Page 98 - 1965-01

Pag 2 Dramul socialismului Nr. 3138

v

f U r l

w . , v “ m h
T S L
Pavel Pop, un luptător romîn T z I ^ U L ^ O I E T -Â . T I
pentru unitatea O NOUĂ „CAPSULĂ tr a n ch iliz a n te , p ilu le a n t i c o n c e p ţ i o ­ transportă z iln ic sute de tone de p ro ­

S in t m u lte şi in ie i e.snnlc capitolele cMc n u m it căpitan de a rtile rie , grad A TIMPULUI ‘ n ale. un c o s tu m d e b a ie liik in i, u n duse. In gaia rece incap cu uşu rin ţă
d in isto ria re la ţiilo r d in tre popoa­ în care a fost c o n firm a t după ane­ crista l d e ru b in p citlru la sere, 1u- 50 de vagoane. Un dispecer electric
re le rom în şi ita lia n , .situate in d i­ xarea P iem on tu lui. In a n ii u rm ă to ri Cu p r ile ju l E x p o z iţie i in te r n a ţio ­ lo g r a f ii a le s u p r a fe ţ e i L u n ii, o b ţ i­ supraveghează tem peratura ca ic este
verse epoci, aşa cum este şi colabo­ pariici|>ă la lupta p e ntru s tîrp ire a n ale d e la N e w Y o r k din 1938-19.19 n u te cu a ju to r u l c a m e r e l o r p la sa te constantă — totdeauna dc 2 grade M & f r
rarea lo r în m om entul răscoalelor b rig a n d a ju lu i s-a în g r o p a t in p ă m in t, d u p ă c u m p c sa telitu l H a n g e r şi nu fr a g m e n t Cclsius.
al n a v e i c o s m i c e „ A u r o r a - 7“ cu ca re
n a ţio n a le clin veacul 19, in ce n tru l La 7 iu n ie 18GG. este avansai m a­ se ştie, o ,.c a p s u lă a tim p u lu i" ca r e a z b u r a t S cott C a r p e n le r . Gara frig o rific ă este d irija tă dc
cărora se a lia lupta îm p o triv a tir a ­ io r al re g im e n tu lu i 02 in fa n te rie , u r m a să ji e d e z g r o p a t ă p este 5000 un cre ie r electronic.
niei hab.sburgieo, cate unea ita lie n ii sub steagul căruia p a rticip ă la elibe­ de a n i pe n tru a d a u r m a ş ilo r n oştri In total ca p s u la , c a r e a re f o r m a li­
cu a lte popoare subjugate de iiab- rarea Romei in 1870. Do abia după o id e e a Jelului c u m s e trăia p e g lo b n ei to r p ile In nqi d e 90 ţoii (şi c a r e OALE DIN PIELE
sb u rg i : cehi, s irb i ele. aceea ol a p u tu t să-şi întem eieze (sau ce l pu ţin in t r - o p a rte a g l o b u ­ va fi în g r o p a t ă în 1961) c in d se i u ­
In legătură cu a coasta, m erită sub­ o fa m ilie , căsăiorindu-se 1a 19 iu ­ lui. re s p e c t iv in S.U.A.) in s e c o lu l tii id e e x p o z iţia ) c u p r in d e d e d o u ă In l a l e a lu d u lu i, in a p r o p ie r e a o-
lin ia tă a ctivita te a ro m in u lu i Pavel nie 1872 cu Paolina Maz.z.uccltelli. X X O r g a n iz a to r ii n o ii e x p o z iţii in ­ ori m a i m u lt e in fo r m a ţii d e c it c a p ­ ra şu ln i p a k is ta n e z M ilitau, se a flă u n
su la din 19.19.
Pop, care a lu p ta t în H isorginiento, La IU mai 1874, pi in u ’şlc gra du l de t e r n a ţio n a le d e la N e w Y o r k , d e s ­ sat vestit p e n tr u o b ie c t e le d in p ie le
răscoala anlihabsburgic ă a i la l ic­ locotenent colonel, ia r la 13 iu nie c h is ă a n u l trecu t au h utărit să în ­ P en tru a u şu ra m u n c a a r h e o l o g i ­ p e c a r e le c o n fe c ţ io n e a z ă n u c i z m a ­
iţilo r. 1878 este colonel, ine rcdinţin cln-i-se c r e d in ţ e z e şi ei p o ste rită ţii o „ c a p ­ lo r din s e c o lu l L X X se r a în to c m i rii. ci olarii.
