Page 88 - 1965-01
P. 88
fa g .'l! Dramul socialismului Nr. 3135
PESTE HOTAWE Popas la i \ ovue
Cereomuşki
La întreaga con stru cţie a în tre
p rin d e rii au fost fo lo site num ai 6-7
tip u ri de d e ta lii pre fa bricate, în ă l
ţim ea c lă d irii este de 9 m e tri din
care G m e tri rep re zin tă în ă lţim e a
N ovîie C ereom uşki, nou c a rtie r al să lii ia r 3 m e tri cca a p la fo n u lu i
M oscovei, c o n s tru it in u ltim ii ani, cu in s ta la ţiile respective. D istanţa
d in tre s tîlp ii de susţinere este de
O- N. u. AU LU A T S F fR Ş IT Vizita tovarăşului Amînarea şedinţei are, în afară de c o n s tru c ţiile social- 12 şi 24 m e tri, aerul este p rim e n it
cu ltu ra le , o bază economică pro
prie. Cele două în tre p rin d e ri in în în tre g im e în decurs de 6-7 ore,
Consiliului naţional
d u stria le noi asigură loc de p ro
cu a ju to ru l celor 6 in s ta la ţii de aer
D E Z B A T E R IL E G E N E R A L E Mihail Florescu în India al P.D.C. din Italia ducţie p e n tru 95 la sută d in tre lo co n diţiona t. O rice m u n cilo r, dar
c a ta rii n o u lu i cva rta l. C o m bin atul
m ai cu rin d orice m un citoa re —
NEW D ELH1 27 (Agerpres). — p rim u l m in is tru a l In d ie i, L. B. R O M A 27. — C orespondentul „Sverdlov**, c lă d ire a curei lin ie a r pe ntru că n u m ă ru l fe m e ilo r este
N EW Y O R K 27 (Agerpres). — O.N.U. nu este de na tură fin a n cia ră P reşedintele In d ie i, dr. S. Radha- S hastri, in tr-o v iz ită o ficia lă , în hitectonică e de o s im p lita te dusă p re d o m in a n t în fa b rică — poale
P rin c u v in tă rile ro s tite de rep re şi poale fi în lă tu ra tă doar p rin so Agerpres, G io rg io Pastore, tra n sm ite : la extrem , prezintă p e ntru un ne
krish na n, a p rim it la 25 ia n u a rie pe ca d ru l căreia s-au ab ord at problem e să-ţi povestească despre m odul o-
ze n ta n ţii A fg a n is ta n u lu i şi S tatelor lu ţii p o litice şi nu procedurale. P ro M ih a il rio reseu , m in is tru l In d u s trie i p riv in d colaborarea rom în o -in d ia n ă Şedinţa C o n s iliu lu i na ţio n a l al avizat, ca să zicem aşa, unele c iu rig in a l în care se face aci izolarea
U n ite în c a d ru l şed in ţe i de m a rţi punerea ţă rilo r afro-asialiee, a adău P a rtid u lu i de m oo rat-crcştjn, care d ă ţenii. Lipsesc ob işn uitele hale şi term ică : pe întreaga sup rafaţă a
P e tro lu lu i şi C h im ie i al R.P. Rom ine, în do m en iul p e tro life r şi ch im ic şi trebu ia să aibă loc jo i, a fost and-
după^am iazâ a A d u n ă rii G enerale gat el, oferă baze tocm ai p e ntru o care în tre p rin d e o v iz ită o ficia lă în p o s ib ilită ţile e x tin d e rii ei în v iito r. coşuri de fabrică. A cop erişul este p la fo n u lu i se a flă un s tra t de 3
a O.N.U., au lu a t s fîrş it dezbate asemenea soluţie. India. In cad rul d is c u ţiilo r, care P rim u l m in is tru al In d ie i a e x p rim a t na«tă d in nou. In tr-u n com unicat dat pe rfe ct p la t şi nu există nici un cm de apă, care este îm prosp ătat
r ile generale, în cu rsu l cărora re U rm ă to ru l v o rb ito r, reprezentan s-au desfăşurat în tr-o atm osferă cor m u lţu m iri p e n tru cooperarea şi a ju p u b lic ită ţii, la încheierea unei în coş, nici un tu rn sau tu rn u le ţ de co n tin u u de la un pu ţ adînc de nu
p re ze n ta n ţii m a jo rită ţii ţă rilo r mem tu l S.U.A., A d la i Stevenson, re fe rin - dială , preşedintele In d ie i a apreciat to ru l acordat In d ie i de către R. P. tre ve d e ri avută de preşedintele Con fa b rică măcar. Nu vezi, cum tc-ai m ai p u ţin de 85 m. De asemenea
bre au expus p u n c tu l de vedere al du-se la destinderea în c o rd ă rii in colaborarea rom în o -in d ia n ă în do Rom înă în acest dom eniu. în tre v e s iliu lu i de M in iş tri, A ld o M oro, cu aştepta, nici ferestrele m ici şi n u o ricin e în fa b rică îţi poate vo rb i
g u ve rn e lo r lo r în cele m ai im p o r ternaţionale, a a m in tit încheierea m e n iu l p e tro lu lu i şi gazelor n a tu ra derea s-a desfăşurat în tr-o atm osfe preşedintele C o n s iliu lu i naţional al cu lu x de am ănunte despre robo
tan te problem e in te rn a ţio n a le . T ra ta tu lu i cu p riv ire la interzicerea le şi s-a interesat dc dezvoltarea ră cordială. La 2G ia n u a rie 1965, in P.D.C.. A ttilio P iccionl, şi cu secre meroase ca o c h iu rile unei reţele: tu l care alim entează autom at cu
La înce putul şedinţei, reprezen exp e rie n ţe lo r cu arm a nucleară în acestor sectoare in R.P. Rom înă. La Ind ia s-a s ă rb ă to rit Ziua naţională. ta ru l p a rtid u lu i, M a ria n o R um or, se lipsesc cu desăvîrşire. In tra re a , cu m aterie p rim ă pe o rica re m u n ci
ta n ţii s ta tu lu i M a li, M a ro cu lu i, Pa tre i m e d ii şi a spus eu guvern ul întrevedere a fost prezent A u re i A r- La N ew D e lh i a a vu t loc o paradă arată că am înarea este legată de p o rţi volante de m etal, este din... toare care lucrează la una din cele
k is ta n u lu i şi T u rc ie i au fo lo sit dre p S.U.A. intenţionează să con tinu e cău deleanu, am basadorul R.P. Rom îne unele problem e care se a flă în dis sticlă. 600 m aşini.
