Page 91 - 1965-01

D. um ui socialism ului fagi S

2af t l L n PÂKTsD Noi

capacităţi
C. S. H, desfăşoară în îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii de producţie
rîn d u l
m u n c ito rilo r
pe n tru continua reducere a p re ţu lu i
de cost şi
produselor. In in d u stria de încălţăm inte, pie­
lă rie si cauciuc vo r li date in fun c­
Conţinutul lecţiilor ţiun e în acest an noi capacităţi de
In a ce s t a n de in v ă ţă m în t , c e r c u r ile si cu rsu rile producţie, la care lu c ră rile sin t în
c a r e au / ost o r g a n iz a t e corespund m a i b in e c e r in ţe lo r , curs de desfăşurare. La Fabrica de
mai sfrîns legat
n iv e lu l u i şi p r e o c u p a ţ i l o r m e m b r i l o r şi c a n d id a ţ ilo r în că lţă m in te „P rogresuD -D ucureşti se
d e p a r t id . P e lin g ă jo r m e l e c a r e au ţu n c ţio n a t şi In fac u ltim e le fin is ă ri la con stru cţia
cu cin ci etaje a noii u n ită ţi. A ici. se
a n ii a n te rio ri, a c u m sin t o r g a n iz a te şi c e r c u r i r e u n ite
u n d e se s tu d ia z ă S ta tu tu l P .M .R ., Is to ria P .M .R . şi de activitatea vo r m onta u tila je le necesare fa b ri­
că rii a 5.500 perechi de în că lţă m in te
p r o b l e m e l e de b a ză a le p o litic ii P .M .R . pe zi. In num ai 17 zile această fa b ri­
Î m p r e u n ă cu a ctiv iş ti ai c o m ite t u lu i d e p a r tid de la cursanţilor că va realiza pro du cţia de în că lţă ­
1 C .S .ll., a m p a r t ic ip a t la u n e le s e m in a r ii ca r e au m in te pe un an întreg a tu tu ro r fa ­
a v u t lo c in c e r c u r ile r e u n ite R e d ă m m a i j o s c it e v a T re b u ie să arătăm că legarea teo­ b ric ilo r din R om înia a n u lu i 1938.
d in c o n s ta tă r ile J ă cu tc c u a cest p r ile j. rie» de a c tiv ita te a practică a cursan­ Un alt ob ie ctiv însem nat, la cai c
continuă lu c ră ri de dezvoltare este
ţilo r nu se face încă peste to t la
n iv e lu l p o s ib ilită ţilo r. Aşa cum am C o m bin atul de cauciuc „J ila v a ". In
D iscuţii vii, semenea s itu a ţii propagandistul a in ­ a ră ta t m ai sus, marea m a jo rita te a secţiile de în că lţă m in te şi de a rti­
te rve n it, a ju tîn d u -i pe cursanţi.
c u rs a n ţilo r au cunoscut unele teze cole tehnice, m o n ta lo rii instalează
Răspunsuri bune au dat şi u n ii teoretice. In d iscu ţiile purtate, m ai u tila je şi m aşini de în a ltă tehnicitate.
cursa n ţi de la grupa de stud iu d in
ales Ia ce rcu rile de stu d ie re a pro ­ P rin darea în folo sin ţă în acest an
cad rul ş a n tie ru lu i electroteh nic con­ blem e lor de bază ale p o litic ii p a rti­ a n o ilo r capacităţi, pro du cţia acestei
dusă de propagandistul D u m itru u n ită ţi in d u s tria le va creşte cu 2.000
în co d ru l I.C.S. H unedoara fu n c­ B u rlă , şi cei de la cercul de isto ria d u lu i, c u rs a n ţii au fă cu t m aî p.uţinc dc tone produse fin ite ; articole teh­
ţionează în acest an de în vâ ţă m în t P.M.R. a n u l I de la ş a n tie ru l IV re fe riri la a ctivita te a lo r concretă. nice şi încă lţăm in te .
m aj m u lte ce rcu ri de stud iere a Sta­ co n stru cţii (propagandist Husu V a- La grupa de sem inar condusă de p ro ­ S înt în curs de realizare şi lu cră ­
de
pagandistul
A le x a n d rii
V iţa n .
