Page 93 - 1965-01
P. 93

PROLETARI  DIN  TOATF.  ŢĂRILE,
























                 ANUL  XVII.'  NR.  3137                        SIMBĂTĂ  30  IANUARIE  19(55                             4  p o g in l,  25  b a n i



          Pentru  îndeplinirea  şi  depăşirea  planului  de  stat  pe  19b5

                                                                                                                                                               G a b r ie la   P o p ,  b o b i n a t o a r e   la  S.R.E.  V u lc a n   e x e c u t ă   n u m a i  lu c r ă r i  d e   b u n ă   ca lita te.
                                                                                                                                                             *   Ia t-o ,  in  f o t o g r a f i a   d e   fa ţă ,  la  lo c u l   său   d e   m u n c ă .
                                                                                                                     Q  Astăzi  şl  mîine  arc  loc  la
          ALTE COLECTIVEÎSrÎAU ENTUZIASTE                                                                          Vaţa  un  seminar  cu  activiştii^ cul­  C.  S.  Hunedoara
                                                                                                                   turali  din  raionul  Brad.  Participă
                                                                                                                   directorii  căminelor  culturale  şi                       LSJ
                                                                                                                   bibliotecarii  din  satele  şi  comu­
                                                                                                                   nele  raionului.  In  faţa  activişti­
                                                                                                                   lor  culturali  vor  fi  expuse  lecţii
          ANGAJAMENTE                                                      NTRECEREA                               profesionale  şi  metodice.  In  pro­  c£/ttpe$in'(i(lere  (jm nla ş.a ţie
                                                                                                                   gramul  activităţilor  figurează  dc
                                                                                                                   asemenea,  organizarea  şi  desfăşu­
                                                                                                                   rarea  unui  concurs  model  „Cine
                                                                                                                   citeşte  cîştigă",  intitulat  „Contem­  regiune w  ra m u ra  d d e iu rg ie ă
          Minereu  mult,                                                       SOCIAL                              poran  cu  viitorul".
                                                                                                                     ®  Tinerii  de  la  cooperativa
          cu  conţinut  bogat                                                                                      „Jiul"  din  Petroşani  au  fost  zilele   M u n c it o r ii  d in   s c h i m b u l   d e   d i m i ­  cestea ,  aşa  c u m   de  a ltfe l  s-a   a p r e ­  rile  d e   c a lif ic a r e   şi  c ir c a   8.000  au
                                                                                                                   trecute  oaspeţii  oraşului  Alba  lu-
                                                                                                                   )ia.  In  cadrul  acestei  excursii,  co­
                                                                                                                   operatorii  din  Petroşani  au  vizilat   n e a ţă   a u   p r e d a t  şta feta   lu c r ă to r ilo r    ciat  şi  tn  d a r e a   d e   se a m ă ,  e x is tă    u r m a t  cu r s u r ile   d e   r id ic a r e   a  c a l i ­
                                                                               gn u,  porum b,  c a rto fi,  etc.  in  coo­                            d in   s c h i m b u l   u r m ă to r .  A p o i ,  m u lţi   in e p u iz a b ile   r e z e r v e   in te r n e   p e n tr u    fic ă r ii  p r o fe s io n a le .
            A d u n ă rile   de  dezbatere  a  c ifre lo r   D in  angajam entul  anual,  se   va   p e rative le  agricole  dc  producţie.  A -   cetatea  Alba  tulia,  obeliscul  lui
          de  plan  pe  anul  1065  au  p rile ju it   realiza  piuă  la  1  M ai:  cest  lu cru  a  reieşit  şi  cu  ocazia  dez­  lloria,  muzeul  şi  bibliotecile  din   d in tr e   ei  ş i-a u   dat  in tiln ir e   in lr -u u a    rid ic a r e a   p e   o   tr e a p tă   s u p e r io a r ă   a   S -a    a c o r d a t   o    m a r e    a te n ţie
          m u n c ito rilo r,  te h n ic ie n ilo r  şi  in g i-   +   O  creştere  dc  0,5  la  sulă  la   b a te rii  c ifre lo r  de  pian  pe  anul  1905   oraş.  d in   s ă l i l e 'd e   ş e d in fe   a le  c o m b i n a t u ­  ca lită ţii  p r o d u s e lo r   s id e r u r g ic e .  o r g a n iz ă r ii  m a i  b u n e   a  re p a r a ţiilo r ,
         *  n o rilo r  dc  la  E.M.  Deva  o  analiză   producţia  dc  minereu;  cind,  pe  baza  unei  analize  p ro fu nd e   ®  Astăzi,  la   căminul  cultural   lui  p e n tr u  a  p a r t ic ip a   la  u n   e v e ­  C u m   a u   fo s t  o b ţin u t e   s u c c e s e le   a -   în tre ţin e rii  la  c a ld   a  c u p t o a r e lo r ,