tu l de re p lică în legătură cu unele tă rile înd re ptate spre lim ita re a şi in Ind ia. m ilita ră şi o dem onstraţie. P rin tre cu ţia g u ve rn u lu i.
problem e rid ic a te în cursu l dezba sistarea cursei în a rm ă rilo r. El a e x In după-am iaza aceleiaşi zile, M. oaspeţii in v ita ţi cu p rile ju l acestui
te rilo r generale. pus totodată po ziţia am ericană in rio reseu , în so ţit de am basadorul evenim ent, la trib u n a de onoare a
R eprezentantul A fg a n is ta n u lu i, legătura cu problem ele fin a n c ia re R.P. Rom ine, a fost p rim it de către p a rtic ip a t şi M ih a il rio reseu .
P azhw ak, care a lu a t apoi c u v în lu l, ale O rg a n iza ţie i N a ţiu n ilo r U nite,
s a re fe rit la propunerea g ru p u lu i sw sţinind teza p o triv it căreia fin a n
ta r ilo r a fro-a sia lie e la O N.U. p ri ţarea o p e ra ţiu n ilo r O .N.U. are un ca SESIUNEA ADUNĂRII CONSULTATIVE
v in d soluţio nare a p ro b le m e lo r fin a n ra cte r o b lig a to riu pe n tru toate ţă
ciare ale org an izaţie i care, de a ltfe l, rile m em bre, şi cele care refuză să A CONSILIULUI EUROPEAN
poartă num ele de „p la n u l P azhw ak".
R eprezentantul A fg a n is ta n u lu i a sub c o n trib u ie sînt pasibile să fie lip
STR ASSBO U R G 27 (Agerpres). — K ennet, s-a p ro n u n ţa t îm p o triv a a-
lin ia t că de fa p t actuala criză a site de d re p tu l la vot.
M a rţi au co n tin u a t la Strassbourg d o p tă rii p la n u lu i prezentat de S lo r-
lu c ră rile sesiun ii A d u n ă rii consulta chi, care, de fapt, reprezintă con
tive a C o n s iliu lu i European. Ş edinţe cepţia „ce lo r şo.se° în ceea ce p r i
Scrisoarea adresată de către Mibail le d in această zi au fost dom inate veşte U niunea p o litică vesi-europea-
nă. In am endam entul propus, rep re
de p la n u l prezentat de reprezentan
tul ita lia n F erdina ndo S torchi cu zentantul b rita n ic a a firm a t că un
Haşeganu, secretarului genera! al 0 .U p riv ire la „u n ific a re a p o litică a Eu asemenea plan a r putea p re ju d icia
ropei occidentale". El s-a stră d u it să
u n ifica rea p o litică pe o scară m ai
convingă adunarea că această u n ifi largă. Acest punct de vedere a fast
N E W Y O R K 27 (Agerpres). — ele nu pot genera nici un fel dc o- care a r putea fi realizată pe nu s p r ijin it de re p re ze n ta n ţii ţă rilo r
cleul Pieţei comune, chem ind la o r scandinave, precum şi de so cia liştii
La 27 ianu arie , M ih a il Haşeganu, b lig a ţii pe ntru statele m em bre.
re p re ze n ta n tu l perm anent a l II. P. P o rn in d de la aceste considerente, ganizarea in mod e xp e rim e n ta l a din R.F.G. şi Olanda.
