Page 9 - 1965-01
P. 9
^ e g io a a lâ PKUI.F.TARI o in t o a t e ţ ă r il e v n i ţ i-v ă I
C IT IŢ I Şedinţa Comisiei Electorale Centrale
| H u r v c d o a » '^ ev'â \ IN N U M Ă R U L
Li alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţională
D E AZI In zîuo de m arţi 5 ianuarie, Co Comisia Electorală Centrală a a-
misia Electoral,'! Centrală pentru a- doptat hotărîri în vederea îndepli
<$ Editura M E R ID IA N E : legerea deputaţilor in Marea A du n irii sarcinilor ce îi revin, p o trivit
A p a riţii 1965 nare Naţionala, s-a în tru n it la Pa legii nr. P/I952 pentru alegerea de
(§ Să mergem pe fir... latul Republicii. în şedinţă de luci u, putaţilor în Marca Adunare Naţio
shb preşedinţia tovarăşului acad. nală.
(pag. 2-a)
0 C onferinţa organizaţiei prof. llie M urgiile»,seu, . preşedintele
comisiei. (Agerpres).
raionale de partid Ilia : UN
LARG SCHIM B DE EXPE
R IE N ŢĂ Utilaje petroliere
— Spre noi succese
— Toate brigăzile si echipe cu caracteristici tehnice superioare
le la nivelul celor fruntaşe Uzina metalurgică din Tîrgovistc Vanele de presiune de exemplu,
— P rivind în perspectivă produce acum aproape 30 de so rti produs de bază al uzinei, au o greu
(pag. 3-a) mente de instalaţii si agregate ne tate cu m ult mai mică si o rezis
0 De peste hotare cesare fo ra ju lu i şi extracţiei ţiţe iu tenţă la presiune aproape dublă faţă
(pag. 4-a) lui, ale căror caracteristici tehnice de cele realizate în prim ul an de
superioare sint apreciate otît în ţară fabricaţie.
crt şi peste hotare. (Agerpres).
O nouă staţie
AGENDA DE ÎNTRECERE 1965 de transform are Electrificarea în regiunea Dobrogea
In anul care s-a încheiat. în re- dorii regionale de electricîtate au în
giu.nea Dobrogea au fost e le c trifi ceput electrificarea a lto r localităţi
La Tg. Mureş a in tra t recent In cate încă 37 de sate — cu 5 mai m ul rurale, printre care satele Partizani,
funcţiune o staţie de transform are te decât era pi evăzut. Num ărul sa 7Ve,stenic şi Pătlăgeanca din raio
de 110 Kv, în scopul îm bunătăţirii telor electrificate in această' pane nul Tulcea. In 1965 în Dobrogea se
SUCCESELE FEROVIARILOR "oraşului si a localită ţilo r din îm a' ţă rii a ajuns astfel la 305. In ra prevede electrificarea a 25 de loca
alim entării cu energie electrică a
p re ju rim i. ioanele Medgidia, Negru Vodă si lită ţi si extinderea cu 165 kin a re
ţelei de înaltă si joasă tensiune. A -
P rin intrarea în funcţiune a nou Adam clisi toate satele sint racorda nul acesta va marca term inarea e-
Corespondenţele sosite la redacţie Cu rezultate frumoase au început lui «agregat puterea instalată a sta te la reţeaua electrică. le c irific a rii în lin ii m ari a întregii
continuă să ne aduci veşti despre anul 1965 si lucrătorii Statici Simeria ţiei existente se dublează. regiuni.
succesele obţinute de oamenii mun — călători. Schim burile conduse de încă din prim ele zile ale acestui (Agerpres).
cii din regiune încă din prim ele zile V ictor Slavinschi, Gheorghe Drăghici (Agerpres). an mai m ulte echipe ale In tre p rin -
ale noului an. Abia s-a desprins u l şi Lazâr M ihu ţ au reuşit să reducă
tim a filă din calendarul anului 1964 m ediile de staţionare a vagoanelor
— ne scrie tov. Emil Creţii, impiegat la încărcare-descărcare. in tranzit
de mişcare — şi feroviarii din Com cu şi fără prelucrare, cu cîte 1—3 L a S . M . T . A l b a
plexul C.F.R. Simeria nu şi înscris procente. Prin munca atentă a per
pe agenda întrecerii primele succe sonalului de mişcare, în tim pul ce
se. M ecanicii de locomotive, printre lo r trei schim buri au last complet
care Paul Brovchin, Mircea Itedeş, elim inate o p ririle tren u rilo r la sem SÂ FE IMPULSIONAT RITMUL
Ladislau Gostian, Vasile Pipa si Şte- nalele de intrare, neini egistrindu-se'
lan Vesa, au ţinut să intre in anul nici un m inul întîrzicrc din cauze
1965 cu noi realizări. In noaptea re im putabile personalului staţiei. Pe
velionului ei au rem orcai primele UTILAJULUI AGRICOL!
