Page 94 - 1965-01

Nr. 3137
Pag. 2 Drumul socialismului

INTERVIU EXPRIMAREA ORALA INTREPRIHOEREA FORESTIERA COBRA
COLECTIV raionul Mia, regiunea Hunedoara

cir CADRELE A N G A J E A Z Ă I M E D I A T :
DIDACTICE Şl SCRISA A ELEVILOR — un inginer exploatare pentru

centrala I. F.;
— un tehnician pentru serviciul
Răspunsul tov. ION BlLDEA.
învăţător emerit, director adjunct la Şcoala generală de 8 ani Simeria investiţii, la centrala I. F.
— un revizor contabil pentru
centrala I. F.
Constat cu b u c u r ie că in te r v iu l c o le c t iv d e s ch is de iar, p e de altă pa rte, le în le sn e şte p o s ib ilita te a să
zia ru l „ D r u m u l s o c ia lis m u lu i“ g ă seşte u n e co u tot m a i în ţe le a g ă şi să stăpînească lim ba cu b o g a te le şi v a ­ — un tehnician exploatare pentru
m a r c in r in d u r ile c a d r e lo r d id a c tic e din r e g iu n e a ria tele ei e x p r e s ii şi cre a ţia cu ltu ra lă a poporului sectorul Dobra
n oastră. P r o p u n e r e a to v a r ă ş e i p r o f e s o a r e lu lia n a S p i- n ostru. — un tehnician exploatare pentru
n c a n u de la A l b a lu lia , d e a d e z b a t e la acest in ­
In d e z b a t e r e a p r o b l e m e i de m a i sus p o t s ă -şi a d u că
terviu p r o b l e m e l e p e c a r e le rid ic ă fo r m a r e a u n e i co n tr ib u ţia nu n u m a i p r o fe s o r ii de l im b a r o m in ă sectorul Zam
e x p r im ă r i o r a le şi s crise c o r e c t e la elevi, o a p r e c ie z — un tehnician silvic la ocolul
şi în v ă ţă to rii, ci, c o n s id e r , că toa te c a d r e le din in v ă -
şi eu ca f o a r t e b in e v e n ită . D e fa p t, aceasta este u n a
ţă m in t, p r e c u m şi p ă rin ţii elevilor. Dobra.
d in tr e ce le m a i im p o r t a n t e s a rcin i c a r e stau in fa f a
In a r tic o lu l de fa ţ ă m ă v o i o p r i d o a r la u n a din
tu tu ro r c a d r e lo r d id a c tic e , in d ife r e n t de m a te r ia p e Angajarea se (ace în conformitate cu pre­
la tu rile p r o b l e m e i n o a s tre — citirea — u r m în d ca
c a r e o p r e d a u . O e x p r i m a r e c o r e c t ă , fă c u t ă cu u ş u ­
rin ţă, atit ora { cit şi scris, co n stitu ie p e n tr u elevi, in d is cu ţiile v iito a r e a ce a s ta să f ie c o m p le t a t ă d e vederile H.C.M. nr. 1053/1960.
p e de o parte, g a ra n ţia în ţe le g e r ii şi în su şirii t e m e i­ alţi to v a ră şi c u e x p e r ie n ţ ă şi să fie d e z b ă tu te şi a lte
n ice a c u n o ş t i n ţ e lo r la toa te o b ie c t e le d e in v ă ţă m în t, a s p e c te le g a le de g ra m a tică , c o m p u n e r e , le ctu ră etc.
UNELE ASPECTE OIN PRACTICA acestea : „Ce frum oasă a fost, tova­ In tr -u n a din lib r ă r iile d in P e t r o ş a n i a n sosit n oi cărţi iar o dată 6RUPUL ŞCOLAR C.F.R. TIMIŞOARA
ţin u tu lu i, trezind la elevi stări emo­
tive, m anifestate p rin e x p rim ă ri ca
răşe învă ţă to r" ! sau „M a i c itiţi-o o cu ele şi p r im ii p a s io n a ţi ai n o u t ă ţ ilo r ed itoria le. strada C. Rădulescu nr. 1
MEA LA CLASELE MICI d a tă ”. In m ulte ocazii am văzut în
och ii unora la c rim i sau stări de bu ­
curie. p o triv it în ch e ie rii p o ve stirii.
