Page 99 - 1965-01

Pcg. 3
Nr. 3138 Drumul socialismului

GRUPUL ŞCOLAR C.F.B. TIMIŞOHHA
C O M U N

strada C. Rădulescu nr. 1

Direcţiei Centrale de Statistica cu privire la îndeplinirea ţine examen de admitere pentru

ŞCOALA DE IMPIEGAŢI DE Ml ŞCm
planului de stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1964
pe data de 8 februarie 1965

( U r m a r e d in pag. 1) In tra n s p o rtu l flu v ia l v o lu m u l N u m ă ru l c ă lă to rilo r tra n s p o rta ţi pe in d u stria alim e n ta ră , in d u stria uşoa­ Se primesc numai bărbate absolvenţi al şco­
m ă rfu rilo r expediate a crescut faţă cale aeriană a fost cu 5.4 la sută ră, in d u stria m a te ria le lo r de con­
F r ig i d e r e ................................................. m ii bucăţi 101 141 de 1963 cu 9,1 la sută. ia r in trans­ mni m are decit în 1963. din care pe s tru c ţii, in d u stria de p re lu cra re a lilor medii, cu sau fără examen de malurifafe
p o rtu l m a ritim cu 22,1 la sulă. lin ii in te rn a ţio n a le cu 57 la sută. le m n u lu i, s ilv ic u ltu ră , gospodăria co­
M aşini electrice dc spălat ru fe pen- m unală, tele com u nica ţii, ca d relor în virsfă de 18— 38 de ani, cu domiciliu slabii
tru uz casnic . * • • • • • « m ii bucăţi 89 81 m ilita re , în v ă ţă to rilo r şi e d u ca to rilo r
m ii tone 284 107 IV. Investiţii—Construcţii din în v â ţâ m in tu l elem entar şi pre ­ pe raza Direcţiei regionale C.F.R. Timişoara.
^-Preparate şi conserve.de carne . * tone 75.274 101 şcolar, p e rson alu lu i elem entar, me­
d iu şi a u x ilia r san ita r, presă. Pînă înscrierile se tac prin foafe stafiile C. F. R.
-'Peşte ...................................................... tone 32.376 94 la s fîrş itu l a n u lu i 1965. acţiunea de
V o lu m u l in v e s tiţiilo r rea liza te din xu l pentru in d u stria liza re a le m n u lu i
Conserve şi sem iconserve de peşte tone 9.280 103 fo n d u rile s ta tu lu i in anul 1964 a fost P iteşti. Fabrica de cherestea de m a jo ra re a s a la riilo r va cu p rin d e sau la grupul şcolar C.F.R. Timişoara, pînă la
La pte de consum (in clu siv lapte m ii hl. 2.429 104 de 37,4 m ilia rd e Ici* cu 11 la sulă foioase eu o capacitate de 76.000 şi s a la ria ţii din celela lte ra m u ri ale dala de 5 februarie a.c. unde se pol primi
m ai m are decit în 1963. m.c./an şi F abrica de cherestea de econom iei naţionale.
p r a f ) ...................................................... râşinoase cu o capacitate de 54.000
I l i ........................... . . • • tone 55074 127 V o lu m u l fo n d u rilo r fix e puse in m.c./an ; la C o m ple xul p e ntru indus­ In anul 1964, s a la riu l rea 1 a cres­ şi informaţii suplimentare.
fu n c ţiu n e in 1964 a fost de peste 28 c u t cu aproape 2 la sută faţă de anul
U n t ...................................... . . . . tone 18.963 117 tria liza re a le m n u lu i P ipera secţia de
m ilia rd e lei. 1963, fiin d m ai m are decît in anul
U le iu ri c o m e s tib ile ........................... m ii tone 168 103 In in d u strie au fost date în fu n c­ ferestre cu o capacitate de 215.000 1959 cu 28 la sută.
m .p./an ; la C o m ple xul pe ntru indus­
Z a h a r « • • • . • • • • « ■ m ii tone 349 121 ţiun e im p o rta n te cap acită ţi de pro ­ V e n itu rile băneşti ale p o p u la ţie i
ducţie p rin tre care : tria liza re a le m n u lu i Com ăneşli o ca­ o b ţin u te de la stat au sp o rit în anui ÎNTREPRINDEREA INDUSTQIAli
pacitate de 84.000 m.c./an la Fabrica
In in d u stria energiei electrice şi de cherestea de râşino ase; la Fa­ 1964 cu cca. 5 m ilia rd e iei faţă de
R e alizări însem nate au fost o b ţi­ com plexe cum s î n t : lin ia pentru term ice au fost puse în fu n cţiu n e noi brica de m obilă şi usi-ferestre Bacău a n u l 1963. RAIONALA
n u tă în creşterea n iv e lu lu i to lm ic al p ro d u cţia a cid u lu i, s u lfu ric cu o ca­ agregate la centra le le existente de o capacitate de 15000 g a rn itu ri d o r­ S oldul d e p u n e rilo r Ia C E C a fost
p ro d u cţie i ca urm are a d a rii in fu n c­ pacitate <le 100.000 tone/an, in sta la ­ la Luduş, Paroşeni, G rozăveşti, Sadu m itoare con ven ţion alc/nn ; cu 33 la sută m ai m are decit in 1963,
ţiu n e a noi obiective m oderne, a în ­ ţiile hidroenergetice pentru cen tra le­ V, A rad etc. şi la hid ro ce n tra le le noi In in d u stria uşoară s-au dezvoltat ia r n u m ă ru l d e p u n ă to rilo r a crescut
le de pe B istriţa , lin ia au tom atizată in aval de Bicaz : P îngăraţi. P ia tra
ze stră rii în tre p rin d e rilo r cu m aşini cap acită ţile de pro du cţie la U zinele cu 5 la sută.
