Page 95 - 1965-01
P. 95
T J r' 313> Drumul socialismului rog: 3
ale POPULAR
c o m u n iştii C.hcorghe D ră g liici, Ion In a n um ite zile clin săptăm ină (lu cut, circa 80 la sută clin problem ele term ene pentru fiecare caz în parte,
T rifu , E ron im Tibea, Io sif Răduţ si nea. m iercurea şi vinerea) pe culoa rid ica te mi fost rezolvate pe loc sau ia r la urm ătoarea audienţă fiecare in
a lţii s-a s u b lin ia t fa p tu l că iov. T. rele S fa tu lu i p o p u la r al ora şului re in ziua urm ătoare. Iată un exem plu. form ează asupra m od ului de rezo l
Bodeanu se num ără p rin tre cei m ai gional H unedoara, se observă o a n i Tov. M aria T u fla n . pensionară in vare, despre m ăsurile luate. R ezul
tin e ri im p ieg aţi de m işcare căruia m aţie deosebită. Acestea sint zile virstă de peste GOdeani s-a prezentat tatele s in t aduse la cunoştin ţa celor
i s-a în c re d in ţa t să coordoneze in fix a te p e ntru audienţe. Oam eni ai in audienţă a ră tin d că im o b ilu l in interesaţi, p rin g rija b iro u lu i de re
tu ra a 11-a dc la blocul cle ctro -d in a -
Cresc rîîîdisrile m ic întreaga a c tiv ita te d in sla ţie , m un cii de d ife rite vîrste sau p ro fe care locuieşte este d e te rio ra t şi nu cla m a ţii şi sesizări din cad rul secţiei
sii. din oraş o ri clin com unele apar
mai poate lo cui în el. F iin d trim isă
s e c rc ta ria t-a d m in is tra tiv a sfa tu lu i
sarcină de care se ach ită cu m ultă ţinătoare. care au de c la rific a t an u o com isie la faţa loculu i, aceasta a popular, p rin adrese scrise sau ve r
m ite problem e ori de fă cu t p ro p u n e ri
organizaţiei con ştiin ciozita te . C u vin te de laudă pe ntru mai buna gospodărire şi în s ta b ilit că cele arătate corespund bal.
re a lită ţii. Pe parcurs tovarăşei M aria
s-au spus şi despre tîn ă ru l Ion C ion
S in t d ife rite pro blem ele cu care
tă arătîndu-se că acest tovarăş are frum use ţare a stră zilo r, c a rtie re lo r T u fla n . i-a fost rep artiza tă o garso cetăţenii se prezintă în. audienţă. A m
de bază o bună pre gă tire p o litică şi p ro fe o ri com unelor, v in cu încredere la nieră in tr-u n bloc. Ţ in in d cont că sp icu it doar citeva din re g istru l tin u t
sională. Ţ in in d cont de m e rite le pe sfatul p o p u la r pe ntru a discuta cu este in virstă şi singură sfatul popu cu m u ltă răspundere de tov. N ico
care le au, co m u n iştii nu votat in m e m b rii c o m ite tu lu i executiv. la r i-a dat s p rijin u l necesar pentru lae Ş endroni, şelul b iro u lu i de re
B iro u l org an izaţie i de bază P.M.R. u n a n im ita te p rim ire a Iov. T ra ia n A m sp icu it cîtevn din problem ele a-şi transp orta lu c ru rile la noua lo c la m a ţii si sesizări din cadrul sfa
d in sta ţia C.F.U. S im c ria -rilâ to ri a- Bodeanu şi Ion C iontă, in rin d u rile rid ica te la au d ie n ţe , şi m odul cum cuinţă. tu lu i p o p u la r care de a ltfe l p a rticip ă
corclă n n iliă atenţie m un cii de p ri- c a n d id a ţilo r de pa rtid . sau rezolvat. De c u rîn d au ve n it iu In au dienţă s-a prezentat şi un la toate audienţele.