unor în tîln iri periodice, tim p de trei La s fîiş itu l d e zb a te rilo r a fost a-
Jtom îne pe lin g ă O .N.U., a adresat R om înia socoteşte că nu este legată
se cre ta ru lu i general al O.N.U., U de vreo o b lig a ţie de a c o n trib u i la ani, în tre lid e rii „ce lo r şase". doptat te x tu l unei re zo lu ţii, care
După părerea a u to ru lu i. în faza pune accentul pe d o rin ţa M a rii B ri
Y hanî, o scrisoare in legătură cu ra fin a n ţa re a acestor o p e ra ţiu n i, anga
de e xp erim e ntare n -a r fi necesar ca tan ii de a p a rticip a de la început la
p o rtu l S e cre ta ria tu lu i O.N.U, asupra ja te p rin încălcarea C artei O.N.U.
s itu a ţie i încasării c o tiz a ţiilo r la data P rin urm are, includerea Ito m in ie l „cei şase" să încerce să ajungă la d is c u ţiile asupra U n iu n ii p o litice a
de 17 ia n u a rie 1965, în care R.P. Ro p rin tre statele considerate ca fiin d o p o litică externă com ună, ci num ai Europei occidentale şi cere deschi
m înă este inclusă p rin tre statele de în restanţă cu plata c o tiz a ţiilo r la să exploreze „a n u m ite problem e spe derea n e go cierilor asupra acestui ca
b ito are cu sum e m ai m a ri decît co data de 17 ianu arie 1905, aşa cum cific e ", asupra cărora s-ar putea a- p ito l.
tiz a ţiile lo r pe u ltim ii doi ani. se face în docum entul A 5847, este junge u lte rio r la un acord. Pe de a ltă parte, p a rla m e n ta rii de
Ia Strassbourg au adoptat m a rţi o re
In scrisoarea re p re ze n ta n tu lu i per lip sită de orice tem ei legal. R eprezentantul A n g lie i, lo rd u l
m anent al Jt P. R om ine pe lingă com andare către guvernele lo r, ce-
rîn d u -le să se p ro nu nţe în favoarea
O .N.U. se ara tă :
R om înia a acordat întotdeauna Şee3§nţta Coiasiilailsii in iţie rii un or d iscu ţii in tre p u te rile
nucleare, pe n tru încheierea unui a-
im p o rta n ţa cuvenită în d e p lin irii cu cord cu p liv ire la „in te rzice re a to
lo r ce i-au re ve n it in c a lita te de stat de M in iştri fr a n c e z tală şi n e lim ita tă " a e xp e rie n ţe lo r PANAMA : Demonstraţie studenţească cu prilejul Împlinirii unui an dc la tulburările singeroasc care
conştiîncioz/itate a tu lu ro r o b lig a ţii
nucleare ca şi asupra ne disem in ării au marcat acţiunea pentru suveranitatea panameză asupra «analului.
m e m b ru a l O.N.U.
A c ţio n în d in acest s p irit, Rom înia P A R IS 27 (Agerpres). — M in is tru l francez a declarat ră se a rm e lo r atom ice.
a a ch ita t cu re g u la rita te o b lig a ţiile In ca d ru l şedinţei de m ie rcu ri a sim te nevoia „un ei reform e fu n d a
C o n siliu lu i de M in iş tri francez, m i m e n ta le ^ s tru c tu rii in d u s tria le fra n
sale fin a n cia re , s ta b ilile în co n fo r MOI ABBAS H9VEIDA
n is tru l in d u strie i. M ich e l M aurice ceze". SIRIA : Măsuri luate de guvern pentru
m ita te cu p re ved erile C a rte i O N U.
In ceea ce priveşte c h e ltu ie lile B okanow ski. a a ră ta t că, în ciuda In cad rul C o n s iliu lu i dc M in iş tri
Im p lica te de o p e ra ţiu n ile O.N.U. în p ro n o s tic u rilo r pesim iste, n iv e lu l pro francez s-a discutat şi problem a d i NOUL PRIM-MINISTRU AL IRANULUI
O.N.U. ameliorarea situaţiei din ţară
Congo şi O rie n tu l M ijlo c iu , G u v e r du cţiei in d u s tria le a F ra n ţe i pe anul fic u ltă ţilo r fin a n cia re ale
n u l ro m in şi-a făcu t în mod con 1964 — p rim u l an de aplicare a „p la M in is tru l in fo rm a ţiilo r, A la in Pcyre- fin a n ţe d in m a rtie 1964 şi a deve
n u lu i de sta b iliza re " econom ică —
s ta n t cunoscută po ziţia conform că a fost „con ven abil". U nele ra m u ri fitte , a m enţionat : „C onsiderăm că D A M A S C 27 (Agerpres). — Un alt decret guvernam ental anun T E H E R A N 27 (Agerpres). —
reia aceste o p e ra ţiu n i au fost în tre nu avem d a to rii faţă de O.N.U,, în M a rţi seara, g u ve rn u l siria n a lu a t ţă reducerea cu 25—30 la sută a c h i Ş tirile sosite d in capitala Ira n u lu i n it p rim -m in is lru in te rim a r la 21
ale in du striei, cum ar fi siderurgia, trucât ne-am ach ita t întotdeauna con anunţă că şahul M oham m ed Reza ianu arie , dată la care M an sur a fost
prinse în c o n tra d icţie cu s p iritu l şl r iilo r p e ntru lo cuin ţe şi c lă d iri ad
p ro du cţia energetică şi in d u stria pe ştiin cios de o b lig a ţiile noastre fin a n p rim e le m ăsuri care au dus la zădăr P ah le vi a n u m it în fu n cţia de p rim - victim a a te n ta tu lu i care i-a provocat
lite ra C artei O N.U. şi, în consecinţă,
tro lie ră . a spus el. au cunoscut o nicirea grevei de tre i zile declarate m in is tra tiv e arendate de către p ro m in is tru pe A m ir Abbas H oveida, în m oartea.