de produse ceram ice p e ntru con­ Neam ţ. Zăneşti, Costişa, B uhuşi : li­
şî in s ta la ţii cu un în a lt grad de teh­ te x tile M oldova-B otoşani cu 3.100 P entru a c ţiu n i soe ia l-eu ltura le s-a
n icita te , a in tro d u c e rii de no» pro ­ stru c ţii. in s ta la ţiile pe ntru fa b ric i n ii de în a ltă tensiune de 220 k V in tone/an fire cardate şi 28.7 m ilioane c h e ltu it de la bugetul s ta tu lu i sum a
cedee tehnologice, a m eca nizării şi de placaje şi m obilă, com plexele de lu ngim e de 100 km şi de 110 kV in m p . ţesături de bum bac/an; la T o ­
m o ră rit şi p a n ifica ţie . lu ngim e de cca 90 km. de 20,5 m ilia rd e lei, cu 8 la sută m ai
a u to m a tiz ă rii în con tinu are a proce­ p ito ria de in Joseni ru 900 tone/an m u lt decît in 1963, din care p e ntru :
selor de pro du cţie ; au fost o b ţin u te Ca urm a re a m ă s u rilo r luate de In in d u stria p e tro lie ră la ra fin ă ria f ib r e ; la F ila tu ra de in şi cînepă — în v â ţă m în t 6,0 m ilia rd e lei, cu
prom ovare sistem atică a progresului de la B razi, in sta la ţia de d istila re
noi re a liză ri în v a lo rific a re a supe­ F ăltice ni cu 1.100 tone fire s u b ţiri/a n ; 9,9 la sută m ai m u lt decit în 1963;
rio a ră a resurselor naturale. tehnic în toate ra m u rile in d u strie i, atm osferică şi în vid cu întreaga ca­ la C o m b in a tu l de cauciuc Jila va cu LIV
pe ntru o m ai bună folo sire a capa­ pacitate de 3 m ilio a n e tone/an şi in ­ 8.000 tone/an amestec cauciuc şi 1.200 —- c u ltu ră şi ş tiin ţă 1,6 m ilia rd e lei,
A u fost introduse in fa b rica ţie noi c ită ţilo r de pro du cţie şi a te h n ic ii noi stala ţia de cocsare cu o capacitate de cu 4,3 la sută m ai m u lt decit în
• tip u r i dc m aşini, u tila je şi instalaţi» cu care au fost dotate în tre p rin d e rile , 500.000 tone/an gudron : la ra fin ă ria tone/an produse fin ite ; la T ntrcprin - 1963 ; f u v H y m s u fie
(c u c a ra cte ristici fu n cţio n a le la n ive - derea .P rogresul-B ucureşti o capaci­
de rid ica re con tinu ă a c a lific ă rii ca­ P loieşti s-a m ă rit cu 120.000 tone/an tate de 3500 perechi în că lţă m in te /zi — sănătate si prevederi sociale 5,3 9 POCFABDICATCDIN BETON
k»l te h n ic ii m oderne, a con tinu at ac­ drelor, p la n u l p ro d u c tiv ită ţii m un­ capacitatea in sta la ţie i de fra cţio n a re in două sch im b u ri ; s-a pus în fu n c­ m ilia rd e lei, cu 8.4 la sulă mai
ţiunea pe n tru îm b u n ă tă ţire a ca lită ­ c ii pe anul 1964 a fost depăşit, tre i a gazolinei ; la ra fin ă ria Oneşti in ­ ţiun e la F abrica de trico ta je M oldo - m u lt decît în 1963 ;
ţ ii p ro du cţiei in toate ra m u rile in ­ s fe rtu ri d in sporul produ cţiei fiin d stala ţia de calcina rc a cocsului cu o va-Iaşi o capacitate de 11 m ilioane — a sig u ră ri sociale 4,8 m ilia rd e lei, 9 C A M 0 0 I PENTP(J PAQ CO Q!
d u strie i, s-a lă rg it s o rtim e n tu l b u nu­ o b ţin u t pe seama creşterii p io d u c ti­ capacitate de 50 000 tone/an; o con­ bucăţi trie o ta je /a n şi p a rţia l Fabrica cu 7,6 la sulă m ai m u lt decît in
r ilo r de la rg consum. v ită ţii m uncii. P ro d u ctivita te a m un­ ductă de tra n sp o rt gazolină in lu n ­ de con fe cţii Focşani ; 1963 ;
N oi tip u ri de m aşini şi u tila je cu cii în in d u strie a crescut în 1964 faţă gim e de 148 km. In in d u stria alim e n ta ră , fa b ric ile — alocaţia de stat pe ntru cop ii şi o o a o o u q i d c n t o u c l ă d i di
p a ra m e tri te h n ici rid ic a ţi au fost asi­ dc anul precedent cu peste 10 la In in d u s tria m etalurg iei feroase la de produse lactate dc la T im işo ara, a ju to ru l fa m ilia l de stat 2,6 m i­
m ila te şt intro du se în fa b rica ţie , ca sută. C o m bin atul siderurgie H unedoara
Bacău şi Satu M are ; se cţiile de b rîn - lia rd e lei, cu 7,1 la sută m ai m u lt © QODOl/Q/ M O I A IC A T£
de exem plu : au tocam ionul de 5 tone, C reşteri însem nate ale p ro d u c tiv i­ două cuptoare M a rtin de oţel cu o ze iu ri de la H om orod, B ran, T îrg u decit in 1963.
