Page 97 - 1965-01

n e ^ a
CARNET CANDIDAŢI Al F. D. P
P R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I Ţ I - V Â I

------------------------------------------ f
ELECTORAL —^ Brigadiera noastră''

La casele o dista n ţă d estu l d e scurtă. D a că o d u cţie al, c o o p e r a t i v e i a g r ic o l e erau
D e la llia şi p iu ă la B o c e a este
p r e v ă z u t e c r e ş te r i i m p o r t a n t e ale
alegătorului p a r c u r g i p e jos, c h ia r şi ia rn a, tiu p r o d u c ţie i v e g e t a le şi a n im a le . î m ­
p r e u n ă cu c e ila lţi m e m b r i, ai c o o ­
re g re ţi d e o a r e c e ai c e să v e z i şi să
a d m ir i L a B o c e a , sat a p a r ţ in ă t o r p e r a t iv e i a g r ic o l e a p u s u m ă r u l la
In vederea d e sfăşură rii unei sus­ c o m u n e i llia , s-au co n stru it, sau d e z v o lt a r e a a cestei u n ită ţi s o c ia li­
ţin u te m unci p o litice în cam pania sint in c o n s t r u c ţie n u m e r o a s e ca s e sto. L a b r ig a d a d in B a c e a in v e d e ­
electorală, în m ai m ulte lo c a lită ţi din c ă r ă m id ă , c a r e m a i d e c a r e m a i rea c r e ş te r ii şep telu lu i, au fo st c o n ­
din regiune au fost deschise la c lu ­ fr u m o a s e . In plu s, lo c u ito r ii satu lui, stru ite d o u ă g r a jd u r i p e n tr u cite
b u ri şi căm ine c u ltu ra le peste 50 sin t deosebit d c osp ita lieri. C iu d o sută d e b o v in e fie c a r e şi o m a ­
de case ale a le g ă to ru lu i. A ic i se o r­ in tri în sat f ie c a r e işi dă s c a m a că te r n ita te p e n tr u s cro a fe . T o t la B a ­
ce a s-au m a i c o n s t r u it u n a te lie r de
nu eşti d c prin p a rtea lo c u lu i şi
j ANUL XVII. NR. 3138 j DUMINICĂ 31 IANUARIE 1965 4 pagini, 25 bani I ganizează co n fe rin ţe , e xp un eri, seri încearcă să te a ju te. fie ră rie , o m a g a z ie etc.
de în tre b ă ri şi răspunsuri, a u d iţii co­
— P e c in e că u ta ţi ? — le în tr e a b ă
le ctive şi alte m a n ifestări. Iu cele
M u lte s tră d a n ii a u fo st
v e g e ­
14 case aile a le g ă to ru lu i din raion ul l ă z i n d că le u iţi in toa te părţile. p e n tr u cr e ş te r e a p r o d u c ţ ie i d e p u s e
— Nu c u m c a ştiţi u n d e lo cu ie ş te
Sebeş s-au c itit unele m a teriale pl in ­ ta le In a n u l trecu t, d a to rită a p li­
to v a ră ş a A s in e ft a M i c a ? m - a n i a -
ire care, Darea de seamă prezentată d re sa t unuia. c ă rii u n o r m ă s u ri a g r o t e h n ic e în a ­
C O M U N I C A T U L de tov. Ion Gheorghe M a u re i’ la C e i în tr e b a ţi z i m b c s c cu în ţe le s. in ta te şi prin e x e c u t a r e a la tim p
a lu c r ă r ilo r d e în tr e ţ in e r e s -a u o b ­
1964
decem brie
sesiunea
d in
a
M .A .N ., aspecte din broşura „D o u ă ­ A p o i, ca să nu te la se să a ştep ţi ţinut m a r i ca n tită ţi de c e r e a le la
zeci de ani de re a liză ri în regiunea preţ: m u lt iţi d a u lă m u riri. h ecta r. V e n itu r ile tot m a i m a r i a le
Pireeţlei Centrale de Statistică cu privire O pâ rtiei pai e largă cunosc m ai a- stră. A m p r o p u s - o p e n tr u a le g e r ile m e m b r i l o r c o o p e r a t iv e i a g r ic o l e
— C u m să nu. E c a n d id a t a n o a ­
H unedoara", a rtico le din presă etc.
le -a p e r m is să -şi c o n s t r u ia s c ă lo c u ­
les casele a le g ă to ru lu i d in M ie rc u ­ d e d e p u ta ţi în M a r e a A d u n a r e N a ­ in ţe d u r a b ile , să d u c ă o v ia ţă d in
c c în ce m a i bu n ă. S a tu l B a c c a şi-a
c o l o
sus,
Stă
ţio n a lă
m a i
c e v a
l a îndeplinirea plannlni de stat rea, Sebeş şi Poiana. la ca sa d e p e ste rîu. s c h i m b a t m u lt în fă ţiş a r e a şi p r in
/lic i,
re a liza re a a lto r c o n s tru cţii.