dezvoltare sensibilă, dar unele sec ciare Susţinem că pretinsele d a to rii de co m e rcia n ţii d in Damasc. P rin - p rie ta rii p a rtic u la ri. locul lu i Ha.ssan A ii M ansur, care a In tr-u n apel către naţiune, p ro
toare —. in d u stria te x tilă şi de a u to rezultă d in tr-o in te rp re ta re eronată M in is te ru l pe ntru problem ele re decedat m a rii seara. O bserva n u nţat cu ocazia celei de-a doua a n i
AL 169-LEA PARTID m obile — au în re g istra t o scădere. a a rtic o lu lu i 19 al C artei". tr-u n decret au fost n a ţio n a liza te 69 to rii p o litic i consideră că in versări a „re v o lu ţie i sociale*, $dHul
de m a ri magazine, care au pus capăt fo rm e i agrare a em is un decret p rin stalarea lu i H oveida ca p rim -m i- Ira n u lu i a a ră ta t că resp on sabilita
POLITIC DIN CONGO stag nării a fa c e rilo r com erciale din care sînt confiscate suprafeţele ex n istru , deşi p ro vizo rie , sem n ifică do tea a te n ta tu lu i re vine a n a rh iş tilo r şi
O NOUA LOVITURA DE STAT capitală. M in is te ru l A p ro v iz io n ă rii a cedentare a p a rţin în d unui n u m ăr de rin ţa şah ului Ira n u lu i de a c o n ti re a c ţiu n ii, care se confundă cu opo
L E O P O L D V IL L E 27 (Agerpres). — p u b lic a t un co m u nicat a n u n ţîn d că 34 m ari m oşieri din d ife rite le g iu n i nua p o litica fo stu lu i pi im -m in is lru , ziţia religioasă. După cum se an un ţă
După cum relatează agenţia DPA. „v iito ru l gu ve rn " care va avea sar angajează 400 dc sa la ria ţi pe ntru a ale ţă rii. M ansur. H oveida a fost m in is tru de din capitala Ira n u lu i, fo stu lu i p rim -
u n u i nou p a rtid p o litic n u m it „F a LA SAICON cina, p rin tre altele, şi de a convoca lucra in m agazinele naţionalizate. fu n e ra lii naţionale.
m in is tru al acestei ţă ri i se v o r face
la L e o p o ld v ille s-a an un ţa t form area
nare", p a rtid u l reconstrucţiei. „F a congresul naţion al. In cap itala sud- S U D A N : tV
vietnam eză, p rin tre alte m ăsuri me
nare" este al 169-lea p a rtid p o litie S A IG O N 27 (Agerpres). — n ite să asigure securitatea în oraş, întrevederile ministrului T E H E R A N 27 (Agerpres). —
fo rm a t în Congo. O nouă lo v itu ră de stat a in te rve au fost postate fo rţe de p o liţie în M ie rc u ri d im ine aţa, noul p rim -m i
Ităspunzînd u n o r în tre b ă ri, L o le - n it în V ie tn a m u l de sud, în lă tu rin ri faţa c lă d irilo r în care locuiesc şeful de externe al Turciei Situaţia provinciilor din sud continuă n is lru ai Ira n u lu i, A m ir A bbas H o
ka, şeful n o u lu i p a rtid , a d e cim a t gu ve rn u l condus de T ra n Van Huong s ta lu lu i si p rim u l m in istru . veida, a prezentat şa h u lu i noul ca
şi aducînd d in nou în a ctu a lita te pe „C o n s iliu l fo rţe lo r arm a te re u n it b in e t fo rm a t de el. In lin ii m a ri
că în vederea alegerilor, anunţate la Washington să stea în atenţia cercurilor politice
ge neralul N guyen K lrunh, şeful fo r la 23, 24, 25, 26 şi 27 ia n u a rie a ho- com ponenţa g u ve rn u lu i a lăm os ne
p e n tru luna m artie, p a rtid u l său va schim bată.