au dienţă la tov. V io re l Râceanu, pre
pnvire in p a rtid a celor mai buni Despre a ctivita te a c a n d id a tu lu i de gru p de lo cu ito ri ai c a rtie ru lu i S lu - In discuţia avută. tov. V. Răcea
m u n c ito ri. In acest scop se poale p a rtid C ornel M u n te a n u au v o rb it şedintele c o m ite tu lu i executiv, m ai fit din oraşul H unedoara. Ei au ară nu. preşedintele c o m ite tu lu i executiv
m u lţi cetăţeni din noua aşezare C in-
su b lin ia preocuparea ce există pen m u lţi com u nişti Ion H nţeganu, N i- ciş-C erna a ră lin d că aici pe ntru des tat că conducerea I G O H. a retras al S fa tu lu i p o p u la r orăşenesc H u ne
t r u continua îm b u n ă tă ţire a m u n colae D ănilă, V asile C iocoiu şi a lţii făşurarea c irc u la ţie i in bune con- autobuzul de pe traseul S tu fit. din doara. despre organizarea şi desfă
c i; de educaţie in ritu lu i org an iza au ap reciat că în tim p u l s ta g iu lu i d iţiu n i este necesară con stru ire a unui cauza d ru m u lu i accidentat. F iin d şurarea a u d ie n ţe lo r ne relata:
ţie i U.T.M . si a a c tiv u lu i fă ră de de candidat, tov. M un te an u şi-a în n u m ă r de 4 podeţe. De asemenea au prezent la audienţe şi şeful secţiei — C o m itetul exe cutiv al S fa tu lu i
p a rtid . Cei m ai b u n i com u nişti cum d e p lin it toate sa rcin ile ce i-au fast cerut s fa tu lu i po p u la r să găsească d ru m u ri, şi-a notat propunerea lo cu i po p u la r al oraşului H unedoara acor
s in t Y asile G h iu rn , G heorghe D ră - în cre d in ţa te de către b iro u l o rg a m odalitatea pe n tru aprovizionarea to rilo r respectivi ia r a doua zi s-a dă o atenţie deosebită a tit ţin e rii cu
g h ici, C ornel U alaciu, R om ulus Bo- nizaţie i de bază P.M .R. Ca sef nl tu ce tă ţe n ilo r respectivi cu lem ne de deplasat personal la faţa lo culu i re g u la rita te a z ile lo r de audienţă c it
ia n ţu , Ion B irceanu. Ion M oţ. Ion rei a H I-n dă dovadă de m u ltă p r i foc d in tr-u n parchet cu d ru m u ri lu in d m ăsuri de am enajare a tra şi fe lu lu i cum sin t organizate a-
T r ifu şi a lţi co m u n işti m ai v irs ln ie i, cepere şi s îrg u in ţă reuşind să aducă p ra ctica b ile pe tim p ele iarnă. P entru seului respectiv. A stfe l, în m ai p u cestea. Nu rare sin t ca zu rile cinci
cu exp e rie n ţă în munca de p a n id schim bu l de noapte la n iv e lu l ce a se da un răspuns sig u r celor ve n iţi ţin de o săptăm ină autobuzul a fost venim din teren de la zeci de k ilo
şi profesională, se ocupă de creşte lu i de zi. T u ra pe care o conduce a în audienţă a fost chem at şeful sec pus din nou in circu la ţie . m etri pe ntru a p a rticip a la audienţă.
rea şi educarea to v a ră ş ilo r din ac fost declarată frunta şă în în tre ce ţie i d ru m u ri şi p o d u ri din cad rul T ovară şul L in g u ra r T ra ia n fie In Facem acest lu cru pe n tru a nu du
tiv u l fă ră de p a rtid şi a m e m b rilo r rea socialistă pe a m il 19G4. sfa tu lu i p o p u la r şi şeful o co lu lu i s il Cabana nr. 24 H unedoara a s o lic ita t ocazie la a n im ă ri şi astfel cetăţea
org an izaţie i U .T.M . A p re c iin d u -i a ctivita te a depusă şi vic care au stat de vorbă a m ă n u n ţit lă m u riri asupra fo rm e lo r ce trebuie nul să fie ne voit să facă d ru m u l de
Recent, in ca d ru l a d u n ă rii gene n iv e lu l p o litic in con tinu ă creştere, cu cetă ţe nii respectivi. A doua zi a în to cm ite pentru a putea in fia un mai m u lte o ri p e ntru o problem ă.