tu tu lu i P.M.R. U n nu m ă r de 4 cer­ sile). Acest lu cru se exp lică şi p rin
la şa n tie ru l 1 m on ta j si in s ta la ţii, rile de la tâbăcăria m in erală Jilava,
cu ri (de la şantiere le m on ta j şi insta­ aceea că b iro u rile o rg a n iz a ţiilo r de u n ii cu rsa n ţi v rîn d să caracterizeze unde se va m ări capacitatea de pi e-
la ţii I, electrotehnic, a te lie re le cen­ bază se preocupă de problem a fre c ­
elem entele p re ţu lu i de cost au dat lu crare a p ie ilo r cu 3.6 tone pe zi,
tra le de re p a ra ţii şi e xp lo a tă ri u ti­ venţei la p re d ă ri si s e m in a lii, de exem ple d in in d u stria uşoară în loc precum şi la Fabrica „S o lid a rita te a "-
laje) au fost u n ifica te în tr-u n u l s in ­ fe lu l in care cu rsa n ţii se pregătesc să vorbească despre ceea ce se face Oradea. unde se vor da în fu n cţiu n e
gur. P e n tru n se asigura un c o n ţi­ pe n tru d is c u ţii. noi capacităţi pe ntru la b rica re a a
în în tre p rin d e re a lo r în acest scop.
n u t bogat de idei, le c ţiile în cad rul
D iscu ţii fructuoase au p u rta t şi L e c ţiile care se predau la cursu­ 250.000 perechi de în că lţă m in te a-
c e rc u rilo r re u n ite sîn t p re gă tite şi cursa n ţii de la cercul de stud iere a rile re u n ite nu pot cup rin de în cele E ch ip a d e m a tr iţe r i c o n d u s ă de S e v e r in D icu c a r e lu c r e a z ă in s e cţia s c u lă r ie a F a b r ic ii c h i m i c e din
expuse de le cto ri ai ca b in e tu lu i o- nual.
p ro blem elor de bază ale p o litic ii m ai m ic i am ă nu nte exem ple de la O r ă ş tie se preocupă î n d e a p r o a p e d e e x e c u t a r e a c o r e c t ă a lu c r ă r ilo r în c r e d in ţa t e . M a tr iţa pe n tru J ilin g u ii
răşencsc de p a rtid Hunedoara, de p a rtid u lu i nostru, an ul II, de la fiecare sector sau şa n tie r în parte. P.V.C., m o n ta t ă in secţia de m a s e pla stice, va d u c e la îm b u n ă t ă ţir e a p r o c e s u lu i d e p r o d u c ţie . (Agerpres)
m e m b ri ai c o m ite tu lu i de p a rtid din şa n tie ru l I m on ta j, condus de p ro ­ Aceste exem ple, c it si legarea dis­
în tre p rin d e re şi de către a lţi tova­ pagandistul A le x a n d ru P îţan pre­ c u ţiilo r de practica cu rsa n ţilo r, de
răşi cu o p re g ă tire po litică , ideolo­ cum şî cu rsa n ţii din cercul de la lo cul lo r de m uncă, tre b u ie să fie
gică şi c u ltu ra lă corespunzătoare. ş a n tie ru l electroteh nic (propagandist discutate de către cu rsa n ţi în cer­ O iafivă mereu actuală
L e c ţiile s in t expuse in faţa tu tu ro r IIie Diaconu). D ezbătind tema „P re ­ cu rile de stud iu respective. D a to­
cu rsa n ţilo r, ia r d is c u ţiile se desfă­ ţu l de cost al p ro d u cţie i in d u s tria le ria co m ite tu lu i de p a rtid şi a orga­
şoară pe grupe de stud iu. şi căile re d u ce rii lu i; îm b u n ă tă ţire a n iz a ţiilo r de bază este de a-i ajuta
Pe cu rsa n ţii din grupa condusă de c a lită ţii produselor — o sarcină e- pe propagandist» în docum entarea M C
propagandistul .M alancea Teodor conom ică im p o rta n tă ", cu rsa n ţii Ioan lo r p riv in d a ctivita te a economică şi DE
i-a m găsit dezbătind tema „C e n tra ­ '''Iad, Gheorghe Solom on, D u m itru fin a n cia ră n secto ru lu i respectiv, de
