Page 87 - 1965-01

Nr. 3135 Pag. 3
D. untul socialismului

In dezbaterea sesiunii Sfatului popular regional In sprijinul unei

bune desfăşurări

P LOCAL a „Lunii cărţii

ia saie“

t i
P entru a s p rijin i buna desfăşurare
a „L u n ii c ă rţii hi sate", e d itu rile şi-au
pro g ra m a t un nu m ă r însem nat de
lu c ră ri — 128 — din toate d o m en iile
Prevederi şi măsuri lite ra tu rii. U ncie din aceste volum e
Cea de a X V II-a sesiune a S fa tu lu i p o p u la r regional a supus dez­ au şi văzut lu m in a tip a ru lu i. La
b a te rilo r în fă p tu ire a p la n u lu i econom ic şi a a c ţiu n ilo r s o c ia l-c u llu ra lc E d itu ra A g ro -silvică au a p ă ru t lu ­
pc anul 1984 cit şi p ro ie ctu l de bu ge t pe anul 19G5. A u fost trecute cu c ră rile : „R e prod ucţia a n im a le lo r
acest p rile j în revistă succesele do bîn dite dc s fa tu rile populare, sub pentru noul an domestice*. în două volum e. „G h id
perm anenta conducere a organelor dc p a rtid , în dezvoltarea continuă de farm acologie şi receptură v e te ri­
a econom ici locale. S-au scos în e vid e n ţă însă şi rezervele existente în nară", „Fenom ene de degradare a
econom ia locală, unele de ficie n te şi g re u tă ţi care s-au iv it in cursul CONSTRUITE CU FONDURI DE I.A A n u l 1965 marchează o etapă im ­ n it şi p ro ie cta n ţii. D.S.A.P.C. Deva te re n u rilo r şi com baterea lo r p rin
an u lu i 1964, în scopul lu ă rii de m ă su ri pe n tru lichid are a lo r. po rta ntă în dezvoltarea bazei teh- a asigu rat încă în a in te de s fîrş iiu l m ijloa ce silvice", „C artea m a istru ­
In ansam blul d e zvo ltă rii re g iu n ii H unedoara, re a liză ri de scamă BUGETUL LOCAL ___ nico-m ate riale a so cia lism u lu i. A m tenului proiectele de execuţie pen­ lu i de e xp lo a tă ri forestiere*.
s au o b ţin u t şi in econom ia locală. Sub conducerea C o m ite tu lu i regio­ in tra t in u ltim u l an al p la n u lu i de tru m ai bine de 4.000 apartam en­ Cu num eroase c ă rţi p a rtic ip ă la a-
nal dc p a rtid , C o m ite tu l e xe cutiv al S fa tu lu i po p u la r regional a reuşit şase ani de dezvoltare a econom iei, te. Aceasta a perm is asigurarea un ui ceasta am plă acţiune E d itu ra pe n­
să înd ru m e mai sistem atic şi să organizeze m ai bine m unca in cad rul s ta b ilit de cei de-al 11 M ea Congres fro n t larg de lu cru încă dîn prim ele tru lite ra tu ră . P rin tre lu c ră rile apă­
u n ită ţilo r subordonate. In anul care s-a încheiat, s fa tu rile populare au ai P.M It. zile ale a n u lu i. N u m ă ru l tot m ai rute cu acest p rile j se num ără e d iţia
dovedit m ai m ultă in iţia tiv ă şi s p ir it gospodăresc in descoperirea şi va­ S a rcin ile care revin u n ită ţilo r e- m are de apartam ente ce se constru­ ilu s tra tă a prozei lite ra re şi „O pere
lo rific a re a dc noi resurse locale, u tiliz a re a m ai eficien tă a m ijlo a ce lo r \ -iJ \ conornice din subordinea s fa tu lu i iesc va tre b u i să orienteze m unca alese*, volum e le I şi II. de M ih a i
m a te ria le şi băneşti. O hună e x p e rie n ţă c it si rezultate corespunză­ p o p u la r sin t m ai m ari. m o b iliza ­ p ro ie c ta n ţilo r spre trecerea !a in du s­ Eminescu, „Pixrza um oristică it>m î-
toare s-au o b (in u t şi in m unca orga nizatorică de masă. Folosind form e toare, în m ăsură să c o n trib u ie la r i­ tria liza re a lu c ră rilo r. Şi în dom eniul nă*. „P rîslea cel vo in ic* de Petre Is-
va ria te de m o b iliza re a m aselor de cetăţeni, s-au în tre p rin s im p o rta n te dicarea continuă a n iv e lu lu i de tra i so cia l-cu ltu ra l se prevăd fo n d u ri im ­ pirescu, „S crie ri*, voi. V I. de T u d o r
a cţiu ni de m uncă p a trio tic ă p e ntru înfrum useţarea şi to t m ai buna gos­ al oa m e n ilo r m un cii. A stfe l, în u n i­ po rta nte p e n tru continuarea lu cră­ Arghezi, m onografia „Io n Creangă*
po d ă rire a oraşelor şi satelor. tă ţile in d u s trie i locale, sa rcin ile de rilo r la casa de c u ltu ră din P e tro ­ de George Călinescn, Rom anele „S âp -
plan vo r creşte cu 32 la sută. Pen­ şani. s p ita lu l din Hunedoara şi alte tăm îna neterm inată", de Petre S ăi-
cudeanu,
şi „C aietele
cu n o scu ţilo r
tru realizarea acestei im p ortan te lu c ră ri. De asemenea, v o r incepe lu ­ m ei*, de N icolae Crişan, volum e de
creşteri este necesar să se acorde o c ră rile de con stru cţie a cabanei re p o rta je de T ra ia n F ilip şi T ra ia n
Casteşti, a două şcoli cu ctle 16
tot m ai m are a te n ţie de scoperirii şi
Rezervele existente v a lo rific ă rii resurselor locale. Dc a- săli de clasă la Hunedoara şi P e triia , ceeaşi e d itu ră un volum de basme
Coşovei.