         \ tem einică  a  a c tiv ită ţii  desfăşurate                         a  p o s ib ilită ţilo r  de  care   dispune   din  Totcşti,  raionul  haţeg  va  avea   n im e n t  d e o s e b it  :  a n a liz a   î n d e p li­  m in tite   ?  la tă   d o a r   c î ţ i c a   d in tr e   f a c ­  o rg a n iză rii   m ai   bune   a   repa­
          in  a n u l  trecut.  Pe  baza  experienţei   ♦  30.000  Ici  economii   supli­  pe ntru  con tinu a  Îm b u n ă tă ţire   a  m un­  loc o seară culturală  dedicată  mem­  n irii  a n g a j a m e n t e l o r   r e c ip r o c e   c u ­  tori  :  o r g a n e le   şi  o rg a n iz a ţiile   d e    ra ţiilo r  la   rece.  C a   u r m a r e    tim ­
          acum ulate  şi  a  p o s ib ilită ţilo r   de   mentare  la  preţul  de  cost.  cii.  pentru  în fă p tu ire a   s a rc in ilo r  ce-i   brilor  cooperativei  agricole  dc  pro­  p r in s e   in   c o n t r a c t u l  c o l e c t i v   p e   a n u l   p a rtid   au  luat  m ă s u r i  p o li t ic e   e-   p u l  d e   f u n c ţ i o n a r e   a  c u p t o a r e lo r
          care  dispune,  co le ctivu l  de  m uncă  al   In  vederea  în d e p lin irii   an ga ja­  re vin ,  co le ctivu l  de  aici  s-a  anga­    1964  şi  a p r o b a r e a   n o u lu i  contract   Jicace.   Ele  a u   în d r u m a t   hi   p e r ­  M a r tin   a  c r e s c u t  sim ţito r.  L a   la ­
          e xp lo a tă rii  işi  ia  urm ă to are le  anga­  m en te lo r  luate  în  întrecerea  socia­           ducţie  din  localitate  care  s-au  c-   d c   m u n c ă   p e   a n u l  1965   'T otod a tă    m a n e n ţ ă   c o n d u c e r i l e   s e cţiilo r,  c o ­  m i n o a r e   d u ra ta   r e p a r a ţ iilo r   a  fo s t
                                                                                                                   videnţiat  la  învăţămîuîul  agrozoo­
          jam ente  pe ntru  anul  1065:     listă,  a  fost  în to cm it  un  plan  de   ja t:                    tehnic  dc  masă  si  în  alte  acţiuni   ei  au   ţin u t  să  p a r t ic ip e   la  lu m i n a ­  le c tiv e le   d e   m u n c ito r i,  in g in e r i  şi   s cu rta tă ,  u tila je l e   şi  a g r e g a t e le   an
                                                                                                                                                       rea   d e   că tr e   b ir o u l  e x e c u t i v   a l  C o n ­
              <►  Să  sporească  producţia  dc   m ăsuri  tehnico -orga nizatorice   ra re    <g>  Să  depăşească  volumul  lucră­  întreprinse  dc  către  conducerea  u-   s iliu lu i  r e g io n a l  al  s in d ic a t e lo r   H u ­  te h n ic ie n i   în   lu a r e a    şi   a p lic a r e a    fo s t  a s ig u r a te   cu   p ie s e   d e   s c h im b .
            minereu  cu  0,5  la  sută;      p re v e d e :  m ecanizarea  în că rcă rii  în   rilor  agricole  mecanizale  cu  1  la   nilăţii.  Cu  acest  prilej  va  fi  pre­  n e d o a r a ,  c o le c t iv u lu i  d e   m u n c ito r i,   u n o r   m ă s u r i  t e h n ic o -o r g a n iz a t o r ic e    T o t  a ici  s -a u   îm b u n ă tă ţit  s c h e m e le
                                                                                                                                                                                                                         d e   la  lu m in a re .  L a   b l u m i n g   s -a   m ă ­
              ^   Prin  mecanizarea  încărcării   abataje  cu  m aşini  pneum atice  de   sulă,  cc?a  Ce  reprezintă  realizarea   zentată  şi  piesa  dc  teatru  „l anţul   te h n ic ie n i  şi  in g in e r i  d e   la  m a r e l e    b in e   gin d ite.  La  l o c u r ile   c h e ie   an
            în  abalajc  să  realizeze  o  produc­  încărcat  şi  tra n sp o rta t  T    2  G..  e-   pesle  plan  a  1213  hantri  de  ară­  slăbiciunilor".  c o m b i n a t   s id e r u r g ic ,  a  d i p l o m e i   d e   fo s t  r e p a r tiza ţi  să  lu c r e z e   m e m b r i    rit  c a p a c it a te a   d e   în c ă lz ir e    p r in
             tivitate  cu  0.5  la  sulă  mai  mare   Ice trifica re a   o riz o n tu lu i   140   m  şî                                               „ î n t r e p r i n d e r e   fr u n ta ş ă   tn  în tr e c e ­  d e   p a rtid   c u   o   b o g a tă   e x p e r ie n ţă .   c o n s t r u ir e a   d e   n o i  c e lu le   d e   p r e in -
             decît  sarcina  planllicată.  iar  prin   dotarea  acestuia  cu  locom otive  e-   tură  normală;       $   In  incinta  magazinului  dc   rea  s o c ia lis tă "  p e   Qiiul  1964,  p e  r e ­  C o m it e t u l  d e   p a r tid   d e   la  c o m ­  că lzire .  A p o i  s-a  m ă r it  d im e n s iu n e a
            specializarea  brigăzilor  pc  genuri   Icctrice  cu  tro le u   de  7  tone.  In  sco­  Să  reducă  preţul  de  cost  pe   confecţii  „Select"  din  Deva  s-a  des­  g iu n e,  in   r a m u r a   s id e ru rg ic ă .  A n    b in a t  şi  o r g a n iz a ţiile   d e   b a ză   au   b lu m u r i l o r   fa b r ic a te .  D re p t  rezu ltat,
             de  lucrări  să  sporească  vitezele  dc   pul  re d u ce rii  consum ului  de  lem n   fiecare  hanlru  cu  0,33  Iei.  Aceasta   chis  un  nou  raion  de  galanterie   v e n it  să  p a r t ic ip e   la  a ce a s tă   fe s t i­  în d r u m a t  şi  s p r ijin it  c o m ite t u l  s in ­  la  b lu m in g ,  in d ic e le   d e   u tiliz a r e   a
             înaintare  la  lucrările  orizontale  şl   se  va  e xtin d e   arm area  m etalică  cu   înseamnă  ob|inerea  peste  plan  a   pentru  bărbaţi.  Cumpărătorii  pot   v ita te   c e i  m a i  b u n i  d in tr e   ce i  m a i   d ic a lu lu i   şi   g r u p e le    s in d ic a le    in    a g r e g a t e lo r   a  c re s cu t,  iar  p r o d u c ţ ia