Vorbesc cu m i u d r ie lo c u ito r ii s a ­
lu lu i B o c e a d e s p r e c a n d id a t a lor.
a l Hepnhlicii Populare Române pe anul 1964 Con ferinţe Şi au şi de ce. A s in e fta M ica este d a torită p a r tic ip ă r ii u n u i m a r c n u ­
m ă r de cetă ţen i, a n tr e n a ţi d e d e ­
In aceste zile. la c lu b u ri şi căm i­ u na d in tr e ce le m a i h a r n ic e mem .- putaţi, s-au c o n s tr u it un lo c a l d e
căm in c u ltu r a l şi u n lo c a l p e n tr u
ne cu ltu ra le , p rin tre m a n ife stă rile b r e a le c o o p e r a t i v e i a g r ic o l e d e c o o p e r a t iv ă , satu l a fo st e le c t r i­
m ii tone
PLANUL DE STAT PE ANUL 1964 A FOST REALIZAT DUPĂ CUM UR­ C ărbune b ru t extras . . t . . . m ii tone 11.123 108 organizate in cad rul cam paniei elec­ p r o d u c ţ ie d in llia. P e n tr u h ă r n icia ficat. La o b ţin e r e a tu tu r o r a c e s ­
MEAZĂ : Ţ iţe i e x t r a s ...................................... m ii tone 12.305 101 torale sin t şi d ife rite co n fe rin ţe ex­ ci, d u p ă u n if ic a r e a c o o p e r a t i v e l o r tor rea lizări şi-a a d u s o în s e m n a t ă
Produse p e tro liere albe . . . . m ii tone 6 888 104 puse în faţa ale g ă to rilo r. Cu acest a g r ic o l e d e p r o d u c ţ ie din llia şi
I. I n d u s t r i e m ii lone 11.417 1)0 p rile j se vorbeşte celor prezenţi des­ m i x t e d e la P a cea , S -a ţinu t z e a ­ c o n t r ib u ţ ie şi A s in e ft a M ica , „ b r i ­
418
B o c e a , a fost n u m ită ş e fa b rig ă zii
g a d ie ra n o a s t r ă “ cum a n u m e s c l o ­
113
in ii. m. cubi
Energie e le c t r ic ă ................................. m ii. kW h 13.826 118 pre la rg u l dem ocratism al o rin d u irii m a şi de e x p e r ie n ţ a p e c a r e a a - ca ln icii.
noastre de stat, despre dezvoltarea
Planul producţiei globale indus* producţie creşterea a fost de 15,8 Energie t e r m i c ă ................................. m ii G cal. 6.429 140 economică a ţă rii, despre p o litica ex­ v u t-o c ă c i A s in e ft a M ic a s-a în ­ D e s p re ca lită ţile to v a r ă ş e i A s i­
n efta M ica s-a v o rb it pe la rg şi cu
triale pe anul 1964 a fost îndepli­ la sută şi de 10,9 la sută în indus* M a şini-u ne lte pe ntru aşchierea me- ternă a s ta tu lu i nostru etc. Pînă a- scris in c o o p e r a t i v a a g r ic o lă d c p r o ­ o cu zia a d u n ă rii o a m e n i l o r m u n c ii
nit în proporţie de 102,6 la sută. tria bunurilor de consum. bucăţi 6 987 131 cum , la cele 455 co n fe rin ţe expuse în d u c ţie c h ia r d e la în fiin ţa re . A p o i,
Producţia globală industrială a Pe p rin cip a le le ra m u ri, producţia M otoare cu com bustie in te rn ă . . m ii C P. 770 140 întreaga regiune au p a rtic ip a t peste la n u m a i un a u de la în s c r ie r e a din c ir c u m s c r ip ţ ia e le c t o r a lă .nr.
fo st n u m ită b rig a d ie ră . C in d c o o ­
crescut faţă de anul 1963 cu 14,1 a crescut fa ţă de anul 1963 după M otoare electrice peste 0,6 k\V . m ii kW 1.099 109 55.900 oam eni ai m uncii. p e r a tiv a a g r ic o lă d c p r o d u c ţ ie d in 9 llia c in d a fo st p r o p u s ă d r e p t
la sută. In industria mijloacelor de cum urm ează : G eneratoare electrice de cure nt a l­ B o c e a a fo st t r a n s fo r m a tă in b r i ­ ca n d id a t al F.D P p e n tr u a le g e r ile
te rn a tiv ............................................ m ii kVa 156 147 g a d ă şi c in d A s in e ft a M ica a fo st d c d e p u ta ţi în M a r e a A d u n a r e N a ­
In d u s tria c o n s tru c ţiilo r de m aşini şi p re lu c ră m m etalelor cu 18 la sută Pregătiri ţion a lă .