In lim b a m aghiară au a p ăru t in a-
un ui dispensar în oraşul A lb a lu lia ,
semenea, sin t necesare o scrie dc
pe deplin 5* “ 334° m ăsuri care să ducă la o m ai bună a încă cin ci dispensare ve te rina re ctc. po pulare rom îneştî. vo lu m u l IV d in
Tn vederea cre şte rii ca p a cită ţilo r
u tiliz a re a c a p a c ită ţilo r de producţie
„A n to lo g ia lite ra tu rii rom ine*, „ A r ­
de producţie, în tre p rin d e rile de in ­
existente, la creşterea p ro d u c tiv ită ­
h a n g h e lii" de Ion A gîrbiceanu, „M a i­
valorificate ţii m un cii. d u strie locală şi gaspodărie com u­ danul cu dragoste* de M ih a il Z a m fi-
nală v o r fi dotate cu u tila je noi şi
Aşa cum s-a ară ta t şi in cad rul
i-escu, „A p u s de soare" de
B a rb u
m oderne, care v o r înlo cui pe cele
l U i ® sesiunii, cu p rile ju l de zbaterii c i­ vechi, cu uzură îna intată. D elavrancea. urm în d să apară „F o cu l
fre lo r de plan, colectivele de m un­
sc stinge* de Kovacs G yorgy, „P ie tre
c ito ri din în tre p rin d e rile in d u s trie i Sarcina de desfacere a co m e rţu lu i de lin g ă d ru m * de H a jd u Z oltan etc.
A n u l 1964, se su b lin ia în sesiune, Hunedoara şi O răştie planul produc­ locale au a n a liza i tem einic p o sib i­ de stat p rin sistem a locală creşte cu
s-a încheiat eu re a liz ă ri im p o rta n te ţie i m arfă nu s-a realizat, ia r la ■ fm M , lită ţile existente şi şi-au lu a i anga­ 12,1 la sută fa ţă de a n u l trecut. Şi C elelalte e d itu ri sint. de asemenea,
în cad rul în tre p rin d e rilo r dc indus­ A lb a lu lia , p ro d u ctivita te a m un cii a jam en te m ob ilizatoa re în întrecerea aici, o rg a n iz a ţiile com erciale v o r tre ­ prezente in această perioadă cu lu ­
trie locală. P lanul p ro d u cţie i globa­ fost sub n iv e lu l p la n ific a t. Cauzele socialistă. b u i să dea ate nţie c o n tra c tă rii co­ c ră ri destinate cu p rio rita te c itito ­
le a fost depăşit cu 8,1 la sută, ia r au constat in n e ritm icita te a produc­ j iJ I s m respunzătoare a fo n d u lu i de m arfă, r ilo r de la sate.
cel al p ro d u cţie i m arfă cu 3,5 )a ţie i, lipsa de preocupare suficien tă S a rcin i im p o rta n te re vin şi secto­ îm b u n ă tă ţirii m ijlo a c e lo r de prezen­ (Agerpres)
sulă. S-au o b ţin u t econom ii s u p li­ pe ntru asigurarea desfacerii p ro d u ­ ru lu i de gospodărie com unală. N u­ tare şi reclam ă, rid ic ă rii continue a
m entare la p re ţu l de cost de peste selor, c it şi a unei te n d in ţe nesănă­ mai la a ctivita te a de pre stă ri se n iv e lu lu i d e s e rv irii în u n ită ţile de
un m ilio n Iei. M e rg în d pe lin ia spo­ toase de a ne glija b u n u rile de larg 1567B-Jffl prevede o creştere de 23 la sulă, ia r desfacere. Cu m ai m u ltă g rijă tre ­
la gospodăria lo cali vă de 116 la sută.