Incepînd cu trim e s tru l al III-le a , CORESPONDENŢII VOLUNTARI ţine examen de admitere pentru
P rim a mea preocupare la p rim ire a In expunerea orală a e le v ilo r de la clasa I. am scos întotdeauna în
e le v ilo r de clasa 1 a lo st în to t­ clasa I şi ch ia r şi a celor din cla ­
deauna, de a cunoaşte stud iul de pre ­ sele mai m ari — dacă vig ile n ţa nc-a cad rul c itir ii fragm entare, esenţialul Ş COA L A DE I M P I E G A Ţ I DE M I Ş C A R E
lecţiei, fo rm u lîn d cu a ju to ru l e le vi­
gătire preşcolară a fie că ru i elev. vo­ fost slabă — in tîln im s itu a ţii cind lo r id e ile p rin cip a le sub form ă de MULŢUMIRI DIN INIMA
cab ularul de care dispune şi stad iul u n ii elevi folosesc în povestire cu­ s u b titlu ri, p ro p o ziţii e n u n ţia tive sau
de fo rm a re al e x p rim ă rii Jui orale. vin te repetate mecanic, care dau Pe adresa z ia ru lu i nostru a sosit — încă de la internarea mea in pe data de 8 februarie 1965
p ro p o ziţii in terogative.
P entru aceasta, atunci cînd am cu­ u n ifo rm ita te p ro p o z iţiilo r. A stfe l in - o scrisoare semnată de tov. Gh. A - sp ita lu l u n ific a t din Hunedoara —
noscut ce elevi voi avea in clasa întîia, tiln im : „A fost un ger marş. Şi A m căutat ca p rin le c ţiile c itite paraschive, lăcătuş la În tre p rin d e re a se arată in scrisoare — am fost în ­
am căutat să am c ile o în lîln ire cu d u p ă a ia a îngheţat tnt rîu l. Şi după să trezesc la elevi interesul de a cu­ de co n stru cţii siderurgice H unedoara co n ju ra t cu căldură şi m i s-a dat Se primesc numai bărbaţi, absolvenţi ai şco­
v iito rii mei elevi încă în a in le de în ­ aia am mers cu pa tin e le ” sau : A - noaşte şi alte lu c ru ri in legătură cu în care îşi e xp rim ă m u lţu m irile pen­
ceperea cu rsu rilo r. P rin d iscu ţii a- lu n c i am ajuns în pădure. Şi a tu n c i cele citite. In acest scop. incepînd tru fe lu l atent şi com petent cu câ r e în g rijire a necesară. T ra ta t în ase­ lilor medii, cu sau Iară examen de mafurifafe
pro piate cu ei, sau cu p ă rin ţii aces­ G ina aude un foşnet. A t u n c i ea se ch ia r d in clasa I. am în d ru m a t si a fost tra ta t la sp ita lu l din lo ca li­ menea co n d iţii este şi firesc să-ţi re- în vîrstă de 18— 38 de ani, cu domiciliu slabii
tora, m -ain e d ifica t întrucâtva asu­ sperie". O ri de cîte o ri am în tîln it lectura pa rticu la ră . A stfe l în trim e s­ tate. capeţi sănătatea în tr-u n tim p scurt.
pra sta d iu lu i lo r de pregătire. P entru astfel de s itu a ţii nu le-am trecut cu tru l al III-le a cu elevii clasei I am pe raza Direcţiei regionale C.F.R. Timişoara.
s e riile de elevi pe care i-a m pregătit vederea ci le-am corectat pe loc. organizat o v iz ită la biblioteca şcolii,
unde b ib lio te ca ru l a pregătit, sub In continuă creştere
la S im eria am lu a t legătura şi cu e- cerînd’ e le vilo r sâ arate cum am mai înscrierile se lac prin foaie stafiile C. F. R.
ducatoarea, eulegînd re la ţii preţioase putea spune fără să repetăm . Aceste form ă de expoziţie, c ă rţile accesibile
despre copii. d e n a tu ră ri si e x p rim ă ri greşite, dacă elevilor. Cu acelaşi p rile j b ib lio te ca ­ N u m ărul d e p u n ă to rilo r la C EC. lin ia a trag erii d is p o n ib ilită ţilo r bă­ sau la grupul şcolar C.F.R. Timişoara, pînă la
In perioada celor trei săptăm îni de nu sînt com bătute cu g rijă .şi aten­ ru l le-a arătat cum pot deveni si ei de la E xploatarea m in ieră T e liu c neşti s-a reuşit ca în anul 19G4 sol­
acom odare cu şcoala (perioada p :e - ţie in clasa I. avem de lu cru cu ele c itito ri şi care sînt o b lig a ţiile un ui este în continuă creştete. Aceasta dul agenţiei C E C . a m intite, sâ ci-ca­ dala de 5 februarie a.c. unde se pol primi
abecedară) folo sin d ilu s tra ţiile din in clasele urm ătoare, deoarec e elevii c itito r faţă de carte şi bibliotecă. se datoreste m ai ales fa p tu lu i că in scă cu 184.000 lei faţă de anul 1963.