             verticale  cu  0,5  la  sulă  fa|ă  de   p ro filc   T ll. ,   ia r  p e ntru  îm b u n ă tă ­        găsi  aici  un  bogat  sortiment  dc  că­  b u n i  co c s a r i,  o ţe la r i.  fu rn a liş ti,  lu ­  organizarea   în tr e c e r ii   socia liste.   a  s p o rit.  C o m p a r a t i v   cu  lu n a   ia ­
             plan;                           ţire a   a e ra ju lw i  in  m ină  ^>e  va  m on­  unor  economii   in   valoare   de   măşi,  ciorapi  şi  alte  tricotaje,  o   m in ă to r i,   a g lo m e r a to r iş t i   etc.   C u    G r u p e le   s in d ic a le   a u   a c o r d a t   a c e s ­  n u a r ie   in   lu n ile   n o i e m b r i e   şi  d e ­
              ^   Să  îmbunătăţească  cu  0,3  la   ta  noua  staţie  de  ven tila to are.  42.*!36  Ici;          gamă  variată  dc  pălării  şi  cravate.  toţii  au  ţin u t   să   se   iu tiiu e a s c ă    tei  p r o b l e m e   o   a te n ţie   d e o s e b ită .   c e m b r i e   p r o d u c ţ ia   m e d i c   z iln ic ă   la
             sută  calitatea  minereului   extras   P la nu l  -M.T.O.  mai  prevede  orga­  ^   Să  execute  (a  timp  şl  de  cali­  Q  Colectivul   şantierului   IV   a ici  p e n tr u   a  f a c e    u n    f r u c t u o s    C a   u r m a r e ,  în  c u rs u l  a n u lu i  1964   b lu m in g   a  cr e s c u t  cu   600  lo n e   la ­
             prin  probarea  atentă  a  zăeămintu-   nizarea  unor  em isuri  de  c a lific a re    tate  ţoale  lucrările  agricole,  ast­            s c h i m b   d c   e x p e r ie n ţ ă    l - a m   v ă zu t   in tr e c c r e a   s o c ia lis tă   a  a v u t  u n   c a ­  m in a te .
             lul.  podirca  vetrclor  în  abataje  şi   şi  rid ica re   a  c a lific ă rii  profesiona­           construcţii,  I.C.S.H.,  a  fost  decla­  d is c u tin d   cu   a p r in d e r e ,  c o n s u lt in -    ra cte r  m a i  v iu ,  m a i  d in a m ic .  La   In  cu vin  tul  său,  tov.  Io a n   C o to f,
             înlăturarea  exploatării  zonelor  dc                                fel  Ilicit  dc  pe  flecare  hectar  culti­  rat,  recent,  colectiv  fruntaş  în  în­  d u - s e   u n u l  cu   altu l,  im p ă r tă ş in d u -ş i   baza  în tre ce r ii,  in    c a r e    a u    fo st   m e m b r u   al  C .C   al  l>  M . R ,  se cre ta r
             minereu  cu  conţinut  sărac;   le,  d ife re n ţia te   pe  m eserii,  ceea  cc   vat  să  se  realizeze  peste  plan  cile   trecerea  socialistă  pe  anul  1964,  In   a n tr e n a ţi   m a jo r ita t e a    m u n c i t o ­  al  C.C.S.,  a  a p r e c ia t  s u c c e s e le   o b ­
              +   Valorilicînd  judicios  rezerve­  va  duce  la  o  m ai  bună  organizare   150  kg  qriu, 200  kg porumb,  200  kg   cinstea  lui  se  organizează  astăzi   fie c a r e   e x p e r ie n ţ a   b u n ă   a c u m u la t ă    rilor,   au   stat   o b i e c t i v e    c o n c r e t e    ţin u te   d e   s id e r u r g iş tii  h n n e d o r e n i,
             le  interne,  reducind  consumul  dc   a  m un cii,  la  folosirea  din  p lin   a   cartofi  şi  100  kg  floarca-soarclui;  la  club  o  serală  festivă  la  care  işi   la tă   că   In  sală  se  a ş te rn e   o  li­  p o t r iv it  s p e c if ic u lu i  f ie c ă r e i  secţii.   in   în tr e c e r e a   socia listă .  V o r b i t o r u l
             energic  şi  materiale,  se  vor  rea­  m a şin ilo r  şi  u tila je lo r,  la  sporirea              dă  concursul  şi  brigada  artistică   nişte  d e p lin ă .  T o v a r ă ş u l    Ş o im o ş i   A d u n ă r i l e   g r u p e l o r   s in d ic a le   şi  c o n -    a  a ră ta t  c ă   la  C .S .ll.  e x is t ă   i n e p u i ­
             liza  100.000  lei  economii  suplimen­  p ro d u c tiv ită ţii  şi  îm b un ătăţire a  ca­  ^   Să  scurteze  cu  5  zile  perioa­  de  agitaţie.  Ş te fa n ,   p r e ş e d in t e le    c o m ite t u lu i   s fă lu irtle   d e   p r o d u c ţ ie   o u   fo s t  p r e ­  z a b ile   r e z e r v e   in te rn e ,  c a r e   i'a lo r i-
             tare  Ia  preţul  dc  cost.     lită ţii  m in e re u lu i  extras.  da  de  reparaţii  şi  dc  pregătire  a   Tot  azi,  in  sala  dc  cultură  a  sec­  s in d ic a tu lu i  de  la  C.S.  H u n e d o a r a ,   gă tite   b in e   şi  s -a u   d e s fă ş u r a t  la  u n    f ic a t e   cu  c h ib z u i n ţ ă   v o r   d u c e   la  r e a ­
                                                                                  utilajului  care  va  fi  folosit  in  cam­  torului  energetic  are  loc  scara  evi­  p r e z in t ă   du rea   d e   s e a m ă   c o m u n ă   a   n iv e l  c o r e s p u n z ă t o r    In  c a d r u l  lo r   liz a re a   şi  d e p ă ş ir e a   p la n u lu i   d c
                                                                                                                                                       c o m it e t u lu i  s in d ic a tu lu i  şi  c o n d u ­
                                                                                  paniile  agricole  din  acest  an.  denţiaţilor  in  întrecerea  socialistă                           m u n c it o r ii  au   v en it  c u   p r o p u n e r i  şi   p i o d u c ţ i e   p e  a n u l  1965  la  to{i  in d i ­
          N um ai  produse  de  calitatea  I                                     P entru  în fă p tu ire a   cu  succes  a  an­  dc  la  această  unitate.  c e r ii  l e h n i c o - a d m i n i s t r o t i r e   a  c o m ­  cu   in iţia tiv e   i m p o r t a n t e   c a r e   au  du s   ca to rii,  e x p i I m în d u -ş i   c o n v i n g e r e a