un nou tip de vagon de că lă to ri, au- tă ţii m un cii s-au o b ţin u t in in d u stria capacitate anuală de 270 000 tone fie ­ N e a m ţ; fa b ric i de p lin e la Ploieşti,
to tran sfo rm atoa re de 200 m ii kV a c o n s tru c ţiilo r de m aşini şi p re lu c ră rii care, In stalaţia de expandarea zgurei C urtea de Argeş, G ăieşti, R im n icu P en tru c o n s tru c ţii so cîa l-cu ltu ra lc OVAZC O f F i OQi
p e n tru tensiunea de 220 m ii v o lţi, m etalelor (12 la sută), in d u stria c h i­ cu o capacitate dc 160.000 tone/an, la S ărat. C îm p u lu n g M oldovenesc ; s-a s-a in v e s tit din fo n d u rile s ta tu lu i
maşina de încărcat m inereu cu cupă m ică (12 la sută), in d u stria m a te ria ­ sectorul lam inoare o capacitate de d e zvolta t capacitatea de pro du cţie sum a de 1,2 m ilia rd e lei, din care
de 10— 1G m cubi/oră, m aşina de b ro ­ le lo r de con stru cţii (14 la sută), in ­ 460.000 tone/an profH e m ijlo c ii şi la F abrica de ulei d in ca d ru l Com ­ 750 m ilio a n e le i p e n tru in v ă ţâ m in t © BĂNCIPCNTQ O /
şat de 15 tone, m aşina de ş le fu it can­ dustria de exploatare şi p re lu cra re benzi ; la U zina m etalurgică laşi o şi c u ltu ră şi 420 m ilioa ne le i pen­
tu ri p ro fila te de 5.000 x 150 mm etc. a le m n u lu i (11 la sută), in d u stria pie­ capacitate de 25.000 tone/an .ţevi con­ b in a tu lu i O lte n ia -P o d a ri cu 250 tru ocrotirea să n ă tă ţii, c u ltu ră fizică
lă rie i. b lă n ă rie i şi în că lţă m in te i (12 s tru c ţii pînă la 4 ţo ii ; i.one/24 ore sem inţe floa rea -soare lu i. şi sport.
P en tru p ro d u cţia a n u lu i 1965 au 9 Mesepcntoo Piere ere.
la sută). $i-au început a ctivita te a navele
fost pre gă tite : un nou tip de in sta ­ In in d u stria c o n s tru c ţiilo r de ma­ In perioada 1960— 1964 au fost date
la ţie fo ra j p e n tru m ari ad in cim i, lo ­ In anul 1964, p ro d u ctivita te a m un­ şin i s-au dezvolta t cap acită ţile pen­ tra u le r de pescuit oceanic „C o n­ in folo sin ţă p o p u la ţie i din fo n d u rile
com otive Diesel hid ra u lice , m aşini cii in in d u strie a fost cu 51 la sută tru p ro du cţia lo com o tivelo r Diesel s ta n ţa - şi „G a la ţi- . s ta tu lu i, cca. 214 000 apartam ente
autom ate de in je c ţie pe ntru m ate- mai m are decît în 1959. R itm u l m ediu electrice, tractoa relo r, autocam ioane­ Se desfăşoară în ritm susţinut lu ­ convenţionale, d in care 51.500 în
ria le plastice, răzb oiul autom at de anual de creştere in perioada 1960— lor, tra n sfo rm a to a re lo r electrice etc. c ră rile de co n s tru c ţii-m o n ta j la : H i­ anul 1964.
ţesut mătase, m otoare sincrone de 1964 a fost de 8.6 la sută faţă de li­ La un nu m ăr însem nat de uzine con­ dro cen tra la „16 F e b ru a rie - de pc In aceeaşi perioadă, populaţia, în
100— 1.000 kW . m itele de 8.1 la sută — 8.7 la sută structoare de m aşini au fost sporite Argeş ; C entrala electrică de term o- special cea d in m ediul ru ra l, şi-a A G E N D A
ca p acită ţile de p ro du cţie p rin dezvol­
Se fac p re g ă tiri pe n tru punerea în prevăzute in D ire ctive le C ongresului fica re C raiovn : m inele din V alea c o n s tru it d in fo n d u ri p ro p rii cca.
tarea su p ra fe ţe lo r pro d u ctive şl do­
fa b rica ţie a g ru p u lu i turbogenera- al lll- le a al P.M.R. p e ntru întreaga J iu lu i, Valea M o tru lu i, Leşul U rsu ­ 437.000 locuinţe.
tarea cu tehnică m odernă ;
lu i, M oldova Nouă ; com binatele si­
to r de 50 M w şi cazanului de a b u r cu perioadă a p la n u lu i de şase ani. In in d u stria chim iei, celulozei şi derurg ice de la G a la ţi, H unedoara A co n tin u a t să se dezvolte baza
debit de 420 tone/oră, alte tip u ri Sarcina de reducere a p re ţu lu i de h îrtie i la C o m bin atul de îngrăşăm inte şi Reşiţa ; U zina de a lu m in ă O ra ­ m a terială a în v ă ţă m în tu lu i, c u ltu rii DUMINICA 31 IANUARIE 1965
noi de m aşini şi in s ta la ţii precum cost in in d u strie a fost în d e p lin ită , chim ice T u rn u M ăgurele o capacitate dea ; U zina de a lu m in iu de la S la ­ şi să n ă tă ţii.
de 200.000 tone/an acid s u lfu ric ; la Tn a n ii 1960— 1964 s-au co n stru it
şi noi tip u ri de m a şini-u ne lte de realizîndu-se o reducere a p re ţu lu i tina ; U zina de cu p ru Baia M a re ; dă; 22.15 M uzică uşoară in te rp re ­
C o m bin atul ch im ic B orzcşti in sta la ­ pe ntru in v â ţă m în tu l de c u ltu ră ge­ CINEMA
m are randam ent. de cost de 1.6 la sută faţă de pre ţu l in s ta la ţiile m oderne pe n tru fa b ric a ­ tată de N il la Pizzi.