ţe lo r arm ate. F u ie rn ie cle dem onstra tă rît .să-şi asume responsabilitatea W A S H IN G T O N 27 (Agerpres). —
da în cu rin d p u b lic ită ţii p rin cip a le le ţii ale b u d iş lilo r a lît in Saigon, cît de a sta b iliza situ a ţia din ţară şi de M in is tru l de exte rn e al T urcie i, K H A R T U M 27 (Agerpres). — zenţa unei de legaţii a Ugandei, de- După prezentarea ca b in e tu lu i,
lin ii ale p ro g ra m u lu i său. şî în a lte oraşe d in V ie tn a m u l dc a convoca C ongresul n a ţio n a l", a de E rkin , a a vu t m a rţi în tre ve d e ri cu Rezolvarea p ro b le m e lo r d in reg iu o la rîn d că m in is tru l a fa c e rilo r in te r A m ir Abbas H oveida a declarat că
sud au d e te rm in a t pe generali să cla ra t la radio. în d im ine aţa zile i secretarul de stat al S.U.A., Dean n ile sudice ale S ud an ulu i con tinu ă sâ ne at Ugandei „a p rim it cu sim pa g u ve rn u l sau va continua p o litic a
in tre d in nou in acţiu n e şi să în lă de 27 ianuarie, com andantul şef al Rusk. şi cu subsecretarul de stat, preocupe ce rcu rile p o litice din K h a r- tie propunerea de a reprezenta d e fu n c tu lu i p rim -m in is ti u M an sur în
Declaraţiile ture cab in etul condus de Huong, arm a te i sud-vietnam eze, K ha nh , care Georges B alI. E rk in a d e cla rat zia tum , fiin d considerată d re p t o pre O .U.A. la aceste tra ta tive ". dom eniul în fă p tu irii re fo rm e lo r în
îm p o triv a căruia au fost declanşate exercită acum puterea suprem ă la riş tilo r că a discutat cu o fic ia lită ţile misă a de sfăşurării cu succes a ale Totodată, in re g iu n ile de sud se ţară.
lui Soumialot d e m o n stra ţii de m are am ploare, care Saigon, după recenta lo v itu ră de am ericane problem e ale situ a ţie i in g e rilo r ce urinează să aibă loc în semnalează incidente serioase in tre
puteau p e ric lita c h ia r şi s itu a ţia con stat. terna ţion ale , în general, şi „în spe m artie. In u ltim u l tim p se face sim a u to rită ţile guvernam entale şi g ru
d u c ă to rilo r fo rţe lo r arm a te su d -vie t cia l problem a C ip ru lu i în lu m in a re ţită o anum ită apropiere în tre punc p u rile de d izid e n ţi. M a rţi seara, unul
D A R -E S -S A L A A M 27 (A geipres). După reuniunea din dim ine aţa zi cen telo r evenim ente". în tre b a t în tele de vedere ale g u ve rn u lu i şi p a r din co n d u că to rii p ro vin cie i B a h r-E I-
M in is tru l a p ă ră rii în guvernul re nameze. ln ir - o decla raţie a genera lei de 27 ia n u a rie a C o n s iliu lu i fo r legătură cu pa rticip a re a contingen tid u lu i Sanu, care reprezintă mai Ghazal, B en ja m in Low ke, şi fostul
v o lu ţio n a r con gole/, Gaston Soum ia lilo r se arăta că lu i K ha nh i-a fost ţe lo r arm a te sud-vietnam eze, care tu lu i tu rc la d istru g ă to ru l cu echi ales acele c e m iri din sud care se depu ta t A b d a lla h Reihan au fost ră
dată „saivîn a de a rezolva criza po
lo t. care se a flă în R epublica Tanza l-a readus la putere pe generalul pa j m ix t „C laude R icketts", E rk in a opun m ă su rilo r guvernam entale în p iţi de elem ente d izide nte în tim p ce
nia, a avu t c o n v o rb iri cu preşedintele litic ă ". In co m e n ta riu l agenţiei Reu- N guyen K ha nh , noul şef de stat a de cla rat că „este de presupus că a- vederea n o rm a liz ă rii v ie ţii în ţară. se înd re ptau spre oraşul W au. A d
re p u b lic ii, J u liu s N yerere, cu cel te r din 27 ianuarie, în legătură cu pă răsit S aigonul îndreptîndu^se sptx» cesta va fi retras" de pe navă. Agen U n ul din lid e rii Sanu a declarat că ju n c tu l com a nd antu lui şef al fo rţe PRETUTIHDEMI
de-al doilea vicepreşedinte. K aw aw a. noua lo v itu ră de stat de la Saigon, M vth o , la 15 km sud-vest de Saigon. ţia Associated Press m enţionează că, p a rtid u l său este de acord să p a r lo r arm ate sudaneze, generalul A m ad
precum şi cu a lte o fic ia lită ţi. se ara tă că generalul K hanh va crea unde in u ltim e le zile au a vu t loc încă din p rim e le zile ale acestui an ticip e la tra ta tiv e le ce urm ează să E ln il, a plecat de urgenţă în pro
In tr-o decla raţie făcută zia ru lu i im e d ia t un con siliu fo rm a t, din 20 dc puternice c io c n iri în tre trupe le gu T u rcia a lăsat să se înţeleagă că nu aibă loc în localitatea Juba la 6 fe vin cia B ahr-E I-G hazal în fru n te a
„N a ţio n a lis t", G aston S ou m ia lot o m em b ri, care va elabora m ăsuri pen vernam entale şi fo rţe le de p a rtiza n i, m ai esle interesată să p a rticip e în b ru a rie cu rep reze ntan ţi ai gu ver unei com isii guvernam entale de an O INTRODUCEREA SISTEMULUI