                                                                                                                                                       b in a tu lu i  p r iv in d   re a liz a r e a   a n g a j a ­
                                                                               g a ja m entelor  luate  în  întrecerea  so­  O  In  cadrul  acţiunilor  cultural-   m e n t e l o r   r e c ip r o c e   în sc ris e   in  c o n ­  la  s p o r ir e a   p r o d u c ţie i,  la  îm b u n ă t ă ­  că   s u c c e s e le   o b ţ in u t e   In  a n u l  tr e ­
            C o lectivu l  de  m uncă  al  F a b ric ii   4>  O  creştere  a  productivităţii   cia listă   a  fost  în to c m it  un  plan  de   educative  cc  se  organizează  perio­  ţirea  ca lită ţii  p r o d u s e lo r ,  la  r e d u ­  cu t  v o r   c o n s titu i  u n   p u t e r n ic   i m ­
          de  h irtie   din  P elreşti  a  înch eia t  a-   muncii  de  0.5  la  sulă  (aţă  dc  plan;             dic  cu  lucrătorii  spitalului  din   trai tul  c o l e c t i v   p c   an u l  1964.  S e  c i ­  c e r e a   p r e ţu lu i  d e   cost.  I n iţia tiv e le    b o ld   in   lu p ta   s i d e r u r g i c i l o r   p e n ­
                                                                                m ăsuri   tehnico-organizatorice  care,                                tea ză    cifr e ,  fa p te ,   c a r e    a m in te s c
          n u l   1064  cu  p la n u l  în d e p lin it  la   ^   13.000  lei  economii  suplimen­                 Ilia,  recent  a  avut . loc  un  simpo­                             c a r e    şi-au    d o v e d it    e fic a c ita te a    tru  d o b i n d i i e a   u n o r  rezu ltate   tot
          to ţi  in d ic a to rii.  A n a liz in d   in  adu­  tare  la  preţul  dc  cost  şi  32.000  Ici   p rin tre   altele,  prevede:  folosirea  ra­  zion  pe  tema:  „Viaţa  şi  opera  lui   d e s p r e   a ctiv ita te a   r o d n ic ă   d e s f ă ş u ­  au  fo st  g e n e r a liz a t e    D e   e x e m p lu ,   m a i  în s e m n a t e   in  în tr e c e r e a   s o c ia ­
          n ă rile   dc  dezbatere  a  c ifre lo r  de   beneficii  peste  plan;  ţio n a lă   şi  la  întreaga  capacitate  a   Gcorgc  Encscu".  Despre  viaţa  şi   rată  d e   s id e ru rg iş tii  m a r e lu i  c o m ­  in iţia tiv a   . m u n c i t o r i l o r   d c   la  s e c ­  listă  r a r e   a  în c e p u t  cu   a v in t   d in
          plan  sa rcin ile   ce  le  re vin   pe n tru                         tra cto a re lo r  .şi.  .m a ş in jlo r,,  agr^coie^   opera.,marelui  compozitor  romfu  a   binat,  S ă   le  e x p u n e m   s u c c in t  :   ţ*  ţia  a  H -g  - f u r n a l e   d e   a  rea liza   şi   p r im e le   zile  a le  a n u lu i.
                                                 4   Se  vor  produce  peste  sarci­
          acest  an,  m u n c ito rii,  ţeh/vieienii  şi   nile  stabilite:                                       ' vor fii t ’  doctorul'  ^C/.cIcr T.lhNslau.   .  A m i l   l9l>4  a  f o i t   în c h e ia t  de^ căti'e   d e p ă şi  a n g a ja m e n t u l  la  f o n t ă   cu    Ca  o  î n c u n u n a r e   a  suc-c.esclor  d o -
          in g in e rii  au  a ră ta t  că  dispun  de  re­  —  20  tone  hirtie,  econom isirea  de  ca rb u ra n ţi,  lu b ri-   Apoi  s-au  audiat  rapsodiile  I  şi  e  m u n c ito r ii,  te h n ic ie n ii  şi  in g in e rii   c o c s   e c o n o m is it  a  fo st  e x tin s ă    la   b in d ite   in  a n u l  1964,  ca   u n   i m b o l d
          zerve  in te rn e   care,  v a lo rific a te ,  v o r   —  5  lone  coniccţli  de  hârtie   fia n ţi  şl  piese  de  schim b,  creşterea   Il-a  de  Gcorgc  Encscu.  Acţiunea   d e   la  C.  S.  H u n e d o a r a   c u   un  bila n ţ   to a te   s e cţiile   fu rn a le .  Şi  re zu lta te le    s p r e   n oi  re a liz ă ri  in  in tr e c c r e a   s o ­
          duce  la  depăşirea  p la n u lu i  de  p ro ­  din  care:  1,5  lone  calele;  3   g ra d u lu i  de  ca lifica re   a  m ecanizato­  amintită  a  fost  organizată  de  că­  ro d n ic.  P la n u l  a n u a l  d e   p r o d u c ţ ie    o b ţin u t e   a u   fo st  b u n e .  L a   s firşitu l   cia lis tă   p c   a n u l  1965,  b ir o u l  e x e ­
          ducţie.  Pe  baza  p ro p u n e rilo r  făcute,                       rilo r,  executarea  tu tu ro r   lu c ră rilo r   tre  comitetul  sindicalului  şi  orga­  ca  şi  a n g a ja m e n t e l e   lu a te  în  în tr e ­  a n u lu i  tr e cu t  fu rn a liş tii  d e   la  C .S    c u t i v   al  C o n s iliu lu i  r e g io n a l  al.  s in ­
          co le ctivu l  de  m uncă  se  angajează:  lone  registre  şl  0,5  tone  car­                                                               c e r e a   s o c ia lis tă   au   fo st  în d e p lin it e    H u n e d o a r a   au  rea liza t  o   e c o n o m i e    d i c a l e l o r   H u n e d o a r a ,  a n a liz in d   re­
                                                    nete;                       agricole  la  tim p   şi  de  bună  calitate.  nizaţia  U.T.M.         în a in te   d e   te r m e n .  L a  p r in c ip a le le    d e   99 016  to n e   c o c s   m e t a lu r g ic   D e
               ❖  Să  realizeze  numai  produse   <V  Colectivul  de  muncă  va  lua                                                                                                                                      zu lta te le    o b ţ in u t e    d e    c u tie    c o ­
