Page 93 - 1965-01
P. 93
PROLETARI DIN TOATF. ŢĂRILE,
ANUL XVII.' NR. 3137 SIMBĂTĂ 30 IANUARIE 19(55 4 p o g in l, 25 b a n i
Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului de stat pe 19b5
G a b r ie la P o p , b o b i n a t o a r e la S.R.E. V u lc a n e x e c u t ă n u m a i lu c r ă r i d e b u n ă ca lita te.
* Ia t-o , in f o t o g r a f i a d e fa ţă , la lo c u l său d e m u n c ă .
Q Astăzi şl mîine arc loc la
ALTE COLECTIVEÎSrÎAU ENTUZIASTE Vaţa un seminar cu activiştii^ cul C. S. Hunedoara
turali din raionul Brad. Participă
directorii căminelor culturale şi LSJ
bibliotecarii din satele şi comu
nele raionului. In faţa activişti
lor culturali vor fi expuse lecţii
ANGAJAMENTE NTRECEREA profesionale şi metodice. In pro c£/ttpe$in'(i(lere (jm nla ş.a ţie
gramul activităţilor figurează dc
asemenea, organizarea şi desfăşu
rarea unui concurs model „Cine
citeşte cîştigă", intitulat „Contem regiune w ra m u ra d d e iu rg ie ă
Minereu mult, SOCIAL poran cu viitorul".
® Tinerii de la cooperativa
cu conţinut bogat „Jiul" din Petroşani au fost zilele M u n c it o r ii d in s c h i m b u l d e d i m i cestea , aşa c u m de a ltfe l s-a a p r e rile d e c a lif ic a r e şi c ir c a 8.000 au
trecute oaspeţii oraşului Alba lu-
)ia. In cadrul acestei excursii, co
operatorii din Petroşani au vizilat n e a ţă a u p r e d a t şta feta lu c r ă to r ilo r ciat şi tn d a r e a d e se a m ă , e x is tă u r m a t cu r s u r ile d e r id ic a r e a c a l i
gn u, porum b, c a rto fi, etc. in coo d in s c h i m b u l u r m ă to r . A p o i , m u lţi in e p u iz a b ile r e z e r v e in te r n e p e n tr u fic ă r ii p r o fe s io n a le .
A d u n ă rile de dezbatere a c ifre lo r D in angajam entul anual, se va p e rative le agricole dc producţie. A - cetatea Alba tulia, obeliscul lui
de plan pe anul 1065 au p rile ju it realiza piuă la 1 M ai: cest lu cru a reieşit şi cu ocazia dez lloria, muzeul şi bibliotecile din d in tr e ei ş i-a u dat in tiln ir e in lr -u u a rid ic a r e a p e o tr e a p tă s u p e r io a r ă a S -a a c o r d a t o m a r e a te n ţie
m u n c ito rilo r, te h n ic ie n ilo r şi in g i- + O creştere dc 0,5 la sulă la b a te rii c ifre lo r de pian pe anul 1905 oraş. d in s ă l i l e 'd e ş e d in fe a le c o m b i n a t u ca lită ţii p r o d u s e lo r s id e r u r g ic e . o r g a n iz ă r ii m a i b u n e a re p a r a ţiilo r ,
* n o rilo r dc la E.M. Deva o analiză producţia dc minereu; cind, pe baza unei analize p ro fu nd e ® Astăzi, la căminul cultural lui p e n tr u a p a r t ic ip a la u n e v e C u m a u fo s t o b ţin u t e s u c c e s e le a - în tre ţin e rii la c a ld a c u p t o a r e lo r ,
\ tem einică a a c tiv ită ţii desfăşurate a p o s ib ilită ţilo r de care dispune din Totcşti, raionul haţeg va avea n im e n t d e o s e b it : a n a liz a î n d e p li m in tite ? la tă d o a r c î ţ i c a d in tr e f a c o rg a n iză rii m ai bune a repa
in a n u l trecut. Pe baza experienţei ♦ 30.000 Ici economii supli pe ntru con tinu a Îm b u n ă tă ţire a m un loc o seară culturală dedicată mem n irii a n g a j a m e n t e l o r r e c ip r o c e c u tori : o r g a n e le şi o rg a n iz a ţiile d e ra ţiilo r la rece. C a u r m a r e tim
acum ulate şi a p o s ib ilită ţilo r de mentare la preţul de cost. cii. pentru în fă p tu ire a s a rc in ilo r ce-i brilor cooperativei agricole dc pro p r in s e in c o n t r a c t u l c o l e c t i v p e a n u l p a rtid au luat m ă s u r i p o li t ic e e- p u l d e f u n c ţ i o n a r e a c u p t o a r e lo r