a ră ta t că fo iţe le de e libe rare n a ţio tru reglem entarea situ a ţie i. Consi cu rezu ltate d e fa vo ra b ile arm a te i proiectata Forţă nucleară m u ltila te n u lu i. El a co n d iţio n a t însă p a rtic i chetă pe ntru a în to cm i un ra p o rt cu DE TELEVIZIUNE ÎN CULORI
nală din .Congo nu intenţionează să liu ! preconizat de generali va fi com sud-vietnam eze. rală N .A T .O . parea la aceste tra ta tiv e p rin pre p riv ire la situ a ţia din provincie. ESTE POSIBILA PlNĂ IN ANUL
colaboreze sau să ajungă la un pus din rep reze ntan ţi ai m ai m u l 1967
com prom is cu gu vern ul Chombe. El to r p a rtid e d in ţară, precum şi d in
P o t r iv it r e la t ă r ilo r a g e n ţie i D P A ,
a s u b lin ia t hotârîrea p a trio ţilo r con lid e ri ai d ife rite lo r ce rcu ri re lig i e x p e r ţ ii în tr u n iţi la c o n fe r i n ţ a p e n
golezi de* a. continua, lu pta de e lib e oase. In d e cla raţia lor, ge ne ralii au nnUXEL7.ES. — In urma unui vind crearea unui Centru mondial mului ministru englez, precum şi tru te l e v iz iu n e in c u lo r i, c a r e se
rare na ţion ală şi de a rezolva pro a ră ta t c la r că g u ve rn u l a fost in acord intervenit între cele două de cercetări pentru ocrotirea sănă ministrului de externe şi unui nu
blem a congoleză în cad rul O rganiza capabil să rezolve problem ele r id i partide ale coaliţiei guvernamen tăţii omului. Proiectul va fi pre măr de deputaţi laburişti ai Came ţin e la P aris, sîn t d e p ă r e r e că d in
ţie i U n ită ţii A frican e. cate de criză. Ei au v o rb it şi despre tale belgiene, — socialist şi socîal- zentat spre aprobare Adunării Ge rei Comunelor o rezoluţie in care p u n c t d e v e d e r e t e h n ic in t r o d u c e
re a u n u i s is te m d e t e le v iz iu n e in
creştin — noul Parlament belgian, nerale a OMS., care va avea loc cer revizuirea radicală a actualei c u l o r i u n ita r p e n tr u în tr e a g a E u
care va fi ales In primăvara aces în luna mai a.c. politici militare şi externe a Marii r o p ă este p o s ib ilă p iu ă in a n u l 1067.
Britanii. Este exprimată, de ase
tui an, va trebui să revizuiască ac
S-Uri sfi Associated Press, Asociaţia de na tuala constituire belgiană, care din sub conducerea preşedintelui Nas- menea, neliniştea profundă în le t r o d u c e r e a s is te m u lu i in v i g o a r e în
H o t ă r ir e a f in a lă c u p r iv ir e la in
CAIRO. — La Cairo a avut loc,
NEW YORK. — Potrivit agenţiei
gătură cu sprijinirea dc către gu
1830 n-a suferit dccit foarte puţine
S .U .A . şi J a p o n ia sau a v a i i a n l e i
ser, şedinţa Comitetului executiv
vern a planului de creare a forţe
modificări. In cercurile politice din
vigaţie din New York a ameninţat
ză să f i e lu a tă la a p r o p ia t a c o n f e
marţi că va lua „măsuri legale" capitala Belgiei se arată că revi suprem al Uniunii Socialiste Ara lor nucleare ale alianţei atlantice. f r a n c e z e sau v e s t - g e r m a n e u r m e a
be. In cadrul şedinţei a fost exa
pentru a determina pc docherii din zuirea constituţiei urmăreşte îndeo minat cel dc-al doilea plan cinci TOKIO. — La chemarea sindi rin ţă a F e d e r a ţie i m o n d i a l e a in
+ M O S C O V A . — E c h ip a m a s c u li c h ia r în a in te d c sfirşU u l p r im e i r e portul New York să reia luciul. sebi crearea unor noi rclaţii intre nal de dezvoltare a republicii şi, catului minerilor dc la compania fo r m a ţ iilo r , c a r e s c va ţin e in lu n a
valoni şi flamanzi.
n ă q S u e d ie i, c a m p io a n ă e u r o p e a n ă , prize, c in d e x t r e m a d r e a p tă S o la r i După cum s-a mai anunţat, doche îndeosebi, problema folosirii re carboniferă „Furukawa Kogio", a Prf}*c V ieua, cu p r ile ju l a n i v e r
sării c e n t e n a r u lu i său.
a cîştiga t tu rn e u l in te r n a ţio n a l d e a şutat im p a r a b il d e la m a r g in e a c a rii din portul New York au apro muncitorii de Ia mina Scakano,
ten is d e m a s ă d c Iq M o s c o v a . J u c ă r e u lu i d e 10 m . J o c u l este e c h ilib r a t bat, după o nouă punere la vot, CARACAS. — Directorul gene surselor înaltului baraj dc Ia As- (prefectura Fukuoka), au declarat ❖ SENTINŢE ÎMPOTRIVA UNOR
torii s u e d e z i au în v in s in fin a la şi in rep riza s e c u n d ă , d a r R iv e r P la - contractul dc muncă oferit dc ar ral al Societăţii petroliere vene- suan. Au mai fost examinate pro FOTBALIŞTI PROFESIONIST!