ra le a org a n iza ţie i de bază au fost adunarea generală a org an izaţie i dc fost trim isă o com isie la faţa locu copil, lă m u riri care au fost dale pe P rog ram u l de audienţe este res
puse in d iscu ţie c e re rile tov. T ra ia n bază 3 h o tă rît în u n a n im ita te p rim i lu i In propunerea căreia a fost des loc de şeful b iro u lu i tutelă din ca pectat întocm a i, se stă de vorbă cu
Bodeanu si Ion C iontă de a li p r i rea iov. C ornel M unteanu in rîn - chis un parchet în apropiere, de d ru l s fa tu lu i popular. B ă trin u ) S lă tiu calm şi răbdare cu fiecare cetăţean
m iţi in rin d u rile c a n d id a ţilo r de d u riîe m e m b rilo r de pa rtid. unde urm ează să se aprovizioneze cu A nto n din com una C inciş a fost în care se pre zin tă in audienţă, căutîn-j
p a rtid precum si cererea candida lem ne lo c u ito rii n o ii aşezări. Pentru d ru m a t Ja secţiunea de prevederi so du-se pe c it posibil să se rezolve pe
tu lu i de p a rtid C ornel M unteanu de EMIL CRETU con stru cţia celor p a tru po d u ri a fost ciale pe ntru a depune un dosar in Ioc problem ele rid icate . Se dau lă
a fi p rim it in rin d u rile m e m b rilo r o rg an izator nl grunei de p a rtid în to cm ită docum entaţia necesară, vederea a co rd ă rii un ui a ju to r oca m u ririle cu ve n ite c h ia r şi celor care
de p a rtid . In d is c u ţiile p u rta te de nr, 3 S taţia C .F .Î. S im ena fiin d alocată sum a de 58.000 lei. zional în bani sc prezintă in audienţă şi p re zin tă
M e rită a fi su b lin ia tă in iţia tiv a Desigur că m ai sin t şi problem e lu c ru rile in m od eronat. In fe lu l a-
Cerc de economie concretă bună fo lo sită de m e m b rii c o m ite tu lu i care nu se pot rezolva pe loc. ele cesta cetă ţe nii au căpătat încredere
e xe cutiv care so licită să p a rticip e la cerind tim p m ai îndelungat. Toate in m em b rii c o m ite tu lu i exe cutiv care
organizează audienţele.
cu o bogată activitate audienţe to ţi şefii s e c ţiu n ilo r sfa tu acestea sin t notate de şefii secţiu
lu i po pu lar, pu tin d u -se astfel c la ri
în a lta ca lifica re p r o fe s io n a l ă a r e c t ific a to r u lu i d e in te r io a r e M ih a i
fica pe lo c problem ele ridicate. In fe n ilo r respective ia r la s firş itu l fie A N G E L A U N G H E R E A
V la d , l-a situat p r in tr e m u n c it o r ii a p re cia ţi ai a te lie r u lu i m e c a n i c n r . / lu l acesta la cele peste 1.100 audienţe cărei zile dc audienţe se ţin e o scur redactor la staţia de ra d io fica re
D a to rita p re o cu p ă rii org an izaţie i s o rtă rii a rg ile i re fra cta re , îm b u n ă tă
al I C.S.' H u n e d o a r a . care au fost în re g istra te in anul tre tă şedinţă in cadrul căreia sin t fix a te din oraşul H unedoara
dc bază P.M .R. faţă de buna desfă ţire a d o za ju lu i şi u rm ă rire a s tru c tu
şurare a in v â ţă m în tn îu i de p a rtid şi r ii g ra n u lo m e tricc p e ntru continua El e x e c u t ă n u m a i lu c r ă r i d e b u n ă ca lita te rea lizln d u ^ şi to to d a tă in
a g rije i pe care o m anifestă propa rid ica re a c a lită ţii produselor. în m o d rit m ic s a r c in ile d e plan.
ga nd istul loan A ldcş, cercu l de eco fă p tu ire a lo r va conduce la o b ţin e
nom ie concretă de la Fabrica dc rea de noi succese in lu pta pe ntru
produse re fra cta re d in IJaru M ure realizarea si depăşirea p la n u lu i de n î n t r e p r i n d e r i c o n l i n u ă
desfăşoară o vie a ctivita te . L e c ţiile pro du cţie la to ţi in d ic a to rii. D I N C O L O
predate au întotdeauna un co n ţin u t
bogat, in strinsă legătură cu s a rc i In ceea ce priveşte co n trib u ţia producţie. L u c ră to rii de aici, în d ru
c u rs a n ţilo r la dezbaterea problem e