ţia dc electroliză a sării p rin proce­ rea p lu m b u lu i, zin cu lu i şi a cid u lu i nerală cca. 20 000 săli de clasă, că­ D E V A : C iim a le — cinem atogra­
S-a e xtin s asim ilarea de u tila je d» cost m ediu din anul precedent, deu! cu calc:! de m ercur cu o capa­ P R O G R A M U L 11: 6.00 C intă fa n ­
s u lfu ric de la Uzina de zinc Copşa m ine studenţeşti cu peste 22.000 fu l „P a tria "; T re i plus două — ci­ fara re p reze ntativă a A rm a te i; 7,00
pentru lin ii tehnologice şi in s ta la ţii ob ţinînd u-se însem nate econom ii. citate de 50.900 tone/an sodă caustică, M ică ; Uzina de m etale şi a lia je ne­ locuri, cantine cu o capacitate de de­ ne m atog raful „A rta "; P E T R O Ş A N I:
ia r.la Fabrica de p o lirlo ru ră de v in ii feroase secundare B răneşti ; C o m bi­ se rvire de cea. -7.400 lo curi în tr-o se­ Casa neterm m ată — cinem atogra­ Cinteee din fo lc lo ru l nou şi jo c u ri
o capacitate de 24.000 tone/an p o li- n a tu l pe tro ch im ic Ploieşti ; C om ­ ric, laboratoare, ate lie re ctc. fu l „R e p u b lica "; G hepardul — se­ populare: 7.45 P agini din operete';
c lo n irâ de v in ii suspensie : la Com ­ binau! de îngrăşăm inte c h im i­ riile I şi I i — cin em a to grafu l „7 8.00 C lu b u l voioşiei; 8.30 M uzică
II. Agricultura şi Silvicultura b in a tu l ch im ic V icto ria . Fabrica de In anul şcolar 1964/1965 in in vă- N o iem b rie "; L U P E N I: În cu rcă tu ră uşoară; 9,00 C întă orchestra dc m u ­
m etanol cu o capacitate de 30.000 ce T u rn u M ăgurele ; C om bina­ ţă m în iu l de toate gradele au fast blestem ată — cin em a to grafu l „C u l­ zică populară a R a d io tc lc v iz iu n ii;
tone/an; la Fabrica de celofib ră, ce­ tu l de îngrăşăm inte a/oloasc T îr­ c u p rin şi peste 3.700.000 elevi şi s tu ­ tu ra l"; S lM E R tA : Rebelul m agni­ 10.40 M ic i piese de estradă; 13.15
In anul 1964 s-au o b ţin u t rezultate clă de zahăr. A proape întreaga su­ lofan şi su lfu ra de carbon din cad rul gu M ureş ; C o m bin atul de chim izare de nţi, cu 8 la sută m ol m u lţi decît fic — cin em a to grafu l „M u re ş u l"; Din fo lc lo ru l m uzical al popoaic-
însem nate in dezvoltarea in tensivă şi pra fa ţă cu ltiv a tă cu grîu. porum b, g ru p u lu i in d u stria ! B ră ila o capaci­ com plexă a gazelor na turale C ra io- în anul şcolar precedent. A L B A IU L IA : A cra tto n e — cine­ lo r; 13.35 V a lsu ri dc estradă; 13.45
m u ltila te ra lă a a g ric u ltu rii. l'loarca-soarelui şi sfeclă de zahăr de tate de 14.000 tone/an su lfu ră de car­ va ; C o m bin atul de celuloză si h îrtic S-a te rm in a t acţiunea de genera­ m atograful „V ic to ria "; 30 de ani M uzică uşoară in te rp re ta tă de F lo ­
S-a în tă rit baza tehnică m aterială gospodăriile agricole de stat şi co­ bon şi două lin ii de ce lo fib ră ; la Dej : Com binairul de celuloză şi h îr- lizare a în v ă ţă m în tu lu i o b lig a to riu de veselie — cin em a to grafu l .,23 rin D o rian ; 14.15 C ine ştie, oîştigă;
a a g ric u ltu rii, s-au lu a t m ăsuri în opera tivele agricole de producţie a C o m bin atul de îngrăşăm inte azotoase tie din paie C ălăraşi ; G ru o u l in du s­ de 8 ani In in v â ţă m în tu l de cu ltu ră A ug ust"; SEBEŞ: S tră in u l — c i­ 15.15 M uzică din operete; 16,00 M u ­
con tinu are pe ntru p ro fila re a şi spe­ fost însăm înţată cu sem inţe din so­ P ia tra N eam ţ o capacitate de 43.000 tria l B răila, Fabrica de cim e nt liir - generală n u m ă ru l e le v ilo r înscrişi n e m atog raful „P ro g re su l"; Dragoste zică po p u la ră cerută de a scu ltă to ri;
cializarea g o spo dă riilo r agricole de iu ri de în a ltă p ro d u ctivita te . tone/an am oniac; la C o m bin atul c h i­ seşti T îrg u Jiu . la începutul a n u lu i şcolar 1964/1965 n e îm p lin ită — cin em a to grafu l 16.30 M e lo d ii ne m u rito a re — m u ­
stat, a co n tin u a t noţiunea de conso­ In anul 1964 s-a o b ţin u t o produc­ mic Făgăraş s-n m ă rit capacitatea de A fost deschis m arele şa n tie r al a faşt do 3.321.000, în in v â ţă m în tu l „S ebeşul"; O R A Ş T IE : Banda de zica de estradă; 16,45 C oncert g h i­
lid a re cconom ico-organizator'uă a ţie de cereale superioară producţiei pro du cţie la am oniac cu 23 000 H id ro ce n tra le i de la P o rţile de F ier profesional de 181 000, ia r în învă- laşi — cinem a to grafu l „P a tria "; A - citoare; 17,15 „F rum oase ve rsu ri
