Page 96 - 1965-01
P. 96
Fag.' ? Dramul socialismului Nr. 3137
Semnarea unui protocol Elemente noi legătură
DE- PEST între R.P. Romînă şi R.A.U. cu asasinarea lui Lumumha
ş tiin ţific e , em isiuni de va rie tă ţi, p ro
C A IR O 29 Corespondentul A ger
gram e pentru copii şi tineret, actua
pres, N. Plopeanu, transm ite :
L E O P O L D V IL L E 29 (Agerpres). —
La 27 ianu arie s-a sem nat la C airo
d e vă ra ţii vin o va ţi, care acum se eta
Revista „R em arque congolaise
et
schim bu ri de specialişti în dom eniul
proto colul de colaborare în tre C o m i lită ţi docum entare etc. precum şi a frica in e ", care apare la B ruxelles, tru executarea o rd in e lo r date de a-
lează în saloanele re ce p ţiilo r o fi
tetul de radio şi televiziune de pe pro gra m elo r şi te h n icii ra d io te le vi- a p u b lica t un a rtico l în ca ic aduce ciale ?" (D eclaraţia lu i K a lo n ji a fost
lin g ă C o nsiliu l de M in iş tri al R.P.R. ziu n ii. o serie de elem ente noi în legătură făcută înainte de includerea lu i în
şi organism ul de rad io şi te le viziu D in partea rom înă protocolul a cu asasinarea lu i Lum um ba. cabinetul Chom be — N.R.).
fost sem nat de M ircea Nicolaescu,
ne din R.A.U. P rotocolul prevede „D u pă cum se ştie, îna inte de a La rîn d u l său. unul din colab ora
am basadorul R.P.R. la Cairo, ia r din
schim bu ri de în re g istră ri de p ro deveni p rim -m in is tru , Chom be a pu to rii cei mai a p ro p ia ţi ai lu i Chombe,
partea R.A.U. de A m in Ham m ad.
gram e m uzicale, concerte pu blice ra dire cto ru l o rg an ism ului de radio şi b lica t în p a g in ile revistei belgiene in perioada cînd acesta se afla la
M ad rid. B runo Sauvage. scria : „T o a
dio, reportaje, cro n ici lite ra re şi televiziune. „P ou rqu oî Pas ?" un a rtic o l in care
ti acuza pe A doula şi pe e x-îm pă ra- tă lum ea ştie că, în realitate, L u
tu l K a lo n ji de acest asasinat. P uţin m um ba a fost o m o rît Ia E lisa b e tville
tim p după aceea, A lb e rt K a lo n ji a din o rd in u l co n du cătorilor Icatan-
“ 1: Decret privind împroprietărirea Situaţie încordată Nairobi• SESIUNEA COMISIEI p u b lica t în revista ,,Dossier du m oi" ghezi, că la 17 ianu arie 1961 ja n
d a rm eria lcatangheză a lu a t în p ri
o declaraţie in care arată că nu a
avut n im ic com un cu asasinarea lu i m ire un om viu"..,
Ţ in în d seama de fa p tu l
L u
că
unor familii ţărăneşti în E^alayezia Lum um ba, ia r g ru pu l care a p lă n u it m um ba a fost lo v it mişeleşte de K fl*
fost
şi organizat această acţiune a
K U A L A L U M P U R 29 (Agerpres). O.U.A. PENTRU CONGO a lcă tu it din Chombe, K asavubu, A - savubu tocm ai în perioada cînd tru ^
S A N T IA G O DE C H IL E 29 (Ager- din C hile n prom is că 100.000 de fa S itua ţia p o litică din M nlayezia se doula. Ueo, N endaka şi Bom boko. pele guvernam entale erau pe cale să
pres). — m ilii de ţăran i săraci v o r p rim i pâ- m enţine încordată. După ce m a rţi N A IR O B I 29 (Agerpres). — Un p u rtă to r de cu vîn t al Com isiei R eferindu-se la cei care l-au înso pună capăt secesiunii K a sa iu lu i de
In urm a in te n s ific ă rii a c ţiu n ilo r m în t în cursul m an da tu lui preziden gu vern ul a arestat patru cunoscuţi V in e ri s-a deschis în capitala Ke- O.U.A. pentru Congo a de cla rat că ţit şi to rtu ra t pe Lu m um b a în avion sud. pe ntru a începe u lte rio r opera
de masă ţărăneşti. care au avut loc ţia l al Iui E duardo Frei. Un p u rtă lid e ri p o litic i b ă n u iţi de acte ostile nyei cea de-a treia sesiune a C om i lu c ră rile sesiunii vo r dura o zi, in (K azadi şi Mulcamba), K a lo n ji scrie : ţiu n i asem ănătoare în Katanga, ade
în u ltim a perioadă, preşedintele Re to r de c u vîn t al g u ve rn u lu i a a ră g u ve rn u lu i, a g e n ţiile de presă trans siei O .U.A. pentru Congo, la care ,,N u cum va K azadi şi Mulcamba, s im v ă ra ţii asasini ai lu i nu sînt greu de
p u b lic ii C hile, Eduardo Frei. a sem tat că este necesară o reform ă a g ra m it ră în cursul zile i de v in e ri au p a rticip ă reprezentanţi din 10 state cazul cînd nu se vo r iv i anum ite p li executanţi, trebu ie să poarte po presupus", conchide revista.