care dispune, co le ctivu l de m uncă al In vederea în d e p lin irii an ga ja re vin , co le ctivu l de aici s-a anga 1964 şi a p r o b a r e a n o u lu i contract Jicace. Ele a u în d r u m a t hi p e r M a r tin a c r e s c u t sim ţito r. L a la
e xp lo a tă rii işi ia urm ă to are le anga m en te lo r luate în întrecerea socia ducţie din localitate care s-au c- d c m u n c ă p e a n u l 1965 'T otod a tă m a n e n ţ ă c o n d u c e r i l e s e cţiilo r, c o m i n o a r e d u ra ta r e p a r a ţ iilo r a fo s t
videnţiat la învăţămîuîul agrozoo
jam ente pe ntru anul 1065: listă, a fost în to cm it un plan de ja t: tehnic dc masă si în alte acţiuni ei au ţin u t să p a r t ic ip e la lu m i n a le c tiv e le d e m u n c ito r i, in g in e r i şi s cu rta tă , u tila je l e şi a g r e g a t e le an
rea d e că tr e b ir o u l e x e c u t i v a l C o n
<► Să sporească producţia dc m ăsuri tehnico -orga nizatorice ra re <g> Să depăşească volumul lucră întreprinse dc către conducerea u- s iliu lu i r e g io n a l al s in d ic a t e lo r H u te h n ic ie n i în lu a r e a şi a p lic a r e a fo s t a s ig u r a te cu p ie s e d e s c h im b .
minereu cu 0,5 la sută; p re v e d e : m ecanizarea în că rcă rii în rilor agricole mecanizale cu 1 la nilăţii. Cu acest prilej va fi pre n e d o a r a , c o le c t iv u lu i d e m u n c ito r i, u n o r m ă s u r i t e h n ic o -o r g a n iz a t o r ic e T o t a ici s -a u îm b u n ă tă ţit s c h e m e le
d e la lu m in a re . L a b l u m i n g s -a m ă
^ Prin mecanizarea încărcării abataje cu m aşini pneum atice de sulă, cc?a Ce reprezintă realizarea zentată şi piesa dc teatru „l anţul te h n ic ie n i şi in g in e r i d e la m a r e l e b in e gin d ite. La l o c u r ile c h e ie an
în abalajc să realizeze o produc încărcat şi tra n sp o rta t T 2 G.. e- pesle plan a 1213 hantri de ară slăbiciunilor". c o m b i n a t s id e r u r g ic , a d i p l o m e i d e fo s t r e p a r tiza ţi să lu c r e z e m e m b r i rit c a p a c it a te a d e în c ă lz ir e p r in
tivitate cu 0.5 la sulă mai mare Ice trifica re a o riz o n tu lu i 140 m şî „ î n t r e p r i n d e r e fr u n ta ş ă tn în tr e c e d e p a rtid c u o b o g a tă e x p e r ie n ţă . c o n s t r u ir e a d e n o i c e lu le d e p r e in -
decît sarcina planllicată. iar prin dotarea acestuia cu locom otive e- tură normală; $ In incinta magazinului dc rea s o c ia lis tă " p e Qiiul 1964, p e r e C o m it e t u l d e p a r tid d e la c o m că lzire . A p o i s-a m ă r it d im e n s iu n e a
specializarea brigăzilor pc genuri Icctrice cu tro le u de 7 tone. In sco Să reducă preţul de cost pe confecţii „Select" din Deva s-a des g iu n e, in r a m u r a s id e ru rg ic ă . A n b in a t şi o r g a n iz a ţiile d e b a ză au b lu m u r i l o r fa b r ic a te . D re p t rezu ltat,
de lucrări să sporească vitezele dc pul re d u ce rii consum ului de lem n fiecare hanlru cu 0,33 Iei. Aceasta chis un nou raion de galanterie v e n it să p a r t ic ip e la a ce a s tă fe s t i în d r u m a t şi s p r ijin it c o m ite t u l s in la b lu m in g , in d ic e le d e u tiliz a r e a
înaintare la lucrările orizontale şl se va e xtin d e arm area m etalică cu înseamnă ob|inerea peste plan a pentru bărbaţi. Cumpărătorii pot v ita te c e i m a i b u n i d in tr e ce i m a i d ic a lu lu i şi g r u p e le s in d ic a le in a g r e g a t e lo r a c re s cu t, iar p r o d u c ţ ia
verticale cu 0,5 la sulă fa|ă de p ro filc T ll. , ia r p e ntru îm b u n ă tă găsi aici un bogat sortiment dc că b u n i co c s a r i, o ţe la r i. fu rn a liş ti, lu organizarea în tr e c e r ii socia liste. a s p o rit. C o m p a r a t i v cu lu n a ia