coo pe rativelor agricole de producţie. din 1963, ceea ce a asigurat nevoile tonc/an; la Uzina de îngrăşăm inte care se construieşte în colaborare cu tâ m in tu l tehnic şi tehnic de m a iştri naconda — cin em a to grafu l „F la că ­ spune ţa ra " — em isiune de ve rs u ri;
La s fîrş itu l an u lu i în a g ricu ltu ră de consum ale po pu laţie i, precum şi chim ico Valea Călugărească in sta la ­ R epublica Socialistă Federativă Iu ­ de peste 67.000. ra "; H A Ţ E G : U nde-i g e n e ra lu l’/ — 17,25 „M e lo d ia şi in te rp re tu l p re fe ­
au existat 683 gospodării agricole celela lte necesităţi ale econom iei na­ ţia de trîo o lifo s fa t de sodiu şi sul­ goslavia. cinem a to grafu l „P o p u la r"; B R A D : ra t" — m uzică uşoară rom inească;
de stat cu o suprafaţă agricolă de ţionale. fat dc sodiu cu o capacitate de 10.000 Ca urm are a m ă su rilo r luate, lu ­ N u m ă ru l s tu d e n ţilo r înscrişi în a- B ra ţu l nedrept ni legii — cinem a­ 18.00 F ile de ca len dar — em isiune
peste 2 m ilioa ne ha. 4.716 coopera­ Tn perioada 1960— 1964 s-a o b ţin u t tone/an trip o lifo s fa t de sodiu şi 30.000 nul u n iv e rs ita r 1964/1965 csle de to g ra fu l „S t. roşie"; L O N E A : D ra ­ m u zie a l-lite ra ră ; 19,05 P rogram
tiv e agricole de p ro du cţie cu o su­ In medie pe an o p ro du cţie totală de tone/an s u lfa t de sodiu rn h id ru : la c ră rile de co n stru cţii şi dc dare în 123.300, cu 10 la sută m ai m are decît goste la zero grade — cinem a to gra­ pe ntru iu b ito rii de rom anţe.
fu n cţiu n e a n o ilo r ob ie ctive s-au des­
pra fa ţă de aproape 9 m ilioa ne ha, cereale de 10.3 m ilioa ne tone. faţă Fabrica de pre lu cra re a m aselor plas­ in anul u n iv e rs ita r 1963/1964 ; d in fu l „M in e ru l"; 1 L IA : A sasinul din
259 sta ţiu n i de m aşini şi tractoare. de 9.2 m ilioa ne tone m edia a n ilo r tice Iaşi o capacitate de 7.230 lone/an făşurat în c o n d iţii m ai bune decit aceştia 41 la sută urm ează c u rs u ri­ cartea de telefon — cin em a to grafu l TELEVIZIUNE
P rin dotarea s ta ţiu n ilo r de m aşini 1955— 1959, la flo a i ea-soai c lu i 495 m ii nr*se plastice pre lu cra te; in anul precedent. le fa c u ltă ţilo r tehnice şi agronom ice. „L u m in a ". 8,50 G im nastica de în v io ra re la
şi tractoare şi a go sp o d ă riilo r a g ri­ tone. faţă de 314 m ii tone. la sfeclă Tn in d u stria m a te ria 'e lo r de con­ S-n in te n sifica t ritm u l de indus­ In an ul 1964 au fast date în fo lo ­ d o m ic iliu ; 9,00 R eţeta gospodinei ;
cole de stat cu noi tractoare şi m aşini de zahăr 2.9 m ilioa ne tone, faţă de s tru c ţii si in d u stria sticlei, po rţe la­ tria liz a re a c o n s tru c ţiilo r p rin pune­ sin ţă in oraşe 11 cin em atografe cu RADIO 9.30 E m isiunea p e n tru co p ii şi t i­
agricole, parcul a spo rit, ajun gînd 2,1 m ilioane tone. n u lu i şi fa ia n ţe i, s-au de zvolta t capa­ rea la dispoziţia şa n tie re lo r de can­ 5.200 lo curi, ia r n u m ă ru l in s ta la ţii­ P R O G R A M U L I: 6.00 C oncert de n e retul şcolar; 11,00 E m isiunea pen­
la s fîrş itu l a n u lu i 1964 la 74.400 P entru asigurarea bazei furajere, c ită ţile de pj odut ţie la Fabrica de tită ţi sp o rite dc p re fa b rica te şi de lo r cin em a to grafice la sate a cres­ d im in e a ţă ; 8.00 S um arul presei; tru sate; A z i în satul n o stru ; Te­
tractoare fizice. 63.500 sem ănători sup rafaţa c u ltiv a tă cu plan te de nu­ p re fa b rica te d 5n beton Roman cu u tila je , ceea ce a perm is m ărirea cut cu peste 600. 8,30 T eatru la m icrofon p e n tru co­ le ju rn a lu l satelor; M asa ro tu n d ă —
mecanice, 35.200 com bine p e n lru ce­ tre ţ a fost de 1.5 m ilioa ne ha. o b ţi- 33 000 m cu b i/a n : la Fabrica de că­ g ra d u lu i de m ecanizare a lu c ră rilo r, P rin darea în fu n cţiu n e a încă V a lo rific a re a te re n u rilo r în pantă,
reale păioase şi a lte numeroase ma­ nîndu-se creşteri faţă de a n ii prece­ ră m izi si ţig le S ighişoara cu 27 m i­ s-a îm b u n ă tă ţit asigurarea şan tiere­ două s ta ţii dc televiziune, n u m ă ru l p ii „P oian a p riv ig h e to rilo r"; 9,30 supuse e ro z iu n ii; C u ltu ra c a rto fu lu i
şin i agricole. denţi la c u ltu rile cu o p ro d u ctivita te lioane ţigle/an şi 10 m ilio a n e cără- lo r cu d o cum e ntaţii tehnice şi r it ­ s ta ţiilo r p rin cip a le a ajuns la 9, ia r M uzică de estradă; 10,00 A c tu a lita ­ — film do cum e ntar; C a le n d a ru l lu ­