r ir ii p ro d u cţie i b u n u rilo r de la rg con­ consum so licita te de com erţ. Este buie depozitate şi păstrate m ă rfu rile . 0 noua linie tehnologică
sum , in a n u l tre cu t au fost a sim ila ­ greu de e x p lic a t de p ild ă de ce A te n ţia va tre b u i înd re p ta tă m ai a-
te un nu m ăr de 40 sortim e nte noi. I.R .l.L . H aţeg nu a liv ra t n ici o can­ les, spre folosirea cit m ai ju d ic io a ­ P rin lr-o m uncă susţinută, bine o r­ de fabricare a stîlpilor
Este m e ritu l u n o r colective de m u n ­ tita te de b u n u ri de la rg eoasum. De­ să a fo n d u rilo r alocate, spre efec­ ganizată, colectivele u n ită ţilo r d in
vo r reuşi să m obilizeze toate forţele, din beton
că cum s in t cele ale în tre p rin d e rilo r ficie n ţe in această d ire cţie au fast tuarea de p re stă ri de s e rv ic ii pro m ­ subordinea S fa tu lu i po pu lar regional
de in d u s trie locală d in B rad şi H a­ si la în tre p rin d e rile d in Deva şi pte, de ca litate. M ai m u lţi tovarăşi
recom andau să se înd re pte a te nţia să descopere noi rezerve, vor reuşi
ţeg c it şi a I.P .l.P . Deva care au re a ­ O răştie.
liz a t în a in te de term en sa rcin ile de A exista t de asemenea pe a lo cu ri în organizarea «tcţiunilor gospodă­ să realizeze în mod exe m plar sar­ La în tre p rin d e re a de co n stru cţii
plan anuale. tendinţa de a se m erge pe lin ia rea­ reşti nu num ai în ce n tru l oraşului, c in ile ce le revin. m etalice şi p re fa b rica te nr. 7. —
F actoru l p rin c ip a l care a c o n tri­ liz ă rii p la n u lu i pe seama produselor ci şi în ca rtie re le şi stră zile m ă rg i­ In încheierea lu c ră rilo r a lu at cu- secţia T ita n . — din C apitală, a p a rţi-
b u it la în d e p lin ire a şi depăşirea sa r­ cu valoare m are, n c g lijîn d plan ul PLANIFICAT naşe. v în iu l io v. deputat A n d re i C erven- nînd M in is te ru lu i M in e lo r şi E ner­
c in ilo r de plan a fost creşterea con­ so rtim e n ta l. Deseori s-au sem nalat 1961 1964 IS65 Ca si pînă acum , sa rcin ile din sec­ eoviei, preşedintele sesiunii. După giei E lectrice, a fost pusă p a rţia l in
tin u ă a p ro d u c tiv ită ţii m un cii. De a- d e ficie nţe Ia calitatea produselor. to ru l de in v e s tiţii cunosc o creştere cc a ap reciat ca rodnică a ctivita te a fu n cţiu n e o nouă lin ie tehnologică
semenea, s-a pus m ai m u lt accent pe N um ai in trim e s tru l 1H au fost 31 substanţială. Faţă de anul trecui, a n u lu i 1964, v o rb ito ru l s-a re fe rii de fa b rica re a stiIp i lo r din beton.
u tiliza re a m ai ra ţio n a lă a capacită­ de re cla m a ţii, d in care 21 la m obilă, v o lu m u l fo n d u rilo r alocate de la bu­ m ai m u lt asupra s a rc in ilo r de v iito r, Este vorba de s tilp i c e n trifu g a ţi cu
ţilo r de producţie, organizarea mai m ai ales p e ntru cea produsă la Brad, a sig u ră rii docum entaţiei, e lib e ră rii N ici ap rovizionarea şa n tie re lo r nu getul S fa tu lu i po pu lar regional pe n­ asupra m ă su rilo r ce trebu ie luate a rm ă tu ră pretensionată, necesari l i ­
judicioa să a fo rţe lo r de muncă, c it H aţeg şi Sebeş. C a lita te slabă s-a am plasam entelor şi de schiderii la s-a făcut corespunzător, in mod r it ­ tru in v e s tiţii cresc cu 24,8 la sută. p e ntru îm b u n ă tă ţire a continuă a n iilo r electrice aeriene de joasă,
şi aplicarea un or m ăsuri te h n ico -o r- sem nalat şi la cărăm idă şi binale. tim p îi fin a n ţă rii. m ic. A stfe l, din lipsă de m ateriale, Dîn fo n d u rile alocate se prevede m un cii. încă din p rim ele zile ale a - îna ltă şi foarte în a ltă tensiune (6
pînă la 400 l(V).