             de  calitatea  I;                                                                                                                         p r o d u s e   p r e v e d e r ile   au   fo s t  d e p ă ­  r e m a r c a t  că   toa tă   fo n ta   d a tă   p e s le    le c t iv e le   d in    r a m u r a    s id e r u r g ic ă
                                               toate  măsurile  care  să  conducă  Ia                                                                  şite  :  la  o ţe l  M a r tin   şt  e le c t r ic   cu    p la n   d e   ei  a  fost  e la b o r a tă   cu   c o c s
               ❖  Să  depăşească  sarcina  planl­  realizarea  planului  dc  export  pînă                                                              89.299  ton e,  la  f o n t ă   c u   72.162  lo n e ,   e co n o m is it.  a  a c o r d a t   m u n c it o r il o r ,  in g in e r ilo r
             licată  la  valoarea  producţiei  glo­  la  1  decembrie  1965.                                                                           la  la m in a te   fin it e   p lin e   cit  23  091  l o ­        şi  t e h n ic ie n il o r   d e   la  C.  S.  H u n e ­
             bale  cu  350.000  Ici,  iar  la  produc­  P entru   în d e p lin ire a   in te g ra lă    a                                              ne,  la  c o c s   m e t a lu r g ic   cu  7.991  tone.   L a   C S .  H u n e d o a r a   a  ex ista t   o   d o a r a   d i p l o m a    d e   „ Î n t r e p r in d e r e
             ţia  marfă  să  realizeze  pesle  plan  angajam e ntelor  luate  în  întrecerea                                                           L a   p r e ţu l  d e   c o s t  s -o u   o b ţin u t  e c o ­  c o n t in u ă   p r e o c u p a r e   p e n tr u   a p l i c a ­  f r u n ta ş ă   în  în tr e c e r e a   s o c ia lis tă "  pe
             350.000  lei;                   socialistă  a  fost  înto cm it,  pe  baza                                                                n o m ii  in  v a lo a r e   d e   81  436.000  Ici.  rea  In  p r o d u c ţ ie   a  u n o r   m ă s u r i  te h -   a n u l  1964,  p e   r e g iu n e ,  în  r a m u r a   si­
               ^   Prin  organizarea  mal  bună  a   p ro p u n e rilo r  făcute,  un  plan  M.T.O.                                                      R e z u lta te   b u n e   an   fo st  o b ţin u t e   şi   n ic o -o i g a n iz a to r ic e   b in e   c h ib z u ite .   d e r u rg ic ă .  T o v a r ă ş u l  V i c h e n l e   Bă­
             producţiei  şl  introducerea  dc  noi   care  prevede  ca  p rin cip a le   ob ie ctive:                                                  tn  c e e a   ce   p r iv e ş te   ca lita te a   p r o d u ­  S ecţiile  p r o d u c t i v e   au   fo st  a p r o v i ­  lan.  p r e ş e d in t e le   C . R S .   a  fe lic ita t
             maşini  şt  utilaje,  să  sporească  pro­  organizarea  unui  nou  flu x   tehnologic                                                     selor.  P r o c e n t u l  d c   r e b u tu ri  şi  d e ­  z io n a te   în  m o d   r itm ic   cu   m a te ria    c ă ld u r o s   cu   a ce s t  p r ile j  c o le c t iv u l
             ductivitatea  muncii  cu  0.5  la  sută;  la  secţia  co n fe cţii  h irtie   ;  am enaja­                                                                                 p r im ă   şi  c u   m a t e r ia le le   n e ce sa re ,   d e   m u n c ito r i,  in g in e r i  şi  te h n ic ie n i
               ❖  Să  realizeze  economii  supli­  rea  unei  ram pe  pentru  depozitarea                                                              cla s a te   s-a  r e d u s   la  a g lo m e r a t   cu    ca lita te a   lo r   f iin d   b u n ă .  A s is te n ţa    a  c o m b i n a t u l u i   şi  i-a  u ra t  n o i  s u c ­
             mentare  la  preţul  dc  cost  în  va­  pastei  m ecanice;  punerea  in   fu n c­                                                         47,6  la  sută.  la  f o n t ă   c u   63  la  sută,   te h n ic ă   s-a   îm b u n ă tă ţit,  ea  a  fo s t   ce s e   in   în d e p li n ir e a   e x e m p l a r ă   a
             loare  de  40.000  Ici  şi  100.000  Ici   ţiun e  a  unei  noi  m aşini  de  num ă­                                                      la  o ţe l  M a r tin   c u   9,6  la  sută.  R e z is ­  m a i  o p e r a tiv ă .  M u n c it o r ii  ş i-a u   ri­
             beneficii  peste  plan ;        ra t  şi  in d o it  h irtie .  P entru  îm bună­                                                         ten ţa   c o c s u lu i  m e t a lu r g ic   la   to b a    d ic a t  in  p e r m a n e n ţ ă   c a lif ic a r e a   lo r   s a r c in ilo r   p la n u lu i  d e   stat  p e   a n u l
               ^   Să  producă  peste  sarcinile   tă ţirea  c a lită ţii  produselor  se  vo r                                                        M i c u m   a  fo s t  m a i  m are  d ecit  re ­  p r o fe s io n a lă .   In   a n u l   1964   peste   1965,  u ltim u l  a n   al  ş cs e n a lu lu i.
             stabilite:                                                                                                                                zisten ţa    p la n ijic a tă .   C u    toa te   a -  800  d e   m u n c it o r i  au   u r m a t  c u r s u ­  L.  D E M E TK H
                 —  60  tone  hirtie,        m onta  regulatoare  de  consistenţă  -la
                 —  15  tone  confecţii  de  hirtie   m aşinile  de  fa b rica t  h irtie   şi  la  ma­
                 din  care: 5  lone caiete; 9  lone   şina  de  fa b rica t  am balaje  pentru
                 registre  şl  1  tonă  carnete.  ouă.