lis m u l de m ocratic — p rin c ip iu l că­ Roman, Gheorghe Drăgan şi a lţii d in a le pune la indem ină datele nece­ dat in d ic a ţii dc aplicare pe scară tudinea va g on etarilor. Şi, aseme­
$ i în acest an 'fu rn a li.ş tii H une­
lă u z ito r a l s tru c tu rii org anizatorice cercul de la şan tieru l electrotehnic sare le g ă rii le cţie i de sa rcin ile con­ doarei s-au an ga jat să producă toa­ la rgă a puşcării selective a tît in sub­ Cuvîntul dat nea b rig ă zii lu i Popa M . Ioan m ai
a P.M R.“ . A u lu a t c u v in lu l num e­ au a ră ta t ce este pre ţu l de cost, im ­ crete ale cu rsa n ţilo r. tă fo n ta peste plan cu cocs econo­ teran, c it şi in carieră, în toate fro n ­ sînt la T e liu c şi a lte le căro ra
roşi cursanţi. C onstantin V ăluc, N i- po rta nţa care o acordă p a rtid u l nos­ In general, frecventa cu rsa n ţilo r, m isit. Ei au ce ru t m in e rilo r dc la Te­ tu rile de lu cru unde c o n d iţiile de ză­ se cere respectat le-a fost re b utat un n u m ă r însem nat
colae L u p u . Ion Oprea si a lţii — de tru re d u ce rii lu i. a tîi la predare c it şi la se m in a riile liu c şi G he lar să le livre ze nu nu­ cământ im p u n aceasta; s-a îm bun ă­ de vagonete şi m aşini cu m inereu
la şa n tie ru l m on ta j şi in s ta la ţii I — Cuncscînd elem entele p re ţu lu i de ce se organizează este bună. La une­ m ai m inereu m ult. dar şi *ct>- .un con­ tă ţit ilu m in a tu l în abataje şi Ia gu­ • C înd m in e rii de la T e liu c au îm ­ pe ntru depăşirea p ro ce n tu lu i adm is
au p u rta t d iscu ţii interesante despre cost ei au v o rb it cu com petenţă şi le cercu ri si c u rs u ri ea se rid ic ă la ţin u t de fie r rid ica t, să respecte în ­ rile de încărcare în rostogoale; s-a b ră ţişa t in iţia tiv a „N ic i un vagonet de ste ril v iz ib il. Cu cît a r fi cres­
cauzele obiective care d e term in ă ne­ despre căile dc reducere a lu i a ră - aproape sută la sută. S in t însă u n ii tocm ai norm ele g ra n u lo m e trice pen­ îm b u n ă tă ţit înd ru m are a tehnică şî de m inereu re b u ta t" şi-au dat c u v în ­ cut cantitatea de m etal trim is ă fu r ­
cesitatea o rg a n iz ă rii p a rtid u lu i nos­ tînd preocuparea lor, fiecare în m e­ cursa nţi care lipsesc ne m otiva t de la tru fiecare so rtim e nt. c o n tro lu l; s-a tre cu t la cîn tâ rire a tu l că din ab atajele lo r nu va ieşi n a le lo r în anul tre cu t dacă pe în ­
tru pe p rin c ip iu l c e n tra lis m u lu i de­ seria în care lucrează, p e n tru con­ sem inal ii. In această p riv in ţă pot fi Această problem ă a c o n s titu it o- p iin sondaj a 50—60 la sută din decît m inereu de calitate. Dar. mai treaga exploatare nu s-ar ti re b u ta t
m ocratic, despre ca ra cte ru l universal tin u a reducere a p re ţu lu i de cost. a m in tiţi to va ră şii Ioan V asile de la biectul p rin c ip a l al d is c u ţiilo r pe toată ca n titatea de m inereu extras. m u lt ca oricine , s-au o b lig a t m in e rii peste 11.000 tone de m in e re u ! Este
dîn brigada lu i Popa M. Ioan. De a-
adevărat, acest m inereu a fost re in ­
v a la b il al acestui p rin c ip iu . Tov. A u g u stin B iis ia n u , spre exem ­ şa n tie ru l I m o n ta j şi in s ta la ţii care care le-au p u rta t m in e rii d in T e liu c Acestea sin t doar cîteva d in măsu­ ceastă b riga dă este legată naşterea trodus in flu x u l tehnologic pe ntru a
