIUNI
In ajutorul cadrelor didactice cole la c u ltu ra p o ru m b u lu i sâ se V I 97 25-28.000 3 3.400 36.540 ,,
desfăşoare la un n ive l agrotehnic şi RACORDURI ELECTRICE INDUSTRIALE
V III 99 30-35.000 4 4.000 41.280 „
C e rcetătorii In s titu tu lu i de ş tiin ţe m ai apărut, de asemenea, noi lu m ai superior. A stfe l, pe baza p la n u
pedagogice d in C apitală au elaborat c ră ri in legătură cu psihologia pe lu i elaborat, încă d in toam nă s-au
a n u l tre c u t valoroase lu c ră ri de spe dagogică şi defectologia, pedagogia executat a ră tu ri adinei pe întreaga R ezultatele o b ţin u te s în t urm area efectuează toate aceste lu c ră ri şi in
c ia lita te destinate ca d re lo r d id a c ti preşcolară şi educaţia in fa m ilie , sup rafaţă care în p rim ă v a ră u r firească a fa p tu lu i că o rg a n iza ţiile te rv in pe parcurs p e n tru în lă tu ra re a
ce d in In v â ţă m în tu l de toate gra c o n ţin u tu l şi organizarea invăţâm iiW mează a fi însăm înţată cu porum b. de bază d in b rigă zi m anifestă o în a l de ficie n ţe lo r. S intem con vin şi că p rin
dele. tu lu i, isto ria pedagogiei. De asemenea, pe te re n u rile cu o p ro tă exigenţă faţă de fe lu l in care se m ăsu rile luate vom reuşi ca şi în
A u fost pregătite, de pildă, m elo P entru a n u l în curs, oam enii de d u c tiv ita te m ai slabă au fast trans execută lu c ră rile agricole şi in te r acest an să obţinem p ro d u c ţii spo
d ic i de zoologie, geografie, fi/Jcă, ş tiin ţă d in cad rul In s titu tu lu i redac portate c a n tită ţi insem naie de g u vin cu ho tă rîre o ri de cile o ii s« rite de p o rum b la hectar.
lim b a şi lite ra tu ra rom lnă, care s p ri tează noi m etodici de a ritm e tică , noi, acţiune care continuă şi în pre observă ne glije nţă. In p rim ă va ra a- G H E O R G H E IS T K A T E
jin ă rid ica re a n iv e lu lu i procesului geom etrie, algebră şi istorie. T otod a zent. Cu ţă ra n ii cooperatori s-au n u lu i trecut, pe cîteva ta rla le , din secretarul c o m ite tu lu i de p a rtid
in s tru c tlv -e d u c a tiv în şcolile de 8 tă, p la n u l de p u b lic a ţii va fi îm bo organizat m ai m u lte c o n v o rb iri pe cauza u m id ită ţii excesive, po rum b ul IO S IF P A Ş T IU
a n i, precum şi m etodici p riv in d in g ă ţit cu lu c ră ri ira tin d teme actu a tema cre şte rii p ro d u cţie i de porum b, a tre b u ii să fie in să m în ţâ t ceva mai preşedintele cooperativei
s tru ire a practică a e le v ilo r d in şco le cu caracter in stru e tiv-e d u ca tiv. ia r in vederea c o m p le tă rii cun oştin tîrziu . P en tru a te rm in a „repede" agricole dc producţie d in Daia,
lile profesionale de stru n g a ri. A u (Agerpres). ţelo r, m a jo rita te a celor care lucrează in s u m in ţa lu l, unele b rigă zi se gră - ra io n u l Sebeş
A G E N D A
Spartachiada de iarna
JOI 28 IANUARIE 1965
a în raionul Haţeg CINEMA şi jo c u ri po p u la re ; 14,10 M e lo d ii de
Echipe cu o bună comportare In majoritatea asociaţiilor spor Ştefănescu), „Retezatul" din Rîu dragoste; 14,30 P rietena noastră
cartea; „U ltim a poveste"; 15,30 D in
D E V A : C lim a te — cinem atogra
tive din raionul Haţeg se desfă de Mori, (preşedinte Mircea Ursu) fu l „P a tria "; T re i plus două — ci fo lc lo ru l m uzical al popo arelor; 16,30
şoară întrecerile din cadrul spar- Cu m icro fo n u l p rin regiunea M ures-
In a n u l care a trecut, echipele şi altele. nem atograful „A rta “ ; P E T R O Ş A N I:
Ş tiin ţa P etroşani şi M in e ru l V ulcan , tachîodei de iarnă a tineretului. Avînd în vedere că timpul care V ii şt m o rţi — se riile I şi H — c i A u to n o m ă M a g h ia ră ; 16,50 A r ii din
opere in te rp re ta te de L iv ia Liseanu
care activează în cam p io natul regio Pînă în prezent, au luat parte la a mai rămas pînă la data cînd nem atograful „R e p u b lic a "; G hepar şi M ih a il G lig o r; 17,15 A n to lo g ie