lingă îndeplinirea exemplară a pro
trenuri supratonate. Cele 10 000 tone
m ărfuri transportate în plus sint o gram ului de lucru, personalul de
garanţie că mecanicii de locomotive manevră n mai compus peste sarci In prezent principala preocupare cializale cum sint: motoare, radia teîierului şi folosirea din plin a tim
toare şi capote, pompe de injecţie
de la Depoul C.F.R. Simeria se vor nile planificate 18 trenuri de marfă a mecanizatorilor din S.M.T. şi G A S. şi dispozitive hidraulice, pompe de pului de lucru.
achita cu cinste si în acest an de cuie au pornit mai devreme pe dru este repararea şi revizuirea u tila ju In afară de aceasta, conducerea
lui agricol. Pentru a cunoaşte modul apă şi instalaţia electrică lucrează staţiunii acordă o mare atenţie efec
sarcinile încredinţate. m urile de oţel ale patriei. cum se desfăşoară aceste lucrări la cîte o echipă. La maşinile agricole tuării unor lucrări de calitate. In a-
S.M.T. din Alba, ne-ain adresat ton am form at 2 posturi cu 4 echipe. In cest scop, la repararea fiecărui trac
Aurel Bolunduţ, directorul unităţii acelaşi tim p s-au lorm at două echi tor participă si mecanizatorul caic
respective, care, printre altele, ne-a pe care se deplasează eu ajutorul îl are in prim ire. Astfel se asigură
D i n p r i s m e z i r e t f o f ! relatat următoarele: autoatelierelor la sediile brigăzilor descoperirea cu mai m ultă uşurinţă
pentru a lace reparaţiile la discui-
— încă înainte de începerea lu a defecţiunilor şi remedierea mai 0-
toai'e, semănători de cereale păioase
crărilor am planificat repararea in perativâ a lor. Pe lingă aceasta, co
i n d i c a t o r i i d e p ă ş i i mod eşalon,it a u tila ju lu i agricol. şi porumb, la grape, cultivatoare şi misia de recepţie manifestă m ultă
ia alte maşini agricole. Tot in cadrul
De aceea, am întocm it din tim p exigenţă pentru verificarea m in u ţi
un grafie care a fost discutat cu me m ăsurilor de organizare a m uncii am oasă a lucrărilor. Reparaţiile se ve
De la Orăştie. tov. S. Ihaico nc tice şî di feri t c ambalaje pentru pro canizatorii şi afişat la loc vizib il. urm ărit aprovizionarea ritm ică cu rifică pe laze de lucru si la te rm i
transmite prin telefon: Primele două duse farmaceutice. Datorită atenţiei Am urm ărit apoi ' asigurarea unor piesele de schimb necesare. narea lor. La recepţie participă, pe
zile de producţie din acest an au d-.'osebite acordate confecţionării ma condiţii bune de muncă în atelier. O altă măsură pe care am luat-o lingă ceilalţi membri ai comisiei, şe
fost pentru lucrătorii Fabricii chim i triţelo r cit si studierii noilor produse Paralel cu aceste pregătiri nm tre în vederea bunei desfăşurări a re ful de brigadă şi mecanizatorul care
ce din Orăstie şi zilele prim elor suc de către lucrătorii care deservesc cu t la organizarea lucrului pe posturi p a ra ţiilor şi pentru reducerea pre are tractorul în prim ire, ceea ce per
cese. Secţia piese de mase plastice maşinile de injecţie, in cele două zile spec ializate. ţului de cost al acestora se referă la mite ca acest control să fie făcut cu
prin injecţie .şi-n realizat sarcina de de producţie nu s-a înregistrat nici Jn total, la tractoare am form at rerondiţionarea unor piese Î11 cadrul, mai multă răspundere.