plan; ţire a a e ra ju lw i in m ină ^>e va m on unor economii in valoare de măşi, ciorapi şi alte tricotaje, o m in ă to r i, a g lo m e r a to r iş t i etc. C u G r u p e le s in d ic a le a u a c o r d a t a c e s n u a r ie in lu n ile n o i e m b r i e şi d e
^ Să îmbunătăţească cu 0,3 la ta noua staţie de ven tila to are. 42.*!36 Ici; gamă variată dc pălării şi cravate. toţii au ţin u t să se iu tiiu e a s c ă tei p r o b l e m e o a te n ţie d e o s e b ită . c e m b r i e p r o d u c ţ ia m e d i c z iln ic ă la
sută calitatea minereului extras P la nu l -M.T.O. mai prevede orga ^ Să execute (a timp şl de cali Q Colectivul şantierului IV a ici p e n tr u a f a c e u n f r u c t u o s C a u r m a r e , în c u rs u l a n u lu i 1964 b lu m in g a cr e s c u t cu 600 lo n e la
prin probarea atentă a zăeămintu- nizarea unor em isuri de c a lific a re tate ţoale lucrările agricole, ast s c h i m b d c e x p e r ie n ţ ă l - a m v ă zu t in tr e c c r e a s o c ia lis tă a a v u t u n c a m in a te .
lul. podirca vetrclor în abataje şi şi rid ica re a c a lific ă rii profesiona construcţii, I.C.S.H., a fost decla d is c u tin d cu a p r in d e r e , c o n s u lt in - ra cte r m a i v iu , m a i d in a m ic . La In cu vin tul său, tov. Io a n C o to f,
înlăturarea exploatării zonelor dc fel Ilicit dc pe flecare hectar culti rat, recent, colectiv fruntaş în în d u - s e u n u l cu altu l, im p ă r tă ş in d u -ş i baza în tre ce r ii, in c a r e a u fo st m e m b r u al C .C al l> M . R , se cre ta r
minereu cu conţinut sărac; le, d ife re n ţia te pe m eserii, ceea cc vat să se realizeze peste plan cile trecerea socialistă pe anul 1964, In a n tr e n a ţi m a jo r ita t e a m u n c i t o al C.C.S., a a p r e c ia t s u c c e s e le o b
+ Valorilicînd judicios rezerve va duce la o m ai bună organizare 150 kg qriu, 200 kg porumb, 200 kg cinstea lui se organizează astăzi fie c a r e e x p e r ie n ţ a b u n ă a c u m u la t ă rilor, au stat o b i e c t i v e c o n c r e t e ţin u te d e s id e r u r g iş tii h n n e d o r e n i,
le interne, reducind consumul dc a m un cii, la folosirea din p lin a cartofi şi 100 kg floarca-soarclui; la club o serală festivă la care işi la tă că In sală se a ş te rn e o li p o t r iv it s p e c if ic u lu i f ie c ă r e i secţii. in în tr e c e r e a socia listă . V o r b i t o r u l
energic şi materiale, se vor rea m a şin ilo r şi u tila je lo r, la sporirea dă concursul şi brigada artistică nişte d e p lin ă . T o v a r ă ş u l Ş o im o ş i A d u n ă r i l e g r u p e l o r s in d ic a le şi c o n - a a ră ta t c ă la C .S .ll. e x is t ă i n e p u i
liza 100.000 lei economii suplimen p ro d u c tiv ită ţii şi îm b un ătăţire a ca ^ Să scurteze cu 5 zile perioa de agitaţie. Ş te fa n , p r e ş e d in t e le c o m ite t u lu i s fă lu irtle d e p r o d u c ţ ie o u fo s t p r e z a b ile r e z e r v e in te rn e , c a r e i'a lo r i-
tare Ia preţul dc cost. lită ţii m in e re u lu i extras. da de reparaţii şi dc pregătire a Tot azi, in sala dc cultură a sec s in d ic a tu lu i de la C.S. H u n e d o a r a , gă tite b in e şi s -a u d e s fă ş u r a t la u n f ic a t e cu c h ib z u i n ţ ă v o r d u c e la r e a
utilajului care va fi folosit in cam torului energetic are loc scara evi p r e z in t ă du rea d e s e a m ă c o m u n ă a n iv e l c o r e s p u n z ă t o r In c a d r u l lo r liz a re a şi d e p ă ş ir e a p la n u lu i d c
c o m it e t u lu i s in d ic a tu lu i şi c o n d u
paniile agricole din acest an. denţiaţilor in întrecerea socialistă m u n c it o r ii au v en it c u p r o p u n e r i şi p i o d u c ţ i e p e a n u l 1965 la to{i in d i