n ile concrete ale cui'sa nţilor. Acest lo r in cad rul s e m in n riilo r şi a p ro m aţi de o rg an izaţia de p a rtid , şi-au
lu c ru asie ilu s tra t şi de fa p tu l că p u n e rilo r făcute m erită a fi eviden D E C I T E V A C IF R E ş i r u l s u c c e s e o organizat bine munca, au fo lo sit ra
to ţi cu rs a n ţii poartă d is c u ţii v ii, fac ţio n a l m aşinile, au redus d u rata re
p ro p u n e ri p riv in d îm b u n ă tă ţire a ţia tă a ctivita te a tov loan Tonder, p a ra ţiilo r. C adrele tehnice, re p a rti
procesului de producţie. D in tre a- Ion Dan, N icolae Tonder, F e tru A n - In u n ită ţile in d u s tria le din re g iu cu D u m itru de la depoul de locom o zate ju d icio s pe sch im b u ri, i-au m o
( U r m a r e din pag. I) Cinci tov. S abin B o ticiu , vice p re
cestea a m in tim : m o d ifica re a dispo draş şi a lţii. nea noastră întrecerea socialistă este tive Petroşani munceşte zi de zi cu b iliz a t pe m u n cito ri in realizarea
z itiv u lu i de com andă la presa cu N S liU C U E/V m tise ţa re. In anul care a trecut ei şedinte al C o m ite tu lu i exe cu tiv al vie, m obilizatoare. C olectivele de m u lt spor De cu rin d în rem iză a ritm ic ă a p la n u lu i, le-au a ră ta t co n
fric ţiu n e , c o n tro lu l p rin sondaj al corespondent au rep ara t şi în tre ţin u t 4 km . de S fa tu lu i p o p u la r regional a in m în a t m u n cito ri, in g in e ri şi te h n icie n i se fost in tro du să lo com o tiva 230 187 la cret cum tre b u ie să lucreze p e n tru
„D ip lo m a dc com ună fru n ta ş ă ” , cei
d ru m , au c u ră ţa t 1.000 m. şan ţuri, pre zen ţi au iz b u c n it in aplauze. Era preocupă îndeaproape de organizarea care trebu ia efectuată rep ara ţia tip obţinerea un or randam ente sporite.
Ca urm are, in anul 1964 co le c tiv u l
La gazeta de perete au p la n ta t peste 2.000 bucăţi pom i sem nul b u cu rie i ce o sim ţeau pen judicioasă a m uncii, folosirea din IIR D , O rgan izindu -şi bine munca, reviziei de vagoane d in S im e ria
o rn a m e n ta li ctc. p lin a ca p a cită ţii m a ş in ilo r şi u tila lu c ră to rii din această echipă au scur
tru aprecierea făcută. De aseme je lor. respectarea proceselor tehno tat cu 4 zile d u rata rep ara ţiei. tria j şi-a în d e p lin it p la n u l dc p ro
La fiecare d in lu c ră rile a m in tite
Gazeta de perete „M eşteşu ga rul" Pină acum au fost re c ru ta ţi 22 co d e p u ta ţii S era fim M atei, M iro n M a nea, un ui m are nu m ă r de cetăţeni logice de fa b rica ţie , în tă rire a d isci C o lectivu l de m uncă de la depoul ducţie cu 34 de zile în a in te de te r
a org an izaţie i de bază P.M.R. de la respondenţi care, in urm a in s tru irii tei, L a u re n ţiu Popa, P etru Ursa, L i- le-au fost în m in a te insigne de „F ru n p lin e i în muncă, reducerea tim p ilo r C.F.U. Petroşani se preocupă îndea men.
cooperativa meşteşugărească „R e te organizate la începutul acestei lu ni, via Rusu, Nieoîae N e griia, R usalim ne p ro d u ctivi. Ca u rm a re pe graficele proape de îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii re E xpe rie nţa clobîndilă este la rg răs-
za tu l" d in Haţeg aduce o valoroasă p a rticip ă a ctiv la a p a riţia fiecărei Doda si a lţii şi-au făcut s im ţită pre taş in gospodărirea sa te lo r". în tre c e rii socialiste se înscriu zi de p a ra ţiilo r. Dacă în a in te vrem e m un p in d ită şi in acest an. În tre g u l colec
c o n trib u ţie la m obilizarea tu tu ro r e d iţii «i gazetei de perete. M a ria zenţa din p lin. S in t re zu ltate şi a p recieri, care zi succese to t m ai frum oase. c ito rii a te lie ru lu i nu puteau executa tiv se preocupă îndeaproape de îm