plan în proporţie de 102.4 la sută, piesă rebulată. 9 echipe rare lucrează pe 6 posturi atelierului nostru. Pină acum am Din cele relatate, rezultă că la a-
rebulată. In curînd cumpă
s-au produs cu 2,7 procente mai răto rii vor putea găsi în magazine specializate. La şasiuri unde există realizat această operaţiune la unele ceastă unitate s-au obţinut uncie
m ulţi oxizi de fier şi cu 1.8 procente noile produse realizate intr-o gamă mai m ult de lucru am repartizat 4 pinioane de la cutiile de viteză, care succese in ce priveşte mai ales rea
mai m ult tanin praf. Aceste rezultate variată de culori. echipe, iar la restul posturilor spe- nu aveau un grad de uzură prea ma lizarea unor lucrări de bună calitate».
sint urmarea pregătirii temeinice a rc. Am mai practicat cu succes acea La recepţiile efectuate pină in pre
procesului de producţie încă din u l stă îu n a re ia distribuitoarele hidrau zent nu s-a respins nicî un tractor
tim ul trim estru al anului trecut cînd r lice, c ilin d rii de forţă, pîryh iile du sau maşină agricolă. Aceasta dove
au fost atinse cifrele planificate pen ble de la dispozitivele hidraulice şi deşte interesul mecanizatorilor de a
tru acest an. • ■<* -ţ la alte piese. pregăti temeinic u tila ju l agricol pen
Demn de remarcat este faptul că In legătură cu stadiul lu cră rilo r de tru campania de prim ăvară.
încă din prim a zi de lucru din acest reparaţii, tov. Bolunduţ ne-a spus: R eferitor la încadrarea lu cră rilo r
an colectivul de muncă din secţia de m m i — Avem de reparat 110 tractoare. in graficul stabilit trebuie spus insă
mase plastice a început să producă 49 că nu s-au obţinut realizări pe mă
Printre lucrătoarele Fabricii „Sebeşul" din Sebeş care au îost declarate m cggl Din acestea pînă la sfirsitul lunii
20 de sortim ente noi. P rintre aces decembrie am reparat şi revizuit 50. sura posibilităţilor. De aceea, este
1n anul 1904 lună dc lună evidenţiate in întrecerea socialistă se numără şi m
tea se numără două tip u ri de tăvi, ceea ce reprezintă 45 la sulă din pre necesar să fie antrenat un num ăr
Petronia Chitic, una dînlre cclc mal bune muncitoare din secţia maşini' savoniere, coşuri pentru tacâmuri, wţ y vederi. Asemănător se prezintă si mai mare de mecanizatori la repa
circulare. jocuri de construcţie din mase plas tuaţia şi la repararea Şi revizuirea raţii. să se pună un accent mai mare
'W?W I m aşinilor agricole. Din cele 170 p lu pe organizarea procesului do repa
raţii şi mai ales pe folosirea din plin
guri, 73 de semănători de porumb,
S e c ţ i a L 7 D e v a & Jţ(ţ * « ţflt ci * wriB « 36 cultivatoare, 44 grape disc plani a tim pului de lucru. S.M.T.
m m 1
De asemenea, condueorea
ficate. circa 40—60 la sută au fost
reparate. arc datoria să ia măsuri pentru o r
m fflnr 1 Din cele arătate se vede că faţă ganizarea lucrului la reparaţii pe
două schimburi, aşa cum a prevăzut
FRUNTAŞĂ PE DIRECŢIA un 1 de grafic am rămas în urmă. Acest de altfel in planul de măsuri si să
fapt ne-a determ inat să stabilim o
serie de măsuri pentru impulsiorm- asigure o mai bună aprovizionare
n i piesele dc schimb necesare. In
REGIONALĂ C. F. R. TIMIŞOARA nu rea ritm u lu i lucrărilor. Astfel, în acest fel mecanizatorii de la S.M.T.