are m ai m u lte absente nem otivate, în a d u n ă rile de dezbatere a c ifre lo r rile tehnice aplicate. Dar, aşa cum
A u fost şi cazuri cînd u n ii cursanţi plu, a v o rb it p rin tre a lte le şi despre Ioan M a lic de la ş a n tie ru l electro­ de plan. au spus m in e rii, calitatea m in e re u ­ in iţia tiv e i. Popa M. Ioan cu o rta cii fî reales. Dar, aceasta a însem nat
nu au re u şit să dezbată problem a activita te a organizaţiei de bază tehnic precum şi a lţii de la şantie­ „Ş i de m unca noastră, de c a lita ­ lu i depinde in p rim u l rîn d de m un­ lu i s-au ţin u t de cu vîn t. Vreo doi pierdere de tim p, blocarea vagone-
ani !a rînd, ei au fost m ereu în fru n ­
telor, pierderea a lto r m ii de tone de
pusă în discuţie pînă la capăt. In a- P.M .R, p riv in d m unca p o litică ce o rele I şi II co n stru cţii. tea m in e re u lu i pe care-1 extragem , ca lor, a celor d in abataje. O rganiza­ tea lu p te i pentru calitate. In iţia tiv a m inereu care puteau fi extrase în
★ depind succesele fu i n a liş tilo r'ţ — au ţiile de p a rtid au ţin u t m ereu trează s-a extin s în toată m in a T eliuc, apoi tim p u l p ierd ut, creşterea p re ţu lu i de
O rg a n iz a ţiile de bază din I.C.S.H1. spus ei. a te nţia m in e rilo r fată de calitatea la G helar, apoi în Valea J iu lu i unde cost. M in e rii din T e liu c şi-au dat cu­
au a cu m u la t o bună exp erienţă în m in e re u lu i, ia r grupele sindicale au m in e rii au adaptat-o la c o n d iţiile lo r v în tu l că nu v o r avea re b u tu ri. Acest
conducerea în v ă ţă m în tu lu i de p a rtid pus în discuţie pe aceia care s-ou de z ă c ă m in t; a ajuns şi in m u n ţii cu vîn t tre b u ie respectat. A n g a ja m e n ­
Rem edierea unor n e a ju n su ri care se Calitatea se hotărăşte a b ă tu t de la norm ele de calitate, care Apuseni, a devenit un bun al tu tu ro r tu l pe care şi l-au lu a t in acest an
m anifestă încă în acest dom eniu im ­ au dat u ită rii in iţia tiv a născută cu m in e rilo r din regiunea noastră. Des­ de a spori c o n ţin u tu l m ediu al m i­
p o rta nt al m un cii do p a rtid trebu ie în ebataje! c îţiv a an; în urm ă Ia T e liu c ; „N ic i pre m in e rii din brigada lu i Popa M. nereului liv ra t cu 0,5 la sută, arată
un vagonet de m inereu re b u ta t pen­
făcută cu o p e ra tivita te p rin luarea Ioan, despre exp erienţa lor, despre că mai sînt rezerve de îm b u n ă tă ţire
tru s te ril v iz ib il", G rupa sindicală
un or asemenea m ăsuri care să con­ Este un an im cunoscut acest lucru. priceperea şi h ă rnicia lo r s-a scris a c a lită ţii. Una d in tre aceste rezerve
ducă la creşterea c a lită ţii şi e ficie n ­ P entru a fi respectat, co m ite tu l de din o riz o n tu l 100 m, unde este o r­ în ziare. este generalizarea in iţia tiv e i „N ic i
ţei în v ă ţă m în tu lu i de p a rtid . p a rtid de Ia E.M. T e liu c a an a liza t ganizator tov. Jenicâ P opovici. a A cum se scrie din nou despre a- un vagonet de m inereu reb utat", a p li­
A. N A G Y de mai m u lte o ri în cursul an u lu i tre ­ c ritic a t aspru echipa lu i C im poi V a ­ ceastă brigadă, dar nu cu aceleaşi carea ei consecventă in producţie.