T ransfo rm a toare de fo rţă peste n u m ită şefa a ce s te i brigăzi, r ă s p u n ­
In d u stria chim ică ru ............................................................................ -4 la sută 0,25 k V a ........................................... m ii kV a 3.392 99.f d e r e a a cre scu t. In p la n u l de p r o ­
In d u stria energiei electrice şi term ice cu ................................ 22 la sută ale formaţiilor V. ALBU
In sta la ţii de fo ra j com plete . . . bu căţi 122 102
In d u s tria m etalurg iei feroase cu ................................................... 11 la sută
In d u stria m a te ria le lo r de co n stru cţii cu .................................... 14 la sută U tila je tehnologice pe ntru in d u s­ 117 artistice de amatori
In d u stria de exploatare şi p re lu cra te a le m n u lu i cu .............. 13 la sută tria c h i m i c ă ...................................... tone 51.592
In d u stria uşoară cu ................................................................................. 11 la sută U tila je tehnologice pe n tru pre lu - Propuneri de candidaţi ai F.D.P.
In d u stria alim e n ta ră cu ........................................................................ 11 la sută tone 16.226 115 Pentru a ctivita te a c u ltu ra l-a rtis fi-
U tila je tehnologice pentru indus­ că ce se va desfăşura în cam pania
Pe m inistere, o rg an izaţii centrale, globale in d u stria le a fost în d e p lin it tria sid eru rg ică şi tu rn ă to rii . . tone 39.895 119 In întreaga regiune au con tinu at U rica n i. in circu m scrip ţia electorală
s fa tu ri populare, pla n u l producţiei după cum urm ează : U tila je tehnologice p e ntru fa b ric i electorală, fo rm a ţiile a rtis tic e de a- să se desfăşoare a d u n ă rile în cadrul regională nr. 85, loan P ăcurar, m u n ­
m atori pregătesc d ife rite program e, cărora oam enii m un cii de la oraşe c ito r la C. S. H unedoara, în c irc u m ­
tone 7.431 103
Procentul de în d e p lin ire in oraşul regional Hunedoara, de şi sate au desem nat ca n d id a ţi ai scrip ţia electorală regională nr. 60,
a p la n u lu i pe anul 1964 Vagoane m arfă m agistrale . bucăţi 8.319 162 pildă, un nu m ăr de 14 fo rm a ţii de F D P. pentru a le g e rile de de putaţi M aria C o lcciu , m uncitoare la C. S.
Locom otive Diesel electrice de teatru de pe lingă c lu b u ri şi că m i­ in S fatul p o pu lar regional. P rin tre Hunedoara, în circ u m s c rip ţia electo­
M in is te ru l In d u s trie i C o n s tru c ţiilo r de M aşini ............................ 102.2 bucăţi 85 144 ne c u ltu ra le pregătesc piesele: „C o ­ cei propuşi se num ără tov.: Petre rală regională nr. 59. Ana D anciu,
M in is te ru l In d u s trie i P e tro lu lu i şi C h im ie i ..................................... 100.6 A uto vehicule ................................. bucăţi 22.112 110 nul Leonida faţă cu reaoţiunca" de C onstantin, m in e r sef de brigadă la m em bră a cooperaţi vei agricole de
M in is te ru l In d u s trie i M etalurgice ..................................................... 104.4 R u lm e n ţ i........................................... m ii bucăţi 11,068 126 I. L Caragiale, „O m u l care a văzut E. M. Lu pe ni, în circu m scrip ţia elec­ producţie din Geoagiu, în c irc u m ­
M in is te ru l M in e lo r şi E nergiei E lectrice ............................................. ll>2.5 T r a c to a r e .................................................bucăţi căţi 15.951 120 m oartea" de V ic to r E ftim iu şi a l­ torală regională nr. 83, A na Racolţa, scrip ţia eleciorală regională nr. 34,
bu
M in is te ru l In d u s trie i C o n s tru c ţiilo r ........................ 105.0 Sodă calcinată şi caustică . . . m ii rone 540 108 tele. m uncitoare la în tre p rin d e re a „V is - A u re l B olun duţ, d ire c to r al S.M .T.