Născut In 17 decem brie 1027 in co­ comanda re g im e n tu lu i CI in fa n te rie . sulă'' s im ila r ă c a r e să o c o m p l e t e z e un s u p lim e n t at „ C ă rţii d c a m in tire " Mut iutii, o la ru l f a c e o o a lă d in
m una Bez.nea, ra io n u l Aleşd, reg iu­ T re cu t in cadrul d isp o n ib il ia 11 p e prim a . (..IJook o f H e co rd "), tip ă rită in 1938, p ă m în l D u p ă c e i-a dat form a d e fi­
nea C rlşnnn, d in lr-o Ir»miIie modestă m a rţii 1880, este rechem at insă in A r h e o l o g i l o r a n u lu i 6939 c a r e v o r c a r e t a p r e c iz a la titu d in e a şi lo n ­ n itivă , el o lasă să se u s u c e S u b r a ­
de în v ă ţă to ri to m în i, după te rm i­ s e rv ic iu l activ im e dia t (la 24 iunie f a c e s ă p ă tu ri în in cin ta a ctu a le i e x ­ gitu dinea exactă a lo c u lu i u n d e se z e le fie r b in ţ i a le s o a re lu i, a p a din
a flă ca p su la . V o r fi tr im is e c o p ii n-
narea şcolii p rim are, Pavel Pop s-n 1880) şl n u m it com andam al re g i­ p o z iţii „c a p s u la tim p u lu i" p e c a r e o uui n u m ă r d e p este .1000 (te b i b l i o ­ lut se e v a p o r ă re p e d e , v a su l se in tu ­
înscris la g im n a ziu l clin Oradea. m e n tu lu i 23 in fa n te rie , com andă pc v o r d e s c o p e r i le va da m u lt ă b ă ta ie teci şi a lic in stitu ţii d c cu ltu r ă S u ­ ie ş te şi p o a t e fi fo lc s il
Izbu cnire a re v o lu ţiilo r a u lih a b - care o păstrează pînă In 2 a p rilie d e c a p . C o n ţin u t u l său c a r e a fo st p lim e n tu l c u p r i n d e şi o c h e ie a l i m ­ T o tu ş i, o a la nu este in că gata O -
sburgice d in U ngaria si T ra n s ilv a ­ 1882, cînd, la p ro p ria sa cerere, a sta b ilit d c c ă tr e u n c o m it e t d e H la ru l in c e p e a lu n e i să c r o ia s c ă o
n ia îl găsesc încă pc bă ncile scolii. fost trecui in s e rv ic iu l a u x ilia r. La p e r s o a n e (d in c a r e f a c jrarlc p r in tre bii e n g le z e , în ca z u l c în d a ce a stă ’ p ie le d c c ă m ilă A c e a s ta este a s p ră
In această situ a ţie el părăseşte şcoa­ 12 m artie 1895, Pavel Pop a fost alţii s a v a n ţii L e o n a r d C a n n i c h a e l şi lim b ă va d is p a r e p iu ă in a n u l 6939. ca s c o a r ţa u n u i c o p a c , d a r n e a ju n s u l
la şi se încadrează ca v o lu n ta r, 'îm­ avansat general m aior, ca lita te in J a m e s C o n u n t, o m u l p o litic U alph S ă p t ă m în a lu l a m e r i c a n „ N e w s w e ­ p o a te fi în lă tu ra t P ie le a sc c u f u n ­
preună cu a tiţia a lţi tin e ri entuziaşti ra te face parte din corpul o fiţe rilo r l l u n c h e şi d ir ijo r u l E u g e n e O n n a n - ek" c a r e c o m u n i c ă a ce s te a m ă n u n te dă in tr-u n vas cu a p ă şi sc lasă a-
ni generaţiei sale, în arm ata re v o lu ­ de rezervă ai arm a te i ita lie n e pînă dţj) ilu strea ză m u lt e din a s p e c t e le îşi e x p r i m ă în să şi o n e d u m e r ir e : c o l o d o u ă zile şi d o u ă n o p ţi D u p ă
ţio n a ră ca sim p lu soldat. În a in te de la 18 decem brie 11)02, c inci clin cauza v ieţii d e astă zi din S .U .A . p r e c u m c e c o n c lu z ie v o r tra g e a r h e o lo g ii v i ­ ce s-a m u ia t b in e m e ş te ru l o în tin d e
a începe cam pania clin T ra n s ilv a ­ v îrs lc i îna intate (75 ani), părăseşte şi s c h im b u r ile c a r e au a vu t lo c din ito ru lu i a s e u ltin d un d isc cu m u z ic ă p e o p ia tră plată şi cu a ju to r u l u n e i
nia, în o cto m b rie 1848, il găsim cu cadrele arm atei, păstrîndu-si gradul 1931) în c o a c e în re g is tra tă d e f a i m o s u l g r u p vocal râ ză tori, o ra d e b in e p c a m b e l e pă rţi
g ra d u l de sergent. In bătălia de la şi d re p tu l de a p u rta un iform a . „ H c a llc s “ ? p în ă c c nu m a i ru n iin e nici u n fir