            Plnă  la  1  Mai.  din  angajamentul
          anual,  se  va  «realiza:            In  vederea  satisfacerii  depline  a
               «>  Depăşirea  planului  producţiei   c e re rilo r  b e n e fic ia rilo r  vo r  fi  puse
             globale  şi  marfă  cu  cile  116.000   în  fa b ric a ţie   12  noi  m odele  de  car­
             iei;                            nete.
                                                                                                                                                                     In  aceste  zile  (Te  Iarnă  Ia  cooperativ ele  agricole  de  pro­  tot  m ai  bune  în  creşterea  pro du c­
                                                                                                                                                           1
           Utilajul  agricol  —                    folosit                                                                                                 .     ducţie.  gospodăriile  dc  stat  şi  staţiunile  dc  maşini  şl  trac­  ţiilo r   de  o iig in â   anim aliei'ă.
                                                                                                                                                                 toare  din  regiunea  noastră  mii  de  oameni  învaţă  cum  să  lu­
                                                                                                                                                           :     creze  pămîntul  pcnlru  a-l  smulge  roade  cil  mai  bogate,  cc  lu­
          la  întreaga  capacitate                                                                                                                               crări  sînt  necesare  plantelor,  cind  şl  cum  Ircbuic  ele  aplicate.   Cooperativa  agricolă
                                                                                                                                                                 De  asemenea  cei  peste  13.000  de  cursanţi  încadraţi  la  învă-
            Tn  a n u l  trecut,  co le ctivu l  S ta ţiu n ii   bvine  co n d iţiu n i  toate  lu c ră rile   agri-                                             (ămînlnl  agrozootehnic  învaţă  cum  să  întreţină  şi  să  hrănea­  de  producţie
                                                                                    S t r u n g a r u l  I o a n   G a l  d e   la   p r e p o r a ţ i a   C o r o c ş ti.  c a r e   lu n ă   d e   lu n ă
          de  m aşini  şi  tractoare  din  M ie rcu-   cole,  m ecanizatorii  acestei   u n ită ţi                                                               scă  mai  bine  animalele.  In  cele  cc  urmează  relatăm  cllcva
                                                                                 se  s itu e a ză   p r in tr e   e v id e n ţia ţii   In  în tr e c e r e a   s o cia lis tă ,  este  sl  u n   i n o ­                           din  Peşfeana
          rea  a  o b ţin u t  im p o rta n te   succese  in   şi-au  adus  o  co n trib u ţie   valoroasă  la   v a t o r   a ctiv.  N u m a i  In  lu n a   ia n u a r i e   d i n   a cest   a n    el  a   realizat  3   aspeclc  din  activitatea  unor  cercuri  dc  invăţămint  agrozooteh­
          producţie.  E xecutind  la   tim p   şi  in   obţinerea  un or  recolte  sporite   de  in o v a ţii.                                                   nic  dc  masă.
                                                                                                                                                                                                                            Cu  m u lt   interes  şi   dragoste  se
                                                                                                                                                                                                                          pi eoeupă   de   ridicar ea   n iv e lu lu i
                                                                                                                                                                                        p ia c tiră   la  ferm a  de  vaci.  A ic i,  în-   lo r  de  cunoştinţe  p io fcsio n a le   şi
                                                                                                                                                        Cooperativa  agricolă
                                                                                                                                                                                                                      ca
                                                                                                                                                                                        grijilo a i-e -m u lg ă to a re   fruntaşe
           DINCOLO  DE  CÎTEVA  CIFRE                                                                             bucttra  însă  de  ilu m in a tu l  electric.  de  producţie  din  Ve)el  M a ria   Popa  şi  S u/ana  Popa  caie   p ro du cţie  din  Peşteana.  ra io n u l  H a­
                                                                                                                                                                                                                                                ag iîcole  de
                                                                                                                                                                                                                           m c m b iii  cooperativei
                                                                                                                    Da»\  ia tă  prezentul.  C ooperativa  a-
                                                                                                                                                                                                                 zooteh­
                                                                                                                                                                                        sin t  si  cursante  Ja
                                                                                                                                                                                                          ce ixu l
                                                                                                                  gricolâ  de  p io d u cţie   se  dezv oltâ  dc la
                                                                                                                  an  Io an.  A cum , l eţeaua  electrică s tră ­                       nic  au  a iă ta t  cum   se  face  m asajul   ţeg.  La  ce rcu rile   de  in v ă ţă m in t  a-
                                                                                                                                                                                                                          grozootehnic  org an izat  aici  s in t  in -
                                                                                                                                                                                        u g e ru lu i  şi  cum   se  execută  m ulsul
                                                                                                                  bate  u liţe le   de  la  un  capăt  la  a ltu l.   Z ile le   trecute,  m edicul  v e te rin a r   la  vacile  a fla te   la  p iim a   laetaţîe.   c a d itiţi  to ţi  cei  34  de  in g rijito ri-m u l-
                             B ila n ţu l  prezen-   d ru l  a d u n ă rii  ce  a  a vu t  loc  d u m in i­  s-a  început  construcţia  unei  no»  şcoli.   S-a  rid ic a t  o  şcoală  rou ă,  cu  săli   P etru   N c g iilă ,   lectoi*   la   cercul   în vă ţă m in te le   d o bînd ite  piuă  acum    g ă to ii  cai e  au  stu d ia t  pînă  acum   un
                            at  in  g ra iu l  celor   că  la  căm inu l  c u ltu ra l.                           spaţioase,  dotate  cu  m o b ilie r  coies-   zootehnic  anul  I I 1  de  la  brigada  din   dc  cu rsa n ţii  acestui  cerc  sînt  a p li­  nu m ă r  de  10  le c ţii  pe  diverse  teme
                            •iteva  cifre   pare să                             Doar  tre i  lu n i  au  tre cu t  de  la  p ri­  punzător.  Pe  strada  p i'incîpn lâ  s-a   M in tia   a  predat  în  laţa  celor  20   agi'ozooiehuiee.  P rin tre   acestea  a-
                                               Ce  au  făcut  pe ntru  aceasta  ?   In                                                                                                  cate  în  practică  cu  bune  .rezultate.