ga nizatoricc cu m are eficacitate. De existenţa acestor d e ficie nţe se S-a e vid e n ţia t de asemenea a c ti­ pe unele şantiere s-au produs stag­ construirea şi darea în folosinţă a n u lu i s in t necesare cele m ai cores­
Pe an sam b lui în tre p rin d e rilo r de face vin ova tă şi secţiunea dc indus­ vitatea şa n tie ru lu i de locuinţe din nări. In vrem e ce pe alte le existau 3.750 apartam ente, r it si a unui vo­ punzătoare m ăsuri care să asigure Noua linie , dotată cu u tila je m o­
in d u s trie locală s-au o b ţin u t re zu l­ trie locală a. S fa tu lu i p o p u la r regio­ oraşul Hunedoara, a) I.C.S.H., al că­ stocuri sup ran orm ative . lum sp o rit de lu c ră ri e d ilita re şi gos­ realizarea p la n u lu i economic. A te n ­ derne, fa b rica te in ţară, va avea în
tate bune. T otuşi, a ctivita te a unor nal c il şi com itetele executive ale ru i colectiv a reu şit să-şi depăşească In ce priveşte calitatea con stru c­ podăreşti. De asemenea, se vo r con­ ţia tre b u ie înd re ptată m ai ales spre clapa finală o capacitate anuală de
pro du clic de aproxim ativ 90.000 de
în tre p rin d e ri, eu a ră ta t in c u vin tu î s fa tu rilo r populare raion ale şi oră­ p lan ul anual cu un im p o rta n t num ăr ţiilo r, deşi s-au făcut progrese, se. s tru i în acest an încă 200 apartam en­ u n ită ţile care nu au rea liza t p la n u l slîlp i.
lo r io v. V io re l Răcea nu, T ra ia n B la j şeneşti. Acestea nu au dat dovadă de apartam ente. constată că unele lu c ră ri de tin i- în anul trecut, cît şi spre acelea care
şi a lţii, nu s-a rid ic a t la n iv e lu l po­ întotdeauna de o p e ra tivita te în lua- Darea de scamă prezentată cît şi rh ig e rie . in s ta la ţii in te rio a re şi izo­ te din fo n d u rile de in v e s tiţii ale a l­ t u sa iv i ni m u lt sporite. Îndeosebi D a to rită n o ilo r s o lu ţii adoptate de
s ib ilită ţilo r. La uncie în tre p rin d e ri rea unor m ăsuri, au lăsat uneori lu­ în c u vîn tu l lo r, tov. M ircea Ramba, la ţii hidro fu ge lasă de d o rit. toi m inistere. se im pun m ăsuri in set tocul de con- spe cia liştii noştri, s lîlp ii c e n trifu g a ţi
cu arm ă tu ră pretensionată au un
cum s in t cele din Deva, Petroşani, c ru rile să meargă de la sine. S ie lia n Popescu. T ra ia n B la j şi a lţii, De de ficie n ţe le existente in ca­ P entru realizarea s a rc in ilo r de s tm o ţii, unde şe alocă im p o rta n te consum de o ţcl-b eton maî redus cu
au apreciat că in a ctivita te a T ru s ­ fo n d u ri băneşti, d a r care nu s in i u-
tiliz flle corespunzător In această d i­ circa 30 )a sută. ia r p rin calitatea
tu lu i regional de co a stru cţii au con­ recţie va tre b u i să fim m ai e xige nţi. lo r eî sc situează la n ive lu l te h n icii
Rezultatele tin u a t să se m enţină o serie de lip ­ VENITURILE SI CHELTUIELILE ÎNSCRISE LA BUGETUL LOCAL Să luăm m ăsuri corespunzătoare pe m ondiale.
s u ri care au condus la nerealizarea
s a rc in ilo r p la n u lu i fiz ic şi a red u­ SE RIDICĂ LA SUMA DE 721.453.000 LEI. ta re să le u rm ă rim pînă tn fin a l, (A gerpres; ,
dobîndite 2.6J2 apartam ente p la n ific a te a li O a te n ţie spo rită trebu ie acordată
cum se aplică şi ce rezultate dau.
ce rii p re ţu lu i de cost. D in to ta lu l de
❖ DIN TOTALUL VENITURILOR. VENITURILE PROPRII ALE RE­
ritm ic ită ţii p ro d u cţie i. Să com batem
date in folosinţă în acest an, au fost GIUNII SE RiDICÂ LA 215.361.000 LEI. cu toată tă ria acele p ra ctici ale a- Folosirea
trebuie dezvoltate date num ai 2.491. * DÎN CHELTUIELILE BUGETARE PONDEREA CEA MAI MARE s a ltu lu i de s fîrş it de lună. N um ai în industria petrolului
Cauzele au fost tem einic analiza­
te in ca d ru l sesiunii, indieîndu-se folosind ju d icio s şi in te gra l tim p u l
O DEflN ALOCAŢIILE SOCIAL-CULTURALE, CARE REPREZINTĂ 42,6 de lu cru vom puiea realiza la ter­
totodată şi unele m ăsuri pe ntru l i ­ men şi dc c a lita te toate sa rcin ile ce a izotopilor radioactivi
Tn gospodăria com unală, ca u rm a­ Aşa cum s-a s u b lin ia t în cp Y u l chidarea d e ficie n ţe lo r. Aşa cum se LA SUTA DIN TOTAL. ne revîn.