S tilo u l W a t e r m a n . d e pild ă , a fost
Ocna S ib iu lu i (4 fe b ru a rie 1819), a P entru m e rite le sale, cîştigale in în lo cu it cu mi stilou cu pastă, p e ­ de păr. n ici o a s p e rita te şi ca d e ­
fost ră n it, ia r spre s lîrs itu l cam pa­ războaiele de independenţă şi pentru riuţa d e d in ţi este a cu m a cţio n a tă GARA FRIGORIFICĂ NR. 13 v in e s u b ţ ir e şi s u p lă M e ş te r u l î n ­
n ie i este în a in ta t la gra du l de sub­ unitatea Ita lie i, Pavel Pop a fost e le ctric, şi în lo c d e o c h e la r i in tin d e a tu n c i o b u c a lă d e p ie le pe o a ­
locotenent. După înăbuşirea re vo ­ distins cu numeroase ordine, deco­ n o u a ca p s u lă S-au in tr o d u s len tile E xistă )n Moscova un hotel cu pa­ lă, o n e te ze ş te b in e cu m in a şi cu o
lu ţie i, îm preună cu m u lţi tovarăşi (le ra ţii şi m edalii. d e c o n ta c t M a i m u lte v o l u m e cit- tru eta je in c are lo ca ta rii capră iosi v e r g e a d c le m n El a d a u g ă a p o i alte
lu p tă clin b a ta lio n u l său, se re lu - La 23 ia n u a rie 1901 i se conferă p r in z in d cir c a 50.000 d e p a g in i m i ­ sună întrun a, u n ii pentru că le este fişii de p ie le d c d ife r ite f o r m e şi ANGLIA. — Scriitorul britanic William Hoit. în vîrstă dc 09 de
giază în T u rcia , după care, o dală cu crucea de a u r pentru 25 ani de .ser­ frig . a lţii pentru că le este cald. m ă r im i. P e n tr u a le lip i n u este n e ­
c r o f ilm a t e rela tea ză e v e n im e n t e le c e ­ ani face ocolul lumii... călare pe cal. Cu calul lui, Trigqcr, el a si parcurs
reluarea lu p te lo r de independenţă v ic iu m ilita r, in s titu ită p rin decre­ lui , d e al d o ile a r ă z b o i m o n d ia l, d e ­ P erso nrlnl in v iz ib il, care se com pune v o ie d e cle i. o la r u l le p r e se a z ă , le 12.000 km
in Ita lia , se hotărăşte să vină aici, tu l din 8 no iem brie 1900 Este u l­ scriu c u m a fost c u c e r it m u n te le E- d :n 50.000 de m em bri răspunde im e­ în tin d e şi. tr ă g in d d e c a p e le , u n e ş te IN FOTO: William Hoit şi calul lui de călărie iu repaus pc Coas­
în ro lîn d u -se in arm ata g u ve rn u lu i de tim u l docum ent ei moscul despre Pu- verest. c u m a fo st d o b u r ît r e c o r d u l d iat tu tu ro r s o lic ită rilo r1. striiis „tip a ru l". D u p ă c e în v e liş u l d e ta dc Azur.
Ja M odena şi Partita, unde populaţia vel Pop. U ltim ii ani ai v ie ţii, gene­ p e d ista n ţa d e 4 m ile, a m in te s c d e Ce fel r.l* hotel este acesta? Este p ie le se u su că, el d e v in e m a i re zis ­
răsculată, condusă de C a rlo P a rin i ra lu l Pavel Pop ii petrece la C liia - n o ile s p o r tu r i c u m a r Ji în o tu l s u b ­ gara frig o rific ă nr. 1.3. O în Ire o rili­ ten t d e c it o a la d c p ă m in t Cu a j u t o ­
izgonise incă din p rim ă va ra aceluiaşi va ri. lingă Genova. A i \ ------: etapă a cv a tic, p o m e n e s c d e p o p u la r ita te a dere o rig in a lă : c lie n ţii sint brinze- rul v e r g e le i sau al u n u i c io c a n cu
an d u cii locali. a v ie ţii sale osie prea p u ţin cunos­ t teistului. P r in t r e o b ie c t e le in clu s e tu ri. ouă. fructe. G ara frig o rific ă m i n e r lu n g . m e ş te ru l s p a r g e a p o i
La 27 octo m b rie 1859, F a rîn i, gu­ cută. A decedai la C h iava ri, uncie funcţionează a orna pe autom at, lin v a s u l d in in te rio r, a r u n c ă c io b u r ile IN STUDIOURI, PE ECRANE
in n o u a c a p s u lă se n u m ă r ă v a lv a
v e rn a to ru l celor două p ro v in c ii, sem­ a si fost îu m o rm iiita t. Nu i se cu­ m ecanism deschide uşile, reglează i- şi cu r ă ţă b u c ă ţ e le le d e p ă m in t li­
nează o rd in u l p rin ca ic Pavel Pop noaşte data m o rţii. p la stică a u n u i c o r d , ţigări cu filtru . lu m in a lu l. Inc ărc ăloare electrice pite d e piele.