tea m uzicală; 10.45 C întă. coru l de
S uprafaţa ara b ilă ce revine in me­ m *i m are şi cu valoare n u tritiv ă r i­ m izi/a n: s-a pus in fu n cţiu n e la Fa­ m ul a p ro v iz io n ă rii cu m ateriale, a nu m ăru l s ta ţiilo r de retran sm isie la cop ii al R a d io te le v iz iu n il; 11,00 c ră rilo r agricole pe lu n a fe b ru a rie .
die un ui tra c to r fizic a scăzut de la dicată. brica de obiecte sanitare din por­ crescut ca lifica re a cadrelor, ceea ce 16. N u m ărul ab onam entelor la tele­ M e lo d ii po pu lare ; 11,30 M uzică din M uzică po pu lară rom înească; 19,00
270 ha in 1950 la 132 ha în 1964. Tn anul 1964, d a to rită m ă su rilo r de ţelan — B ucureşti secţia de placaj a dus la îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii con­ viziune a crescut cu 46 la sulă faţă opere cerută de ascu-ltători; 12,05 J u rn a lu l te le v iz iu n ii; 19,10 T o tu l
V o lu m u l lu c ră rilo r executate de stim u la re a creşterii an im a lelor, efec­ cei am ic pentru co n stru cţii cu o ca- s tru c ţiilo r executate. de anul 1963. In te rp re ţi de m uzică uşoară: G ică despre Eva; 21,25 In ş ir’te... E m isiu n i
s ta ţiu n ile de m aşini şi tractoare a tive le au crescut Ia toate speciile. o a rîta i* de 383 000 m .p./an : In Fa­ P roducţia de co n s tru c ţii-m o n ta i a Petrescu, G ino P aoll, B arb el W ach- de Eva D ra g o m ir şi Radu M iro n ;
fo st cu 3 la sută m ai m are decR în In creşterea a n im a le lo r s-a c o n ti­ brica de m ateriale de co n stru cţii B îr- crescu: în 1964 cu 13 In sută faţă In an ul 1904 au fost e d ila te de holtz, Roxana M atei, Sheila, V la - In încheiere: B u le tin de ş tiri. S port.
1963 şi de 3,2 o ri mai m are faţă de nuat extinderea m etodelor intensive, cea o capacitate de 9 m ilioe ne cără­ e d itu rile de stat 3.200 titlu r i de c ă rţi d im ir T roşin . R odica P aliu, P aul B u le tin m eteorologic.
1959. la gospodăriile agricole de stat con- m izi d*alit/an şi 12.000 tone vată m i- dc 1963 ; p ro d u ctivita te a m un cii in şi b ro şu ri în tr-u n tira j dc 58 m i­ Anlca; 12,30 De toate pentru to ţi;
In gospodăriile agricole de stat ccntrînd u-se p ro du cţia în u n ită ţi spe­ nernlâ/an : o rg a n iz a ţiile de co n s tru c ţii-m o n ta j lioane exem plare. T ir a ju l anual al 14.00 A r ii şi duete d in operete; 14,35 Buletin meteorologie
s-a asigurat ca şi in a n ii precedenţi cializate si ferm e de tip in d u stria l. In in d u stria le m n u lu i la C om ple­ in an tre p riză a crescut cu 10 la sulă. zia re lo r a fost de 1.064 m ilio a n e e- M uzică po pu lară in te rp re ta tă de PENTRU 24 ORB
m ecanizarea in te gra lă a lu c ră rilo r la Tn gospodăriile agricole de stat şi xem plare, ia r al re viste lo r de 97 m i­ M a ria B uta ciu şi M a rin C hisăr;
lioane exem plare. V rem e călduroasă cu ce ru l m ai
arat, semănat, precum şi la reco ltatul cooperativele agricole de p ro d iu ţic 15.29 C or\cert de m uzică uşoară;
cerealelor păioase. In cooperativele au fost date in fu n cţiu n e numeroase A c o n tin u a t să se îm bunătăţească 16.30 J u rn a lu l sate lor; 17,00 M uzică m u lt noros. V în tu l va s u fla m ode­
agricole de p ro du cţie lu c ră rile a g ri­ co n stru cţii zootehnice. V. Circulaţia mărfurilor asistenţa m edico-sanitară a popu­ po p u la ră cerută de m e m b rii coope­ ra t cu in te n s ific ă ri locale d in secto­
cole au fost ex’ecutate m ecanizat în - P roducţia agricolă an im a lă a spo­ la ţie i. ra tiv e lo r agricole de p ro d u cţie din ru l sudic. T e m p e ra tu ra în uşoară
tr-o p ro p o rţie însem nată. r it faţă de anul precedent. In 1964 N u m ă ru l p a tu rilo r de asistenţă com unele A ştile u, regiunea C rişa- creştere; va f i cu p rin să ziu a în tre
S-a co n tin u a t acţiunea de v a lo rifi­ faţă de 1963 în gospodăriile agricole V o lu m u l v în z ă rilo r de m ă rfu ri le ctrice de spălat ru fe cu 17 la sută, m edicală a ajuns la 141.800, al c ir­ na, şi Ciuceşîi. regiunea Argeş; - f6 şi - f i o grade, ia r noaptea în ­
care a te re n u rilo r p rin lu c ră ri de în ­ de stat şi cooperativele agricole, p ro ­ p rin com e rţu l socialist a fast in anul frig id e re cu 33 la sută, aspiratoare c u m s c rip ţiilo r m edico-sanitare la 18.00 „A m în d ră g it o m elodie" — tre — 2 şi - f 2 grade.