re a cre şte rii fo n d u rilo r fix e şi a lu c ră rilo r sesiunii, lip s u rile îşi au su b lin ia , una din cauzele p rin c i­ ^ VOLUMUL INVESTIŢIILOR DIN FONDURILE SFATULUI VA FI DE D eficienţe s-nu sem nalat şi în ceea In prezent, în in d u stria p e tro lu lu i
pale a fost neasîgurarea un ui fro n t se folosesc izo to p ii ra d io a c tiv i în e-
p re o cu p ă rii s fa tu rilo r populare, a originea şi în slaba d is c ip lin ă a m u n ­ 323,300.000 LEI. PRINTRE LUCRĂRILE MAI IMPORTANTE AMINTIM : cc priveşte calitatea un or produse
sp o rit vo lu m u l p ro d u cţie i şi al pres­ cii din acest sector, în lipsa nu ni con­ de lu cru corespunzător încă de la 3.750 APARTAMENTE. CONSTRUIREA A 8 Km CANAL COLECTOR. O ale in d u s trie i locale, a c o n s tru c ţiilo r. fcctuarea a peste 20 de o p e ra ţii te h ­
tă rilo r de set v ic ii. Si aici, anul 1964 tro l şi a unei supravegheri corespun­ începutul a n u lu i La Deva şi Brad SECŢIE DE BĂUTURI RĂCORITOARE DE 5C0 I. ORA, MODERNIZAREA A te n ţia tre b u ie în d re ptată spre spo­ nologice. Ei s in t a p lic a ţi cu bune
s-a încheiat cu un b ila n ţ bogat ; p la ­ zătoare din partea a p a ra tu lu i tehnic de pildă, nu s-au lu a t m ăsuri pen­ A 3.6 Km DRUM. DOUA SCOLI CU ClTE 16 SÂLI SI ALTELE. rire a exigenţei, spre în tă rire a răs­ rezultate Ja prospectarea, extra cţia ,
n u l de pro du cţie şi p re sta ţii s-a de­ şi de conducere. tru asigurarea fro n tu lu i de lu cru pe p u n d e rii faţă de a ctivita te a fie că ru i tra n sp o rtu l şi pre lu cra rea ţiţe iu lu i.
păşit cu 8,6 la sută. Aceasta reflecta Dacă şi dîn partea co m ite te lo r e- perioada de iarnă, d in care cauză o o in ag r ic u ltu r a, pentru com baterea d ă u n ă t o r il o r , m u n cito r, le h n iciu n şi in g in e r în C a ro ta ju l ra d io a ctiv, piocedeu u -
îm b u n ă tă ţire a tra n s p o rtu lu i in co- xe cu tive ale s fa tu rilo r populare a r fi scrie de co n stru cţii au stagnat. A EROZIUNILOR SOLULUI Şl IMBUNÂTÂJIREA PĂŞUNILOR SAU parte. tiliz a t pe scară largă In şantierele
Slabă este încă şi d iscip lin a în pe tro life re , a perm is exploatarea e-
tYiun, a a lim e n tă rii cu apă, în tre ţi­ existat preocupare continuă pentru
nerea şi conservarea fo n d u lu i dc lo­ aplicarea in practică a m ă su rilo r in ­ m ică. C oncludente s in t cele 47.498 ALOCAT 31.700.000 LEI. Nu voi* tre b u i scăpate d in vedere conom icâ a ţiţe iu lu i d in zăcăm inte
c u it etc. S-a scos m ai ales in evide n­ dicate. desigur că rezu ltatele a r Ji om ,zile nelucrate ca urm are a în ­ nici problem ele gospodăreşti, dc în ­ a fla te sub m asive de sare. F olosirea
ţă a c tivita te a I.G.O. B rad şi O răştie fost eu m u lt maî bune. v o irilo r. absenţelor nem otivate şi in - $ CHELTUIELILE PREVĂZUTE PENTRU OCROTIREA SĂNĂTĂŢII frum use ţare a oraşelor şi şalelor. un or aparate speciale, care fu n c ţio ­
şi a I.L L. Petroşani. tre ru p e rilo r din cauza proastei o r­ ÎNSUMEAZĂ 156.712.000 LEI. R ezultatele o b ţin u te , m etodele şi in i­ nează pe baza iz o to p ilo r ra d io a c tiv i,
Spre deosebire de a n ii tre cu ţi, sub­
Jn a n u l trecut, parcul auto a cres­ ga n iză ri a m un cii. Un calcul arată ţia tiv e le bune care s-au iv it vo r tre ­ a dus la obţinerea u n o r date p re ţi­
lin ia tov. Sabin Bot ici, înt recerea oase p riv in d in flu e n ţa p a ra m e trilo r