N um ai produse de calitatea I P entru în fă p tu ire a cu succes a an dc la această unitate. c e r ii l e h n i c o - a d m i n i s t r o t i r e a c o m cu in iţia tiv e i m p o r t a n t e c a r e au du s ca to rii, e x p i I m în d u -ş i c o n v i n g e r e a
b in a tu lu i p r iv in d re a liz a r e a a n g a j a
g a ja m entelor luate în întrecerea so O In cadrul acţiunilor cultural- m e n t e l o r r e c ip r o c e în sc ris e in c o n la s p o r ir e a p r o d u c ţie i, la îm b u n ă t ă că s u c c e s e le o b ţ in u t e In a n u l tr e
C o lectivu l de m uncă al F a b ric ii 4> O creştere a productivităţii cia listă a fost în to c m it un plan de educative cc se organizează perio ţirea ca lită ţii p r o d u s e lo r , la r e d u cu t v o r c o n s titu i u n p u t e r n ic i m
de h irtie din P elreşti a înch eia t a- muncii de 0.5 la sulă (aţă dc plan; dic cu lucrătorii spitalului din trai tul c o l e c t i v p c an u l 1964. S e c i c e r e a p r e ţu lu i d e cost. I n iţia tiv e le b o ld in lu p ta s i d e r u r g i c i l o r p e n
m ăsuri tehnico-organizatorice care, tea ză cifr e , fa p te , c a r e a m in te s c
n u l 1064 cu p la n u l în d e p lin it la ^ 13.000 lei economii suplimen Ilia, recent a avut . loc un simpo c a r e şi-au d o v e d it e fic a c ita te a tru d o b i n d i i e a u n o r rezu ltate tot
to ţi in d ic a to rii. A n a liz in d in adu tare la preţul dc cost şi 32.000 Ici p rin tre altele, prevede: folosirea ra zion pe tema: „Viaţa şi opera lui d e s p r e a ctiv ita te a r o d n ic ă d e s f ă ş u au fo st g e n e r a liz a t e D e e x e m p lu , m a i în s e m n a t e in în tr e c e r e a s o c ia
n ă rile dc dezbatere a c ifre lo r de beneficii peste plan; ţio n a lă şi la întreaga capacitate a Gcorgc Encscu". Despre viaţa şi rată d e s id e ru rg iş tii m a r e lu i c o m in iţia tiv a . m u n c i t o r i l o r d c la s e c listă r a r e a în c e p u t cu a v in t d in
plan sa rcin ile ce le re vin pe n tru tra cto a re lo r .şi. .m a ş in jlo r,, agr^coie^ opera.,marelui compozitor romfu a binat, S ă le e x p u n e m s u c c in t : ţ* ţia a H -g - f u r n a l e d e a rea liza şi p r im e le zile a le a n u lu i.
4 Se vor produce peste sarci
acest an, m u n c ito rii, ţeh/vieienii şi nile stabilite: ' vor fii t ’ doctorul' ^C/.cIcr T.lhNslau. . A m i l l9l>4 a f o i t în c h e ia t de^ căti'e d e p ă şi a n g a ja m e n t u l la f o n t ă cu Ca o î n c u n u n a r e a suc-c.esclor d o -
in g in e rii au a ră ta t că dispun de re — 20 tone hirtie, econom isirea de ca rb u ra n ţi, lu b ri- Apoi s-au audiat rapsodiile I şi e m u n c ito r ii, te h n ic ie n ii şi in g in e rii c o c s e c o n o m is it a fo st e x tin s ă la b in d ite in a n u l 1964, ca u n i m b o l d
zerve in te rn e care, v a lo rific a te , v o r — 5 lone coniccţli de hârtie fia n ţi şl piese de schim b, creşterea Il-a de Gcorgc Encscu. Acţiunea d e la C. S. H u n e d o a r a c u un bila n ţ to a te s e cţiile fu rn a le . Şi re zu lta te le s p r e n oi re a liz ă ri in in tr e c c r e a s o
duce la depăşirea p la n u lu i de p ro din care: 1,5 lone calele; 3 g ra d u lu i de ca lifica re a m ecanizato amintită a fost organizată de că ro d n ic. P la n u l a n u a l d e p r o d u c ţ ie o b ţin u t e a u fo st b u n e . L a s firşitu l cia lis tă p c a n u l 1965, b ir o u l e x e
ducţie. Pe baza p ro p u n e rilo r făcute, rilo r, executarea tu tu ro r lu c ră rilo r tre comitetul sindicalului şi orga ca şi a n g a ja m e n t e l e lu a te în în tr e a n u lu i tr e cu t fu rn a liş tii d e la C .S c u t i v al C o n s iliu lu i r e g io n a l al. s in