prim ul rinei ne-am propus să anali
zăm periodic modul cum se desfă Alba vor reuşi să efectueze repara
S firsitul anului 1964 a fost pentru dicatorilor de plan. Sarcina p la n ifi nedoara pe o distanţă de 7 le m prin ţia tractoarelor şi m aşinilor agricole
lucrătorii secţiei L 7 Dev;i un noii cată ia întreţinerea curenta a căii a regenerarea şinelor, ceea ce a condus şoară reparaţiile. Cu acest p rile j vom la tim p şi Î11 bune condiţii, fapt ce
p rile j de bucurii. Munca perseveren fost îndeplinită in proporţie de 100 la îm bunătăţirea stării căii şi punc- urm ări să scoatem la iveală lip su ri le va perm ite să facă faţă cu suc
tă pentru întreţinerea căii în cele la sută. au fost reparate cu 3.5 la rea în valoare a numeroase materia le şi neajunsurile ce se manifestă în ces lu crărilo r agricole ce se vor exe
mai bune eondîţiuni s-a soldat cu un sută mai multe traverse, cu 12.8 la le ce întrec suma de 2.400 000 lei, e- cadrul atelierului. Totodată am sta cuta mecanizat in acest an pe ogoa
nou succes: secţia a fost declarată e- sulă mai multe lirfoune, cu 13.5 la (.“onomisindu-se 2 438 om-zile. Tot în b ilit măsuri pentru organizarea mai rele» cooperativ clor agricole de pro
videnţîată în inlreccrc şi pe trim es sulă mai multe ccUse. au fost rege cursul anului trecut s-a montat o ducţie din raionul Alba
tru l IV al anului, după ce in cele nerate 150 tone m aterial mărunt. diagonală in staţia llia prin care s-a judicioasă a muncii pentru a asigu
lalte trei trim estre s-a situat in fru n In anul care a trecut lucrătorii sec recâştigat o linie de circulaţie punîn- NOI B LO C UR I DE LO CUINŢE IN ORAŞUL HUNEDOARA ra o încărcare corespunzătoare a a- Ing. A. POTOPEA
tea întrecerii socialiste desfăşurate ţiei L 7 Deva au acordat o deosebită du-se în valoare rezerve interne ce
între cele 13 secţii L apnrţinind D i atenţie înfrum useţării staţiilor. Au se ridică la 1 450.000 lei prin m ări
recţiei regionale C.F.R. Timişoara. fost executate reparaţiile periodice la rea capacităţii de transport fără lu
Munca entuziastă desfăşurată de 21 de clădiri în staţiile Simeria şl crări de investiţii. DE LA SUBREDACTIA|i±i21c^
întregul colectiv, sub îndrumarea or Ilia precum si pe raza districtelor Realizarea întocmai a lucrărilor V in t u l
ganizaţiilor de partid, pentru înde Săvh.şin şi Bîrzava. Pe lingă aces planificate a condus la reducerea nu
plinirea exemplară a sarcinilor a a- tea. s-au efectuat toate lucrările de m ărului de puncte înregistrate de d e J o s NOASTRĂ VOLUNTARĂ: Zăpada abundentă cc a că
,vut ca rezultat realizarea tuturor in- plnnlaţ.ii şi zone verzi, realizinchi-se vagonul pentru măsurat calea, în lu zut în ultim ele zile peste or.i-
totodată economii de 20 la sută clin na decembrie realizîndu-se o îm bu şul Deva îngreunează m ult
alocaţiile planificate p lin prestarea nătăţire calitativă a liniei cu 35 la circulaţia pietonilor şi a ve
unui marc număr de ore de muncă sută faţă de luna septembrie. Şirul să am predate cîte un număr de 7 lună la alta calitatea em isiunilor să hiculelor. Dar pe lucrătorii dc
patriotică )a curăţarea zonelor verzi succeselor obţinute de colectivul de Preocupare pentru lecţii, iar frecvenţa să fie de 90—95 se îmbunătăţească. In mod deosebit )a LG.O. acest fapt nu-i de-
la sută.
tovarăşilor
se remarcă activitatea
ACTUALITATEA în ju ru l cantoanelor şi întreţinerea putea fi completat cu numeroase re La bunul mers al activităţii cercu Gheorghe Cornescu, profesor, Ion ranjcav.ă prea m ult
muncă al secţiei L 7 Deva ar mai
pom ilor fru ctife ri de pe terenurile a-
parţinînd C.F.R. alizări. D intre acestea mai am intim creşterea oilor rilo r contribuie, pe lingă interesul Mârgineanu şi llie Silvestru, briga
dieri ai cooperativei agricole de pro
In afara lucrărilor prevăzute în faptul că s-a construit linie de garaj manifestat de cursanţi în acumula ducţie din comuna noastră şi Ion A-
K g Azi la ora 11, la staţia dc planul tehnic de exploatare, pe raza pentru T.H C.H. in staţia Deva si că Cooperativa noastră agricolă de rea de cit mai multe cunoştinţe, şi polzan, muncitor.