lu c ră to rilo r p e n tru în fă p tu ire a sar Slancu, A u re l Şeroni, G hcorghe M ă r D u m inica trecută, m unca desfăşu m obilizează oam enii. De a ltfe l, toţi toate re p a ra ţiile , m u lte locom otive b u nă tă ţirea con tinu ă a o rg a n iz ă rii
c in ilo r dc plan. C o le ctivu l gazetei gineam ! şi A le x a n d ru C ra in ic s in i rată în ca d ru l a c ţiu n ilo r p a trio tice cei prezenţi la adunare şi-au e x p ri Sub rebutul admis erau trim is e la alte depoun pentru m un cii, aplică in pro du cţie m ăsuri
de perete (responsabil V ic to r Udroă) a fi reparate. în prezent toate loco eficace. P entru repararea vagoane
cîţiva d in tre aceia ca ic au redactat d in anul 1964, de către cetă ţe nii co m at h o lă rîre a de a o b ţin e în noul m otive le depoului sc repară aici. si lo r s-a am enajat un canal ilu m in a t,
îsi desfăşoară a ctivita te a după un m ateriale le cele m ai interesante, n - m unei B rănişcn, a p rim it o în a ltă In anul 19G4 co le ctivu l ele muncă in plus s-au reparat şi locom otive de care pe rm ite executarea re p a ra ţiilo r
plan de m uncă, a rtico le le fiin d preciatc de c itito ri. apreciere. Pe baza re zu lta te lo r o b ţi an rezu ltate cu m u lt m ai bune în de la secţia b lu m in g a C.S. H une la alte depouri. C alitatea re p a ra ţiilo r
schim bate cu re g u la rita te de 2 o ii S. N1CU nute, com una a ocupat locul III pe a c ţiu n ile gospodăreşti şi de în fru doara şi-a depăşit s im ţito r p la n u l de efectuate a p rim it întotdeauna c a li de lu cru şi pe tim p u l n o p ţii. Se v o r
pc lună. corespondent regiune in întrecerea p a trio tică . museţare:' producţie. Acest succes i-a m o b iliza t intro du ce conducte de ulei în grupa
pe m u n c ito rii, in g in e rii şi te h n icie n ii fic a tiv u l „excelent". lin iilo r de plecare, e lim in in d u -se
de aici la obţinerea un or re a liză ri C lO NESC U tra n sp o rtu l u le iu lu i de către m u n ci
’ corespondent
m ai frum oase. D re pt re zu lta t, cu toa tori. Echipele de re vizie au fost în
DIN ACTIVITATEA ORGANIZAŢIILOR U. T. M. tic de la orc, nu pregăteau tem ele te că au în tim p in a t unele gre utăţi, tă rite cu m u n c ito ri c a lific a ţi.
indicate. A lţii au p rins gustul pa au reu şit să ob ţin ă re a liză ri bune In Planul de producţie, R ezultatele acestor preocupări sînfc
h a ru lu i ceea ce priveşte în d e p lin ire a p la n u bune. M u n c ito rii de aici îsi re a li
Faţă de aceste lip s u ri, adunarea lu i de p ro du cţie şi îm b u n ă tă ţire a ca realizat ritmic zează ritm ic sa rcin ile ele plan, exe
Să cultivăm la toii nem a luat o poziţie sănătoasă, a ju tin - cluse de in g in e rii S a la liu şi C o lum - C o le ctivu l de muncă de la revizia cută re v iz ii de ca lita te tot m ai
lită ţii la m in a te lo r. S ch im b u rile co n
du -i pe cei in cauză să înţeleagă în
bună.
ban şi-au depăşit sa rcin ile de plan
ce constă g ra vita te a
fa p te lo r
lor.
C. E M IL
S-a scos in evidenţă fa p tu l că aceste pină in ziua de 23 ia n u a rie cu 300 tone de vagoane S im e na tria j a d o b în d it corespondent
în an ul tre cu t o experienţă bogată in
lip s u ri puteau fi p re ven ite dacă o r şi respectiv cu 350 tune lam inate.
respectul mun g a n iza ţiile U .T.M . luau d in tim p m ă adus din p lin c o n trib u ţia tovarăşii
pcă
La obţinerea acestor succese şi-au
s u rile corespunzătoare, dacă creau
Fttsoi IIie. H uleam ă Sever, Popa Pe
o op in ie de masă com bativă îm po
triv a n e a ju n s u rilo r existente. tru. Ispas O ctavian, Locsei A le xa n
C a ra cte ristic a c tiv ită ţii e le v ilo r de dru . Roşu Petru, Bartn S igisniund şi
O rg a n iz a ţiile U .T.M . m ilitează cu peste J 400 de cadre de nădejde, toare problem e ale procesului in a lţii.