co le ctivu l de m uncă se angajează: lone registre şl 0,5 tone car c e r e a s o c ia lis tă au fo st în d e p lin it e H u n e d o a r a au rea liza t o e c o n o m i e d i c a l e l o r H u n e d o a r a , a n a liz in d re
nete; agricole la tim p şi de bună calitate. nizaţia U.T.M. în a in te d e te r m e n . L a p r in c ip a le le d e 99 016 to n e c o c s m e t a lu r g ic D e
❖ Să realizeze numai produse <V Colectivul de muncă va lua zu lta te le o b ţ in u t e d e c u tie c o
de calitatea I; p r o d u s e p r e v e d e r ile au fo s t d e p ă r e m a r c a t că toa tă fo n ta d a tă p e s le le c t iv e le d in r a m u r a s id e r u r g ic ă
toate măsurile care să conducă Ia şite : la o ţe l M a r tin şt e le c t r ic cu p la n d e ei a fost e la b o r a tă cu c o c s
❖ Să depăşească sarcina planl realizarea planului dc export pînă 89.299 ton e, la f o n t ă c u 72.162 lo n e , e co n o m is it. a a c o r d a t m u n c it o r il o r , in g in e r ilo r
licată la valoarea producţiei glo la 1 decembrie 1965. la la m in a te fin it e p lin e cit 23 091 l o şi t e h n ic ie n il o r d e la C. S. H u n e
bale cu 350.000 Ici, iar la produc P entru în d e p lin ire a in te g ra lă a ne, la c o c s m e t a lu r g ic cu 7.991 tone. L a C S . H u n e d o a r a a ex ista t o d o a r a d i p l o m a d e „ Î n t r e p r in d e r e
ţia marfă să realizeze pesle plan angajam e ntelor luate în întrecerea L a p r e ţu l d e c o s t s -o u o b ţin u t e c o c o n t in u ă p r e o c u p a r e p e n tr u a p l i c a f r u n ta ş ă în în tr e c e r e a s o c ia lis tă " pe
350.000 lei; socialistă a fost înto cm it, pe baza n o m ii in v a lo a r e d e 81 436.000 Ici. rea In p r o d u c ţ ie a u n o r m ă s u r i te h - a n u l 1964, p e r e g iu n e , în r a m u r a si
^ Prin organizarea mal bună a p ro p u n e rilo r făcute, un plan M.T.O. R e z u lta te b u n e an fo st o b ţin u t e şi n ic o -o i g a n iz a to r ic e b in e c h ib z u ite . d e r u rg ic ă . T o v a r ă ş u l V i c h e n l e Bă
producţiei şl introducerea dc noi care prevede ca p rin cip a le ob ie ctive: tn c e e a ce p r iv e ş te ca lita te a p r o d u S ecţiile p r o d u c t i v e au fo st a p r o v i lan. p r e ş e d in t e le C . R S . a fe lic ita t
maşini şt utilaje, să sporească pro organizarea unui nou flu x tehnologic selor. P r o c e n t u l d c r e b u tu ri şi d e z io n a te în m o d r itm ic cu m a te ria c ă ld u r o s cu a ce s t p r ile j c o le c t iv u l
ductivitatea muncii cu 0.5 la sută; la secţia co n fe cţii h irtie ; am enaja p r im ă şi c u m a t e r ia le le n e ce sa re , d e m u n c ito r i, in g in e r i şi te h n ic ie n i
❖ Să realizeze economii supli rea unei ram pe pentru depozitarea cla s a te s-a r e d u s la a g lo m e r a t cu ca lita te a lo r f iin d b u n ă . A s is te n ţa a c o m b i n a t u l u i şi i-a u ra t n o i s u c
mentare la preţul dc cost în va pastei m ecanice; punerea in fu n c 47,6 la sută. la f o n t ă c u 63 la sută, te h n ic ă s-a îm b u n ă tă ţit, ea a fo s t ce s e in în d e p li n ir e a e x e m p l a r ă a
loare de 40.000 Ici şi 100.000 Ici ţiun e a unei noi m aşini de num ă la o ţe l M a r tin c u 9,6 la sută. R e z is m a i o p e r a tiv ă . M u n c it o r ii ş i-a u ri
beneficii peste plan ; ra t şi in d o it h irtie . P entru îm bună ten ţa c o c s u lu i m e t a lu r g ic la to b a d ic a t in p e r m a n e n ţ ă c a lif ic a r e a lo r s a r c in ilo r p la n u lu i d e stat p e a n u l
^ Să producă peste sarcinile tă ţirea c a lită ţii produselor se vo r M i c u m a fo s t m a i m are d ecit re p r o fe s io n a lă . In a n u l 1964 peste 1965, u ltim u l a n al ş cs e n a lu lu i.