“ “ radioîicare de la U.iM. Cu- secţiei L 7 Deva au fost executate în anul 1964 lucrătorii secţiei au co producţie deţine în prezent un efec faptul că pregătirea lecţiilor, expu
gir va fi prezentată de către tov. si alte lucrări suplimentare. In sta lectat şi expediat oţe lă riilo r mai tiv de 580 ovine din cai c 540 tu lină nerea lor. o foc cu multă grijă, cău- P rintre emisiunile care se bucură
Ionela Alcxandrescu, biblioteca ţia Simeria au fost sudaţi 6.524 km m ult de 500 tone fie r vechi. semilină. Cunoscind rentabilitatea tind să menţin în permanenţă trează de multă apreciere am intim pe cele
ră şef la clubul muncitoresc, con cale în tronsoane de 60 m unde, prin Rezultatele frumoase obţinute în creşterii oilor, noi am acordat aces atenţia cursanţilor. întotdeauna caut organizate in sprijinul cursanţilor de
ferinţa „Cum s-au form at m un eliminarea joanielor, s-a realizat o 1964 de către lucrătorii secţiei L 7 tei ram uri a sectorului zootehnic o ca expunerile teoretice s«î lie com la învăţăm intul agrozootehnic, pre
ţii şi mările*'. economie dc 20 la sută din alocaţii Deva au făcut ca această unitate să marc atenţie, reuşind ca de In un an pletate cu cît mai multe exemple clin zentarea de cărţi si recenzii, progra
Tot azi, în cadrul manifestă la întreţinerea curentă. Au fost su fie declarată fruntaşă în întrecerea la altul să obţinem rezultate tot mai cadrul cooperativei no.astre agricole me muzicale, conferinţe ele.
rilo r cullural-artistice prevăzute date şinele între staţiile Simeria — socialistă dintre secţiile L aparţinind bune. însoţm du-le si de un bogat material De m ult succes s-au bucurat re
în programul clubului, Ia ora 17 Bircea Mică şi Bîrcea Mare — Hu Direcţiei regionale C.F.R. Timişoara. In prim ul rînd, am căutat să asi didactic şi de demonstraţii practice cenziile cărţii „T riu n g h iu l" de Pop
va avea loc o scară literară „ I L. gurăm un efectiv matcă valoros, pre la tablă sau pe teren. Simion, broşurii „Cum se pot osi-
Caragiale", O metodă pe care o folosesc si gura cu regularitate avansuri băneşti
cum şi condiţii corespunzătoare de care s-a dovedit eficace, este aceea
Cele patru brigăzi ş tiin ll- hrănire şi ndăposlire a oilor. Drept a fix ă rii cunoştinţelor predate, prin m em brilor cooperativei agricole de
™ ®ficc ale Casei raionale dc rezultat, am reuşit să obţinem pro câteva întrebări la sfirsitul lecţie:, producţie" şi altele.
cultură din Haţeg «nu efectuat în ducţii mari de lapte şi lină. preve precum si prin o scurtă recapitulare
anul trecut 29 de deplasări în derile in iţiale pe 1964 fiind depăşite a lecţiei precedente înainte de a M AR I A VESA
comunele şi satele raionului, în- cu 20 000 litri lapte si peste 300 kg preda tema la zi. in acest fel am responsabila centrul
tîlnindu-se şi dind răspunsuri la lină. reuşit ca marea m ajoritate a c u la n de radiofic are
8.560 dc mem bri ai cooperative O mare contribuţie In obţinerea ţilo r să se pregătească temeinic, do
lor agricole dc producţie. producţiilor am intite a avut-o fura vedind atîl cu ocazia discuţiilor pur
In activitatea lor, brigăzile jarea raţională a anim alelor în peri tate cât si in activitatea practică un Activitate gata
ştiin ţifice se folosesc cu m ult oada de stabulaţie. Tn acest sc op au nivel lot mai ridicat de pregătire
succes de un laborator volant cu fost asigurate din tim p cantităţile profesională.