d ig u iri şi desecări, m ai ales în lunca ducţia totală de lapte a crescut cu 1964 de 62,8 m ilia rd e lei. Tn com pa­ de p ra f cu 74 la sută. 3.882, din care în m e d iu l ru ra l la program de m uzică uşoară ro m î- PENTRU URMĂTOARELE
in u n d a b ilă a D u nă rii. ra ţie cu anul precedent, vo lu m u l to ­ In anul 1964 au fost date în fo lo ­ 2.889. neascâ; 19,00 M uzică de dans; 20,20 3 ZILE
11 la sută. de lină cu 19 la sută. de
A fost p lan ta tă în m asiv. îndeosebi ouă de peste 2 ori. tal al v în z ă rilo r a crescu: cu 8 la sinţă noi u n ită ţi de desfacere înzes­ A scăzut m o rta lita te a generală şi T eatru la m icro fo n : prem iera, „M oş­ V rem e călduroasă, fa v o ra b ilă
pe te re n u ri im p ro p rii a lto r c u ltu ri, sută, la m ă rfu ri a lim e n ta re (in clu siv trate cu m o b ilie r şi u tila j com ercial in fa n tilă . N u m ă ru l de ced aţilo r la o te n ito rii"; 21.45 M uzică de estra­ p lo ilo r tem porare.
o suprafaţă de peste 20 000 ha v iţă In anul 1964 a co n tin u a t cu bune a lim e n ta ţia pu blică), cu 10 la sulă, m odern, p rin tre care se m enţionează m ic de lo cu ito ri a fost de 8,1 faţă
de vie şi aproape 29.000 ha livezi. rezultate acţiunea de masă de însu­ ia r la m ă rfu ri nealim entare cu 6 la com plexele din oraşele B ucureşti, Ga­ de 8,3 in 1963, al de ced aţilo r sub un
In u ltim ii ani cercetarea ş tiin ţifi­ şire a cu n o ştin ţe lo r agricole de către sută. la ţi, T îrg u M ureş, C raiova, Reşiţa, an a fost dc 4,8 la 100 născuţi v ii, LUNI 1 FEBRUARIE 1965
că în a g ricu ltu ră a o b ţin u t rezultate m e m b rii co o pe rativelor agricole de In anul 1904, vo lu m u l v în z ă rilo r Hunedoara etc. faţă de 5,5 în 1963.
de m ă rfu ri a fast cu 73 la sută m ai In anul 1964 ţara noastră a avu t
de scamă in crearea de noi soiuri p ro du cţie şi lu c ră to rii din u n ită ţile In anul 1964 reveneau în medie
re la ţii com erciale cu peste 100 de
de plan te cu in d ic i c a lita tiv i de p ro ­ agricole de stat p rin cu rsu rile agro­ m arc decît în anul 1959. ţă ri şi a p a rtic ip a t la 35 tîrg u ri şi 696 lo c u ito ri la un medic. CINEMA p re ta tă !a acordeon; 6,45 S alut vo ­
ios de p io n ie r; 7,30 S fa tu l m edicu­
V în z ă rile p rin c ip a le lo r m ă rfu ri a-
du cţie superiori. zootehnice. lim e n ta re au s p o rit faţă de anul e x p o z iţii in te rn a ţio n a le . In anul care a tre cu t au bene ficiat D E V A : M oscova-G enova — cine­ lu i; 7,45 M uzică uşoară rom înească;
P en tru pro du cţia an u lu i 1904 s-au In s ilv ic u ltu ră în cursul an u lu i 1964 1963: la p iin e albă şi sp e cia lită ţi cu V o lu m u l co m e rţu lu i e x te rio r al de odihnă şi tra ta m e n t in s ta ţiu n ile m atog raful „P a tria "; Sub ploaia a- 8,00 S um arul z ia ru lu i „S cîn te ia ";
tom ică — cin e m a to g ra fu l „A rta ";
u tiliz a t 11 soiuri de g rîu de îna ltă s-a îm p ă d u rit o suprafaţă de 69.200 4,3 la sulă, făină albă cu 16 la sută, R.P. Rom îne a crescut in a n u l 1964 ba lneoclim aterice, tabere şi co lo n ii P E T R O Ş A N I: Z iua fe ric irii — c i­ 8.15 M uzică dîn operetele lu i EUy
p ro d u ctivita te . 10 h ib riz i d u b li de ha. din care 8 100 ha cu plopi repede orez ou 10,8 la sută, carne cu 9,1 faţă de 1963 eu 12 la sută. de cop ii peste 750 000 persoane. nem atograful „R e p u b lic a "; Roşu şi R om an; 9,02 M uzică po p u la ră ; 9,30
In sută ; ulei cu 9,9 la sută, lapte cu In anul care a tre cu t a con tinu at A c tiv ita te a dc gospodărie com una­ P agini din opere; 10,30 B uchet de
porum b şi 3 so iu ri superioare de sfe­ crescători. negru — cin e m a to g ra fu l „7 N oiem ­