M in is te ru l Econom iei Forestiere ........................................................ 105.4 A cid s u l f u r i c ...................................... m ii tone 417 122 M ai m ulte brigăzi a rtistice de a- coza" Lu pe ni, în c ircu m scrip ţia elec­ A lba, în circu m scrio ţia eleciorală re ­
M in is te ru l In d u s trie i Uşoare .................................................................. 102.2 Îng ră şăm inte chim ice (substanţă torală regională nr. 81, D ionisie gională nr. 10, A postol G heorghe,
M in is te ru l In d u strie i A lim e n ta re ..................................................... 101.0 g ita ţie din cadrul e x p lo a tă rilo r m i­ H arta, m in e r şef de brigadă la E. d ire cto r al T ru s tu lu i m in ie r Deva,
U n ită ţile In d u s tria le ale M in is te ru lu i T ra n s p o rtu rilo r şi T ele­ m ii tone 219 119 niere şi în tre p rin d e rilo r din Valea M. D îlja , în c ircu m scrip ţia electo­
c o m u n ic a ţiilo r .......................................................................................... 104.0 — îngrăşăm inte fosfatice (100 la J iu lu i pregătesc şi ele program e a- rală regională nr. 71, V a le ria B ir­ în c irc u m s c rip ţia electorală regiona­
U n ită ţile In d u strie i P o lig ra fice ale C o m ite tu lu i de Stat pentru sută P2 0 5 ) ................................. m ii tone 111 112 dccvate. La Lonea se află în pregă­ ja, m uncitoare la I.E M . P e trila , în lă nr. 66, G corgcl Kăican, d ire cto r
C u ltu ră şi A rtă .......................................................................................... 103.8 — îngrăşăm inte azotoase (100 la tire pro gra m ul in titu la t „V o tă m al T ru s tu lu i Gostat, in circu m scrip ­
U n ită ţile In d u s trie i Locale ale S fa tu rilo r P opulare .................. 106.7 sută N ) ............................................ m ii tone 108 127 pe ntru pace", la U.R.U.M .P, progra­ circ u m s c rip ţia electorală regională ţia electorală regională nr. 35 şi a l­
U niunea C e ntrală a C oop erative lo r M eşteşugăreşti ........................... 103,5 A n t id ă u n ă t o ii........................... tone 20.512 108 m ul „A z i votăm în ti ta oară" etc. nr. 76. Io sif Szclan, lăcătuş la E. M . ţii.
tone
C o lora nţi organici . . . . tone 6.133 103
P roducţia globală in d u stria lă a fost faţă de 1959 şi s-a realizat un ritm L a cu ri şi v o p s e le ........................... tone 38.297 115
în 1964 de 2 ori m ai m arc dccît în m ediu anual de creştere de 12.5 la tone 35.394 107
1959. In perioada 1960— 1964 ritm u l sută.
m ediu anual de creştere a fost de în anul 1964 planul a fost în d e p li­ Cauciuc sin te tic tone 19.373 328 (I) „LUNA CÂRTII LA SATE"
14.8 la sută, fa ţă de cca. 13 la sută n it şi depăşit la m a jo rita te a pro du­ Mase plastice şi răşini sintetice
prevăzut în D ire ctive le Congresului selor in du striale . S-au produs peste 100 la sută tone 47.673 155
al IlI-le a al P.M.R. pentru întreaga
plan im p o rta n te ca n tită ţi dc : fonia, F ibre şi fire c h im ic e ......................tone lone 6.215 109
perioadă a p la n u lu i de şase ani. oţel. cocs m etalurgic, la m ina te fin i­ Anvelope a u to -tra cto r-a vio n m ii bucăţi 1.206 131 Cartea, p u rtă to ru l c u ltu rii şi ş tiin ­ şi îşi croieşte dru m la rg şi tra in ic In toate căm inele c u ltu ra le va a-
P roducţia m ijlo a c e lo r de producţie te pline, ţevi dc oţel, cărbune, u le iu ri Celuloză . . . . . . . . m ii tone 223 * 114 ţei peste veacuri, s fă tu ito ru l şi p rie ­ în via ţa satelor noastre. A nual ies vea loc azi. 31 ianuarie, deschiderea
a crescut de 2.1 ori faţă de 1959. cu m inerale, m otoare cu com bustie in ­ M irt i e ...................................... m ii tone 212 111 tenul nostru este să rb ă to rită şi în de sub „teascu rile " tip o g ra fiilo r m i­ festivă a „L u n ii c ă iţii la sate*. Cu
un ritm m ediu anual de creştere de ternă. in s ta la ţii de fo ra j com plete, acest an, o lună întreagă, con form lioane de că rţi ce iau d ru m u l sate­ acest p rile j le c to ri bine p re g ă tiţi vo r
16 la sută ; ritm u ri superioare s-au u tila je tehnologice pentru fa b ric i de m ii tone 4.752 109 unei bune tra d iţii sta to rn icită în anii lor. m enite să îmbogăţească ra ftu ­ face exp un eri strîns legate de rea­
re a liza t în in d u s tria chim iei, h îrtie i cim ent, ru lm e n ţi, produse sodice. în ­ M a te ria le de zid ărie (în ech iva len t p u te rii populare. L u n a fe b ru a rie este rile b ib lio te c ilo r ori să fie vîndute liz ă rile o b ţin u te în m unca cu car­
şi celulozei (24 la sută), in in d u stria grăşăm inte fosfatice, a n tid ă u n â to ii, cără m izi ceram ice norm ale) . . m ii. bucăţi 1.068 93 „L u n a c ă rţii la sate". Este una din ţă ra n ilo r m u n cito ri şi. toate la un tea in localita tea respectivă. Se vor
energiei electrice şi term ice (18.8 la detergenţi, la cu ri şi vopsele, anve­ P refa brica te din beton a rm a t . . m ii m cubi 848 124 lu n ile ie rn ii cînd ţă ra n u l, în serile loc, să lum ineze m intea, să sporească organiza m an ifestări de masă cu
sută). în in d u stria c o n s tru c ţiilo r de G eam uri trase in echivalent 2 m m
lope a u to -tra rto r-a vio n , celuloză, ci­ lu ng i, în zilele de sărbătoare o ri în cunoştinţele aceluia care atîtea vea­ cartea — seri lite ra re , concursuri
m aşini şi p re lu c ră rii m etalelor (18.2 ment. geam uri trase, cherestea, plăci grosim e ........................................... m ii m p a tra ţi 25.205 105 alte m om ente de răgaz se apleacă cu ri nu s-a p u tu t bucura de această „C ine citeşte, cunoaşte", standuri de
la sută) din p a rticu le aglom erate, plăci fi- m ii m cubi 4.629 101 cu sîrg asupra c ă rţii şi îi soarbe po­ binefacere a c iv iliz a ţie i. Astăzi, ţă ra ­ cârti cu vînzare.