sile p e n tru că în tr-u n sin gu r schim b
S. CERBU cut calitatea m in e re u lu i extras. S-ou cuvinte. In statistica secto ru lu i II
i-a u fost rebutate 8 vagonete cu m i­
de la m ina T e liu c brigada nu se mai
nereu din cele 12 cîte a extras. E chi­ num ără p rin tre acelea ce se află in Există garanţia succesului
C E L MA I V E C H I pa nu era la p rim a abatere şi, pen­ fru n te a lu p te i pe ntru calitate, ci a E c o n firm a t acest lu c iu de măsu­
tru că s-a constatat vin a şe fu lu i de acelora care dau re b u tu ri. In 1964, rile propuse in a d u n ă rile de dezba­
PREPARATOR echipă care nu dădea atenţia cuve­ brigada a avu t cele mai m u lte re b u ­ tere a c ifre lo r de plan, o b ie ctivele
tu ri din sector (230 de vagonete) u r­
p la n u lu i M .T O . care uu început să
n ită alegerii s te rilu lu i v iz ib il, grupa
m ată de cea a Iui G heorghiţă Ioan p rin d ă viaţă S-a trecut la in tro d u ­
sin dica lă a cerut schim barea lui. La cu 214, a lu i Jian A ris tid e cu 166, a cerea ilu m in a tu lu i electric în aba­
C o m u n istu l losif Koble este cel o rizo n tu l 140 m, grupa sin dica lă a lu i T im o fte Ioan cu 149... A fost în ­ taje le o riz o n tu lu i 140 m. M a iş trii vo r
moi vechi s p ă lă to r de Io sectorul pus în discuţie schim bul lu i F icu ţ treba t de m u lte o ri Popa M. loan de în d ru m a îndeaproape fiecare brigadă
p re p a ra re al P rep ara ţiei c ă rb u n e ­ Teodor, p e n tru că unul din m in e rii ce dă m inereu de slabă calitate. A tn vederea a p lic ă rii corecte a puş­
lu cra t şi in c o n d iţii m ai grele, cu
lui din Petrila. In cei 21 de ani de d in echipă a schim ba t m ă rcile de pe in te rc a la ţii de ste ril, d a r de fiecare c ă rii selective, vo r răspunde d ire ct
cînd lu crează aici, el a îm părtă şit cin ci vagonete care erau încărcate dată a prom is că nu va mai avea re­ de calitatea m in e re u lu i. Z iln ic se v o r
face d e te rm in ă ri de ste ril v iz ib il în
m u lto r tineri ta in e le m eseriei şî a cu m inereu de slabă calitate, insu- but. D ar in loc ca re b u tu rile să co n ţin u tu l m in e re u lu i liv ra t, pe sec­
adus o c o n trib u ţie preţioasă Io şindu-şi astfel vagonete Ieşite din a- scadă, nu m ăru l lo r a crescut. De toare pro ductive, p rin in troducerea
a sig u ra re a b e n e fic ia rilo r cu c ă rb u ­ ba tajele unde lucrează Enăşcău Ioan vină nu sînt c o n d iţiile obiective, ci unui c in ta r basculă în c irc u itu l au­
ne sp ă la t de b u nă c a lita te . H ă r n i­ a u to lin iştire a , neatenţia cu care se tom at al vagonetelor şi în c irc u itu l
şl M e rin ţa n Ilie , încărcate cu m ine­ lucrează. In Ioc ca rezu ltatele fru ­
cia şi p rice p e re a cu care lucrează autobasculantelor. U n ul din c rite ­
reu bun. C azurile sin t recente. D a r moase să fie dezvoltate, m in e rii din
l-au situat în a n u l tre cu t maî m ulte riile p rin c ip a le în aplicarea sistem u­
în 1964, deseori m in e rii s-au în tîln it brigada lu i Popa M. Ioan s-au c u l­ lu i pre m ial pentru m in e ri, m a iş tri
luni consecutiv în fru n te a în tre c e ­ cat pe la u rii v ic to rie i, n e g lijîn d ca­
după schim b p e ntru a-i discuta pe şi in g in e ri va fi calitatea. M ai s in t
rii socialiste. A nu l acesta, cînd se litatea m in e re u lu i. Ei nu şi-au mai însă şi alte g a ra n ţii. Acelea date
cei c e rta ţi cu calitatea. R e zultatul a-
pre gă te şte să iasă la pensie, nu respectat cu v în tu l dat atunci cînd incă din p rim a lună din acest an de
cestei preocupări c o le c tiv e : la toa­ au lansat in iţia tiv a „N ic i un vagonet
pre cup eţeşte nici un e fo rt pentru brigăzi cum sîn t cele conduse de
te so rtim e n te le de m inereu c o n ţin u ­ de m inereu rebutat'*. S te rilu l v iz i­ Ioan Enăşcău. Teodor Plescan, Je-
a face ca rea liză rile colectivu lui să bil nu este bine ales. ia r şeful de
tu l de m etal p la n ific a t a fost depă­ nică P opovici, Po.o Z. Ioan, Cosma
fie tot maî frum oa se brigadă nu controlează îndeaproa­ Culcea şi m u lţi a lţi m in e ri ale că ­
şit. De aici a re zu lta t un plus de
pe acest lu cru In s ch im b u rile cînd ro r brigăzi n-au avut nici un vago­
F o to -te xt: P. G A lN A 8.081 tone m etal în m in ereu l liv ra t şeful b rig ă zii nu este în m ină, ca­ net de m inereu rebutat.