nal, au a vu t o com portare m e rito rie aceste întreceri 2.764 de tineri şi dul — s e riile 1 şi If — cinem atogra poetică: O v id iu ; 17.40 M uzică po pu
fa p t pe ntru care şi-au atras sim p atia tinere. Cei moi mulţi participanţi trebuie să fie terminate întrecerile fu l „7 N o ie m b rie "; L U P E N I: Po la ră la cererea a s c u ltă to rilo r; 18,05
veste de pe Don — cin em a to grafu l
spe ctatorilor. Echipa Ş tiin ţa P etro au fost înregistraţi în asociaţiile pe asociaţie, este foarte scurt, con „C u ltu ra l"; S IM E R 1A : Hebelul M uzică uşoară; 18,30 T rib u n a rad io ;
şani (a n tre n o r Gh. Irim ie ) a reuşit sportive ale căror consilii s-au o- siliile acestor asociaţii sportive vor m a g n ific — cin e m a to g ra fu l „M u 18,40 A r ii din operete in te rp re ta te
ca la s firş itu l tu iu lu i ca m p io n a tu lu i cupat îndeaproape de organiza de m ari e în tâ re ţi; 19,00 C oncert d i
re şu l"; A L B A IU L IA : A ccattone —
regional sâ se claseze pe locul doi rea acestei faze pe asociaţie cum trebui să depună toate eforturile cin e m a to g ra fu l „V ic to ria "; 30 de s tra c tiv ; 20,00 Radiogazeta de sea
la d ife re n ţă de num ai un punct faţă sînt: „Cerna" din comuna Lunca pentru a atrage un număr cît mai ani de veselie — cin e m a to g ra fu l ră; 20.30 C întă orchestra de m u
de lid e ru l clasam e ntulu i. Dacia O- zică uşoară d irija tă de B enny B en-
Cernii, (preşedinte Vasile Sgon- mare de participanţi la întrecerile „23 A u g u st"; SEBEŞ: S tră in u l — se
râşiie. F o rm a ţia M in e ru l V ulcan riile I si II — cin e m a to g ra fu l „P ro net; 21,15 P ă rin ţi şi c o p ii; 21.30
(an tre no r V ic to r G abor) a înreg is dea), ,.Victoria" din Răchitova, din această primă fază. gre su l"; Dragoste n e îm p lin ită — c i M uzică de dans.
tra t şi ea rezu ltate dem ne de seas (preşedinte losif Poşuth), „Sătean- ne m atog raful „S ebeşul"; O R A Ş T IE : R a d io ju rn a le şi b u le tin e de ş tiri:
în evidenţă în Cupa R.P.R. Ea a ca" din Livadia, (preşedinte Băr- N. S B U C H E A Banda de laşi — cin e m a to g ra fu l 5,00; 7,00; 8,00; 10.00; 12,00; 14,00;
e lim in a t pe rin d S a n ita ru l Tg. .1 iu. boane Crăciun) şi „Recolta" din corespondent „P a tria "; A naconda — cin em a to 16,00; 10,00; 22.00: 23,52 (P rog ram u l
T e x tila Sebeş, P a n d u rii Tg. J iu şi Berthelot, (preşedinte Ion Hor- g ra fu l „F la c ă ra "; H A Ţ E G : Feriga I): 7,30; 9.00; 11,00; 13.00: 15,00;
a p ie rd u t doar în faţa fo rm a ţie i M i vath). de aur — cin em a to grafu l „P o p u 17,00; 19,00; 23.00 (P rog ram u l II).
nerul Lu pe ni, d in categoria B. In decursul întrecerilor s-ou e- P I SCUJiîT la r"; B R A D : B ra ţu l nedrept al le
In prezent ju c ă to rii celor două e- videnţiat mai ales tinerii Eleno g ii — cin e m a to g ra fu l „S t. roşie"; TELEVIZIUNE
chipe se pregătesc cu m u ltă sîrgu- IL IA : Feriga de a u r — cinem ato
in ţâ pe n tru ca in re tu ru l cam piona Rău, din Livodia, Emil Scorobete $ C e n tru l de an trenam ente d in g ra fu l „L u m in a ". 19,00 J u rn a lu l te le v iz iu n ii; 19,10
tu lu i regional de fo tb a l, să obţină şi Dumitru Mîhoilescu din Răchi- P en tru co p ii: C a lul F u ry ; 19,35
L otu l echipei 'Ştiiuta P etroşani tova, la tenis de masă şi Aurel Nei- ca d ru l U.C F.S. oraş H unedoara a o r
rezu ltate şi m ai bune, spre bu curia ganizat du m in ică 24 ianuarie, cu RADIO C lu b u l tin e re ţii; 21,30 V itrin a l i
n u m e ro şilo r .susţinători. coni din Haţeg la şah. te ra ră ; In încheiere: Poşta te le v i
Tn fo to g ra fiile a lă tu ra te vă pre Mai sînt însă asociaţii sportive s p rijin u l a n tre n o rilo r Gh. B ălănea- P R O G R A M U L I: 5.06 Jocu ri z iu n ii. B u le tin de ş tiri. B u le tin me
zentăm cele două echipe (fo to g ra fia din cadrul raionului Haţeg care se nn şi Ion P ichiu, o întrecere de po pu lare ; 5,30 Le cţia de g im n a sti teorologic.