N ive lu l p ro d u cţie i globale pre vă­ brolemnoase, m obilă, aparate de ra ­ m ii m cubi 187 118 veţele. P entru ţă ra n u l e lib e ra t de nul nu m ai este stră in de carte, nu se In cadrul „L u n îi c ă rţii la sate" va
zut p rin D ire ctive le C ongresului al dio. frig id e re , ţesături. încă lţăm in te , Plăci din p a rticu le aglom erate m ii tone 126 126 povara blestem ată a e x p lo a tă rii, de m ai opreşte doar asupra ilu s tra ţii­ apare un bogat so rtim e n t de c ă rţi
111-lea al P.M.R. p o n ta i anul 1965 lip s u rile ce-i b in tu ia u liniştea, ca r­
unt. brîn ze tu ri, zahăr, u le iu ri comes­ Plăci tibrolem noase . . . . m ii tone 128 173 lor, ci îi soarbe sensurile, ii ad ul­ care trebu ie larg popu larizate şi
a fost depăşit în anul 1964 de In ­ tea şi zia ru l, rad io ul, şi mai nou te­ mecă frum use ţile , îi reţine în vă ţă ­ difu zate operativ, folnsindu-se m ate­
du stria c o n s tru c ţiilo r de m aşini şi a tib ile ele. Ţesături de bum bac şi tip bum bac m ii. m p ă tra ţi 302 100,2 le vizoru l. au de ven it o necesitate nu tu rile . Puterea populară a dat tu ­ ria lele de propagandă editate în a-
p re lu c ră rii m etalelor. P roducţia p rin c ip a le lo r produse in ­ Ţesături de lină şi tip lină . . . m ii. m p ă tra ţi 41 107 num ai s p iritu a lă ci organică; ele fac tu ro r n e ş tiu to rilo r de carte p u tin ţă cest scop,
P roducţia b u n u rilo r de consum a d u striale în anul 1964 se prezintă Ţesături de mătase şi tip mătase . m ii. m p ă tra ţi 32 105 parte din zestrea lu i firească şi sin t de învă ţă tu ră, i-a a ju ta t să înveţe, O atenţie spo rită tre b u ie acordată
fost în 1964 m ai m are cu 80 la sută astfel : m ii bucăţi 68.138 120 m u lţi ţă ra n i în ale căro r preocupări lic h id în d a n alfa be tism u l — una din c ă rţii agrozootehnice. Este de dato­
m ii. lei 6.694 112 cartea, zia rul st ra d io u l ocupă un loc cele mai ruşinoase plăgi sociale, ră ­ ria ca d re lo r de specialişti (in g in e ri
În că lţă m in te ................................. m ii per. 36.522 106 de seamă, ia r strg u in ţa li-c răsplă­ masă m oştenire celor săraci de la agronom i şi zootehnici, m edici ve­
producţia efectivă 1964 tită p rin sporul pe care îl au în
U nitatea din care : strîm b a o rîn d u ire apusă. Pe actua­ te rin a ri, tehnicieni, cadre didactice
date în sută faţă m uncă şi stim a consătenilor. In sa­ lu l te rito riu aJ re g iu n ii H unedoara,
de măsură — în că lţă m in te din piele . . m iî per. 24.461 107 care predau obiectul „A g ric u ltu ra ",
absolute de 1963 tele noastre fişa de Ja b ib liotecă sau aproape ju m ătate din nu m ăru l lo­ ştiutele n a tu rii), să exp lice atît la
M o b i l ă ................................ m ii. Iei 2.589 115 că rţile cum părate de la cooperativa c u ito rilo r. şi din aceştia o m are p a r­
T e le v iz o a r e ...................................... m ii bucăţi 55 82 cu rsu rile agrozootehnice c it şi la a lte
sătească o ii de la d ifu z o rii v o lu n ­ te la sate, nu Ştiau ca ile . F iii ş i.n e ­ m an ifestări c o n ţin u tu l u n o r că rţi şi
A parate de r a d io .................................m ii bu căţim ii bu căţi 271 113 tari. co n stitu ie un c rite riu de apre­
m ii tone 1.924 113 p o ţii lo r învaţă astăzi în şcoli lu ­ bro şu ri în strînsă legătură cu lec­
ciere p o zitivă a ţă ra n ilo r h a rnici.