cu t cu încă 32 autobuze noi, auto­ p a trio tică p e ntru gospodărirea şi în ­ că dacă aceste zile de absenţe nu bui generalizate. Să dăm aceeaşi a-
cam ioane şi a lte u tila je , reţeaua de s-ar fi în re g istra t, şantierele T.R.C.H. ten ţie a iit c e n tru lu i o ra şului, cît şi re g im u lu i de fo ra j asupra u z u rii sa­
frum useţarea oraşelor a fost m ai d ru l T.R.C.H. se face vin o va t şi Co­ plan. C o m ite tu l exe cutiv a l S fa tu lu i pe lo r în tim p u l fo ră rii sondelor, la
apă s-a lu n g it cu 17 km . cea de ca­ bine organizată. In baza p la n u rilo r puteau să realizeze in te g ra l sa rci­ popu lar regional, a în d ru m a t condu­ c a rtie re lo r şi s tră z ilo r m ărginaşe. c o n tro lu l n o ro iu lu i la puţ, la deter­
nalizare cu 18 km , ia r cea de ter- n ile de plan ce le-au re ve n it pe m ite lu i exe cutiv al S fa tu lu i po pu lar
dc acţiu ne întocm ite s-au în tre p rin s cerea T.R .C .H . să ia m ăsurile cores­ m inarea di fc c ţiu n ilo r coloanelor. T o t
m ofica re cu 5 km . M u lt m ai bine s-a 1964. N ecorespunzător au fost fo ­ regional, care nu a insistat s u fic ie n t De asemenea, să nu scăpăm d in ve­
lu c ră ri maî im p o rta n te care au punzătoare. Aşa cum arăta in cuvîn- cu a ju to ru l iz o to p ilo r, p e tro liş tii o b ­
m u n cit şi in sectorul pre stă ri in losite şi u tila je le in dotarea şantie­ la traducerea în via ţă a p la n u rilo r dere şi aspectul v itrin e lo r, al c lă d i­
schim bat fata oraşelor şi satelor. La tu l său tov. S ie lia n Popescu, d ire c ­ ţin in prezent in fo rm ă ri asupra des­
co n stru cţii p e ntru sectorul socialist în tre ţin e re a s tră z ilo r si d ru m u rilo r, relor, ia r in d ic ii de m ecanizare a dc m ăsuri s ta b ilite cu p rile ju l d ife ­ to ru l T.R.C.H., pe şantierele de con­ r ilo r ctc. fă ş u ră rii procesu lui de e xtra cţie a
şi pe n tru populaţie. p rin c ip a le lo r lu c ră ri, ca : săpături,
la am enajarea si în tre ţin e re a de spa­ rite lo r analize. s tru c ţii s-au lu a t unele m ăsuri de Succesele viito a re , a s u b lin ia t în ţiţe iu lu i.
R e a liză rile o b ţin u te nu refle ctă in cărcâ ri-de scărcăn au fost reduşi.
ţii verzi, p la n tă ri de pom i ornam en­ îm b u n ă tă ţire a procesului de pro­ In in d u s tria chim ică, an ul tre cu t a
însă p o s ib ilită ţile din în tre p rin d e rile ta li si altele, s-au efectuat lu c ră ri de ducţie, organizarea şa n tie re lo r .şi a încheiere v o rb ito ru l, v o r depinde de fo st pus la p u n ct cu a ju to ru l izo to­
do gospodărie orăşenească. Aşa cum m uncă p a trio tică a căro r valoare se fro n tu rilo r de lu cru . De asemenea, îm b u n ă tă ţire a s tilu lu i de m uncă al
s u b lin ia u tov. Sabin Bot ic i. T ra ia n Este necesar co m ite te lo r executive. D e ficie n ţe le p ilo r ra d io a c tiv i un nou proces te h ­
rid ică la peste 37 m ilioa ne lei. A n- se va asigura o a p ro vizio n a re mai nologic su p e rio r d in pu n ct de ve­
B la j şi a lţii, a ici îşi m ai fac loc o ire n in d co m isiile perm anente, com i­ bună, ia r pla n u l de pro du cţie se va care s-au sem nalat în organizarea
serie de de ficie nţe. La Hunedoara şi dere c a lita tiv şi c a n tita tiv , p e n tru
tetele de cetăţeni pe străzi şi b lo cu ri, u rm ă ri la n iv e lu l şan tiere lor, ziln ic.