corespondent peste plan fu in a liş tilo r. lita te a este lăsată num ai la la ti­
S. POP
r
A 1 V L d i
7 /
în d ic ţio n a ru l lim b ii rom îne mo­ avicole. Stă m ă rtu rie în acest sens n u lu i 1964 să avem dc la fiecare fe c tiv u lu i matcă în toate cele tre i
derne se spune despre găină : „P a ­ C o m b in a tu l avicol de la C revedia. pasăre 213 ouă. Nu avem încă nici d ire c ţii — ouă. carne, reproducţii-*
săre dom estică de curte, crescută In 19G3, sectorul in d u s tria l pe n tru c o n d iţiile si nici e xp erienţa C reve- — găsirea si generalizarea celor
p e n tru carne si ouă; fem ela cocoşu­ ouă de la C revedia — avîn d o m a t­ d ici d a r sin tem d a to ri să facem tot m ai m oderne şi m ai economicoase
S tr u n g a r u l lo a n D o b tr c ă este u n u l (lin lu c r ă to r ii c u n o s c u ţi de la A t e ­ că de ouătoare de 50.000 gă in i S la r- ce ne stă în p u tin ţă , pe ntru ca să
lie re le c e n tr a le d in G u r a b a rza p e n t r u calitatea deosebită a lu c ră rilo r lu i". cross — a da t o p ro du cţie m edie de liv ră m to t m ai m u lte ouă şi carne sisteme de m ecanizare, cadre cu
e x e cu ta te . O fî asa. D ar a v îe u lto rii m od ern i 253 ouă pe cap dc pasăre. de pasăre. bună pre gă tire si pasiune p e ntru a-
dau acestei fiin ţe şl o altă d e fin i­ ceastă ra m u ră zootehnică.
ţie pe care, deocamdată, d icţio n a re ­ La C o m b in a tu l avicol d in A ra d în s o ţiţi de d o ctorul A nta am v iz i­ M u lte com binate, deşi tinere, au
se a flă 72.000 de gă in i. Au
le n-o c u p rin d : găina e o maşină ta t cele 12 hale ale co m b in a tu lu i. do ve d it că se pot achita cu succes
pe na jul de zăpadă, nu-s prea
\ie care tra nsfo rm ă m ateria prim ă m a ri (L e gliorn ), ia r crestele des­ Sătule, păsările îşi făceau siesta pe o de sa rc in ile încredinţate. P rin tre ele, mm v Skis
Regiunea Hunedoara in cifre şi fapte in produse anim a le cu valoare ener­ tu l de de zvoltate şi roşii le saltea fo rm a tă d in coji de floa rea - la loc de cinste se a flă şi cel de la
soarelui, paie tocate, ciocului, puz­
getică deosebit de rid ic a tă : ouă şi
dau cel m ai bun c e rtific a t de sănă­ A ra d . N u m e tafo ric, ci p ra ctic v o r­
carne. Desigur, nu toate g ă in ile sînt d e rii de cinepă. Un am ă nu nt sem n i­ bind, trebu ie spus că el este o ade­
m aşini v ii. D e fin iţia râm îne in p i­ tate. V iz ita to ru l m oi p u ţin fa m ilia ­ fic a tiv : a şte rn u tu l acesta adine (35
Tn cad rul a c ţiu n ilo r p rile ju ite de decît au dat în 1038 la un loc toate cioare num ai dacă ne re fe rim ha riz a t cu Uimea ru ra lă e is p itit să cm.) se schim bă do ar la sase lu n i. vărată fa b rică de ouă, ia r cele 72.000
alegerile de depu ta ţi dc la 7 m artie, m inele dc cărb un i din ţară. S id e ru r- g ă in ile crescute in sistem in d u s tria l, creadă că a n im e rit în tre 72.000 de Fapt care le -a r face să crezi că zo- de g ă in i care-l populează sînt ade­
oam enii m un cii din regiunea H une­ giştîî de la Hunedoara şi Culan au in com binate avicole — adevărate cocoşi. D a r la acest com b in at, ch ia r ojgiena nu se a flă la loc de cinste. vărate m aşini vii. Schim b de experienţă.
doara trec în revistă re a liză rile în ­ produs in 19G4 de peste 10 ori m ai fa b ric i de ouă şi carne. clacă a r exista cocoşi, c h ia r dacă a- D a r de fa p t lu c ru rile nu stau aşa.