nat un decret p rin care 2 500 de ră radicală în ţară. El a adăugat, ca fost operate noi arestări care au s fîr- africane. _ d ific u ltă ţi. El a m ai spus că vo r fi vara răsp u n d e rii in faţa istoriei pen
fa m ilii ţărăneşti din p ro v in c iile Cau- rea. 3 m ilioane de ţă ra n i din C hile n it senzaţie în cercu rile politice. luate, de asemenea, in discuţie re
tin , M alleco şi Osornu au p rim it trăiesc în c o n d iţii nesatisl'ăcătoare. P rin tre persoanele arestate se află P reşedintele com isiei, Jom o K e - zulta tele în tîln irii d in tre reprezen
păm int. S-a h o lă rît ca p ro p rie ta rilo r te ri Aziz lshalc, preşedintele p a rtid u lu i nyatta, a declarat in cu vîn tu l său
P rin acest decret, preşedintele Frei to riilo r e xp rop riate să li se plăteas C onvenţia N aţională, fost m in is tru de deschidere că după 1 decem brie ta n ţii Ia O.N.U. aî ţă rilo r africane, Convorbirile lui Chombe ia Bruxelles
a legalizat o s itu a lie de fap t, în tru - că în bani 20 la sulă din valoarea al a g ric u ltu rii în gu vern ul condus 1964, situa ţia din Congo, departe de rezultatele d is c u ţiilo r care au a vu t
c ît te re n u rile respective, a p a rţin in d p ă m în lu rilo r preluate, ia r restul în de Rahman, dr. B u rh a n n d d in a se am eliora s-a în ră u tă ţit şi m ai loc în C o n siliu l de S ecuritate în pro
un or m a ri la tifu n d ia ri, şi care au bonuri de tezaur p lu lib ile în term en preşedintele P a rtid u lu i panm alayan m ult. EI a propus num irea unei sub blem a congoleză, problem a trim ite B R U X E L L E S 29 (Agerpres). — a ju n u l de schiderii lu c ră rilo r C om i
de 20 de ani. A cţiunea de e x p ro p rie com isii care să întocmească un ra siei O .U .A. p e ntru Congo, care va
fost lăsate în paragină, fuseseră ocu islam ic, şi Jshak H a ji M oham m ed, po rt p riv in d situ a ţia din Congo, rii unei delegaţii a O .U .A. In Congo „D upă înd elu ng i aşteptări şi am î-
re va cup rin de p o triv it d e c la ra ţiilo r nă ri, p rim u l m in is tru congolez M o i- fix a o a titu d in e m ai precisă a sta
pate de m ai m u ltă vrem e de ţăran i. oficiale, toate posesiunile ag ricole fostul preşedinte al F ro n tu lu i socia pentru a fi prezentat A d u n ă rii Ge- şi eventual în ţă rile învecinate, pen se Chombe a sosit jo: dim ineaţă la telo r africa n e (care p o triv it apre
A c tu a lu l guvern dem ocrat-creştin lucrate n e ra ţîo n a l'. list. - ■ \ nerale a O .U.A. tru a studia situ a ţia la faţa lo cu lu i B ruxelles, pe n tru a duce tra ta tiv e c ie rilo r generale va f i ostilă a c tiv i
etc. El a adăugat că nu au fost t r i cu gu vern ul belgian in problem e f i tă ţii g u ve rn u lu i de )a L e o p o ld ville ),
Chom be încearcă o u ltim ă te n ta tivă
nanciare", relatează Associated Press.
RQMA; Reuniunile Pas'tSduIui mise in v ita ţii o ficia le n ici reprezen P re m ie ru l congolez a h o îă rit să rupă de a convinge a u to rită ţile belgiene
ta n ţilo r g u v e rn u lu i Chombe, nici re
în s fîrş it tăcetea care dom neşte de să renunţe In ideea de a-1 s p rijin i
p re ze n ta n ţilo r fo rţe lo r răsculate pen
tfem©cratf-ea*eştisra tru a p a rticip a la lu c ră rile sesiunii. maî bine de o lună în re la ţiile d in pe fosiul p re m ie r A doula, a sig u rîn -
du-şi aslfel o re la tivă s ta b ilita te .