m anuale, vizite le în cadrul şcolii, a de clasa I au o totală încredere în Desigur, procedeele folosite în fo r­ in cin ta e xp lo a tă rii a fost deschisă o şi informafii suplimentare.
satului, sau ora şului, c it şî a in s titu ­ sfatul şi c u v in tu i în v ă ţă to ru lu i lor. marea unei e x p rim ă ri orale şi scrise agenţie C E C . pro prie . D a to rită a cti­ AUR O R A C IO BAN U
ţiilo r şi în tre p rin d e rilo r, am an tre ­ „A şa a spus tovarăşul în vă ţă to r si sin t diverse. De aceea, este departe v ită ţii depuse in vinciul m in e rilo r pe responsabila agendei
nat pe m ic u ţii elevi la d iscu ţii si eu r u fa r a ltfe l’*, este exprim area de m ine gîndul că p rin cele relatate
fo rm u lă ri de descrieri legate de cele m a jo rită ţii e le v ilo r de clasa 1. aş 1i epuizat subiectul. A m căutat Cele discutate trebuie puse în practică
discutate. T o t în această perioadă O dată cu trecerea la predarea li­ doar sâ desprind cîteva din aspectele AUTOBAZA LR. T. A.
le-am prezentat e levilor, sub form a terelor. cerinţele noastre faţă de legate, in special, de exprim area de masă şi şah. am enajarea, cînd
de exp un eri orale sau pe bază de elev] cresc p rin form area trepta tă orală, rug în d în acelaşi tim p pe co­ M e m b rii U C .F S . de la asociaţia
sp o rtivă „L o co m o tiva " Subcetate au tim p u l va perm ite, a unui teren dc
ta b lo u ri şi ilu s tra ţii, cele mai accesi­ a d e p rin d e rilo r de muncă indepen­ legii mei ra în num erele v iito a re să
bile p o vestiri ca „M oşul şi ridichea", dentă, p rin antrenarea lo r la copieri vină cu com pletări şi noi procedee, făcu t de curî-nd analiza a c tiv ită ţii volei, ream enajarea te ren ului de P E TROŞANI
fotbal şi altele. Răm îne num ai
ca
desfăşurate în anul care a trecut.
„P un gu ţa cu doi b a n i” , ..Lecţia M â­ din carte, fo rm ulare a si scrierea cu­ peni n i a ne îm bogăţi în mod re­ cele discutate să fie puse în a p li­
Cu acest p rile j au fost sta b ilite o
n u ţe i" „C apra cu tre i iezi". „ A n ii si vin te lo r în clasă şi apoi ca lente pc»n- ci p ro r experienţa didactică. Aceasta serie de obiective care urm ează a fi care.
ba rosu l’* şi altele. In această pei ioa- Iru ac asă. este în folosul nostru şî al c o p iilo r duse la în d e p lin ire . P rin tre altele
dă i-am de prins şi pe ei să foi muleze încă de la a C-a lite ră predată, re ne-au fost în c re d in ţa ţi să-i creş­ IONEL BALO IU Angajează următoarele cadre calificate:
şi să expună st ui te . p ro p o z iţii le­ i-am deprins pe e le v ivsâ form uleze tem si să-i form ăm . s-a h o tă rît a se procura m a te ria lu l
gate de co n ţin u tu l d e scrie rilo r şi po­ şi alte cu vin te în afară de cele din s p o rtiv necesar d is c ip lin e lo r tenis corespondent
v e s tirilo r ce li s-au prezentat. m anual, folosind sunetele şi lite re le —- doi sudori calificaţi
T rebu ie să ară t că punctul nodal învăţate. Tem ele de casă le-am fix a t
în form are a e x p rim ă rii il constituie cu m ultă atenţie încă de la întoc­ în sudură electrică
în special perioada (la şei I. deoa­ m irea p la n u lu i calendaristic, căutînd Avem nevoie c e un director
rece aci în tîln e şti d ife rite stadii de sâ fie c it mai variate şi să con sti­ şi oxiacetilenică;
pre gă tire din fa m ilie sau g ră diniţă, tuie un p rile j de muncă, e vi tin d co­
situ a ţie care pe u n ii copii ii descura­ pierea de cu vin te sau p ro p o ziţii. — zece mecanici auto;
jează şi-i face să nu voi beasi ă şi să O problem ă im p o rta n tă o consti­ activ n cămin cultural
fie in a c tiv i. îm i aduc a m inle de un tuie şi a ju to ru l fa m ilie i în efectua­ — doi lăcătuşi mecanici.