ajutorul căruia fac diferite ex necesare de furaje, care sc adm inis In bibliotecă
perienţe şi explică cauzele care trează pe bază de raţii. Zilnic, oilor Apreciind strădaniile cursanţilor
dau naştere la diverse fenomene li se administrează în hrană cîte 300 de a se pregăti tot mai bine. trebuie
ale naturii (N. SBUCIIEA — co gr. fînu ri de trifo i şi lucerna. 200 gr. să scot Î11 evidenţă cîţiva dintre Sporirea continuă a num ărului de
respondent) concentrate si cîte 1 kg de grosiere. m em brii cooperativei agricole rare cititori, cultivarea dragostei faţă de
s-«iu remarcat în mod deosebit, alît
E ^ iln zilele din preajma Anu- Adăpatul anim alelor se face la lectură, sînt obiective f«iţă de care
vă
colectivul bibliotecii comunale
“ *lu i nou, cabanele din m un jgheab, cu apă din fînlinâ, iar sarea cu ocazia încheierii anului II. cât si deşte m ult interes. Pentru aceasta,
ţii regiunii noastre au cunoscut este asigurată la discreţie. la lecţiile de pînă acum. Aceştia sint au fost întreprinse mai multe acţiuni
voioşia caracteristică celor ce iu Aplicând în practică cu stricteţe tov». Rafila Ursu. Elena Esu şi Eli- de popularizare a cărţii. Aşa au fost.
besc drum eţia. La cabanele Pa- Indicaţiile specialiştilor. în g rijito ru l sabela Bogâţean. din brigada Vjnţul bunăoară, simpozionul literar ..Hu
rîngul şi Rusii din masivul Pa- Gheorghe Hanes. care răspunde de
ringul şi-au petrecut revelionul activitatea la turma de oi. contribuie de Jos şî Valeria Voju. Ana Sincu nedoara zilelor noastre" In care au
lecturile
participat 100 de citito ri.
75 dc oameni ai muncii, ia r la nem ijlocit la obţinerea de producţii şi Ion Stinea din brigada Sibişeni. clin opera marelui povestitor 1.
cabana Pietrele din masivul Re tot mai mari. Creangă, recenzia că iţii lui I. Brad
tezat, alţi 35 de turişti. Pe lingă ION STÎNEA ing. agronom POMP1LIU D1CU — „Descoperirea fam iliei", a roma
aceasta, O.N.T Carpaţi a orga secretai- al com itetului nului „Vara O ltenilor" de D. R. Po-
nizat excursii dc patru zile la de partid, pescu etc.
filisteni şî Sinaia, unde şi-au pe Emisiuni la nivelul
trecut revelionul 70 de oameni ai ION JIC AREANU In total. în noul 1964 au fost or
muncii din regiunea Hunedoara. preşedintele cooperativei ganizate de către colectivul b ib lio
agricole de producţie cenn tecii un număr dc 118 acţiuni ou
O La căminul cultural din Is- cartea, la reuşita cărora şi-au adus
® *e ro n i, oraşul regional Pe contribuţia profesorii Doina Cadar,
troşani, a fost prezentat un reuşit Lecţii interesante, M em brii com itetului de redacţie Traian Piennr. Gheorghe Cornescu,
concurs „Cine ştie, cîştiyă" pe M B al centrulu de radioficarc din coinci Maria Dănilă şi învăţătoarea Mina
tema „Valea Jiuiui, ieri şi azi". na noastră se străduiesc permanent Cornennu.
In urma răspunsurilor date s-au atractive să realizeze emisiuni tot mai fru Ca urmare a acestor acţiuni. în e- C1C SE INTIM Pi A CiND:
clasat în ordine : D îrţă M arga moase, care să satisfacă cerinţele videnţa bibliotecii au fost înscrişi în 1. Iţi vine idee a o dată cu zăpada..
reta, Harna loan si Ni.ştor Ion. auditorilor- Intocmindu-se de către anul 1964 un număr de 1146 cititori, 2. .. Vara iţi faci căruţă şi iarna
Câştigătorilor le-au fost înm inale La cele două cercuri de învăţă- un com itet al centrului care face care au citit 11.430 volume. unelte de curăţat zăpada..
prem ii în cărţi. (CORNEA TJTU Sabin Circii pe care îl vedeţi in fotograf ia de sus lucrind la maşino m înt agrotehnic pentru cultura plan valoroase propuneri şi sugestii, pha 3 $i ieşi la curăţat zăpada îm
— corespondent). (le extracţie, se numără printre cei mai destoinici mecanici de la E M, telor cie cîmp anul IU , pe care le nurile de muncă cuprind acţiuni tot M A R IA B A C ILA preună cu... soarele.
Barza. conduc, am reuşit ca pînă în prezent mai variate ceea ce face ca de la o bibliotecară Desen de V. M lH A lLE S C U