tre gu vern ul său şi cel belgian. In
★
R O M A 29 — Corespondentul A ge r- borat de secretarul p a rtid u lu i, în care B R U X E LL E S 29 (Agerpres). —
pres, G iorgio Pastore, transm ite : se arată necesitatea unei conduceri
La Roma continuă re u n iu n ile P ar un ita re a p a rtid u lu i. care să P rim u l m in is tru al C ongoulujt
tid u lu i dem ocrat-creştin în vederea cuprindă pe repreze ntan ţii tu tu ro r Declaraţiile lui Baston Soumialot Moise Chombe, care a sosit jo i la
p re g ă tirii şedinţei C o n siliu lu i n a ţio curentelor. S-a arătat, de asemenea, B ruxelles, a avut o serie de c o n v o r
nal care va avea loc, după cum se că v iito ru l com ite t executiv va tre b iri pregătitoare cu p rim u l m in is tru
ştie. la J feb ru arie. In u ltim e le zile bui să evite ca pe v iito r să se mai „Orice tratative cu Chombe sînt excluse" al B elgiei, Theo Le fevre, si cu m i
s-au desfăşurat în tru n iri ale g ru p u form eze în ca d ru l p a rtid u lu i fra c n is tru l a fa c e rilo r externe, Spaak, în
rilo r parla m e ntare din Cameră şi ţiu n i. In ce rcu rile p o litice italien e se Z A N Z IB A R 29 (Agerpres). — legătură cu problem ele econom ice
Gaston S oum ialot a a n u n ţa t că în
din Senat ale P a rtid u lu i dem ocrat- consideră că este posibil să aibă loc prezent, în m ulte re g iu n i din Congo şi fin a n cia re bclgîano-congoleze.
creştin. S-a ţin u t, de asemenea, şi o con ferin ţă de organizare care să In tr-o de claraţie făcută la Z anzi- si îndeosebi în reg iu nile K ab am b a- Deşi in iţia ! se prevăzuse ca aceste
aşa-num ita „m ica reuniune la n ivel preceadă un congres e x tra o rd in a r al bar, Gaston S oum ialot, m in is tru l a- co n v o rb iri să aibă un cara cte r par
in a lt” . P entru p rim a dată de oind au p a rtid u lu i. p â râ rii în g u vern ul re vo lu ţio n a r con la şi lakîbom ba, lupta fo rţe lo r răs ticu la r, la ele au p a rtic ip a t lo tu şi
loc asemenea reuniuni, a p a rtic ip a t In cadrul dezba te rilo r g ru p u rilo r golez, care îm preună cu a lţi condu culate se desfăşoară cu o m are am A nd re Dequae, m in is tru l fin a n ţe lo r,
şi F anfani ca lid e r al cu re n tu lu i g ru parlam entare dem ocral-creştine s-a căto ri ai p a trio ţilo r congolezi a fă ploare. şi Paul W ille m Seghers, m in is tru l
pat in ju ru l revistei „N uove C rona- analizat un proiect de co n stituire a cut o vizită în R epublica U nită T a n Gaston S oum ialot şi persoanele a p ă ră rii.
che". In încheierea acestei re u n iu n i a conducerii u n itare a p a rtid u lu i. Acest zania, a s u b lin ia t că orice tra ta tiv e care-1 însoţesc, au plecat la N a irob i, P ă rţile p a rticip a n te au hotăi ît
fost dat p u b lic ită ţii un docum ent ela proiect a fost respins. cu gu vern ul Chombe, in vederea re
g le m e n tă rii problem ei congoleze sînt p e ntru a p a rticip a la lu c ră rile Se crearea a tre i com isii m ixte în să rci
excluse. El a s u b lin ia t că tra ta tive le s iu n ii e xtra o rd in a re a Com isiei spe nate cu pregătirea tra ta tiv e lo r p ro -
Mar! manifestaţii în Liban cu p riv ire la rezolvarea paşnică a ciale pe n tru Congo a O rganizaţiei priu-zise care urmează să înceapă
problem ei congoleze a r putea începe U n ită ţii A frica n e . lu n i.
B E IR U T 29 (Agerpres). — cu p riv ire la noul sistem de s a la ri num ai eu co n d iţia evacuă rii tu tu ro r
In L ib a n au loc m a ri m an ife sta ţii zare. m e rce n a rilo r s tră in i, a e lib e ră rii de
ale m u n c ito rilo r care revendică m a R eprezentanţi ai sin d ica te lo r au ţin u ţilo r p o litic i şi în lă tu ră rii lu i
jo rarea s a la riilo r şi îm bun ătăţire a v iz ita t P a rla m e n tu l şi au înmînat.
Chombe. De prefufinden
c o n d iţiilo r de tra i. Cele mai m ulte pre şedintelui un mesaj cân e depu
o rg a n iza ţii sindicale din ţară au s p ri ta ţi, în care se arată că legea cu p ri
jin it dem onstraţia organizată jo i în vire la noul sistem de salarizare
trebuie să urm ărească lichidarea de
faţa P a rla m e n tu lu i, în eui'suî căreia Peru nu sprijină ♦ OBŢINEREA UZINEI DIN le n iză rii u n e i n a v e sp a ţiale c u e c h i
c a la ju lu i d in tre creşterea p re ţu rilo r p a j u m a n .