stabilite: zisten ţa p la n ijic a tă . C u toa te a - 800 d e m u n c it o r i au u r m a t c u r s u L. D E M E TK H
— 60 tone hirtie, m onta regulatoare de consistenţă -la
— 15 tone confecţii de hirtie m aşinile de fa b rica t h irtie şi la ma
din care: 5 lone caiete; 9 lone şina de fa b rica t am balaje pentru
registre şl 1 tonă carnete. ouă.
Plnă la 1 Mai. din angajamentul
anual, se va «realiza: In vederea satisfacerii depline a
«> Depăşirea planului producţiei c e re rilo r b e n e fic ia rilo r vo r fi puse
globale şi marfă cu cile 116.000 în fa b ric a ţie 12 noi m odele de car
iei; nete.
In aceste zile (Te Iarnă Ia cooperativ ele agricole de pro tot m ai bune în creşterea pro du c
1
Utilajul agricol — folosit . ducţie. gospodăriile dc stat şi staţiunile dc maşini şl trac ţiilo r de o iig in â anim aliei'ă.
toare din regiunea noastră mii de oameni învaţă cum să lu
: creze pămîntul pcnlru a-l smulge roade cil mai bogate, cc lu
la întreaga capacitate crări sînt necesare plantelor, cind şl cum Ircbuic ele aplicate. Cooperativa agricolă
De asemenea cei peste 13.000 de cursanţi încadraţi la învă-
Tn a n u l trecut, co le ctivu l S ta ţiu n ii bvine co n d iţiu n i toate lu c ră rile agri- (ămînlnl agrozootehnic învaţă cum să întreţină şi să hrănea de producţie
S t r u n g a r u l I o a n G a l d e la p r e p o r a ţ i a C o r o c ş ti. c a r e lu n ă d e lu n ă
de m aşini şi tractoare din M ie rcu- cole, m ecanizatorii acestei u n ită ţi scă mai bine animalele. In cele cc urmează relatăm cllcva
se s itu e a ză p r in tr e e v id e n ţia ţii In în tr e c e r e a s o cia lis tă , este sl u n i n o din Peşfeana
rea a o b ţin u t im p o rta n te succese in şi-au adus o co n trib u ţie valoroasă la v a t o r a ctiv. N u m a i In lu n a ia n u a r i e d i n a cest a n el a realizat 3 aspeclc din activitatea unor cercuri dc invăţămint agrozooteh
producţie. E xecutind la tim p şi in obţinerea un or recolte sporite de in o v a ţii. nic dc masă.
Cu m u lt interes şi dragoste se
pi eoeupă de ridicar ea n iv e lu lu i
p ia c tiră la ferm a de vaci. A ic i, în- lo r de cunoştinţe p io fcsio n a le şi
Cooperativa agricolă
ca
grijilo a i-e -m u lg ă to a re fruntaşe
DINCOLO DE CÎTEVA CIFRE bucttra însă de ilu m in a tu l electric. de producţie din Ve)el M a ria Popa şi S u/ana Popa caie p ro du cţie din Peşteana. ra io n u l H a
ag iîcole de
m c m b iii cooperativei
Da»\ ia tă prezentul. C ooperativa a-
zooteh
sin t si cursante Ja
ce ixu l
gricolâ de p io d u cţie se dezv oltâ dc la
an Io an. A cum , l eţeaua electrică s tră nic au a iă ta t cum se face m asajul ţeg. La ce rcu rile de in v ă ţă m in t a-
grozootehnic org an izat aici s in t in -
u g e ru lu i şi cum se execută m ulsul
bate u liţe le de la un capăt la a ltu l. Z ile le trecute, m edicul v e te rin a r la vacile a fla te la p iim a laetaţîe. c a d itiţi to ţi cei 34 de in g rijito ri-m u l-
B ila n ţu l prezen- d ru l a d u n ă rii ce a a vu t loc d u m in i s-a început construcţia unei no» şcoli. S-a rid ic a t o şcoală rou ă, cu săli P etru N c g iilă , lectoi* la cercul în vă ţă m in te le d o bînd ite piuă acum g ă to ii cai e au stu d ia t pînă acum un
at in g ra iu l celor că la căm inu l c u ltu ra l. spaţioase, dotate cu m o b ilie r coies- zootehnic anul I I 1 de la brigada din dc cu rsa n ţii acestui cerc sînt a p li nu m ă r de 10 le c ţii pe diverse teme
•iteva cifre pare să Doar tre i lu n i au tre cu t de la p ri punzător. Pe strada p i'incîpn lâ s-a M in tia a predat în laţa celor 20 agi'ozooiehuiee. P rin tre acestea a-
Ce au făcut pe ntru aceasta ? In cate în practică cu bune .rezultate.