P etroşani parcul auto este ne.snti.s- a vind s p rijin u l o rg a n iz a ţiilo r de t i­ mai mult speri' m u n cii şi în c o n tro lu l în d e p lin irii obţinerea in d u s tria lă a codeineî, p ro ­
dus fo lo sit în in d u s tria farm ace u­
făcâ to r în tre ţin u t, ceea ce face ca el Este de d a to ria c o n s tru c to rilo r să h o lă ririlo r tre b u ie în lă tu ra te . Este
neret Şi al c o m is iilo r şi com ite te lo r tică.
să se degradeze în a in te de term en, asigure un ritm rap id de execuţie bine să facem cunoscute h o tă rîrile a-
de fem ei, s fa tu rile populare au reu-
P entru anul acesta s-a pre văzu t o
să nu fie u tiliz a t la întreaga capa­ sri să m obilizeze un m are num ăr dc gospodăresc şi o ca lita te tot m ai bună. I ii vede­ dopiate, să atragem la elaborarea lo r creştere im p o rta n tă a fo lo s irii iz o to ­
citate.
cc uţeni la a c ţiu n ile dc m uncă pa­ rea re d u ce rii p re ţu lu i de cost să se cadrele de spe cia lişti d in u n ită ţile p ilo r în u n ită ţile in d u s trie i p e tro lu ­
D e ficie n ţe se semnalează şi la în­ trio tică . Un volum im p o rta n t de lu ­ acorde toată ate nţia bunei gospo­ re g iu n ii. lu i şi ch im ie i. In acest scop v o r lu a
tre ţin e re a fo n d u lu i dc locuinţe. Cu c ră ri s-a efectuat la e le c trific ă ri ru ­ fiin ţă noi la bo ratoare pe n tru diverse
toate că în m a jo rita te a lo c a lită ţilo r rale, c o n stru cţii de şcoli, căm ine c u l­ O a c tiv ita te m ai bună s-a înregis­ so cia l-e u ltu ra l au fost alocate im p o r­ d ă riri a m a te ria le lo r, co n se rvă rii şi L u în d cele m ai corespunzătoare a p lic a ţii ale Iz o to p ilo r ra d io a c tiv i ş i
s-au în tre p rin s la rgi a cţiu n i de masă tu ra le ş.3., executate din c o n trib u ­ tra t in anul trecut şi în cadrul co­ tante fo n d u ri. Aceasta a perm is ca de p o zită rii, m a n ip u lă rii lo r cu g rijă , m ăsuri, spo rin d exigenţa în muncă,
m e rţu lu i local de sfat. L u c ră to rii din procesul de generalizare a in v u ţă - v o r fi p re g ă tite cadre de spe cia lişti.
pe n tru educarea ce tă ţe n ilo r şi a tra ­ ţia vo lu n ta ră a cetăţenilor. să se com bată risipa. vom putea rap orta în d e p lin ire a şi
com erţ au desfăşurat o a c tiv ita te m in tu lu i de 8 ani să se încheie cu
gerea lo r la în tre ţin e re a fo n d u lu i lo­ S in t se m n ifica tive rezu ltatele ob­ m ai bună p e n tru ap rovizionarea oa­ succes. Totodată, s-au asigu rat noi In s p rijin u l c o n s tru c to rilo r au ve­ depăşirea s a rc in ilo r de plan. (A gerpres) ,
ca tiv, în tre p rin d e rile de gaspodărie ţin u te in oraşele S im eria, Călan şi m e n ilo r m un cii. S-a lă rg it so rtim e n ­ săli de clasă, s-a com pletat m ateria­
orăşenească nu au fo lo sit ju d icio s Haţeg ca şi în com unele T o p liţa , tu l da m ă rfu ri ia r reţeaua s-a mo­ lul didactic, in ve n ta re le etc. In anul
de rnizat şi s-au e xtin s form ele a- trecut, aşa cum su b lin ia tov. C ornel
sum ele alocate in acest scop. în li­ Fucureşci şi Brănişca. A u fost c ri­
vansato de com erţ. Ca urm a re a asi­ Stoica, n u m ă ru l s ă lilo r de clasă a
nele lo c a lită ţi ca Deva şi H unedoa­ ticate însă unele s fa tu ri populare g u ră rii unui fond de m arfă tot m ai sp o rit cu încă 64 co n stru ite din fo n ­
ra, lu c ră rile de în tre ţin e re nu se care in a c ţiu n ile dc în frum u seţare bogat, vo lu m u l de sfacerilor dc m ă r­ d u rile s ta tu lu i şi 148 din c o n trib u ­
fac pe baza unui g ra fic ci la sesi­ şi gospodărire se lim itează doar la fu ri a crescut in 1964 cu peste 95 ţia vo lu n ta ră a ce tă ţe n ilo r din m e­
m ilioa ne lei faţă dc 19C3. d iu l sătesc. Cu rezu ltate m u lt m ai
ză rile lo c a ta rilo r, d a r si acestea de stră zile din centru, în tim p ce cele bur.e s-a încheiat p rim u l trim e s tru
D ar, lipsa unui con tro l am ănun­
cele m ai m ulte o ri cu m a ri in tîrz ie ri. m ărginaşe s in t neglijate. de în vă ţă m în t, crescind pro cen tu l de
ţit asupra fe lu lu i cum s in i a p ro v i­
zionate u n ită ţile de desfacere, cît şi p ro m o va b ilitu ie .