p a rtic ip a n ţii au ceru t m odificarea la m ă rfu rile de prim ă necesitate şi războiul MICROORGANISME P o triv it p u rtă to ru lu i de cu vîn t, p r i
p ro ie ctu lu i de lege guvernam ental creşterea sa la riilo r. L a In stitu tu l d e e n e r g ie a to m ic ă m a n a v ă s p a ţia lă va fi trim isă, p r o
„ I g o r K u r c e a t o v " s -a u o b ţin u t c i b a b il, la m i jl o c u l lu n ii fe b r u a rie .
din Vietnamul de sud te v a z e ci d e k ilo g r a m e de U zină d in
L a fe l ca şi „ R a n g c r - 7 " , n o ile n a
m i c r o o r g a n i s m e . v e s p a ţia le u r m e a z ă să tr im ită s p re
Cu prilejul împlinirii a 23 de ani de la eliberarea L IM A 29 (Agerpres). — D ia m in o a c id u l Uzină este u n p ro P ă m in t im a g in i te le v iz a te ale Lu nii.
' M in is te ru l A fa c e rilo r E xterne' al dus v a lo r o s , c a r e c o n tr ib u ie la d e z
deţinuţilor din lagărul de ia Âuschwitz -R epublicii Peru a p u b lica t un com u v o lt a r e a a n im a le lo r. P r in a d ă u g ire a ❖ MISTERELE PLANETEI
nicat în care se arată că gu vern ul u n o r m ic i ca n tită ţi ( fr a c ţiu n i d e u n JUPITER
ţă rii nu poate acorda a ju to r S tatelor g r a m in 24 de o re ) d e U zină la r a
H A G A 29 (Agerpres). — narea in legătură cu ho tărire a gu U n ite în războiul din V ie tn a m u l de ţia g ă in ilo r si p u r c e ilo r , a n im a le le O b s e r v a ţiile fă c u t e a s u p ra p la
Cu p rile ju l îm p lin irii a 20 de ani v e rn u lu i vest-germ an de a prescrie sud. C om unicatul m enţionează că, c r e s c m a i rep ed e, g re u ta te a lor se n etei JupiLer, a c ă re i m a s ă este m a i
de la eliberarea d e ţin u ţilo r din lagă crim e le de război. Ei au aprobat, de In tr-o con vorb ire neoficială, am ba m ă r e ş te cu 25-30 la sută in c o m p a m a r c d ecit m a s a tu tu ro r ce lo r la lte
ru l de la  usch w itz, Ia Haga a a vu t asemenea, te x tu l unei telegram e a- p la n e te a le s is te m u lu i s o la r lu ate
sadorul S U .A . la L im a a propus gu ra ţie cu c e le ca r e ji r im c s c n u tre ţu l
Joc un m itin g la care au p a rticip a t dresaie de C om itetul olandez al foş ve rn u lu i peruvîan să co n trib u ie la ob işn u it. la o la ltă , au p r o d u s a s t r o n o m ilo r o
foşti d e ţin u ţi ai acestui lagăr, foşti tilo r d e ţin u ţi din la gă rul de la A u - program ele de a ju to r c iv il acordat O a m e n ii d e ştiin ţă au p la sa t m i m a r e e m o ţie .
p a rtic ip a n ţi la m işcarea de rezisten srh w itz, p rim u lu i m in is tru al O lan JAPONIA, — Vasul amiral Okalahoma City din flota a 7-a a S.U.A., V ie tn a m u lu i de sud. C om unicatul c r o o r g a n is m e c a r e s e c r e te a z ă o c a n L a s e siu n ea asociaţiei am ericane
tă, reprezentanţi ai op in iei publice dei, V irto r M a rijn e n , în care s u b li a intrat zilele trecute în portul Osalca. Aproximativ 100 de muncitori arată că guvernul pe ruvian refuză titate m ic ă d e Uzină in tr-u n r e a c t o r d e fizică , c a r e s-a ţinu t la W a s h i n g
olandeze. niază că aceste crim e îm p o triva u- şî tineri au demonstrat împotriva intrării in port a vaporului american să colaboreze cu S tatele U nite în a- a to m ic şi le -a u tratat cu n e u t r o n i ton, a s t r o n o m u l A S m ilh a d e c l a
In telegram a adresată can celaru ma ni lă ţii nu pot fi prescrise şi cer şi ca urmare a acestei demonstraţii, Okalahoma City a părăsit Osaka. ceri dom eniu, în tru c ît V ie tn am u l de rapizi. A s u p r a c e lu le lo r m i c r o o r g a rat eă d u ra ta r o ta ţie i p la n e te i J u -
lu i R F. G erm ane. E rhard, p a rtic i g u ve rn u lu i olandez să s p rijin e acest In fotografie: Ciţiva dinire muncitorii care au luat parte In demon sud este tea tru l unor opera ţiuni m i n is m e lo r au a c ţio n a t d ife r it e s u b p iie r in ju r u l a x e i sale s-a m i c ş o
p a n ţii la m itin g îşi e xp rim ă in d ig punct de vedere la O N .U . straţia de protest împotriva intrării în port a vasului Okalahoma. litare. stan ţe c h im ic e şi in c e lu le s-au p r o rat cu 1.3 sec. U n d e le r a d io c a r e s o
du s m u ta ţiile n e ce sa re . O s e le cţie sesc din a n u m it e z o n e a le s u p r a
fe ţe i p la n e te i şi sint în re g is tra te la
m in u ţio a s ă a p e r m is să se pună în
a n u m it e in te r v a le d e tim p d e o b
e v id e n ţ ă m i c r o o r g a n i s m e c a r e p r o s e r v a to a r e le terestre an în c e p u i
CRONICA EVENIMENTE d u c de 2.500 d e o ri m a i m u ltă li- d e o d a tă „s ă in i i r z i c '\ „A c e a s t a este
zină d ecit c e le ob işn u ite .