                           nu  spună  m are  lu ­  cele  circa  100  case  cite  num ără  sa­  m ele  să p ă tu ri  la  fu n d a ţie   şi  şcoala  a   construit,  un  frum os  m agazin  u n i­  de  cursa nţi  lecţia  cu  p riv ire ^ la   că i­  m in tim   le c ţiile   p riv in d :  ..înto cm irea
                           cru.  In  anul  tic n it   lu l  s-a  in tro d u s  d ifu z o ru l.  T ra n sp o r­  fost  rid ica tă   în  roşu  pinâ  sub  aco­  versal,  ia r   căm inu l  c u ltu ra l   este   le  de  creştere   a   p ro d u cţie i   de   A stfe l,  în g rijito rii   hrănesc   mai   la ţiilo i-  pe n tru   vacile   de   lapte",
                           în  com una   Mră-                                   periş.  La  lu c ră ri   s-au   econom isit   m îndi’ia  în tre g u lu i  sat.  lapte.  E xpuneiea  a  fost  ascultată   bine  anim alele,  în  mod  d ife re n ţia t   ,.11»unirea  ra ţio n a lă   a  b o vin e lo r  puse
                           nişca,  raion ul  Ilia ,   tul  s tilp ilo r,  plantarea  lo r  le-au  fă ­  p rin   m unca  ce tă ţe n ilo r  peste  35.000   C ieşteica  n u m ă ru lu i  de  elevi  şi   cu  m u lt  inteies.  L e cto ru l  a  dat  e-   la  îngrăşat".  „C u ltiv a re a   p o ru m b u ­
                                             cut  oam enii  cu  muncă  p a trio tică .  In                                                                                              şi  pe  bază  de  ia ţii.  De  asemenea,  in -
                           s-au  rea liza t  p rin                              iei,  faţă  de  pre ved erile  de  deviz.  cei in ţa   de  noi  săli  de  clasă,  au  făcut   xem ple  conciete  a ră lîn d   p»in  ca l­  gi ijilo i ii  m anifestă  m ai  m u lt  in te -   lu i  iiig a t"  si  altele.
                           num ră   p a trio tică    anul  trecut  a  început  a ici  construc­  Acum .  oam enii  de  aici  şi-au  p io -   ca  sp a ţiu l  v e c lm llu i  local  de  şcoa­  cule  cum   in fluenţează  asupra  creş­  D ispuu îrid  de  un  bogat  m a te iia l
                           lu cră ri  în  valoare   ţia  unei  şcoli  noi,  căci  cea  veche  nu   pus  să  intro du că  şi  in  casele  lo r  cu­  lă  să  fie   necoiespunzâtor.  Dc  aceea,   ies  şi  faţă  de  prevenirea  şi  com ba­  docum e ntar  ca  :   planşe,  d ia film e ,
                           ;le  425.600  lei.  re­  mai  corespundea  ce rin ţe lo r.  Era  o                     în  anul  trecut  şi  a ici  a  început  cons­  te rii  pro du cţiei  de  lapte  hrănirea   terea  b o lilo r  la  an im a lele  pe  care   m u la je   ele.  le c to rii  ccrcui’ilo r   de
                                             lu crare  care  necesita  fo n d u ri  im p o r­  ren tu l  electric.  P entru  aceasîă  lu ­
                           venind  pe  cap  de                                                                                                       ra ţio n a lă   şi  icspeetaiea  p io g ia m u -   le  au  »n  ingi ijii e.  E fo rtu rile   depuse   aici  acoidă  o  m are  atenţie  a p lic a ţii-
                                             tante.  Cei  din  T irn ă v iţa   s-au  dove­  crare  au  şi  s tiin s   peste  15 000  lei.  tru c ţia   un ui  nou  local.  In   prezent,
                           lo cu ito r  105  Ici   d it  şi  de  data  aceasta  oam eni  cu  in i­  Nu  lip site   de  im p o rta n ţă   sînt  rea­  cl  se  a flă   rid ic a t  în  ioşu  şi  acopei it.   lu i  de  gi ajd.  T o t  eu  acest  p rile j,   de  m e m b rii  coo pe iative i   agricole   lo r  practice.  A stfe l,  una  din  le c ţii,
                                                                                                                                                                                                                          respectiv  cea  cu  p i'iv ire   la  pre pa -
                             Dar,  dincolo  de   ţia tiv ă   şi  din  resurse  locale  au  p ro ­  liz ă rile   din  sa lu l  de   cen tru   B iă -   Ca  şi  în  celelalte  sate,  ce lâ ţe n ii  au   pentru  o  in ţe le geie  m ai  tem einică   din  Veţel  —  brigada  M in tia   —  de   iui-ea  coce nilor  de  p o rum b  şi  ad­
                           bresle  c ifre    sint   cu ra t  120  m c.  pia tră   p e n tru   fu n d a ­  nişca.                                     a  celor  predate,  le rto n il  P e tiu   N e-   a-şi  însuşi  noi  cunoştinţe  agrozoo­  m in istra re a   lo r  în  hrana  b o vin e lo i1
                           laptele,  acele  rea­  ţie,  au  con fecţion at  60.000  bucăţi  că­                   p a itie ip a t  la  a c ţiu n i  de  m uncă  pa-   g iila   a  organizat  şi  o  dem onstraţie  tehnice  ii  ajută  să  o b ţin ă   rezultate
                                                                                 —  Cu  douăzeci  de  ani  în  u im ă   —                                                                                                 a  a vu t  num ai  un  cara cte r  pra ctic.