fă p tu ite în a n ii p u te rii populare in m u ltă fontă şi de pcsic 7 ori mai Prezenţa acestor com binate este ceştia a r întrece în frum useţe şi a- A e ru l din hale e cu ra t in perm a­
această parte a tă rii, d a to rită a p li­ m u lt otel decît s-a rea liza t în Ro- determ in ată de m ai m u lte m otive. roganţă p ă u n ii, ei n -a r fi băgaţi în nenţă. Sisteme m oderne de v e n tila ­
c ă rii consecvente a p o litic ii pur t i­ m înia in" 1938. D in întreaga pro d u c­ U n u l: consum ul de ouă şi carne de seamă. A ic i. gă in ile au o singură ţie il prim enesc de 10-12 o ii pe oră.
tlu lu i si uriaşei energii creatoare a ţie â ţă rii, 52 la sută cărbune, G7 pasăre în U om înia este în continuă m enire: să fie m aşini v ii, să p ro d u ­ S -ar părea că există pericol ca găi­
oa m en ilo r m uncii. In scopul v a lo ri­ la sută fontă, 63 la sută oţel, 49 la creştere A ltu l : spo rirea rapidă a că ouă d in care nu v o r ieşi oui n i­ nile să răcească; p e rico lu l acesta
fic ă rii resurselor na turale ale le g iu ­ sută lam inate, 05,G la sută m inereu e fe ctive lo r de păsări cu m a xim u m de ciodată, ci num ai ouă de consum. este în lă tu ra t, în tru c it p rim e n ire a
n ii, au fost redeschise m inele dc la de fie r, 89 la sm â cocs m etalurg ic, randam ent se realizează cel maî bine O zi petrecută în tr-u n asemenea a e ru lu i sc face fără să se producă
V ulcan si Lonea şi s-a deschis o p ro vin d in în tre p rin d e rile hune- in cad rul co m b in a te lo r avicole. com b in at îţi oferă întem eiate satis­ c u re n ţi. De re ţin u t un lu cru esen­
m ină nouă de cărbune coc.sificabil la dorene. fa c ţii. A fli, de p ildă , că p e n tru a- ţia l; creşterea pă să rilo r în sistem
In u ltim ii ani în ţara noastră sec­
t ’rira n i. P entru punerea in valoare C oncom itent s-au dezvoltat şi m o­ ceste zeci do m ii de g ă in i anul are in d u s tria l este cu n e p u tin ţă fără a-
a zăcă m in te lor de fie r din m u n ţii de rn iza t oraşele şi aşezările m un­ to ru lu i avicol i s-a acordat o deose­ nu pa tru , ci un sin g u r a n otim p . A ici, sigurarea un ui m ic ro c lim a t constant
Poiana Rusca, s-au dez.voltat si m o­ cito re şti. A u a p ă ru t oraşe noi şi bită atenţie. Congresul al IlI-le a al z.iua-lum ină, ch ia r in to iu l ie rn ii, nu
p a rtid u lu i nostru stabilea că în a- tot tim p u l a n u lu i. Acesta se re a li­
d e rn iza t m inele de la T e liu c şi C he­ ca rtie re de locuinţe la H unedoara, nul 1963 creşterea pă să rilo r trebu ie e de opt ore ci de 14-16, (la p u ii
ia r. In acelaşi tim p . Hunedoara a Culan, U ricn n i, Petroşani, V ulcan, p e n tru carne ajunge 16-18-20 ore), zează p rin folosirea judicioasă a sis­
devenit cel m ai m are cen tru side­ P etri la. Brad etc. Din 1950 şi pînă să cunoască o asemenea dezvoltare '/.iu a-lu m in ă sc cerc a fi m are pen­ te m u lu i de creştere pe aşternut a-
îneît a v ic u ltu ra să producă 4,5*5 m i­
ru rg ic al ţă rii. A ic i au fost co n stru i­ acum s-au co n stru it şi dat în fo lo ­ tru ca pasărea să poală consuma dînc perm anent, asociat cu un sis­ '.V ' ■ U . ji- |
te m ai m u lt de 20 agregate şi secţii sinţă aproape 24.000 apartam ente. lia rd e de ouă şi 120.000 tone carne si v a lo rific a din p lin m ateria prim ă
de pasăre. Succese de seamă au ob­ tem m odern de ve n tila ţie .