A c u m , o a la t r e b u ie î m p o d o b i t ă M onica V itti va. fi protagonista toresc". S ubiectul : descurajarea mo-«
film u lu i ,tO stră in ă ha P aris'1. Com ­ rnlă «a unui lu p tă to r de pe fro n t ca­
Ea tr e ce în m in a p ictoru lu i...
Exemplu de P e n tr u a e x e c u ta o r n a m e n t e le p c pus clin cin ci episoade, film u l va le şi-a p ie rd u t vederea şi e fo rtu rile
o a s e m e n e a o a lă sin i n e c e s a r e v o p ­ evoca vot a liie a poveşti de dragaslc c o le c tiv ită ţii de a-l face să se re ­
transmisie genetica sele s p e c ia le P ic io r u l fr e a c ă m u lt care se petice în diverse perioade, găsească pe sine şi de a -l reda fa ­
tim p ră şin a d e c o p a c i a m e s te ca tă cu începînd cu 1890 pînă in zilele noa­ m ilie i.
Secta „A m is h * care trăieşte in v o p s e le m i n e r a le (o cru , m a la h it, s u l­ stre. ☆
Pennsylv ania (S.U.A.) este un ta ­ fat d c c u p r u ), p r a f d e cărbune d e R egizorii film u lu i s în t Jean-Luc R egizorul aze rba idjan T agh i Za dc
blou v iu al transm isiei cai ac Icre lo r le m n sau d c o a s e arse. liă ş in a dă G odard, L u ch in o V isco nti, M ich e la n - turnează în prezent o nouă versiune
genetice. Această com u nita te a apă­ v a su lu i un lu ciu sp ecia l. gelo A n to n io n i, Joseph Losey şi Jorn a film u lu i „A rş in M a l-A la n ", caro a
ru t acum 200 de ani si trăieşte a- O la r u l şi p ic to r u l lu cre a z ă î m p r e u ­ D onner. ru la t acum 20 de ani cu deosebit
pronpe com plet izolată de ie stu l so­ succes, a vin d ca in te rp re t p rin c ip a l
nă A rta lo r este tr a n s m is ă din g e n e -
c ie tă ţii am ericane. P opulaţia actuală Jean-C laude D ria ly , C h a le rin c pe cunoscutul c în tă re ţ Raşid B e i-
ia ţie in g e n e r a ţie G a m a de cu lo r i
num ără 44 000 de in d iv iz i dese in- vii, o r n a m e n t e l e cla s ic e c a r e sint Spaak şi L ise lo tle P u lv c r v o r fi in ­ butov.
zîncl d in tr-u n grup de 200 de im i­ te rp re ţii film u lu i „B lo n d a si b ru n a ", Noua versiune este rea liza tă in
c u n o s c u t e irictotu lu i în c ă d in c o p i l ă ­
g ra n ţi cate au debarcat in A m erica pe care il turnează în F ranţa re g i­ c u lo ri şi pentru ecran la L
în 1744. rie (el le-a v ă zu t iu s tr ă v e c h e a m o s ­ zorul A lfre d W eidenm an. 'ir
G en eticie nii am ericani au do ved it ch ee). f a c d in lu c r ă r ile m e ş t e r ilo r TÎr A c triţa suedeză In g rid T h u lin v i
că in rîn d u tilc p o pu laţie i A m ish a- p a k is ta n e z i a d e v ă r a t e o p e r e de artă Cunoscuta scriito a re sovietică V era fi partenera lu i M a x im ilia n S chcll
p a r pe rio dic fenom ene de in firm ita te Fă ră s p r ijin u l sta lu lu i, o ce a s tă Panova, ale cărei rom ane au in sp i­ (cunoscut p u b lic u lu i nostru d in „S e ­
specifice p itic ilo r. D in 1000 încoace a n tică artă p o p u la r ă a m e ş te r ilo r rat numeroase scenarii de film e („Sc- ch e stra ţii clin A lto n a ") în film u l „C e -
au lost sem nalate in lum ea întreagă p a k is ta n e z i ar fi d is p ă ru !: Şi aşa rio ju ". „E v d o k ia ", „A n bisect"), a nuş.a re în vie ", a că ru i tu rn a re va
50 de asemenea c azuri de in firm ita te ca nu sc m a i p ă stre a ză d e c it in ci- scris de dala aceasta un scenariu începe in curîncl în s tu d io u rile lo n ­
d in tre care 49 din sin u l popu laţie i te v a sate din Pa k istan . special pe ntru film u l „O raş m u n ci­ doneze.