lo t m ai m u ltă consecvenţă pe ntru a m u n c ito ri cu tem einice cunoştinţe şi ru c iiv -o d u c a liv . In m en ta lita te a la G ru p u l şcolar profesional din C u D U M IT R U ST ROI E
crea şi dezvolta Ja tin e ri con ştiin ţa teoretice şi profesionale, care se a- unor elevi, p u ţin i la num ăr, mai per g ir — lu cru s u b lin ia t şi de adunare corespondent
ră sp u n d e rii fa ţă dc m uncă, faţa de ch ită cu cinste de sa rcin ile ce le-au sistă ici eon greşită că este su ficie n t — este răspunderea faţă de m uncă,
a v u tu l obs iese, respectul pe n tru tra fost încred in ţa le. M u lţi d in tre cei să sti să m in u ie şti un strung, o ra- g rija pentru pregătirea lo r m u ltila
teralei. L ip s u rile existente arată însă Reparaţii la timp
d iţiile re v o lu ţio n a re ale p o po rulu i care au a b so lvit şcoala îndeplinesc boteza, o freză sau a lte m aşini u n e l
ro m in , dragostea şi devotam entul fu n c ţii im p o rta n te in ap ara tu l dc te D in această cauză, ci nu dau ţoa că nu în toate o rg a n iz a ţiile de bază
d in şcoală, se desfăşoară o şi de calitate bună
p e n tru p a tria noastră socialistă. Pc p a rtid , de stat si econom ic, s in i m u n lă a te n ţia în su şirii cu n o ştin ţe lo r cc U.T.M
tâ rîm u l a c tiv ită ţii educative, C om i c ito ri cu îna ltă c a lifica re la cele sc predau la lim b a rom înă, m atem a muncă de perspectivă, nu se ia clin Sub d irecta supraveghere a şefu
te tu l ra io n a l U .T.M , O răştie a acu două uzine d in oraşul C ugir. tic i şi la a lic obiecte, m u lţu m in d u -se tim p poziţie com bativă faţă dc orice lu i de atelier, m a istru l Crişan loan,
m u la t o bună experienţă. A d u n ă rile In ca d ru l Şcolii profesionale clin să ob ţină note la lim ită . m anifestare de in d iscip lin ă . echipa de re p a ra ţii condusă de Deat-
deschise, organizate in în tre p rin d e ri, C ugir, sub îndrum area co rp u lu i d i In această d ire cţie , sa rcin i spo
O rg a n iz a ţiile U.T.M ., cadrele d i
în u n ită ţile socialiste ale a g ric u ltu dactic, a o rg a n iz a ţiilo r U.T.M ,, m un dactice tre b u ie să desfăşoare o a c ti rite re vin o rg an izaţie i de p a rtid pe
r ii si in s titu ţii se num ără p rin tre cesc cu sirg u in ţă sule de tin e ri pen- v ita te d ife re n ţia tă in rin d u rile aces şcoală, care trebu ie sa a ju te în m ai A ici, in secţia d c lu stru it,
m u ltip le le si eficacele form e ale iiu a-şî însuşi şi perfecţiona mese to r elevi pe n tru a -i a ju ta să înţe m arc m ăsură o rg a n iza ţiile U .T.M . m o b il a p r o d u s ă d c I.Itl.E .
m u n c ii p o litic e ele masă. ria aleasă. pe ntru a desfăşura în i n u lu i e le vi H rad p r im e ş te în fă ţiş a r e a p c
leagă că cetăţeanul societăţii noa lo r o m u ltila te ra lă a c tiv ita te educa
La o asemenea adunare deschisă, F aptu l că peste 6G la sulă clin c- stre dc azi tre b u ie să fie un om in c a r e o în tiln e s c c u m p ă r ă t o r ii
org an izata pe tem e educative în o ra Icvi au o b ţin u t, in p rim u l trim e s tru s tru it. p re g ă tit tem einic şi m u ltila tivă , să sădească în co n ştiin ţa tu tu in m a g a z in e . D e a c e e a , m u n c i
şu l C u g ir, au p a rtic ip a t num eroşi note bune si fo a rte bune la pregă teral. ro r respectul pe ntru m uncă, cinstea to a r e le F lo r e n t in a b o l d e a $i
e le vi şi p ă rin ţi. R e fe ratul prezentat tire a teoretică, că aproape to ţi e le vii si c u ra ju l, voinţa şi fe rm ita te a pen E len a O l a n i sc s tr ă d u ie s c să
cu acest p rile j de tov. V i orei Jianu, au d o bînd it rezultate bune în pregă- M ai grav este fa p tu l că u n ii elevi, tru în fă p tu ire a s a rc in ilo r în c re d in e x e c u t e n u m a i lu c r u d c c a
p rim -s e c re ta r a l C o m ite tu lu i raional lire a practică de a te lie r şi in pro cum s in t G hcorghe Diaconu, V a ie r ţate. litate.