de sus) Ş tiin ţa P etroşani, (fotog rafia ocupă în prea mică măsură sou schi. A u p a rtic ip a t 23 con cure nţi d in că; 5,40 M e lo d ii d istra ctive ; 6,10
de jos). M in e ru l V ulcan . cadrul m ai m u lto r asociaţii s p o rti Piese in te rp re ta te de fa n fa ră ; 6,20 Buletin meteorologic
chiar deloc de organizarea între ve din oraşul H unedoara. în trece J u rn a lu l satelor; 6,30 M uzică de es
T e xt: I. B e rto li — tehnolog cerilor din cadrul acestei impor rile s-au desfăşurat pe dealul Ghe- tradă ; 6,45 S alut voios de p io n ie r; P E N TR U 24 O RE
F o to :.A . I)u la — ing. proiec tante competiţii de masă. Aşa este 7,10 M uzică uşoară; 7,30 S fa tu l me Vrem e nestabilă cu ceru l maî
tant (din postul dc corespondenţi la ru lu i. d ic u lu i; 7,45 Piese de estradă; 8,00 m u lt noi'os. Local v o r cădea p re
Cele m ai bune rezu ltate le^au ob
v o lu n ta ri de la U.H.U.M . cazul asociaţiilor „Recolta" din ţin u t co n cu re n ţii P aul K orosy, teh S um a rul prese»; 8.OG Cîntece p a trio c ip ita ţii sub fo rm ă dc ploaie şi lâ-
P etroşani) Peşleana, (preşedinte Dionisie tice; 8,30 Pe teme agrare: Folosirea
nician auto, Ioan V jşan, zid a r şamo- p o viţă V în tu l va sufla m oderat
ra ţio n a lă a fu ra je lo r; 9,30 U v e rtu ri din set to ru l sud cu ro tire spre sud-
PREGĂTIRI LA A. S. CUGIR to r şi T eodor Şerban, electricia n. la operete; 10,03 P o tp u riu de m elo vest, T em pe ratura staţionară, ziua
d ii bra zilie n e ; 10,15 Ce d o riţi sâ
O T o t dum in ică, C o n siliu l orăşe
nesc U.C.F.S. H unedoara a o rg a n i ascultaţi? L e c tu ri lite ra re )h cere va li cuprinsă în tre - f 2 şi -}-6 gra
de. ia r noaptea în tre — 3 şi - f 1 g ra
C om ponenţii lo tu lu i de fotba l de zentat ju c ă to rii Salom ia, Boroş ÎI, rea a s c u ltă to rilo r; 10.30 M e lo d ii de, local mai eoborîte. Ceaţă lo
la A. S. C u g ir,' care activează în Boit>ş I, Dinea, T u rc ii, T o ţii, M ih a i, zat un concurs de o rie n ta re tu ris ti po pu lare ; 11,00 „R a rită ţi m uzicale cală.
cam piom U ul categoriei B, au început P îrvulescu, M ureşan, M o ra ru , C ră- că. La concura, pe un traseu lu ng ale artei vocale ita lie n e "; 11,32 A n
p re g ă tirile încă din ziua de 11 ia ciuneac, B ojoni, A le x a n d ru La zar şi de 6 km ., au p a rtic ip a t s p o rtiv ii din sa m b lu ri a rtistice p io n ie re şti: 12.03 PENTRU URMĂTOARELE
nuarie a.c. Sub conducerea an tre n o Kîss. A u m ai fost p ro m o va ţi în e- P re lu cră ri cora le ; 12.30 Em isiunea 3 ZILE
ca d ru l a s o c ia ţiilo r ora şului H une
ru lu i lo s if Ş livăţ, ju c ă to rii insistă a- chipă ju n io rii B arb u D o rin şi l3ur- c u ltu ra lă ; 12.45 M uzică de Ion D u - V rem e fa vo ra b ilă p re c ip ita ţiilo r
supra p re g ă tirii fiz ic e generale şi neţea. doara. m itreseu pentru film u l docum entar şi cu te m pe ratura staţio nară apoi
speciale. La antrenam ente, care se M . V ÎL C E A N U ANGELA UNGHEREA „M u n te le R etezat"; 13,05 Cîntece în scădere.
L otu l ech ip ei M in eru l V u lcan ţin de 5 o ri pe săptăm înâ, 6-au pre corespondent corespondentă