lot atit de ca ta s tro fa l, a d e c la r a t
P în ă la s firşitu l a cestu i an, în c a
d ru l u n e i secţii e x p e r im e n t a le a - S n iith , c a şl c în d o ra ş u l W a s h in g - I
ton a r î n c e p e să î n c o n j o a r e P ă m in -
fla tc în c o n s tr u c ţie , se va p u n e la
tul, d e p la s in d u - s c cu 10° lo n g it u
p u n c t o in sta la ţie cu o c a p a c ita te
d in e g e o g r a f ic ă sau cu 850 d c k m
de p r o d u c ţie d e cite v a to n e Uzină
Altă lovitură de stat zolvarea p ro blem elor in te rne se INATIONALE p c an. p c an*.
m enţine. Decorul este acelaşi. A d u
O a ltă d e s c o p e r ir e a fost fă c u tă
cerea pe p rim plan a d ife riţilo r ge de d o i a s t r o n o m i de la In stitu tu l
la Saigon nerali, sau a unor guverne c iv ile in ♦ S U.A. INTENŢIONEAZĂ SA t e h n o lo g ic d in C a lifo r n ia . Ei in te n
TRIMITĂ SPRE LUNĂ DOUĂ
încercarea de a realiza sta b ilita te a
situ a ţie i p o litico în capitală şi in NAVE SPAŢIALE ţio n a u să d e t e r m i n e te m p e r a tu r a
s u p r a fe ţ e i p la n e te i J u p ite r. cu a j u
In cap itala V ie tn a m u lu i de sud acelaşi tim p, îm bun ătăţire a situ a ţie i ţiile de presă reiese că în rîn d u rile to r u l u n o r a p a ra te de în altă s e n s i
a avu t loc zilele acestea o nouă lo m ilita re in lu pta îm p o triva fo rţe lo r în legătură ru sesiunea încheiată v i în fapt a reco m andărilor. D ezbaterile celor două p ă rţi s-au produs în u l U n p u r tă to r de c u v în t al A d m i bilitate. b lă s u r in d g ra d u l d c î n c ă l
de la Strassbourg .reflectă puncte de
neri, este fa p tu l că ea a adoptat o
v i tură de stat. T o tu l s-a desfăşurat patriotice, s-a soldat cu eşec. Din a titu d in e mai realistă in citeva p ro vedere mai larg răspîndite şi care pot tim a vrem e o serie de schim bă ri n istraţiei n a ţio n a le p e n tr u a e r o n o u - zire a z o n e i c o r e se a flă in u m b r a
p o triv it scen ariulu i în to cm it in ca nou fig u ra p rin cip a lă a evenim en blem e de im p o rta n ţă politică. in flu e n ţa în tr-o oarecare măsură sta care pot uşura viito a re le negocieri, tică şi ce r c e ta r e a sp a ţiu lu i c o s m i c sa te litu lu i G a n y m e d e , o a m e n ii d e
binetele ge ne ralilor. A cţiunea pro- telor clin aceste ziie e.ste generalul rea de s p irit din d ife rite ţă ri vest- după cum fo a rte bine le pot şi în ( N A S A ) a d e c la r a t că S ta tele U n i Ştiinţă au d e s c o p e r it c ă t e m p e r a
priu-zîsă nu a in tîm p in a t rezisten I\h a n ii, com andantul suprem al fo r C onsiliul a fost de acord să reco europene. greuna. După încheierea aco rdu lui te in te n ţio n e a z ă să trim ită s p r e tu ra din a cea stă z o n ă este c u 60°
ţă. Procedînclti-se „cu m ănuşi" fără ţelo r arm ate, care a luat parte la mande guvernelor ţâ rilo r m em bre să C. OPRICA de la E rk w it, citeva sute de com ba L u n ă d o u ă n o i n a v e s p a ţia le de tip m a i r id ic a tă d e c it p e s u p r a fa ţa în
să se tragă deci nici un foc de arm ă, aproape toate lo v itu rile de stat pre intensifice re la ţiile com erciale şi c u l com entator Agerpres ta n ţi au părăsit grotele de la fro n tie „ H a n g e r ", in v e d e r e a p r e g ă tirii a s e că lzită d c ra ze le solare.