U .T.M . O răştie, a făcu t num eroase ducţie, atestă seriozitatea cu care ei D uluanu, Pavel Bozian şi a lţii, au A. N A G V
r e fe riri Ia c o n d iţiile m in un ate crea se pregătesc de a păşi în viaţă. u ita t de în d a to ririle ce re v in unui
te ele re g im u l nostru dem ocrat-popu- R e fe ratul si d is c u ţiile pu rta te pe elev, de d iscip lin a şcolară. N u ascul
la r p e n tru tin e re lu l m u n cilo r, Ja g ri m arginea lu i au scos in evidenţă şi tă de s fa tu rile celor m ai în virstă ,
ja şi a te n ţia cu care ei sin t a ju ta ţi
existenţa un or n e ajunsu ri d in a c tiv i de p ă re rile bune ale celor de o sea
p e n tru a deveni cetăţeni de nădejde Ce învăţăminte trageţi VOM STÂRUS m REZOLVAREA
tatea educativă desfăşurată de orga mă cu ei. A u s fid a t c rîtic ile ce li
a i p a trie i noastre socialiste. n iz a ţiile U.T.M . U nele d in aceste s-au fă c u t în org an izaţia U .T.M .
In a n ii p u te rii populare, Şcoala a cţiu n i nu s in t tem einic pregătite, nu Această a titu d in e a dus pină acolo din experienţa anului 1964
profesională d in C u g ir a crescut s in t o rie n ta te s p ic cele m ai arză in c it u n ii d in tre ei lipseau sîstem a-
pe linia promovării PÎNA LA CAPĂT A PROBLEMELOR
tehnicii noi?
Se poate spune pe d re p t c u v ir.t că stru c tiv e De asemenea, s-a îm bun ă consum ul specific de cocs pe tona (nale produsele unde sc pictează.
anul 1964 a fost p e n tiu co le ctivu l de tă ţit u rm ă rire u p a ra m e trilo r ci de de fon tă a scăzut cu a p ro x im a tiv 40 R ezultatele vo r li fă ră înd oia lă bune.
m uncă al uzinei noastre un an bo fun cţio n a re . Rozul ia iele s-au a ră ta t kg. Bazaţi pc acest succes am tre In 1960, nc-am propus de aseme
gat in re a liz ă ri pe tă rim u l prom ovă a li prom iţătoare- Speram ca, in cut la constru ire a unui pre în călzi- nea să e xp erim e ntăm folosirea gazu
r ii no ului in procesul de producţie. scurt tim p , să o ap lică m tu succes lo r la cu b ilo u l ele fontă de la tu r lu i m etan la c u b ilo m i şi la cuptoa
Sub înd ru m are a org a n iza ţie i de si, în fin a l, să ne aducă o econo nă toria veche. L u c ră rile sin t ava n rele de neferoase
p a rtid , cadrele te h n iro -in g in e re şlî, m ie la consum ul spe cific de cocs de sate şi avem toată încrederea cu vor La sectorul semicocs an fast efec
m u n c ito rii din ca d ru l fiecărei secţii circa 50-60 la' sulă. da roade. tuate încercări pe n tru intro du cerea
şi sector s-au s tră d u it să Iacă d ru m T o t la sectorul fu rn a le , în vede O problem ă destul de d ific ilă pen gazului m etan la cuptoarele carbo-
tot m al la rg procedeelor tehnologi rea rid ic ă rii te m p e ra tu rii a c ru lu i tru co le ctivu l nostru dc tu rn ă to ri a. flu id . In acest scop s-a trecut la
ce noi, in s ta la ţiilo r şi m ecanism elor in s u fla t eu circa 100-150 gracle Cel- fost aceea a tu rn ă rii g h id a je lo r de m odificarea un ui focar al unui cup
de înaltă p ro d u c tiv ita te , aşa in c it să sius — fa cto r de seamă in reducerea la m inoare pentru C. S. H unedoara tor în vederea cre şte rii v o lu m u lu i
poală produce tot m ai m u lt, m ai bun consum ului dc cocs şi creşterea in din fontă nodulară. In urm a m in r de gaz in su fla t la cel optim . N oul
şi m ai ie ftin . In cele ce urm ează am d ic ilo r de u tiliz a re — nc preocupă S trădanii depuse de in g in e rii, teh focar va li experim ent U t o dală cu
să mă re fe r do ar la citeva din p ro introducerea gazului m etan la ca ţi n ic ie n ii şi tu rn ă to rii dc aici s-a a- efectuarea re p a ra ţiilo r cap itale p la
blem ele m ai im p o rta n te care au sta t pe re. Pină acum n-am p u tu t în tre ju n s la turna rea cu succes a p r i nificate. In acelaşi tim p iasă, vom
în atenţia noastră, m odul Ie r dc re p rind e n im ic în această d ire cţie da m elor bucăţi E xp e rim e n ta le la H u e xp erim e nta cu el şi gazul de fu r
zolvare şi pei'Spectivele ce le des to rită u z u rii lo r în a in ta te şi c a lită nedoara, ele au dat re zu ltate foarte nal. In te n ţio n ă m să ajungem la cea
chid p e ntru v iito r. La sectorul fu r ţii necoi espunzătoni e a m a te ria lu lu i bune. Ca urm are, am p rim it un nu m ai bună soluţie, oare să conducă
nale, de p ild ă , anul tre cu t s a însu re fra c ta r clin care s îiu con fecţion a m ăr m are de com enzi. De cu rînd au la obţinerea unei p ro d u c ţii de o ca
ş it cu succes tehnologia p ro d u ce rii te. Cu ocazia re p a ra ţie i cap itale se fost luate m ăsu rile necesare p u n e rii lita te c it m ai bună şi c it m ai ie ftin ă .