O ţ e l ...................... m ii tone 3.039 112 minoase. rezolvă ecuaţii algebrice, ţiile predate, să le recom ande cu
L a m in a te fin ite pline m ii lone 2.062 108 J) P r o d u c ţia a în c e p u t în tr im e s tr u l II 1963. Cartea p o litică ori cea beletristică, citesc în lim b i străine. In asemenea căldu ră pe ntru a fi c itite şi cum pă­
Ţevi de oţel . . m ii tone 551 115 şi în mod deosebit cea p u rtă toare de c o n d iţii cartea devine un bun al rate.
Cocs m etalurg ic m ii tone 1.146 100,4 ( C o n t in u a r e in pag. a 3-a) cunoştinţe agrozootehnice şi-a cro it tu tu ro r. In scopul în tă ririi reţelei de d ifu -
„L u n a c ă rţii la sale- p rile ju ie şte zori v o lu n ta ri este necesar să se
la rg i şi variate m an ifestări de masă, continue recrutarea acestora din rîn -
a tît pe lin ia îm b u n ă tă ţirii a c tiv ită ţii dul o a m e n ilo r a ctivi, d o rn ici şi capa­
cu cartea în b ib lio te c i c it şi în ce b ili să desfăşoare o m uncă vie şi
PREŢUIRE BINEMERITATĂ: FRUNTAŞI p live şte difuzarea c ă iţii la sate. La susţinută A c tu a lu l n u m ă r de d ifu -
aceste m an ifestări particip ă, sub con-
zori v o lu n ta ri este încă m ic faţă de
durerea o rg a n iz a ţiilo r
pa rtid,
de
toate o rg a n iza ţiile de masă. u n ită ­ p o s ib ilită ţile reale existente şi nu
♦ Ieri, in sala cinem atografului cup rin de toate satele, tonte exploa­
„ A r la “ din Deva a avut loc o în lîl- ţile de artă şi cu ltu ră , u n ită ţile spe­ tă rile forestiere. M ai m ultă preocu­
nire organizată de conducerea şco­ de cadrele tehnie o-in ginere şti de la cia liza te in difuzarea c ă rţii — lib ră ­ pare din partea org an elo r regionale
didactice ale şcolii şi p ă rin ţii copi­ Experienţa înaintată - bun al tuturor sector. In urm a unui stu d iu asupra au de în d e p lin it, pe baza p la n u lu i şi locale ale M in is te ru lu i Econom iei
riile şi m agazinele cooperatiste. Ele
lii „D r. Petru Groza" în lre cadrele
Forestiere, din partea u n o r organiza­
în
în c ă rc ă rii că rb u n e lu i
ab atajele
ilo r care urmează şcoala respectivă. cam eră, operaţie ce reclam ă cei mai comun în to c m it in acest scop. obiec­ ţii sindicale şi U .T.M . a r duce la în ­
tive ca: atragerea de noi categorii
In cadrul în tiln iril a vo rb it proi. In anul care a trecut, m in e rii sec­ 98 m .l. lu na r, cu 10 m.l. m«ii m are ru lu i l-a re p a rtiza t pe m in e ru l G anţ m are volum de muncă, in g in e ru l de c itito ri din a g ricu ltu ră şi zooteh­ lăturarea lip s u rilo r ce mai d.ăinuîe
univ. Cazangiu A le xan dru dc la U- to ru lu i I I I de la E. M. V ulcan au dat decît sarcina prevăzută în plan ul Ştefan să lucreze pe ntru cîtva tim p Stoica P e tru a propus in o va ţia : „D is ­ nie, creşterea n iv e lu lu i a c tiv ită ţii de la sate şi în u n ită ţile de exploatare
a lem nu lui.
niversitatea Bucureşti, facultatea de peste sa rcin ile de plan 16.662 lonc tehnic. în brigada Iui S fitlic . Acesta i-a a- p o zitiv p e ntru încărcarea cărb u n e lu i difu zare a căi (ii la sate. p rin atrage­
filologie, despre creşterea şi edu­ cărbune, au o b ţin u t un randam ent E xperienţa în a in la lă a fost fo lo ­ ju la t m ai concret pe m u n cito ri, le-a în ab atajele cam eră". A p lica tă în rea de noi colective obşteşti, p lin U niunea regională a cooperative­
carea copiilor, colaborarea înlre de 2,241 tone pe post, cu 1,60 leg. pe sită şi pe ntru redresarea a c tiv ită ţii e xp lica t necesitatea s p o ririi produc­ producţie, in ova ţia a redus cu peste o mai bună folosire a acestora, p rin lo r de consum şi u n iu n ile raionale
trebuie să-şi sporească de asemenea
şcoală şi pă rin ţi în vederea asigu­ post m ai m u lt d e rit era prevăzut. ţie i de cărbune. El s-a preocupat de 80 la sută tim p u l afectat lo p ă iă rii generalizarea organizată, pe scară preocuparea faţA de această im p o r­
ră rii acestei educări. La pre ţu l de cost au rea liza t o eco­ b rig ă z ilo r rămase în urm ă. Şi iată că rb u n e lu i, a uşurat susţinerea aba­
cum : In tr-u n tim p. in cadrul secto­ folosirea ra ţio n a lă a tim p u lu i de lu ­ largă, a experienţei şî m etodelor tantă acţiune, să-şi îm bunătăţească
După expunere a rulat un ciclu nom ie de 874.000 Ici. S int doar cî­ ru lu i brigada condusă de loan S fitlic cru, de organizarea m ai judicioasă ta ju lu i si a scu rta t tim p u l necesar bune şi strîngerea le g ă tu rilo r d in ­ munca de în d ru m a re a v in z ă to rilo r
dc film e docum entare de scurt me­ tcva c ifre care arată succint b ila n ­ nu-şi realiza sa rcin ile dc plan. „A - a m un cii, de executarea corectă a pe ntru evacuarea că rb u n e lu i. Ino­ tre s c riito ri, redactori si masele de din cooperaţie, să antreneze fo rţe
tra j pe teme p rivin d „C reşterea şi ţu l rod nic al a n u lu i trecui, despre vem g re u tă ţi obiective, cărbune tare, su sţin e rii a b a ta ju lu i. Si în scurt vaţia a a vu t ca efect p rin c ip a l creş­ oam eni ai m uncii de la sate. la rgi la sate în munca cu cartea.