turale cu ţă rile socialiste. P arlam en
g u vern ul pse tido -civil condus de cedente. ta rii de la Strassbourg au adoptat, ra Y em e nu lui cu A ra b ia Saudită,
H uong a fast răsturn at, m ilita rii pre- La aflarea veştii din Saigon, o fi de asemenea, o recom andare către unde se ascunde tabăra regalistă, şi
lu în d din nou puterea. Care sînt a- c ia lită ţi ale D epa rta m entu lui de Stat guvernele lor. cerînd u-le să se p ro ce s-au întors la casele lor, în R e p u b li
*c u z a ţiile aduse g u ve rn u lu i llu o n g ? s-au a b ţin u t de la orice d e cla ra ţii o- nunţe in favoarea in iţie rii un or dis aceea, s-a petrecut un fa p t aproape ŞTIRI SPORTIVE
după
ca A rab ă Yem en. Nu m u lt
G e n e ra lii spun că el nu a fost in 1 miale in legătură cu acest eveni cu ţii între p u te rile nucleare pentru
stare să facă faţă crizei p o litice din ment. Totuşi, după cum ira.n.smite înoheiera un ui acord cu p riv ire la Congresul de asem ănător în tabăra re p u b lic a n ă :
ţară. D e m o n stra ţiile a n tig u ve rn a agenţia AP, acţiunea ge ne ralu lu i interzicerea totală si n e lim ita tă a ex
m entale organizate de b u d işii au K hanh „m i constituie o su rp riză " perienţelor nucleare, ca si asupra ne- reconciliere un grup de foşti p a rtiza n i aî repu 0 ALM A-ATA 29 (Agerpres). — ser. Victoria a revenit, după o partidă
b lic ii au plecat d in Sanaa, a ju n g in d
creat o situ a ţie critică , exploatată de pentru W ashington. M ai m ult, unele d is im in ă iii a rm e lo r nucleare. pe căi ocolite în tabăra fo stu lu i im am . Sportivi din şase tari participă U extrem dc disputată, lui Johansson cu
3—0 (18, 10, 19). Pe locul trei s-a cla
m ilita ri. P entru a „salva*4, c h ip u rile , persoane oficiale, arată „N e w Y ork Im p o rta n tă este si recom andarea P reşedintele S allal a fo rm a t nu de concursul internaţional dc patinaj vi
re g im u l de la prăbuşite, generalii au Tim es", cine pînă ie ri îl susţineau aprobată de con siliu care cere in te r în Yemen 1 m u lt un nou guvern ; El B adr s-a teză care s-a deschis Ieri pe patinoarul sat elevul Ghcnadî Vartanîan (U.R.S.S.),
tre c u t la acţiune şi după o consfă pe Ifuong, acum îl s p rijin ă pe zicerea p re scrierii c rim e lo r de ge h o tâ rît să strin g ă rin d u rile p a rtiza Medco de lîngă Alma-Ata. Proba dc care l-a întrecut cu 3—1 pe Novikov
tu ire de cin ci zile ei au acaparat in K hanh. nocid îm p o triv a o m e n irii, îns'islînd Cînd se va lin e Congresul de re n ilo r săi, co n stitu in d şi el un guvern 500 m a fost cîşcigată dc norvegianul (U.R.S.S.). La dublu bărbaţi au cîştigac
mod pra ctic puterea. P en tru a face o concesie W ashing ca guvernele m em bre ale c o n s iliu cu sediul „undeva la g ra n iţa Yem e Ulc Omudt care a parcurs distanta în suedezii Alser-Johansson, învingători cu
U n nou act s-a încheiat. La prim a to n u lu i care doreşte ca in V ie tn a m u l lu i să m odifice in legile lo r prevede conciliere in Yemen ? Z ia ru l egip n u lu i". D in Sanaa s-a a n u n ţa t crea 41” , cu două zecimi dc secundă mai 3—0 (15, 13, 12), asupra cuplului Ave-
vedete n o ii stăpîm de la Saigon (de de sud să fie un „gu vern civil*', rile referito are la prescrierea acestor tean „ A l G um hu ria S ila " scrie că rea unui consiliu le gislativ ; din pu^in dccît fostul campion olimpic Ev- rin—Brodksi (U.RSS.), iar locul trei
fa p t vechii), caută să ac rediteze ideea K hanh a n u m it în postul de p rim - crim e. acest Congres nu va avea loc îna D jeddah a ve n it ştirea p ro cla m ă rii gheni Grişin, clasat pc locul doi. In a revenit cuplului Berczik— Pignitzkl
(R.P.U.). In finala probei dc dublu fe
cursa dc 1000 m a ieşie învingător so
inte ca diferendele d in tre re p u b li
unei oarocări s ta b iliz ă ri a situa ţiei. m in istru pe Nguyen X ua n Oanh, O alta recom andare subliniază că unei carte na ţionale care stabileşte
Ce au dem onstrat evenim entele din fast vice -p re m îe r in gu vern ul Huong. realizarea u n ific ă rii p o litice a E uro cani si reg alîsii să fie rezolvate. „re g a tu l Y em e nu lui ca stat dem o vieticul Boris Guliacv, cronometrat cu mei s-au în tîin it perechile Diana Rowc-
Va fi însă posibil acest lu cru ?