A m ish. S-a dem onstrat că to ţi aceşti
in d iv iz i p itic i descind d in tr-u n cu­
p lu de im ig ra n ţi v e n iţi in 1744 cu
g ru p u l a m in tit, un oarecare Sam „Lcnin" din Pamir (7.134 m). loona
K in g cu soţia. U n ul d in tre ei pre ­ Ş t i a f u c ă Vlădcscu cslc în acelaşi timp una
zenta fenom ene de degenerescentă O O O dintre puţinele alpiniste din lume
fizică. Aceste fenom ene s-au repetat rare a înregistrat un asemenea re­
la descendenţii succesivi In con di­ cord.
ţiile u n o r căsătorii norm ale, clacă ...Poiana Narciselor din regiunea nume? Evîstâ vârful „La Om" din ..In cetatea Rişnovului există o
descendenţii s-ar fi amestecat cu Braşov, cc alcătuieşte un covor com­ Piatra Craiului (2.239 m). „Vîrful fîntînă adincâ de 75 m, care datează
vestul p o p u la ţie i am ericane, acest pact dc Hori <lc o neasemuită fru­ Omului" din Munţii Kodnoi (2.135 din secolul X III ? Vechii locuitori
caracter genetic n -a r fi avu t nici o museţe. este unică in Europa prin m) şi cel din Munţii Hirgăului ai Rişnovului au săpat la ea timp dc
şansă de m enţinere O ri, cum popu­ pitoresc si intindere ? In ţara non- (1.104 m>. 17 ani
la ţia A m ish nu a co n tra ctat căsătorii Mră mai există şi alte pajişti <lc nar­ ..Prima femeie medic clin ţara ...Cele mai vechi poduri dc piatră
d e cit în cad rul sectei, fenom enele a- cise la Piatra Ccţii, din apropierea noastră sc numea Maria Cu landa ? din Moldova sînt cele dc la Bozcşfi
m in lite s-au m e n ţin u t şi m u ltip lic a t: Tciuşiilui şi comuna Cetea dc la Ea a începi să profeseze la Bucu­ şi Cotn.iri, construite din porunca
oam eni a c ă ro r stă tu tă nu depăşeşte poalele Munţilor Apuseni. Minunate reşti în anul 1884, imediat după ce lui Ştefan cel Marc ? Moldovenii erau
1 m, avîncl citc şase degete la fie ­ U . H S S . _ Fetiţa Ini A n - poicnc eu flori sint, de «asemenea, la a obţinut diploma dc medie la Pa­ vestiţi pentru acest meşteşug, pc caro
care m ină şi adesea cu in im i in ­ d ria n N i k o l a e v şi a V a le n tin e i Comana, unde înfloresc in iunie bu­ ris, treeîndu-şi examenul de „liberă unii îl moşteneau din t.ilă în fiu
com p le t de zvoltate (peretele înte- N ic o la c v a T c r e ş c o v a a î m p l i ­ jorii romîneşti (Paconia romanica), practică medicală" cu înalta men­ Sate întregi po«irtă şi astăzi numele
ra u ric u la r Jipsintl). O a ltă p a rtic u la ­ nit recent 7 luni. La c in tă re ş te care cresc numai in ţara noastră ţiune „Magna cum laude" De nu­ de Podari. Renumclc podarilor mol­
rita te , nem aiîn tâ lnită în nici un colţ T ig ru l bengalez. A kb n r, in vîrstă a început operaţia cate a fost foarte 7 kg 800 g r a m e şi a re în ă l­ .şi constituie un monument al natu­ mele ei sc leagă între altele, apari­ doveni. caic puteau cxecula şi cele
de pe glob (afară de un sin gu r caz de 14 «mi. care face parte clin m a­ com plicată. în Iru ri l in apropiel-ea ră­ ţim e a d c 72 cm . L c n o c ic a este rii, la Orşova, unde îmboboceşte in ţia primei crose pentru copii din mai dificile lucrări, trecuse graniţe­
în F ranţa ) o con stitu ie deficie nţele o- ne ju l unui circ sovietic, a scăpat n ii treceau artera caro tidă şi d ife riţi un copil, să n ă tos, v io i M ă - le ţării. In tratatul încheiat dc Bog­
xisten te la n iv e lu l c a rtila g iilo r şi recent cu viaţă clin lr-u n accident cen tri nervoşi. In cele clin urm ă. n în că cu p o ftă su p ă , griş cu martie laleaua Cazanelor, cu flori ţară.
care a «tvut loc în oraşul la roxln vl. m edicii au cusut esofagul şi au făcut mari galbene si la Mangalia, unde ...Cercetătorii ştiinţifici Sorin Ciulii dan eu turcii, domnitorul se angaja
p ie lii cap ului. la pte, d a r p r e fe r ă su cu l d e
şi s-a în lim p la t din vina unui uit o blocadă antiseptică in mai îşi deschid petalele slînjc- şi Ioana Vlădcscu sini cei dinţii «li­ să trimită 4.000 dc podari moldoveni
tig ru -.* I maz. La o săplăm înă după operaţie, e- m e r e şi m o r c o v . ncii de stepă. pi nişti romîni, care au urcat la o ca ajutor de ră/.boi pentru construi­
Fenomene atmosferice A n im a le le evoluau în arenă sub xnm m incl pacientul neobişnuit, spe­ IN F O T O — A n d n a n N i­ • .In Carpaţi sint. în afară de vîr- altitudine dc peste 7.000 m? Ei au rea de poduri peste Dunăre.