educarea co p iilo r". care m u n c ito rii, in g in e rii şi teh nicie­ nu ne putem realiza p la n u l". — m o­ tim p brigada lu i S fitlic a reu şit să terea p ro d u c tiv ită ţii m un cii in aba­
n ii dc la sectorul III au v o rb it cu obţină re a liză ri frum oase. Ea şi-a taje cu cîte 500-600 kg. cărbune pe
•V In vederea in s tru irii maga­ tiva şeful de brigadă. L u c ru rile nu
zio ne rilo r din cadrul cooperative­ m u ltă căldură, cu p rile ju l fe s tiv ită ­ stăteau insă ch ia r aşa. In brigadă rea liza t ritm ic planul dc producţie. post.
lo r agricole dc producţie asupra ţii de în m in are a diplo m ei de sec­ munca nu era bine organizată, tim ­ In iţia tiv a a găsit uii larg răsunet în Iată doar cîteva din faptele ce
fe lu lu i cum trebuie depozilale şi to r fru n ta ş în întrecerea socialistă pul de lu c iu nu era folo sit judicios, cadrul sectorului, a de ven it un «ade­ stau m ă rtu rie de stoin icie i co le ctivu ­
gestionate produsele, la Casa a- pe exploatare pe anul 1964. nu era o d iscip lin ă corespunzătoare. vă ra t im bold pe ntru brig ă zile ră ­ lui secto ru lu i fru n ta ş de la m ina
gronom uluj de la M in tia vor a- L u p ta p e ntru realizarea s a rc in i­ In vecinătatea si in c o n d iţii asemă­ mase în urm a. B rig ă zi ca cele con­ Vulcan. Ele s în i g a ran ţia că în v ii­
vea loc, înccpînd dc m iinc, lo r de plan şi a anga jam e ntelor lua­ nătoare b rig ă zii lu i S fitlic a lu crat duse de H orea Oprea. U lu c i Nico- to r m in e rii de la acest sector vo r ob­
cursuri cu o durată dc 3 zile. Lec­ te în întrecerea socialistă a cuprins brigada condusă de G anţ Ştefan, lae au ap lica t în m uncă m etodele fo ­
ţiile vor fi predate dc către spe­ in anul ca ic a tre cu : în tre g u l colec­ ţine noi în fă p tu iri pe lin ia s p o ririi
cia liştii dc la C.R.R, Laboratorul tiv. S-au a p lica t noi m etode de o r­ care â o b ţin u t re a liză ri de seamă. losite de m in e ru l G anţ Ştefan şi au pro du cţiei de m etal, vor în d e p lin i
regional pentru controlul sem in­ S-a găsit soluţia pe ntru ajutora rea o b ţin u t succese dc seamă in în tre ­
ganizare a pro du cţiei, au fost de plin riim ic plan ul de stat la to ţi in d ic a ­
ţelor şi C onsiliul agricol regional. lo lo s ile rezervele interne. Una din brigă zii rămase în urm ă. cerea socialistă. to rii.