elev, crescut de bu nici, pe ta ie foar­ rea tem elor. Ţ in in d seama de acest
te greu l-am d e term in at să vorbeas­ lu m i am ,căutat .ca şedinţele, lunare A cum rîtiv a ani. noi. lo c u ito rii sa­ putea să treacă pe la căm in? Ei, în faţa că m in u lu i câcî lacătul mare
că. D in In fo rm a ţiile educ atoarei şi ale c it si in lîln irile cu p ă rin ţii,. p rin v i­ tu lu i Z d rn p ţi, din com una C rişcior, aici ii secretul in a c tiv ită ţii. D irectoa­ si greu de pe uşa lu i nu ne-a lăsat Pentru cei necăsătoriţi se asigură
b u n ic ilo r am dedus cu nici In gră­ zitele mele la d o m ic iliu sau vizite le raion ul Brad. ne-am co n stru it un rea şi-a s ta b ilit un „pro gra m *1 pur sâ in tră m
d in iţă nu a vo rb it. A m m ă rit num ă­ lo r la scoală, să devină un schim b căm in c u ltu ra l de toată frum useţea. m atin al pe care nu vrea să-l în­ Ce facem fra ţilo r, ne-am zis? Un- cazarea în căminul autobazei, pre­
ru l v iz ite lo r la d o m ic iliu l elevului, de experienţă, un în d ru m a r pe ntru A m adus m eşteri buni, am pus fie ­ calce in ru p tu l capului, cu a tit mai de-i directoarea? U n ii d in tre lo c u i­
povestind cu el despre jo c u rile pe p ă rin ţi. Este adevărat că au fost care d in tre noi um ă rul şi am rid ica t m u lt cu c ît locuieşte la C rişcio r şi tori, mai înd ră zne ţi, au plecat la cum şi masa, la cantina C. F. R.,
care le practică, despic p rie te n ii lui. şi u n ii p ă rin ţi — p u ţin i la nu m ăr — un căm in cum nu există a ltu l în nu la Z drap ţi. C rişcior s-o caute. Prea greu de gă­
La clasă am căutat să-l laud care, d in lr-o înţelegere greşită a a- raion. Aşa că lo c u ito rii satu lui, pe Noi ne-am între b a t de m ulte ori sit n-a fost. fiin d că oam enii ştiau contra cost.
si să încurajez scurtele sale ex­ ju to n ilu i ce trebuie să-l dea c o p ii­ dre pt cuvîn t. se m îndresc cu el. şi. credem că pe bună dreptate, de unde locuieşte Greu a fost însă să
p rim ă ri. A stfe l, abia în p e ri­ lor. sau din „d u io şie ”, nu în cu ra ja t Cinci localul că m in u lu i a fost gata. ce am ch e ltu it a tîţia bani. atîta m un­ fie convinsă că este necesar să vină
oada abecedară am reuşit să-l de­ la copii lenea, fă rin d u -le ci tem ele ne-am zis că de acum încolo o sâ că? Doar să avem o construcţie în sâ deschidă căm inu l. O am enii noştri
te rm in să vorbească. La sl'îrşilu l n- sau punînd pe fra ţii !or moi m nri să putem vedea si la noi in sat un pius în sat. sau, p rin căm inul c u l­ nu s-au descurajat. A u trim is 6 m a­
n u lu i şcolar şi în a n ii u rm ă to ri am le fac ă. Ac eşti elevi au rămas de fapt spec tacol, un film , vor avea oam enii tural, să ne bucurăm de roadele şină după directoare, poate. cine
avut satisfacţia că am reuşit să-l ne ajutoraţi, nedeprinsi cu munca in ­ unde să meargă in tim p u l liber. c u ltu rii noi de astăzi? slie, are nevoie de un m ijlo c de lo ­
fac să exp rim e în srris cele c itite dependentă. ordonată şi s o rtiţi n-si Dur lu c ru rile nu s-nu în lim p la t asn. De citva tim p existenţa că m in u lu i com oţie m ai modern. Dar. tot de­
sau auzite, sau să com pună liber. face temele cu a ju to r pînă în clasa A plauzele pe care noi le întrezăream nostru o „dem onstrează1* doar cele geaba. Răspunsul a fost im p la c a b il:
l'n alt aspect pe cnre-1 in lîln im In a lV -a si ch ia r mai tîrziu. nu s-au făcut auzite prea des la că­ două lăm pi fluorescente de la in ­ Tovarăşi, nu mai tot in sistaţi, că­
co p iii v e n iţi în clasa I este bagajul Incepînd cu perioada poslabccc- m inul nostru. Ne-am zis. că in toate trare care ard zi şi noapte (din spi­ m inul este în rep ara ţie".