nu spună m are lu cele circa 100 case cite num ără sa m ele să p ă tu ri la fu n d a ţie şi şcoala a construit, un frum os m agazin u n i de cursa nţi lecţia cu p riv ire ^ la că i m in tim le c ţiile p riv in d : ..înto cm irea
cru. In anul tic n it lu l s-a in tro d u s d ifu z o ru l. T ra n sp o r fost rid ica tă în roşu pinâ sub aco versal, ia r căm inu l c u ltu ra l este le de creştere a p ro d u cţie i de A stfe l, în g rijito rii hrănesc mai la ţiilo i- pe n tru vacile de lapte",
în com una Mră- periş. La lu c ră ri s-au econom isit m îndi’ia în tre g u lu i sat. lapte. E xpuneiea a fost ascultată bine anim alele, în mod d ife re n ţia t ,.11»unirea ra ţio n a lă a b o vin e lo r puse
nişca, raion ul Ilia , tul s tilp ilo r, plantarea lo r le-au fă p rin m unca ce tă ţe n ilo r peste 35.000 C ieşteica n u m ă ru lu i de elevi şi cu m u lt inteies. L e cto ru l a dat e- la îngrăşat". „C u ltiv a re a p o ru m b u
cut oam enii cu muncă p a trio tică . In şi pe bază de ia ţii. De asemenea, in -
s-au rea liza t p rin iei, faţă de pre ved erile de deviz. cei in ţa de noi săli de clasă, au făcut xem ple conciete a ră lîn d p»in ca l gi ijilo i ii m anifestă m ai m u lt in te - lu i iiig a t" si altele.
num ră p a trio tică anul trecut a început a ici construc Acum . oam enii de aici şi-au p io - ca sp a ţiu l v e c lm llu i local de şcoa cule cum in fluenţează asupra creş D ispuu îrid de un bogat m a te iia l
lu cră ri în valoare ţia unei şcoli noi, căci cea veche nu pus să intro du că şi in casele lo r cu lă să fie necoiespunzâtor. Dc aceea, ies şi faţă de prevenirea şi com ba docum e ntar ca : planşe, d ia film e ,
;le 425.600 lei. re mai corespundea ce rin ţe lo r. Era o în anul trecut şi a ici a început cons te rii pro du cţiei de lapte hrănirea terea b o lilo r la an im a lele pe care m u la je ele. le c to rii ccrcui’ilo r de
lu crare care necesita fo n d u ri im p o r ren tu l electric. P entru aceasîă lu
venind pe cap de ra ţio n a lă şi icspeetaiea p io g ia m u - le au »n ingi ijii e. E fo rtu rile depuse aici acoidă o m are atenţie a p lic a ţii-
tante. Cei din T irn ă v iţa s-au dove crare au şi s tiin s peste 15 000 lei. tru c ţia un ui nou local. In prezent,
lo cu ito r 105 Ici d it şi de data aceasta oam eni cu in i Nu lip site de im p o rta n ţă sînt rea cl se a flă rid ic a t în ioşu şi acopei it. lu i de gi ajd. T o t eu acest p rile j, de m e m b rii coo pe iative i agricole lo r practice. A stfe l, una din le c ţii,
respectiv cea cu p i'iv ire la pre pa -
Dar, dincolo de ţia tiv ă şi din resurse locale au p ro liz ă rile din sa lu l de cen tru B iă - Ca şi în celelalte sate, ce lâ ţe n ii au pentru o in ţe le geie m ai tem einică din Veţel — brigada M in tia — de iui-ea coce nilor de p o rum b şi ad
bresle c ifre sint cu ra t 120 m c. pia tră p e n tru fu n d a nişca. a celor predate, le rto n il P e tiu N e- a-şi însuşi noi cunoştinţe agrozoo m in istra re a lo r în hrana b o vin e lo i1
laptele, acele rea ţie, au con fecţion at 60.000 bucăţi că p a itie ip a t la a c ţiu n i de m uncă pa- g iila a organizat şi o dem onstraţie tehnice ii ajută să o b ţin ă rezultate
— Cu douăzeci de ani în u im ă — a a vu t num ai un cara cte r pra ctic.