                           liză ri  cu  care  toţi   răm idă,  au  p re g ă tit   va ru l  necesar.               triotîcâ  p e n tru   construcţia  şcolii.
           lo c u ito rii  com unei  B iânişca  au  în­  Si,  p o rn iţi  la  rid icare a  c lă d irii,  in   spuneau  m ai  m u lţi  p a itie ip a n ţi  la   O am eni  h a in ic i  şi  bunî  gospodari,
          cheiat  un  an  rodnic  în  întrecerea  pa­  mai  p u ţin   de  trei  lu n i  au  te rm in a t   adunarea  populară  de  du m in ică  —   lo c u ito rii  com unei  Brănişca,  s-au  în-
          trio tic ă   pentru  gospodărirea  şi  în ­  lu c ră rile   de  roşu  şi  acoperişul.  S-au   şcoala  fun cţiona  in tr-o   cameră  de   g iijit   şi  de  unele  lu c iă ii  de  în fiu -
          frum useţarea  satelor.            efectuat  ia  această  lu crare  nu  mai   4  4,  pro p rie ta te   a  m oşierului.  M u ltă
            D u m inică,   in   cadru)   a d u n ă rii   p u ţin   de  17.000  ore  de  m uncă  pa­                                     V.  FURIR
          populare  cetăţenii  din  Brănişca  au   trio ţii j ,   econom isindu-xe  119.334  lei   v i eme  i cţeaua  de  în a ltă   tensiune  tre ­
          fă cu t  b ila n ţu l  în irc c c rii   pa trio tice    faţă  de  costul  prevăzut  in   deviz.  cea  pe  lingă  noi.  N oi  nu  ne  puteam  ( C o n t in u a r e   In  p a g   a  3-a)
          p e n tru   gospodărirea  şi  în fru m u se ţa ­  D ar  ceea  ce  oam enii  au  p o rn it  să
          rea  satelor.   In  acelaşi  tim p   ei  au                                                                                                  După   predarea
                                             facă  în  com una  Brănişca  nu  se  re­                                                                 lecţiei,  la   cercul
          com parat  tab lou l  de  odin ioa ră  al  co­  zumă  doar  la  atît.  Extinderea  folosirii  materiilor  prime                            viticol  anul  III  de
          m unei  cu  cel  dc  azi.                                                                                                                  la  cooperativa  a-
                                               —  Cine  d in   noi,  spunea  tov.  U n­
                                             g u r  T ra ia n ,  nu-şi  am inteşte  cum   a-  sintetice  în  industria  uşoara
            Si  vite  lu c ru ri  nu  sc  pot  povesti                                                                                               gricolă  din  Rucer-
          despre  cc  a  fost  şi  cc  este  azi.  învă­  răta  od in ioa ră  satul  T irn a va .  Casele                                            dea  sc  poartă  dis­
          ţă to ru l  Ioan  S im ion  din  satul  T ir-                           In  scopul  o b ţin e rii  unoi1  pioduse   te  de  stofe  cu  rezistenţă  m ărită,  şi-   cuţii  aprinse   în
                                             erau  m ai  toate  din  lem n  şi  acope­  cît  m ai  va ria te   cu  ca ra cte ristici  su­
          nă viţa  arc  aproape  30  dc  ani  de  eînd                                                            fo n a b ilita te   redusă.  P relucrarea  în   jurul   planşelor
          şi-a  asum at  nobila  m isiune  de  a-i   rite   cu  paie.  Astăzi,  nu  m ai  găseşti   perioare,  colectivele  in ti epi indei ilo r   fila tu ra   pieptănată  a  lin u rilo r,  ro m i-   despre  soiurile  de
                                                                                d in   in d u stria   uşoară  e xtin d   folosi-   neşti  în  amestec  cu  fib re   chim ice  se
          învăţa  pe  co p iii  din  sat  slova  că r­  nici  una  din  ele.  S-au  co n stru it  a l­                                               struguri  şi  altoirea
                                                                                »ea  m a te riilo r  p rim e   sintetice.  A st­  va  extinde,  c o n trib u in d   la  îm bună­  viţei  de  vfc.
          ţii.  A postola tu l  a  fost  greu.  O am e­  tele  d in   cărăm idă,  tra in ice   şi  să­  fel,  în  anul  1965  se  voi-  u tiliz a   cu   tăţirea  c a lită ţii  pioduselor.
          n ii  săraci  nu  aveau  cu  ce-şi  trim ite  nătoase.                2.400  tone  m ai  m u lte   m a te rii  prim e    In  in da sti ia  bum bacului,  unde  s-a
          c o p iii  la  şcoală.  A cum   insă,  to tu l  s^a   Jn  u ltim ii  a n i  satul  T irn a va   a  fost   sin te tice  d c c it  în  anul  trecut  O  bună   in tro du s  folosirea  fire lo r  chim ice  în
          schim bat.                         ra d io fic a t  ia r  d in   c o n trib u ţia   şi  p rin    parte  d in   acestea  sînt  destinate  in ­  anul  trecut,  se  va  realiza  in  1965,
                                                                                d u s trie i  lin ii.  P rin   introducerea  pe   pe  baza  re z u lta te lo r  o b ţinu te ,  un  m i­
            —   O am enii  d in    T irn ă v iţa    şi-au   m unca  ce tă ţe n ilo r  s^au  co n stru it  un
                                                                                scară  m ai  la rgă  a  a m e ste curilor  de   lion  m.p.  ţesă tu ri  de  bum bac  In  a-
          propus  să  fie   în  pas  cu  vrem ea,  spu­  căm in  c u ltu ra l,  un  nou  local  pe n tru
                                                                                lină  cu  fib re   p o lla m id ice   şi  polies-   mestec  cu  fire   poliesterîce.
          nea  în vă ţă to ru l  Ioan  S im ion  în  ca­  m agazinul  cooperaţiei.  A n u l  trecut  terice  s-au  obţinut  sortimente  boga-  (Agerpres)
   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98