c o m p e t i ţ ie i e c h ip a p r im ă a U R .S S . ta r e u şe ş te să m a r c h e z e p u n c tu l v i c matori la 16 decembrie 19G4, însă zticlcne, Ruben Sadcr, a anunţat blemele dezvoltării agriculturii în o grevă pe o perioadă dc timp ne
limitată. Minerii protestează îm
cu s c o r u l d e 5-0. A lt e re zu lta te din to rie i in m in u tu l S2 p rin c e n tr u l Qta- ci nu au reluat lucrul, înlrucit aş ră societăţile petroliere din Ame legiunile de sud şi posibilităţii fo potriva condiţiilor dc muncă. T r i b u n a l u l d in N o t t in g h a m a
rica Latină vor crea o nouă orga
apelor
Nilului
losirii resurselor
în tr e c e r e a m a s c u lin ă : A n g lia — I n ca n t L a llian a . teaptă ca un astfel de acord să fie nizaţie petrolieră internaţională de pentru irigarea a peste 500.000 p r o n u n ţ a t s e n tin ţa in p r o c e s u l i n
d ia 5 -4 ; U n g a r ia — U .R S .S . II 5-2 E c h ip a m a s c u lin ă d e h a n d b a l aprobat dc către toţi docherii din LIMA. — Lucrătorii din reţeaua ten ta t î m p o t r i v a a z e c e ju c ă t o r i
C lasam entul fin a l : I. Suedia. 2. D in a m o B u cu reşti, c a m p i o a n a ţării celelalte porturi de pc coasta colaborare şi de informare, simi fcddani teren in aceste regiuni. telefonică a Perului au declarat o p r o fe s io n iş t i d i n e c h i p e fr u n ta ş e
U.R S S. I, 3. R P Ungară, 4 U.R S.S n oastre, s u s ţin e m î in e p r im a in tîln ire Atlanticului şi Golful Mexic. lară cu Organizaţia ţărilor produ grevă generală in sprijinul colegi a le p r i m e i L ig i b r it a n ic e d e fo tb a l
II. 5. U.R.S.S. tineret. 6. A n g lia . 7. d in s fe r tu r ile d e fin a lă a le C u p e i cătoare şi exportatoare dc petrol CAIRO. — Ziarul egiptean „Al lor lor din sudul ţării, care au în I n tr e a n ii 1060— 1063, a c u z a ţii se
U R.S.S. ju n io ri, 8. India. c a m p i o n i l o r e u r o p e n i'’. La G o t e b o r g BOGOTA. — Poliţia columbianâ (O.P.E.C.). Din această nouă orga Gumhuriah" anunţă câ şeful gu m ţ e le s e s c r ă p e n tr u a „ a r a n j a " d i
D in a m o t>q î.ntîlni p e c a m p i o a n a S u e a pătruns in clădirea Comitetului nizaţie, care va purta, probabil de vernului revoluţionar congolcz, cetat lucrul de o săptămînă, cerînd n a in te r e z u lta te le m e c i u r i l o r d e
^ ST . M O R I T Z . — C ea d e - a d o u a majorarea salariilor şi îmbunătăţi
diei — R .I.K . G o t e b o r g , in r iu d u l Central al P.C din Columbia şi numirea de „Cooperaţia societăţi Gbcnye, urmează să sosească in ca f o t b a l la c a r e p a r t ic ip a u , o b ţ in ln d
p r o b ă d e să ritu ri d e la tr a m b u lin ă rea condiţiilor de muncă.
c ă r e ia a c tiv e a z ă o s c r ie d e ju c ă t o r i lor petroliere din America", vor pitala R.A.U. El va avea întreve in a ce s t m o d c is tig u r i i m p o r t a n t e
d in c a d r u l c o n c u r s u lu i in te rn a ţio n a l in tipografia ziarului „Voz Prole
c u n o s c u ţ i p c p la n m o n d i a l ca D. face parte Rollvia, Brazilia, Chite. deri cu oficialităţi egiptene în le la c o n c u r s u r i l e d e p r o n o s tic u r i.