in d i umarea îm blînz.itoj u lu i A lexanclr c ia liş tii au ajuns la concluzia că A k ­ k o la e v şi V a le n tin a N ik o la e v a - ful Omul din masivul Buccgi (2.507 făcut parte dintr-o expediţie inter­
T e r e ş k o v a şi fetiţa lo r L len a .
provocate de terpine Aîexanclrov, „ro lu l" p rin c ip a l fiin d bar poate să p a rticip e la re p e tiţii şi m), şi alte culmi care poartă acest naţională care a escaladat vîrful (Agci preş) 1
d e ţin u t de A kba r. In tim p u l rep re ­ sâ-si reia activita tea in arenă.
S a va n ţii de la U n iversita tea clin zentaţiei, tig ru l A l maz s-a repezit
W ashing to n consideră că trăsnetul pe neaşteptate la A k b a r şi şi-a în fip t
este adesea provocat de plantele c o lţii In g îlu l acestuia.
care e lim in ă perm anent în atm osfe­ A ccid e n ta tu l avea esofagul sfî- SI TEHNICII
ră substanţe organice fo a rte v o la tile şint. In aceeaşi zi au sosit ch iru rg i
(terpine). In c o n d iţii speciale ter- specialişti de la grădina zoologică
pine le se descom pun şi se încarcă clin Moscova.
cu e le ctricita te form încl zone de co­ A k b a r a fost salvat de la m oarte
respondenţă, în tre n o ri şi p ă m în l ch ia r la circ. S-a in sta la t o masă
care canalizează apoi fulgerele. care să poală ţine o greutate de două Colorant derivat A lte pe licule speciale îşi schim bă stanţele mnî des folosite din această m cranîce care reglează n ive lu l şi Pe v iito r, asemenea sisteme vo r
T e rp in e le afla te în atm osferă în chintale, re fle cto ru l a fost în lo cu it culoarea în prezenţa gazelor nocive, categorie fac parte teflonu). flu o n u i. consum ul de apă. Dacă apa este în pe rm ite autom atizarea deplină a u-
loseşte pentru lu m in a tu l m an ejulu i. din colesterol
stare de suspensie au o putere de cu un proiector o b işn u it caic se fo ­ ia r altele — sub presiunea obiectelor velonul. sereflonul — toate mase ca n titate mică, autom atele deschid nor procese ca irigarea şi ingrăsarea
ră c ite fo a rte m are, ele acţionînd ca care le apasă. plastice o b ţin u te p rin p o lim e ri za rea vanele şi n ive lu l ei creşte. Un su r­ su p lim e n ta ră a p lan te lor. (A ge nţia
nişte nuclee de condensare a vapo­ Au lo sl pregătite instrum entele, fe­ Aceste lich id e speciale — cunos­ tc rtra flu o re tile n e i. U nele din aceste plus de apă este în lă tu ra t p rin tr-o N ovosti),
r ilo r de apă cro itu l astfel şi ceaţa. sele. pansam ent jIc. R ă nitu l a fost M edicul toarnă un lic h id ciudat cute sub denum irea de cristale li­ mase, cum a r ti velonul, posedă şi ecluză specială.