liză ri cu care toţi răm idă, au p re g ă tit va ru l necesar. triotîcâ p e n tru construcţia şcolii.
lo c u ito rii com unei B iânişca au în Si, p o rn iţi la rid icare a c lă d irii, in spuneau m ai m u lţi p a itie ip a n ţi la O am eni h a in ic i şi bunî gospodari,
cheiat un an rodnic în întrecerea pa mai p u ţin de trei lu n i au te rm in a t adunarea populară de du m in ică — lo c u ito rii com unei Brănişca, s-au în-
trio tic ă pentru gospodărirea şi în lu c ră rile de roşu şi acoperişul. S-au şcoala fun cţiona in tr-o cameră de g iijit şi de unele lu c iă ii de în fiu -
frum useţarea satelor. efectuat ia această lu crare nu mai 4 4, pro p rie ta te a m oşierului. M u ltă
D u m inică, in cadru) a d u n ă rii p u ţin de 17.000 ore de m uncă pa V. FURIR
populare cetăţenii din Brănişca au trio ţii j , econom isindu-xe 119.334 lei v i eme i cţeaua de în a ltă tensiune tre
fă cu t b ila n ţu l în irc c c rii pa trio tice faţă de costul prevăzut in deviz. cea pe lingă noi. N oi nu ne puteam ( C o n t in u a r e In p a g a 3-a)
p e n tru gospodărirea şi în fru m u se ţa D ar ceea ce oam enii au p o rn it să
rea satelor. In acelaşi tim p ei au După predarea
facă în com una Brănişca nu se re lecţiei, la cercul
com parat tab lou l de odin ioa ră al co zumă doar la atît. Extinderea folosirii materiilor prime viticol anul III de
m unei cu cel dc azi. la cooperativa a-
— Cine d in noi, spunea tov. U n
g u r T ra ia n , nu-şi am inteşte cum a- sintetice în industria uşoara
Si vite lu c ru ri nu sc pot povesti gricolă din Rucer-
despre cc a fost şi cc este azi. învă răta od in ioa ră satul T irn a va . Casele dea sc poartă dis
ţă to ru l Ioan S im ion din satul T ir- In scopul o b ţin e rii unoi1 pioduse te de stofe cu rezistenţă m ărită, şi- cuţii aprinse în
erau m ai toate din lem n şi acope cît m ai va ria te cu ca ra cte ristici su
nă viţa arc aproape 30 dc ani de eînd fo n a b ilita te redusă. P relucrarea în jurul planşelor
şi-a asum at nobila m isiune de a-i rite cu paie. Astăzi, nu m ai găseşti perioare, colectivele in ti epi indei ilo r fila tu ra pieptănată a lin u rilo r, ro m i- despre soiurile de
d in in d u stria uşoară e xtin d folosi- neşti în amestec cu fib re chim ice se
învăţa pe co p iii din sat slova că r nici una din ele. S-au co n stru it a l struguri şi altoirea
»ea m a te riilo r p rim e sintetice. A st va extinde, c o n trib u in d la îm bună viţei de vfc.
ţii. A postola tu l a fost greu. O am e tele d in cărăm idă, tra in ice şi să fel, în anul 1965 se voi- u tiliz a cu tăţirea c a lită ţii pioduselor.
n ii săraci nu aveau cu ce-şi trim ite nătoase. 2.400 tone m ai m u lte m a te rii prim e In in da sti ia bum bacului, unde s-a
c o p iii la şcoală. A cum insă, to tu l s^a Jn u ltim ii a n i satul T irn a va a fost sin te tice d c c it în anul trecut O bună in tro du s folosirea fire lo r chim ice în
schim bat. ra d io fic a t ia r d in c o n trib u ţia şi p rin parte d in acestea sînt destinate in anul trecut, se va realiza in 1965,
d u s trie i lin ii. P rin introducerea pe pe baza re z u lta te lo r o b ţinu te , un m i
— O am enii d in T irn ă v iţa şi-au m unca ce tă ţe n ilo r s^au co n stru it un
scară m ai la rgă a a m e ste curilor de lion m.p. ţesă tu ri de bum bac In a-
propus să fie în pas cu vrem ea, spu căm in c u ltu ra l, un nou local pe n tru
lină cu fib re p o lla m id ice şi polies- mestec cu fire poliesterîce.
nea în vă ţă to ru l Ioan S im ion în ca m agazinul cooperaţiei. A n u l trecut terice s-au obţinut sortimente boga- (Agerpres)