Ca urm are a fo n d u rilo r alocate,
deservirea necorespur.zătoare au a- b ib lio te c ile şi-au s p o rit fon dul de
Se impun măsuri râ ta t iov. Ioan Puican şi Petru Fă- c ă iţi. De asemenea, în încă 30 de
rău. au in flu e n ţa i realizarea p la n u ­
lu i de desfacere. Cu m ai m u ltă g rija sale s-an deschis cinem atografe, ast­
fel că în fiecare com una există in
mai eficiente trebu ie să se ocupe lu c ră to rii d in prezent cel p u ţin o asemenea u n i­
com erţ de prezentarea m ă rfu rilo r,
tate.
d.' aspectul gospodăresc al u n ită ţi­
lor, de m odul cum se face reclam a. O îm b u n ă tă ţire sub stanţia lă a cu­
In m ed iu l ru ra l, îndeosebi in satele noscut şi sectorul san ita r. A u fost în ­
De la un an la a ltu l, in sectorul de tu lu i regional de p a rtid , com ite tu l treprinse la rgi a cţiu n i ru ra tiv o -p ro -
In v e s tiţii s-au alocat fo n d u ri lo t m ai exe cutiv s a preocupai de activita te a de m unte, s-a observat lipsa unor tiîae tiec de com batere a unor bo li
sortim e nte dc larg consum.
im p o rta n te p e ntru construcţia unui din acest sector. Ca urm are, în ca­
Si pe n tru dezvoltarea a g ric u ltu rii tra n sm isib ile şi altele.
n u m ă r tot m ai m are de lo cuin ţe şi d ru l T ru s tu lu i regional s-a m an ifes­
lu c ră ri s o c ia l-c u liu ra le în regiunea tat preocupare pe ntru buna o rg an i­ socialiste, s-au alocat fo n d u ri im ­ S-a a ră ta t însă că in seetcritl de
portante. In anul trecut, G.A.S. şi
noastră. In anul tre cu t au fost date zare a m uncii. La şa n tie ru l din Cu- in v ă ţă m in t, sănătate şi c u ltu ra nu
in folo sin ţă 3.340 apartam ente con­ g ir, de pildă, plan ul a fost depăşit, S.M.T. au fost dotate cu încă 92 tra c ­ s-au fo lo sit in mod ju d icio s fon du­
toare şi alte m aşini. P entru dezvol­
s tru ite d in fo n d u rile rep a rtiza te de ob ţinînd u-se totodată in d ic a to ri eco­ rile alocate. De asemenea, in unele
s fa tu rile populare, c it şi lu c ră rile nom ici corespunzători. tarea p ro du cţiei agricole, de la bu ­ u n ită ţi nu există su ficie n tă g rijă
e d ilita re aferente acestora. De ase­ U nitatea de pro ie cta re — D.S.A.P.C. getul local s-au c h e ltu it peste 27 m i­
menea. s-au co n stru it 64 săli de cla­ Deva — a reu şit să dea proiecte m u lt lioane Ici. F o n d u rile alocate nu s-au pentru păstrarea şi conservarea unor
să în oraşele şi centrele m un citore şti, m ai corespunzătoare, şi la tim p, cu c h e ltu it însă în întregim e. D a to rită b u n u ri în dotare.
un cinem a to graf, tre i dispensare ve­ un grad rid ic a t de con fort. acestui fap t, o sene de lu c ră ri pen­ P en tru lich id a re a lip s u rilo r sem ­
te rin a re şi altele. Ceea ce s-a apreciat ca p o zitiv a In fie c a r e a n d e la b u g e tu l lo c a l se a l o c ă f o n d u r i im p o r t a n t e p e n tr u c o n s t r u c ţii s o c i a l - c u l l u r a l c .
tru com baterea d ă u n ă to rilo r, îm b u ­ nalate in cursul a n u lu i trecut, se­
S-a apreciat în general că munca fast fa p tu l că în a ctivita te a lor, co­ nătăţirea pă şun ilo r etc., nu s-au e- siunea s fa tu lu i p o p u la r a in d ica t co­ D e a s e m e n e a p r in c o n t r ib u ţ ia v o lu n t a r ă ţii m u n c a p a t r io tic ă a c e t ă ţ e n ilo r s a t e lo r s -a u c o n s tr u it n o i ş c o li, cq-
pe m a jo rita te a şa n tie re lo r de con­ m ite te le executive a!c* s fa tu rilo r m ite te lo r executive m ăsurile cele m i n e c u lt u r a le si a lte o b ie c t iv e .
s tru c ţii s-a îm b u n ă tă ţit. D a to rită a- populare raionale şi orăşeneşti regio fectuat con form p la n u lu i. I N F O T O G R A F I E : V e d e r e e x t e r i o a r ă a Ş c o lii d e 8 a n i din o ra ş u l B r a d c o n s t r u ită c u f o n d u r i d e la
ju to ru lu i p rim it d in partea C om ite­ na le au acordat m ai m ultă ate nţie Ca şi în a n ii tre c u ţi in sectorul m ai corespunzătoare. b u g e tu l lo c a l. * F o t o : V . O n o iu