In re g iu n ile calde, unde u m id ita ­ adus cu un cărucior. Şase oam eni pe m ina unei fem ei tinere. Tu con­ chide — d e rivă clin colesterol (sub­ c a lită ţi elastice. La sistem ul de irig a ţie din S alianî Un nou sistem
tea este in su ficie n tă pe n tru a fo rm a l-au ţin u t in poziţia necesară pentru tact c u căldura n a turală a m ii ni» stanţă organică de lip u l g ră sim ilo r) Totuşi aceste mase. ‘prezentau, p î­ autom alcle d irije a ză m unca a p a tru
v a lu ri de ceaţă prezenţa ceţei se operaţie. De trei o ri a tre b u it să se pe licula de lic h id devine albastră. C olesterolul este* considerat ca fiin d nă nu dc m ult. un in con venien t sta ţiu n i de pom pare cure pompează de transport în mine
e xp lică exclu siv d a to rilă te rp in e lo r. repete in je cţia cu anesteziant. A poi Femeia trage apoi două fu m u ri cauza îng ro şării a rte re lo r ca ic p ro ­ destul de gra v: p o lim e rii nu puteau apele sublernne sărate in M arca Cas-
d in tr-o ţigară. O clip ă mai lîrz iu . voacă atacuri cardiace. fi sudaţi în tre ci decit clacă erau
pelicu la de lic h id caro ii acoperă M oleculele (Ic cristale lich id e „co- supuşi in p re a la b il unui tra ta m e n t pică. In Stepa F lăm îndâ vanele au­ N oul sistem de tra n sp o rt fo lo s it
degetele devine rusie. Degetele ei lcste rice - sin t aşezate in tr-u n mod tei inie destul de costisito r şi în a- tom ate m enţin un consum pe rm a ­ pentru aducerea că rb u n e lu i (le la
s-au ră cit cu o fra cţiu n e de grad curios, in spirală. Ele reflectă culo­ cclaşi tim p foarte com plicat. Cerce­ nent de apă în (a n a le le de irig a ţie m ina „L e ch " la ce n tra la electrică
descoperite, independent de n ive lu l
din cauză că nicotin ă din fu m a rile pure clin in te rio ru l m a te ria lu ­ tă rile recenle au perm is sudui a po­ apc-'i si de canalul de adueţie. „Siersza 11" rep rezin tă o soluţie teh­
co n tra cta i cap ila rele si a în c e tin it lu i însuşi. C hiar şi cea mai mică lim e rilo r I lu orocarbonaţi cu adezivi nică cu to tu l nouă. A fost deja pus
Toate acestea reduc consum ul de
astfel a flu x u l d? sînge cald E leclul schim bare dc* tem peratură, presiune epoxici (d e riv a ţi din acizi graşi) apă. îmbunătăţesc calitatea solulu i, la punct pro ie ctu l de a sa m blare, a
durează câteva m inute, apoi pe licula sau de pe urm a re a c ţiilo r chim ice, care se aplic ă la scară m icroscopică, rid ică ran rta m en lul (coeficientul de sistem ului şi a început realizarea tfî-
devine din nou albastra. poate afecta aşezarea m oleculelor pe a sp e rită ţile su p rafeţelor p o lim e ­ u tilita te ) sistem elor de irig a ţie . A st­ torva din elem entele lu i. A u to ru l
In tr-o altă experienţă, fem eia n- de crista l lich id . C ind sc in lim p lă rilo r. S udura se face la 70-80 grade, fel. p rin c an alul N evinom issk v nr p rin c ip a l al acestei s o lu ţii ingenioase
este in g in e ru l Franc iszek Sm ovviak
ia r locul sudat este tot a tît de re­
tînge o clipă cu v îrfu l degetelor n i­ asemenea schim bări, ele rellectă d i­ zistent ca şi restul m a te ria lu lu i. putea trece su p lim e n ta r 14,2 m ili­ de la B iro u l de stu d ii m in iere (lin
T şte cu b u ri de gheaţă. Degetele devin fe rite co lo ri. oane m etri cnbi de apă. C racovia.
clin nou roşii, apoi albastre în m o­ Este foarte interesantă schema sis­
m entul cind se încălzesc. E xperienţele a m in tite s-au desfă­ AUTOMATICA C ărbunele tă ia t la m ina „L e ch *
şurat la laboratoarele dc cercetări te m u lu i autom at de aspersîune creată cu a ju to ru l co m b in e lo r va fi expe­
. . . . _ # Acest lic h id ciu da t poale servi ca VVestinghoose (lin P iltsb u rg h (S.U.A,). IN IRIGAŢII de staţiunea exp erim e ntală şi dc d ia t p rin nişte canale speciale p lin e
un nou lip de term om e tru m edical cercetări ş tiin ţific e în dom eniul ir i­ cu apă spre o secţie subterană (le
— un term om etru în cu lo ri. El poa­ g a ţiilo r de la Moscova. O grădină concasare. unde b lo c u rile vor li m ă­
Polimerii T e re n u rile irig a te de pe între g u l
te măsura ch ia r schim bări foarte cu o suprafaţă de 20 ha este irig a tă cinate pînă la m a xim u m 30 mm. De
m ici în tem peratura p ie lii sau in glob pămintesc deşi nu reprezintă fără p a rticip area om u lu i. P ăm în tn l aici p rin nişte conducte verticale,
ţesă tu rile de sub aceasta. îluorocarbonici decit 14 la sulă din p â m in lu l c u lti­ insuşi „com andă" ploaia în m om entul apa va aduce cărbunele la sup rafaţă