de cu vin te şi expresii lip site de es­ dară şi în continuare cu clasele rit de economie). Ce reparaţie? In tr-a d e v ă r directoa­
tetica lite ra lă — uneori vulgare. Cu I I — IV. p re te n ţiile devin tot mai înce puturile, lu c ru rile m erg mai Poate nu scriam aceste i înd uri, rea avea „d re p ta te ": lipsea un b u r­
aceşti elevi am discutat in d iv id u a l m ari. In cadrul ob ie ctu lui lim ba ro ­ greu. C ăm inul este lînă r. d ire cto ru l dacă nu s-ar fi în lim p la t un fapt lan de scurgere a apei de pe aco­
si le-am ară ta t ce frum os se e x p ri­ m ină apar noi form e de muncă — la lei şi fără experienţă, şî. la urm a si mai neobişnuit in via ţa că m in u lu i periş din „cauza că ru ia " noi n-am
mă a lţi elevi şi că pot si ei să se ( i li rea, gram atica, com punerea <ji lec­ urm ei, succesele nu cad din cer, tre­ nostru. Despre ce este vorba? p u tu t viziona spectacolul a rtiş tilo r
e xp rim e la fel. B ineînţeles am avut tura. buie depusă o m uncă intensă. In tr-u n a din zile. aşa după cum de la clu b u l din G urabarza. Aşa că
în vedere sâ n u -i jignesc cu n im ic La c itire am căutat să folosesc pro ­ Şi asa, am fost înţelegă to ri, şi-am s-a înţeles directoarea că m in u lu i no­ aceştia, vrîn d -n e vrîn d . au tre b u it să
pe cei d in ţii. cedee variate. A stfel, uneori am în ­ aşteptat m ultă vrem e. Dar, din pă­ stru cu conducerea c lu b u lu i din Gu- facă cale-ntoarsă. M ă rtu ris im că
T ot în ce priveşte voca bu laru l, am ceput lec ţia pi in povestirea c o n ţin u ­ cate. aşteptăm şi astăzi. Tovarăşa rabai za, fo rm a ţiile artistice ale n- nicicînd n-am văzut atîta „g rijă *1
în tîln it copii care denaturează cu­ tu lu i. după rare am trecut la c iti­ D răghiţa R adulov, care deţine fu n c­ cestuia din urm ă trebuiau să pre­ din partea directoarei pentru că m i­
vintele. A stfe l, u n ii spun : m arşină rea model : alte ori, p rin discuţii pe ţia de d ire cto r al că m in u lu i c u ltu ra l, zinte un spectacol la Z d ra p ţi. Şi. nul nostru, fapt pentru care cerem
în loc de maşină, catredă în Inc de bază de ta b lo u ri sau ilu s tra ţii, am nu ştiu, de ce s-o fi supărat pe noi. p o triv it înţelege rii, fo rm a ţiile din organelor în d re p t s-o lase să stea
catedră, erion în loc de creion si co n tin u a t cu citire a model si apoi că prea ne face să aşteptăm . Ce-i G urabarzn au ve n it la ora fix a tă să acasă...
altele P entru îndreptarea acestor fragm entară L e c ţiile care sltrncsc drept. mai vine din cînd în cînd dea program ul. D o rn ici să vizionăm UN GRUP DE M U N C ITO R I
greşeli m -am fo lo sit de g ru p u ri de mai m ult interes din partea e le vilo r dim ineaţa pe la căm in, clar după- un spectacol, am lăsat to tu l şi... spre D IN C O M U N A ZDRAPŢI,
elevi cu cea m ai bună dicţiun e, pu- sin t cele cu caracter lite ra r şi care amiaza n-o găseşti de-ai căuta-o cu căm in. Ne-am adunat vreo 200-300 R A IO N U L BRAD
nînd să pro nu nţe întreaga clasă in aproape întotdeauna le-am c itit în lum inarea. De ce n-o fi venind după- de oam eni, plus a rtiş tii clu b u lu i din N R. — Răspunzind unei c ritic i fă­
cor, pe silabe, astfel de cuvinte. mod expresiv, cu tonul adecvat con­ masa, cînd oam enii sînt lib e ri şi-ar G urabarza. D ar ne-am adunat doar cute de ziar p rivito a re la căm inul
cultu ral din Zdrapţi. Sfatul popular
al raion ulu i Brad, cu adresa nr. 240
din 0.1 a.c„ printre altele ne com u­
ADUNARI GENERALE ANUALE IN COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE bune în producţie, p a rtic ip a n ţii la nică :
d iscu ţii p rin tre care iov. V isn rion „In prezent, ca urm are a m ăsurilor
Cvaşn, in g in e ru l agronom al u n ită ­ luate de tâ lre conducerea căm inului
Bilanţ bogat, si m ai ales îm p ră ş lie rii în g ră şă m in ­ xecu liv al S talului popular al co­
ţii, a arătat că este necesar sâ se
cultural, cu s p rijin u l com itetului e-
acorde o m ai m are ate nţie a p lic ă rii
munei Crişcior, şl aici (ca şl Ia
te lo r organice şi chim ice pe teren. Buceş) activitatea culturală este co­
respunzătoare".