d e s ch i d e la St. M o r iiz , a reven it tariat editat dc partid. Cei aflaţi BOGOTA. — Un detaşament de
L m d b l o m , C a rls s o n şi P etersson . Columbia, Mexic. Peru şi Vene gătură cu problema recunoaşterii P r in c ip a lu l a c u z a t. J a m e s G a u ld ,
s p o r t iv u lu i H e in i Ih le cu 23.1,7 p u n c în sediu şi în tipografic au fost a- pedeapsă al forţelor militare ale
D i n a m o B u cu re ş ti a pă ră sit in zuela. guvernului revoluţionar congolcz a fo s t c o n d a m n a t la 4 a n i în c h i
te (75,5— 77 m). Pe l o c u l d o i s-a c l a restaţi. guvernului columbian a căzut in
sat n o r v e g ia n u l T h o r b j o e r n Y g g e s e lh cu rs u l zile i d c m ie r c u r i d im in e a ţ a BAMAKO. — In capitola Repu de către ţările africane. s o a r e şi 5.000 lire s te r lin e a m e n d ă ,
C a p ita la , p le c in d cu Q v ion u l in S u e tr-o ambuscadă organizată de că ia r ce ila lţ i c o a c u z a ţ i la p e d e p s e cu
c u 225 p u n c te (73,5— 75), iar pe trei ATENA. — Intr-o declaraţie dată blicii Mali a sosit o delegaţie a
d ia L o t u l d in a m o v is t c o n d u s d e a n SELMA. — Poliţia statului Ala- tre partizanii care operează în de în c h is o a r e in tr e 4 şi 15 luni.
G i a c o m o A i m o n i (Ita lia ) cu 223.4 Consiliului Mondial al Păcii, in
tr e n o r u l e m e r it O p r e a VJase c u publicităţii marţi noaptea Ia Atena,
p u n c t e (73,5— 73,5). D u p ă d o u ă p r o b e bama a procedat marţi la noi ares partamentul Tolima. Potrivit unor
p r in d e p r in tr e alţii p e : R edl, M o - primul ministru al Greciei, G. Pa- frunte cu vicepreşedintele consi ♦ .,OUTY"
In c la s a m e n tu l g e n e r a l c o n d u c e A i tări de negri După cum se ştie, in date provizorii, în timpul ciocnirii
zer, iv ă n e s c u . Iln a t, C o m a n , C o s ta - pandreu, a dezminţit în mod cate liului, Suiah lluari, preşedintele
m o n i cu 447,3 p u n c te u r m a t de
c h e I şi C o s ta c h e II. R e tu ru l a c e s ie i goric „revelaţiile" ziarului grec Comitetului pentru apărarea păcii faţa clădirii Palatului justiţiei, ne au fost ucişi patru soldaţi guver C u o c a z ia r e c e n t e lo r s ă p ă tu r i e-
Y g g e s c t h cu 431.7 p u n c te si U k k o n e n
în tîln iri va a v e a lo c la 21 f e b r u a r ie „Elcfthcria". potrivit cărora, între din Algeria. Delegaţia efectuează grii se prezintă In masă. în fie namentali. f e c t u a le d e D e p a r t a m e n t u l a n t ic h i
( F in la n d a ) cu 431,0 pu n cte .
la B u cu reşti. preşedintele Ciprului, Makarios şi o călătorie In mai multe ţări afri tă ţilo r a l R .A .U ,, in r e g iu n e a T e l
+ S A N T I A G O D E C I U L E . — M e Andreas Papandrcu, fiul primului care zi, şi ecr să fie admişi In clă B a sta d in E g ip tu l i n f e r i o r a fo st
ciu l d in tr e e c h ip a a r g e n tin ia n ă R i- ministru, care recent a făcut o vi cane, pentru a discuta cu reprezen dire, pc aceeaşi uşă cu albii, pen d e s c o p e r it u n m a r e m o r m in t c o n -
v e r P la ta si s e le c ţ io n a ta R.S. C e h o s PSONO EXPRES tanţii comitetelor pentru apărarea tru a se înscrie pe listele electo s tin d d in n o u ă c a m e r e şi d a t ln d
lo v a c e . d is p u ta t in c a d r u l tu rn e u lu i zită în Cipru, după demisia sa din păcii din aceste ţări. d in e p o c a f a r a o n u l u i R a m s e s al
in te r n a ţio n a l de fo tb a l d e la S a n tia La concursul Prouoexprcs nr. 4 postul de ministru pc lingă pre rale. l l l - l e a .
go. s-a în c h e ia t c u re zu lta tu l d e 2-1 din 27 ianuarie 1965 au fost extrase şedinţia Consiliului de Miniştri, au GENEVA. — Consiliul Executiv LONDRA. — Membrii mişcării M orm in tu l poa rtă d en u m irea de
( /- /) în f a v o a r e a p r im e i fot m aţii. J u din urnă următoarele numere: „O u ty", ceea ce în seam n ă m inistru,
c ă to r ii c e h o s l o v a c i au d e s c h is s c o r u l 42 29 4 11 22 6 existat neînţelegeri asupra proble al Organizaţiei Mondiale a Sănătă pentru dezarmare nucleară din o- I ju d e că to r sau şe f al C on siliu lu i oră
30 0
tn m in u tu l 11 p rin in te ru l d r e a p ta mei unirii Ciprului cu Grecia. ţii a adoptat marţi un proiect pri raşul Glouccstcr au adresat pri şen esc.
M ra z, iar s u d -a m e r ic a n ii a u ega la t Fond dc premii: 584.388 Ici.
Redacţia şl administraţia ziarului) str. Dr. Pettu Groza or, 25 lelefon 15 88, 1275, 15 85. 20 78 Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T T R nr 263.328 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul: întreprinderea Poligrafică Hunedoara Deva 40.065