fo n ie i lasfcron.se. De m en ţion at este va schim ba cărăm ida re fra cta ră , in ta punct a procesului tehnologic, a Fireşte, iu cele de m ai sus am n-
că nu s-a în re g istra t nici o decla trodu ci n du-sc a lta de ca lita te m ai u tila ju lu i ele fo rm a re si tu rna re, aş i ră tn t doar citeva d in preocu pările
sată şi n ici o şarjă de trecere. In bună, care va p e rm ite introducerea îneît să se poată trece la pro du cţia noastre pe tă rim u l in tro d u c e rii te h
mod deosebit însă, ne-a preocupat gazului m etan. O dală cu aceasta în serie. n ic ii noi. Ele s in t însă m ai num e
in su flo rca p ra fu lu i de cărbune în consum ul de cocs va scădea cu c ir T ot in cursul a n u lu i trecut, Ia roase. A vem încrederea că stă ru in d
fu rn a le cu a ju to ru l unei in s ta la ţii ca 50 kg. pc tona de fontă. tu rn ă to ria de lin g o iie re , s-a e x p e ri în rezolvarea pină la capăt a obiec
speciale, de con stru cţie o rig in a lă . A - T o t în vederea re d u ce rii consum u m entat uscarea cu ra d ia ţii in fra ru ş ii tiv e lo r ce ni le-am propus vom reuşi
ceasta, in scopul re d u ce rii consum u lu i de cocs, la tu rn ă to ria de lin g ti- în solul tu rn ă to rie i. A p lica re a aces ca in anul in cui's si in perioada ce
lu i specific de cocs si bineînţeles a tie re s-a pus în fu n cţiu n e un preîn- tu i procedeu a condus la elim in are a urm ează să aducem o c o n trib u ţie
p re ţu lu i de cost pe tona de fun ia. ră lz ito r cu aer. La început tem pe ra in c lu z iu n ilo r, n a d e re n ţilo r şi a su spo rită la în fă p tu ire a s a rc in ilo r ce
A u fost în iîm p in a te m ulte g re u tă ţi. tu ra o b ţin u tă era dc circa 200-220 flu rilo r. în consecinţă la îm b u n ă tă ţi Ic pune p a rtid u l în faţa colective
Este vorba de unele d e fe cţiu n i m e gracle Celsius. In urm a urnii stud iu rea c a lită ţii p ro du cţiei şi, p rin re d u lo r dc s id e ru rg is ii în ţara noastră.
canice ale in sta la ţie i a m in tite . In a m ă n u n ţit i s-au adus îm b u n ă tă ţiri cerea consum ului de m angal, la re
F r u m o s u l tr e b u ie sa f ie u n a tr ib u t al p r o d u s e lo r F a b r ic ii „ C ă p r i o a r a “ d in S e b e ş . El este solicita t d e u ltim u l tim p însă, s-a în tre p rin s un la focar, boltă şi c irc u itu l dc gaze, ducerea p re ţu lu i de cost De aceea, D U M IT R U B U C U R
c u m p ă r ă t o a r e . A t e n ţ i a c e o a c o r d ă c a lită ţii b r ig a d a c o n d u s ă d e M o r g a r e l a A p o l z a n este d e c i ju s tifica tă . stu d iu a m ă n u n ţit asupra ei şi i s au nsn in c it tem pe ratura a crescut la în vinul în curs, nc-am propus să-1 in g in e r şef la U zina „V ic to ria *
Foto: V. O N O IU adus o seamă de îm b u n ă tă ţiri con 300 grade Celsius. D re pt re zu lta t e xtin d e m şi la tu rn ă to ria veche, la C alau