T re b u ie să nu se m a i*re p e te lip s u ­
de sporire a rile m anifestate in cursul a n u lu i tre ­ In a rtico lu l dc mal sus.
A devărul eslc insă ccl consemnat
cut cînd această lu cra re nu a fost
de bună calitate şi ca urm are pro ­
d u c ţiile la c u ltu rile de porum b si
De la un an la altu l m e m b rii coope­ m einic rezervele şi căile dc sp o rire ra to ri au fost de a obţine v e n itu ri c a rto fi pe parcelele respective au de muzică p o p u la ră : M Inodora Ne­
ra tiv e i agricole dc producţie dîn To- a p ro du cţiei agricole sporite din tonte ra m u rile de pro­ fost dim inu ate. P entru realizarea meş, Nelu Ilu ţu şi Ion Serbau ;
18.30 Seară pe n tru tinere*. — em i­
teşti, ra io n u l H aţeg au o b ţin u t suc­ „Sc pot obţine recolte m ai bune, ducţie. care să c o n trib u ie la conso- unor v e n itu ri maî m a ri de pe hec­
cese de seamă pe lin ia s p o ririi p ro ­ au arătat in cu vin tu l lo r tov. N elu lidarcu economică a u n ită ţii. De a- ta ru l c u ltiv a t s-a prevăzut pentru siune realizată de M ih a i lonescu ;
d u cţie i agricole vegetale şi anim ale. a se semăna cu fasole şi dovleci in ­ 20,00 Radiognzela de seară ; 20.30
M ureşan, Solia V îrvo n i, V ic to r Mă- ceea, consiliul de conducere al coo­ M e lo d ii din film u l „V ese lie la Ae-
Acest lu cru a fost relevat în cad rul tăeşicnn si a lţii. Acest lu cru l-au do­ pe rative i a u rm ă rit îndeaproape l i ­ tercalaţi întreaga suprafaţa destina­ Si MB A TA 30 IANUARIE 1965
d ă rii dc .scamă a co n s iliu lu i de con­ tă p ro du cerii de po rum b pentru ca p u lro ” ; 20,40 M uzică ' de dans ;
vedit brig ă zile fruntaşe din cadrul vrarea către stat a tu tu ro r p ro d u ­ boabe. 21,25 C arnet plastic ; 21,40 P rogram
ducere p riv in d m odul de în d e p lin ire u n ită ţii. A stfe l, m e m b rii cooperatori selor contractate. Ca urm are a preo­
a .sarcinilor de pro du cţie pentru a- din Reia in ca d ra ti în brigada con­ c u p ă rilo r m anifestate în această d i­ D in d is c u ţiile p u rla te a re zu lta t că de rom anţe.