noi — 3 fu rn a le m a ri autom atizate A lte 25.000 de fa m ilii şi-au co n stru it care — trebu ie ştiu t — în com bina­
şi m ecanizate, două o ţe lâ rii cu 10 lo cuin ţe personale. ţin u t îndeosebi gospodăriile agricole E şli ten ta t să crezi că în tr-u n com ­ 3rxv-"ia
cuptoare M a rtin şi electrice de m are de stat ca ic num ai in 19G3 au l i ­ tul avicol este în e xclu sivita te fu ­ b in a t avicol cu zeci de m ii de pă­ t **
S-a creat şi de zvoltat in regiune vra t cu 49.000 000 de ouă şi 4.860
capacitate, două fa b ric i de aglom e­ ra ju l com binat, bogat in vita m in e şi sări este nevoie de m ulte braţe de m
rare a m in e re u rilo r de fier, lin ii de o p u ternică bază c u ltu ra lă de masă. tone carne de pasăre m aî m u lt faţă m inerale. m uncă. A ic i lucrează num ai 12 fe­
la m inoare cu flu x con tinu u, b a te rii A stfe l, funcţionează 527 căm ine c u l­ de anul 1958. Vă în c h ip u iţi care vo r D octorul Petruş A nta, şeful com ­ mei. N ici nu este nevoie de m ai ''w- r
de fa b rica re a cocsului m etalurg ic
turale, c lu b u ri şi casc de cu ltu ră , fi c a n tită ţile acestor produse în a- b in a tu lu i, îşi ream inteşte de unele
şi in s ta la ţii chim ice pe ntru v a lo ri­ m ulte, dat fiin d că fu ra ja re a şi a-
ficarea superioară a subprodusului faţă de num ai 80 u n ită ţi de acest ccst an cînd, faţă de 1963 nu m ăru l d e ta lii p riv ito a re la „ fabrica'* pe dăpatul se fac m ecanizat.
dc cocs. P entru dezvoltarea econo­ fel existente în 1944. P rin crearea p ă să rilo r aproape se va dubla. De care o conduce: A sişti la depozitarea pro du cţiei pe
m ică a re g iu n ii, num ai în a n ii şese-
unei vaste reţele de cinem atografe bună seamă eă în realizarea aces­
n a lu lu i s-au c h e ltu it peste 11 m i­ — In ianu arie 1963, cind am popu­ o zi: 50.000 de ouă. E o pro du cţie
lia rd e lei. Creslerca n iv e lu lu i indus­ săteşti, in e xiste n tă în trecut, s-a te r­ to r efective un c u v in : greu de spus lat com b in atul cu aceste foste p u i­ excelentă. S p e cia liştii co m b in a tu lu i
tria l al re g iu n ii H unedoara este o- m in a t cineficarea re g iu n ii. il au şi-l v : r avea u n ită ţile a- cuţe, u n ii se îndoîau că in trei tr i­ spun că aceasta se datorează con­
g lin d it de fa p tu l că p ro du cţia glo­ In acest an s-au prevăzut în bu ­ gricole socialiste si c h ia r gospodă­ m estre fiecare găină ne va aduce un d iţiilo r bune de lu m ină , fu ra jă rii ra ­
bală n m inelor, u zine lor si fa b ric ilo r get fo n d u ri pe ntru con stru ire a de riile personale ale co o p e ra to rilo r. be ne ficiu de 84 de le i; a lţii aveau ţionale, m ic ro c lim a tu lu i, d e n sită ţii
a fost în anul trecut de aproape 6 noi obiective in d u stria le şi social- Practica a ra tă încă un lu cru : rezu l­ rezerve în ceea ce priveşte pro du c­ (5-6 gă in i la m.p.), cre şte rii d irija te
ori mai m arc decît în 1050. D in m i­ cu llu ra le , precum şi p e ntru m oder­ tate excepţionale, cu c h e ltu ie li m ici, ţia de ouă pe cap de găină. A m re u ­ a p u icu ţe lo r în perioada prem ergă­
nele V ă ii J iu lu i s-a extras şi nizarea celor existente, tnsum înd a- pe sp a ţii reduse, cu economie de şit ca in nouă lu n i să ob ţine m de toare ou atului.
v a lo rific a t în 19G4 cu peste proape 2 m ilia rd e de lei. for{â de m uncă se dovedesc a Ie la fiecare găină în m edie 194 de Prezenţa combinatelor avicole pu ­
2.700.000 tone de cărbune m ai m u lt (Agerpres) da, aşa cum am a ră ta t, com binatele ouă. A m p la n ific a t ca la s firs itu l a- ne o seamă de Drobleme: selecţia e- Parcă ar um bla cu ouă ! (dar nu aşa de încet). .