Mary Shannon (Anglia) şi Jurek—Lu-
timpul dc 1*24” 2/10.
aproape u ltim ii doi ani ? P o triv it d e c la ra ţiilo r lui K hanh. p ro pei occidentale nu este de d o rit fără
Pinâ în prezent ob serva to rii au emis c ra tic " şi prevede alegerea unei A d u O MOSCOVA 29 (Agerpres). — kacs (R.P.U.) Au învins cu 3—0 (21 —
Jncepînd din noiem brie 1963, mo gram ul noii echipe nu clileru de cel pa rticiparea A n g lie i. Aceasta din d ife rite pă re ri în această problem ă, nă ri N aţionale. La Moscova au luat sfîrşit întrece 12 ; 21 — 15 ; 25—23), sportivele engle
m e n tu l în lă tu ră rii lu i Diem . aceasta precedent. Jn afară de crearea unui urm ă respinge in d ire c t teza vest- bazîndu-se num ai pe in fo rm a ţii izo C it priveşte a titu d in e a faţă de o- rile din cadrul concursului internaţio ze. Ultima finala — dublul mixt — a
este a şaptea lo v itu ră de stai. Re consiliu fo rm a i din 20 de m em bri germ ană care urm ăreşte o com uni late, fapt care i-a făcu t să sară d in - biectul v iito ru lu i congres, a tît repu nal dc tenis de masă, la care au parti fost cîştigată de cuplul Jurek — Pîgni-
centa acţiune a m ilita rilo r este a- care ar urm a să rezolve problem ele tate p o litică vest-europeană fără A n tr-o extrem ă în alta. De exem plu, b lic a n ii, c it şi re g a liştii m anifestă cipat sportivi din Anglia, Suedia. R.P. tzki (R.P.U.), care a învins pe Shannon
p rec iată în ce rcu rile de z ia riş ti din d ific ile şi să pregătească congresul glia. In fap t se propune ca problem a dacă a r fi să judecăm după in fo r aceeaşi in tra nsigen ţă : p rim ii vo r ca Ungară, India şi U.R S.S. Proba dc sim —Ncalc (Anglia) cu 3—2 (20—22 ; 22—
New Y o rk şi nu fără iro n ie astfel : naţional. K hanh îşi propune co n ti u n ific ă rii p o litice a Europei occi m a ţiile transm ise de agenţia F ra n congresul să consfinţească regim ul plu femei s-a încheiac cu o surpriză. 20 ; 11—21 ; 21 — 15 ; 21 — 18).
în tim p ce în S U .A . moda pălă nuarea ră zb o iu lu i îm p o triva fo iţe lo r dentale să fie am înată pe un term en ce Presse, care a a ră ta t că în Yem en republican, ia r c e ila lţi — restau ra Tînăra sportivă sovietică Zoia Rudno- 0 Astăzi, la patinoarul artificial
n e lim ita t.
r iilo r de damă se schim bă destul de patriotico. Deci. nici o schim bare în au reînceput luptele, şi că însuşi a- rea re g im u lu i im a m u lu i. P rin u rm a va, în vîrstă dc 18 ani, după cc în se „23 August** din Capitală, cu începere
rar. lo v itu rile m ilita re d in V ie tn a .strategia c e rc u rilo r m ilita re din V ie t A probarea acestor recom andări nu cordul de la E rk w it, d in Sudan, la re, în această p riv in ţă , p ă rţile sînt mifinală a cîştigat cu 3—0 (19, 8, 20) dc la ora 19, sc va desfăşura prima in-
m ul de sud au devenit ceva frec nam ul de sud. N um ai tactica s-a Im plică adoptarea lo r de către gu ver începutul lu n ii noiem brie 1964 a fost pe aceleaşi p o ziţii pe care se afla u partida cu englezoaica Mary Shannon, tîlnirc internaţională dc hochei pc
vent. Schimbat în tru cîtva . A vin d în vedere nele pa rticip a n te la C o nsiliu l Euro ru p t. ar tre b u i să dăm dreptate a- şi acum tre i luni. a întrecut în finală pe compairiota sa gheaţă a anului. F.chipa Dinamo Bucu
evoluţia evenim entelor clin această pean. În fiin ţa t în anul 1949 si num ă-
K e ca p ilu lîn d , France Presse arăta ce lo r* care a firm ă că Congresul de In rin d u rile m a jo rită ţii observato Svetlana Grinberg tot cu 3—0 (18, 18, reşti primeşte replica sclccţionarci ora
ţară, in sta b ilita te a va continua şi ac rînd 17 state membre. C o nsiliu l Eu
că „n im e n i nu credea în a ju n u l noii ropean se ocupă de d ife rite aspecte reconciliere nu va avea loc nicioda- rilo r. cîştigă tot m ai m ult teren ideea 20). Pc locul trei s-a clasat Shannon şului Sofia. Mîinc, de la ora 18, pc a-
lo v itu ri că recentele a co rd u ri in te r tuala fo rm u lă va avea desigur soar ale p la n u rilo r de u n ifica re a p o litic ii râ. Dacă însă am lua ca adevărată că problem a yem enitâ a r putea fi care a învins-o pc Jurek (R.P.U.) cu celaşi patinoar, hochciştîi bulgari vor
ta celorlalte. Rezolvarea problem e
ven ite în tre fa c to rii de răspundere vest-europene. are un statut consul declaraţia e m ilu lu i A b d a lla h Bcn rezolvată în cadrul re la ţiilo r in te r* 3—2 (— 15, 16, 19, —-19, 16). întîlni formaţia clubului Steaua Bucu
lo r va fi realizară num ai cu consul
de la Saigon, a r putea aduce o so ta tiv si îsi desfăşoară activita tea. în Haxsan, fiu l p rim u lu i m in is tru al gu arabe. Cele două p ă rţi dau deja sem In finala probei dc simplu bărbaţi reşti.