nul trecut, cît şi în d iscu ţiile m em ­ si în sectorul zootehnic există încă CINEMA RADIO
dusă de V ic to r Hnşca au o b ţin u i pes­ recţie, s-au predat in total 60 tone
b rilo r cooperatori. Rezultate bune te 2O.U00 kg. ca rto fi In hectar. Se­ grîn. 32 tone porum b, 188 tone car­ rezerve considerabile în sporirea P rogram ul I : o,OG C înlece şî TELEVIZIUNE
s-au în re g istra t m ai ales in ce p ri­ producţiei şi a v e n itu rilo r. P rin c ip a ­ D E V A : C lim a te — cinem atogra­
cretul acestui succes constă in a p li­ to fi, 13 tone l'loarea-soarblui, 570 jo c u ri populare ; 5,30 Le cţia de
veşte creşterea produ cţiei de po­ carea la tim p şi în mod d ife re n ţia t hl. lapte de vacă, 130 tone diverse la problem ă care trebu ie să stea în fu l „P a tria ” ; T re i plus două — c i­ gim nastică ; 5,40 M e lo d ii d is tra c ti­ 19,00 J u rn a lu l te le v iz iu n ii ; 19,10
ru m b şi ca rlo ri. C a n tită ţile de pro ­ cen tru l p re o cu p ă rilo r m e m b rilo r c o ­ nem atograful „A rta "; P E T R O Ş A N I: ve ; G, 10 M uzică in stru m e n ta lii ;
a lu c ră rilo r agrotehnice. La m lm rn legume etc. P rin v a lo rifica re a pro­ P en tru copii — C înteccle o m u lu i
duse p la n ific a te de a se obţine In porum bul ui. brigada c ondusă de tov. duselor a m in tite cooperativa a rea­ o p e r a t o r i este asigurarea unei boga­ Casa n e term in ală — cin em a to gra­ G,20 .lui naiul s a te lo r; 0,30 M ici fo r ­ de zăpadă ; 19.35 A v e n tu rile lu i
hectarul c u ltiv a t, au fost depăşite, a T ra n d a fir Lâzăroni a recoltat de pe liza t v e n itu ri care trec peste 900.000 te baze furajere . In legătură cu a- fu l „R e p u b lica ” ; G hepardul — se­ m a ţii de m uzică uşoară ; 6,45 Salut R obin Hood : Proba ju d e c ă ţii p rin
a ră ta t în ru v in tu l său iov. LăsCuţ ceasta, V ic to r Mălăe.ştean şi lenă- riile I şi II — cin em a to grafu l „7
unei:.» parcele 4 000 kg. boabe la hec­ lei. N o iem b rie "; LU P E N 1: în cu rcă tură voios de p io n ie r ; 7,10 D ansuri de lu ptă : 20,00 „C o ra b ia " si „T riş o ­
Babcs. Aceasta se dăruieşte in p r i­ tar. Pe aceste suprafeţe s-au a p lica i Succesele o b ţin u te în această d i­ şescu Cazac an spus că trebu ie să se estradă : 7,30 S fatul m ed icu lui ; r ii" : Desene anim a te ; 20,10 M u ­
m ul rin d creşterii g ra d u lu i d? me­ îngrăşăm inte organicei s-a asigurat recţie se dnlure.se in m are parte şi tină seama de fa p tu l că în anid pre­ blestem ată — cin em a to grafu l „C u l­ 7,45 S olişti de m uzică uşoara ; 8,00 zică populară tornincască : 20.40 In
canizare a lu c ră rilo r de p re gă tire a o densitate op tim ă eh» plante la u n i­ a c tiv ită ţii desfăşurate de către o r­ cedent o parte din fîneţe nu au fost tu ra l"; S IM E R IA ; Rebelul m agni­ S um arul pi esei ; 8,06 M elod ii popu­ faţa h â rtii : 20,50 Legenda în d ră ­
te ren ului, semănat. în tre ţin e re a «■ni­ ganizaţia de pa rtid , care a în d ru ­ cosite la tim p ceea ce a dus la în ­ fic — cin em a to grafu l „M u re şu l"; lare ; 8,30 S e le rţiu n i clin operete
tatea de .suprafaţă ia r toate lu cră ­ g o s tiţilo r ; 22,30 T e le -tn x i m e lo d ii;
tu ri lo r şi recoltat. Pe această ta lc registrai ea unor p ie rd e ri de recoltă. A L B A IU L IA : Aocattnne — cin e­
rile dc în g rijire s-au făcut la tim p mat şi /s p rijin it in mod perm anent clasice ; 9,40 M e lo d ii d istra ctive ro-
trebu ie relevat, a ară ta t v o rb ito ru l, şi dc bună calitate". con siliul de conducere al cooperati­ In scopul d e zvo ltă rii continue a sec­ m atog raful „V ic to ria "; 30 de ani m îneşti ; 10.03 Piese in te rp re ta te In încheiere : B u le tin de ş tiri.
i ă s p rijin u l p rim it din partea S.M.T., Adunarea a su b lin ia t fap tu l ciT vei a g ii col c. In cadrul procesului de to ru lu i zootehnic, astfel in c it nu­ de veselie — cin em a to grafu l ..23 de fa n fa ră ; 10,15 M uzică de es­ S port. B u le tin m eteorologic.