..T e rm o m e tru l- poate fi folo sit, ele vat hrănesc ju m ătate din om enire. In ( înd are' nevoie de umezeală. Sem ­ undo va lua calea unei reţele cun-
L’ .H.SS
există acum 9.5 m ilioa ne
asemenea, la detectarea un or tip u ri P o lim e rii flu o i ocai bonici sînt con­ ha de teren uri irigate. Rină în 1980 nalele cu p riv ire In um id ita te a solu­ d ru p îe de tu b u ri. Această reţea,
de cancer — tem peratura este mai sideraţi de m ultă vrem e, p lin ire m a­ această suprafaţă va creşte la 29 m i­ lui in tră in ta b lo u l de com andă au­ lungă de circa G km . va tran sp o rta
tm im rid ica tă clin cauză că la cancer c- sele plastice cele mai im p o rta n te fo­ lioane hectare. tom at care conectează staţiunea de cărb un ele d ire ct l«a centrala e le c tri­
xislă un bogat a flu x de singe — losite in in d u strie (în special in aero­ P entru obţinerea un or recolte bo­ pom pare şi îndreaptă apa spre apa­ că „Siersza 11". In sta la ţii speciale,
sau la studierea erectelor m edica­ nautică deoarece aceste mase plas­ gate şi sigure, este foarte im p o rta n t ratele de ospersiune. De îndată ce denu m ite h id ro cicln n i. vo r separa
m entelor a d m in istra te pentru îm bu­ tice nu au dc s u fe rit de pe urm a con­ cărbunele de ap«5 si îl vo r îm pinge
să se creeze un regim o p tim de ir i­ pe tabloul de com andă se sem n ali­ pînă la cuptoarele cazanelor cen­
nă tăţirea c irc u la ţie i singelui în d i­ ta ctu lu i cu lu b ::i"n n ţi si com b usti­ gaţie. La expoziţia unională „R e a li­
b ili). Ei s in i buni iz o lrn ţi term ici cit zează că u m id ita te a este suficientă, tra le i. Apa nu se va pierde, ci va
fe rite reg iu ni ale b ra ţe lo r si picioa­
R. P. D . C O R E E A N A — Z i d u r i l e v e c h i a le m u lto r o ra şe din R.P.D . şi ele ctrici, rezistă foarte bine la ză rile econom iei na ţio n a le " este p re ­ „p lo a ia " încetează. fi u tiliz a tă de cen tra la electrică. în
re lo r in care arterele s-uu îngustat
C o r e e a n ă c o n s titu ie vestigii a le a r h ite c t u r ii c a r e a fost cu d e o s e b ir e d e z ­ coroziunea chim ică si feresc de m u­ zentată schema a trei m ari sisteme Cînd cu a ju to ru l irig a ţie i trebuie special pe ntru tra n sp o rtu l zgurei la
v o lta tă in p e r io a d a fe u d a la . C o n s t r u it e p e n tr u s c o p u r i m ilita re , a ce s te zi in mod p rim e jd io s sau au fost par­ cegai substanţele organice. De ase­ de irig a ţie autom atizate: (a n a lu l Nc- haldă. In le lu l acesta se vo r putea
d u ri d e f in e a u în a ce la ş i tim p l im it e le o r a ş u lu i şi îi în fr u m u s e ţa u a s ­ ţia l bloc ate de cheaguri de sînge sau menea. aceşti p n l'm e n i an un cn c li- vinom îssk, sistem ul S alia nî şi irig a ­ să se efectueze op era ţii de îngrâsnre transp orta z iln ic din subsolul m i­
p e c tu l M a jo r ita te a z id u r i lo r sin t c o n s t r u it e din piatră cu p o r ţi m a ri d ife rite boli. cient de Ireeare foarte se'.zuî. rea p ă rţii ta d jice a Stepei F lăm indc. -suplim entară sau să se ferească nei d ire ct la centrală cele 3000 tone
stră ju itu l in tra re a in oraşe. Acesfc zid u r i r o c h i d e m o n s t r e a z ă m in u n a ta Dacă sînt în că lziţi ei îşi m enţin A lim e n ta re a c u apă a acestor sisteme plantele de îngheţ, aparatele de e m i­ de cărbune. T otodată reţeaua cun-
P eliculele de lic h id pot măsura
a rtă a r h ite c t u r a lă a s tr ă b u n ilo r c a r e an f o r m a t s tră lu cita trad iţie a v e ­ p ro p rie tă ţile c h ia r la o tem peratura şi repartizarea apei se face c e n tra li­ sie se deconectează şi sistem ul poate d ru p lă va f* dotată cu alte două
ch ii cu ltu r i a R .P.D . C o r e e n e . . _ fenomene ca d is trib u ire a tem peratu­ de pînă la 2G0 grade şi pnt rezista zat. de la un punct de dispecerat. E- fun cţiona la reg im ul p o triv it pen­ sistem e de ţevi care vor aduce npa^
IN F O T O G R A F I E . — P o a rta D a i d o n g m o n n din P h e n ia n . C o n stru ita r ii a e rului in tr-o cameră, sau că l­ pe ntru cîteva m in ute ch ia r la tem ­ cluzele. canaleie şi sta ţiu n ile de cald.5 de la cential.5 la m ină unde
la d a tă n e c u n o s c u t ă ea a fost r e c o n s tr u ită in t : 77 şi a p o i în 16.15. dura produsă de un u tila j electronic. p e ra tu ri (Ic 500 grade. D in tre sub­ pom pare sin t dotate cu aparole tele- tru scopul respectiv. va fi folo sită la încălzit.