In cc priveşte cunoaşterea proble­
in iţia liv c le care «tu fost îm brăţişa te La cererea lu i, conducerea secto­ Eficace s-a dovedit şi s p rijin u l dat I. D U U E K
m elor dc gesliune, instruirea se
cu căldură în sectorul III al m inei
va face dc călre îndrum ători con­
V ulcan este aceea de a realiza o
ta b ili dc la con siliile agricole ra­ avansare de două cîm p u ri pe schim b
ionale. Sase diplome
şi aripă în abatajele cam eră. P rim a
Ieri, două brigăzi ştiin ţifice brigadă care a a p lica t in iţia tiv a a
ale C o m itetului pentru cultură fost cea condusă de co m u nistu l D rob
şi artă al raion ulu i Alba s-au de­
Gheorghe, m in e r şef de brigadă. A - Tn anul 1964 colectivu l Uzinei s-au o b ţin u t aproape G 000.000 lei C ornel B crian, re c tific a to ru l G heor­
plasai in satele D rim bar şi Şeu-
p licin d in iţia tiv a , brigada a ajuns mecanice din C u gir a o b ţin u t rea­ econom ii, m ai m u lt cu 3.5 m ilio a ­ ghe H lim o n . de la secţia sculăric,
şa unde au răspuns la întreb ările să atingă o viteză de avansare re ­ liză ri im p o rta n te in în d e p lin ire a ne faţă de angajam ent, ia r be ne fi­ tu rn ă to ru l L iv iu Moş. m aistrul
puse dc m em brii cooperativelor a- cord pe sector: 150 m l. pe lună şi s a rc in ilo r de plan şi a angajam en­ c iile realizate peste plan depăşesc p rin cip a l N iro la e Rutcovschi. de la
gricolc de produclic. A u fost lă­ telor luate in întrecerea socialistă. suma de 9.300.000 lei. secţia tu rn ă to rie , lăcătuşul loan
m urite problem e legate de păstra­ pe această cale a o b ţin u t ran da m en­
te sporite: 8 tone cărbune pe post. Au fost insusite şi aplicate în p ro ­ P entru c o n trib u ţia adusă la ob­ M untean, tim p la ru l S p irid o n M a-
rea avutului obştesc, convieţuirea ducţie procedee tehnologice noi. îm ­ teescu şi a lţii.
cu peste 1 tonă pe post m ai m u lt ţinerea acestor succese, colectivele
în fam ilie, d ife rite fenomene ale dccît era p la n ifica t. După un tim p, b u n ă tă ţită organizarea m u n ţii pe se cţiilo r tu rn ă to rie , m ecanic şef-e- ic
na turii şi altele. in iţia tiv a s-a extins la brig ă zile con­ întreg ul flu x tehnologic. în tă rită nergetic, m ecanică I, sculăric, fo rje
asistenţa tehnică la fiecare loc de La Uzina „30 D ecem brie" din
^ 200 dc sluden(i de la In s titu ­ duse de G anţ Ştefan, Lcşan M ih a i şi şi tim p lâ rie . au p rim it diplo m e de C ugir, diplo m a de secţie fruntaşă
muncă şl pe toate sch im b u rile . Ca
tul dc Cultură Fizică din Bucu­ B uciulea D u m itru , care au rea liza t urm are, p la n u l pro du cţiei globale secţii fruntaşe în întrecerea socia­ pe în tre p rin d e re a fost înm înată
avansări de peste 100 m.l. pe lună listă pe anul 1964. S ecţiile tu rn ă to ­ co le ctivu lu i secţiei a V -a la n ţu ri.
reşti sint dc cîtcva zile oaspeţii si m arfă a fost depăşit cu 1,20 la
şi randam ente de clte 7 tone pe post, rie, fo rje si sculăric au p rim it a- Iu anul trecut co le ctivu l acestei
cabanelor din m un ţii Parîng, unde sută şi, respectiv 1.57 la sută. Fo­ ceastă d is tin c ţie pentru a doua
cu cîte o tonă pe post m ai m u lt de- secţii a produs peste sa rcin ile de
se bucură dc lot confortul. A ici, cît cele p la n ifica te . Aşadar, expe­ losirea m a şin ilo r-u n e lte la în tre a ­ oară consecutiv. Insigna de „F ru n ­ plan 27.871 m l. la n ţu ri articu la te .
ga lo r capacitate, a dus la creşte­
Ia peste 1000 m altitudine, pe pîr- rie n ţa b rig ă z ii fruntaşe, condusă de rea p ro d u c tiv ită ţii m uncii. Pe acea­ taş în întrecerea socialistă pe anul 86 J45 m.l. la n ţu ri de bicicletă, 1 3 ?® ai
tille din îm prejurim i, ci fşi sus­ com u nistu l D rob Gheorghe a dev e­ stă bază. c it şi p rin reducerea con­ 1964* a fost acordată la peste 700 42.628 m .l. la n ţu ri tăietoare pentru
n it un bun al în tre g u lu i colectiv. Ca
ţin probele practice la cursul de s u m u rilo r specifice de m a te rii p ri­ de m un citori, in g in e ri şi tehnicieni, fierâ stra ie le mecanice şi 400 000 bu­ în a in t e d c m o n t a r e a c o f r a ju l u i la n o u l n iv e l al u n u ia din b lo c u r ile
urm are, In a n u l trecut, pe sector s-a
schi. me şi m ateriale, la p re ţu l de cost p rin tre care se num ără strung aru l căţi gresoare, a fla te in c o n s t r u c ţie la L u p e n i, se d is cu tă a m ă n u n ţit fie c a r e d e ta liu dâ
atins o viteză medie de avansare de e x e cu ţie ,