în anul precedent, a fost substan­ m ărul de bovine la 100 de hectare să A ugust"; SEBEŞ; S tră in u l — seriile
pe ntru obţinerea unor rezultate mai producţie, co m u n iştii au fost exem ­ tradă ; 10,45 „D in cântecele ie rn ii"
ţia l. Pe lîngă aceasta s-au folosit se­ plu în muncă pentru c e ila lţi coope­ ajungă la 34 capete, s-n prevăzut c u l­ 1 şi II — cinem a to grafu l „P ro g re ­ — program dc m uzica vocală ; Buletin meteorologic
bune în cadrul cooperativei a g rico ­
m in ţe valoroase, s-au aplicat în g ră ­ le de producţie este necesar ca e x­ ra to ri. Ei au ven it cu pro p u n e ri va­ tivarea cu plante fu ra je re a circa sul": Dragoste n e îm p lin ită — ci­ 11,00 M uzică populară din T ra n s il­
!20 de hectare precum si obţinerea
şăm inte pe însemnate suprafeţe de perienţa acum ulată de către b rig ă ­ loroase în vederea îm b u n ă tă ţirii ac­ ne m atograful „Sebeşul"; O R Ă Ş T IE ; vania ; 12,20 F o rm a ţii a rtis tic e de PEN TR U 74 OUE
teren im* munca a fost m ai bine o r­ zile fruntaşe să fie extinsă şi în ca­ tiv ită ţii. P eriodic organizaţia de de n u tre ţu ri în sortim ente c it mai am a to ri ; 12,40 D in cele m ai cu­
dife rite .
ncstabilă şi fa vo ra b ilă
V rem e
ganizată". d ru l celor care nu au o b ţin u t re­ p a rtid a a n a liza t fe lu l cum se des­ D in dezbateri a reieşit fa p tu l că Banda de laşi — cin em a to grafu l noscute m elodii po pu late ; 13,00 p re c ip ita ţiilo r. V in lu t va sufla clin
Despre acest lu cru au voi b it şi zulta te pe m ăsura p o s ib ilită ţilo r. făşoară munca în cadrul u n ită ţii şi m e m b rii cooperativei agricole de „P a tria "; Anaconda — cin em a to­ D in viata m uzicală a oraşului laşi: sectorul estic. T em p e ra tu ra s ta ţio ­
tov. V ic to r Roşea. A rtu r W aserm an In anul precedent si in sectorul n in d ica t co n s iliu lu i de conducere să producţie din 'roteşti sin t hotărâţi să g ra fu l „F la c ă ra ” ; H A Ţ E G ; Cauze 14,10 M uzică uşoară in te rp re ta tă nară; ziua va fi cuprinsă în tre — 5
şi J-lihai Isaeoni, b rig a d ie ri de cîmp. zootehnic s-au o b ţin u t succese dc ia cele mai p o triv ite m ăsuri care în muncească in acest an m ai bine şi să drepte — cinem a to grafu l „P o p u ­ de Sonia C ruceru şi Ionel M iro n ; şi - f ’2 grade, ia r noaptea între
Ei an a ră ta t că în vederea organiză­ seamă. E fectivele dc anim ale au fin a l să ducă la lich id a re a lip s u ri­ folosească toate c o n d iţiile existente la i"; B R A D ; U ra tu l nedrept al le­ 14,30 P rie te n ii lu i do -re-m i : 15,00 4-2 si — 7 grade.
rii ch ibzu ite a m uncii, form area u- sp o rit s im ţito r a jun gînd la G00 ta u ­ lo r existente. pentru obţinerea unor p ro d u cţii a- g ii — cinem atograful „St. roşie"; M uzică clin opera „F re is c h u iz " tio
nor brigăzi şi echipe p o triv ite ca rin e din care 256 v a d , MO porci şi In cadrul a d u n ă rii generale s-au gricole vegetale si anim ale cu m ult W e b e r; 15,30 A ctu a lita te a lite ra ra ; PENIRU URMĂTOARELE
m ărim e a avu t un rol im p o rta n t în peste 600 oi. In urm a v a lo rific ă rii prezentat şi m ăsurile tehnice şi o r­ mai spo rite fa lii de anul trecut. L O N E A : Dragoste la zero grade — 15,45 M uzică po p u la tă urgent i n hi -
produselor o b ţin u te de la aceste a- ganizatorice ce trebu ie luate în ve­ cin em a to grafu l „M in e ru l"; IU A ; 3 ZILE
desfăşurarea norm ală a procesului nă in te rp re ta tă de fo rm a ţia T rio
nim ale s-au încasat v e n itu ri băneşti derea le a li ză rii întocm ai a s a rc in i­ A L E X A N D R U M Ă G U R E A N U A sasinul din cai tea de telefon —
de producţie. N um eroşi cooperatori G nu virda : 1G,30 E m isiune m uzica­ Vrem e nestabilă, fa v o ra b ilă pre­
care se rid ic ă la suma de 574.000 lo r de producţie pe acest an. In ve­ a ctivist al C o m ite tu lu i raional cin em a to grafu l „L u m in a ". lă de la M oscova ; 18,00 In te rp re ţi c ip ita ţiilo r.
care au luat cuvintul au analizat te­ iei. Preocupările membrilor coope­ derea o b ţin e rii unor rezu ltate m ai Haţeg al P.M.H.