lu ţio n a re d u ra b ilă a problem ei v ie ţii tarea tu tu ro r fo rţe lo r p a triotice din p rin cip a l, p rin C om itetul m in iste ve rn u lu i regalist (transm isă zilele ne de oboseală, ia r ce rcu rile op in iei s-au întîinit suedezii Johansson şi Al- (Agerpres)
p o litice din V ie tn a m u l de sud". „O ţară, ria l (compus din cile un reprezentant trecute de agenţia R euter) că „rega- publice arabe încep să se preocupe
altă criză p o litică poate deveni im i I. GAL Aţe A NU o ficial al guvernelor) si p rin A d u n a liş tii sînt în contact d ire ct cu re p u de reglem entarea acestui c o n flict,
nentă", transm itea A.ssocialed Press comentator Agerpres rea consultativă. Aceasta din urm ă b lic a n ii, p e ntru organizarea unei care după aprecierea unor ziare, s-a LOTO-CENTRAL PRONOSPORT
în zilele prem ergătoare recentei este form ată din pai lam entări n u m iţi con ferin ţe destinate să găsească o soldat pînă acum cu 200.000 de m o rţi
schim bă ri. C o m entatorii de presă n- Sesiunea de guvern, ia r problem ele pe care soluţie problem ei yem enite", am pu şi ră n iţi, fără a socoti im ensele p ie r
preciază astăzi că fiecare nouă lo le ia în dezbatere sint. fie propuse, tea îm părtăşi pu nctul de vedere al de ri m ateriale. „Cauza Y em e nu lui, La tragerea Loto central din 29 P re m iile concursului P ronosport
v itu ră rep rezin tă de fa p t o a n iv e r fie aprobate de C om itetul m in is celor cure spun că nu peste m u lt scrie zia ru l libanez „Bayrak**, in te ianuarie 1965, au fost extrase din nr. 4. din 24 ianu arie 1965 :
sare a lo v itu rii de stat precedente. de la Strassbourg teria l. tim p vom asista la o în tru n ire în resează toate ţă rile arabe. Este tim urnă următoarele numere: Categoria 1 : —
D upă cum se vede, d ife rite le fo r N eobligat] vitatea reco m an dărilor tre cele două pă rţi. pul ea a ra b il să in te rvin ă pe >îngă 32 41 68 37 52 54 44 89 83 90 C ategoria a II-a : —
m ule de guvernare cate s-au succe T im p de cinci zile şi-a desfăşurat C o n siliu lu i de la Strassbourg face Problem a yem e nilă este însă m u lt cele două p ă rţi pentru a le de te r Categoria a .11! -a : 39 va ria n te a
dat pînă în prezent la Saigon nu lu c ră rile la Strassbourg, Adunarea ca im p o rta n ţa acestor dezbateri să m ai com plexă, şî ea nu poate fi ju m ina să renunţe la in tra nsigen ţa Premii suplimentare : 2.545 lei.
au dat rezu ltatele scontate. Insta consulta tivă a C o n s iliu lu i European. fie lim ita tă , guvernele fiin d singu decată după in fo rm a ţii disparate. lo r". 18 24 34 R eport la categoria T : 55.156 lei
b ilita te a p o litică se accentuează, im L u c ră rile a d u n ă rii au loc cu regula rele în dre pt sa hotărască dacă sînt D in ş tirile transm ise din Sanaa şi N PLOPEANU R eport la categoria a Il-a : 06.107
pasul în care se a flă re g im u l in re rita te anual. Ceea ce atrage atenţia sau nu gata să treacă la traducerea D jeddah (A ra b ia Saudită) de agen coresp. Agerpres la Cairo Fond de premii : 1.161 269 lei. lei.
Rgdacjiâ ţi administraţia zlarululi 6tr. Dr. Peliu Groza nr. 25 telefon 15 88, 12 75, 15 05, 20 78 Taxa pistilâ In oucuerar confotiu apiobăril Ditecliel Geneiale PTT.R nt 263.328 din 6 QOlembile 1949, — Tiparuh loliepilodeiea PolUjtalicâ Hunedoara Deva 40.065