12 la sulă, unt cu 17 In sută, b rîn - să crească ponderea m ă rfu rilo r in ­ lă s-a îm b u n ă tă ţit faţă de anul 1963. b rie "; L U P E N I: în cu rcă tu ră bles­ m elodii — m uzică uşoară; 11,00 A -
zetu ri cu 12,8 la sută, zahăr cu 6.9 d u stria le irt vo lu m u l total al e x p o rtu ­ Reţeaua de d is trib u ţie a apei s-a m ă­ tem ată — cin e m a to g ra fu l „C u ltu ­ rii vesele din operete; 11,30 M u z i­
la sulă, bere cu 8,3 la sută, ouă cu lu i (m aşini şi u tila je , produse ale in ­ r it cu 325 km , cea de canalizare cu ra l"; S IM E R IA : M u s a firi ciu d a ţi pc că po pulară In te rp re ta tă de M ia
III. Transporturi 48,6 la sută etc. d u strie i chim ice, in d u s trie i le m n u lu i, aproape 200 km , de gaze cu peste 150 m untele de gheaţă — cin em atogra­ B arbu. D u m itru Sopon, Fane V işan
A u crescut v în z ă rile la ţesături dc in d u strie i uşoare etc.). şi s-a îm b u ­ km , ia r cea de te rm o fica re cu 70 km . fu l „M u re ş u l"; A L B A IU L IA : C li­ şi V ic to r B ulzan ; 13.00 C oncert d in
bum bac cu 2,1 la sută, ţesă tu ri de n ă tă ţit calitatea m ă rfu rilo r exp or­ m ate — cin e m a to g ra fu l „V ic to ria "; operete; 14,10 M uzică uşoară in ­
In anul 1964 vo lu m u l m ă rfu rilo r d ic a to rii de u tiliz a re a m a te ria lu lu i lină cu 6,4 la sută, tric o ta je a i 0,2 tate. In perioada 1960— 1964 au fost e- Floarea M an lo — cin e m a to g ra fu l te rp re ta tă la p ia n ; 14.30 V reau să
expediate a crescut faţă de anul 1963 ru la n t. la sută. co n fe cţii eu 4,9 la sută, în ­ Fată dc anul 1959. vo lu m u l co­ le c trific a te peste 3.500 sate. „23 A ug ust"; SEBEŞ: Poveste de pe ştiu ; 15,27 Cîntece de dragoste şi
cu 10,3 la sută. ia r nu m ăru l călăto­ P ro d u ctivita te a m un cii în trens- că lţă m in te cu feţe din piele cu 8,1 m e rţu lu i e x te rio r a crescut de pes­ La t ia nu arie 1965, po pu laţia ţă rii Don — cin e m a to g ra fu l „P ro g re su l"; jo c u ri po pu lare ; 17,15 P rog ram in ­
r ilo r cu 8.3 la sută. la sută etc. a fost dc 18.980.000 lo cu ito ri. 40 de m in u te pînă în zori — cin e­ te rp re ta t de a n sa m b lu ri corale de
p o rtu l fe ro v ia r a crescut cu 4.8 la te 2 ori, astfel că s-a depăşit cii un a m a to ri; 17,30 Pe tem e in d u stria le ;
In tra n sp o rtu l fe ro via r volum u l sută faţă de anul 1963. A u co n tin u a t să crească v în z ă rile m ato g ra fu l „S ebeşul"; O R A Ş T IE : 17,55 M uzică; 18,05 M e lo d ii popu­
m ă rfu rilo r expediate a crescut faţă Tn tra n sp o rtu l auto de deservire de m ă rfu ri de folo sin ţă îndelungată, rn m ai «ţevreme n iv e lu l prevăzut în R e a liză rile im p o rta n te o b ţin u te în V ii şi m o rţi — cin e m a to g ra fu l la re în d ră g ite de a scu ltă to ri; 18,30
de anul precedent cu 10,5 la sută, generală volum u l m ă rfu rilo r expe­ în special la : m obilă cu 8 la sută, D ire ctive le C ongresului al lll- le a al „P a tria "; P lă cerile o ra şului — c i­ C o locviu despre tin e re ţe : 18.50 Con­
ia r n u m ă ru l c ă lă to rilo r cu 3,3 la televizoare cu 11 ia sută. m aşini e- P.M.R. pentru anul 19G3. anul 1964 în dezvoltarea econom iei ne m atog raful „F la că ra "; H A Ţ E G :
diate a crescut cu 10,7 la sută faţă cert d is tra c tiv : 20.00 Radiogazeta
sută. naţionale şi in creşterea necontenită U nde-i generalul? — cin em a to grafu l
de 1963. ia r nu m ăru l c ă lă to rilo r cu de seară; 21.20 C ine ştie. cîştigă;
Calea ferată a fost înzestrată in 18,4 la sută. a n iv e lu lu i de tra i, se adaugă în fă p ­ „P opulai*"; B R A D : H a m le t — c i­ 22,20 C oncert de m uzică uşoară.
cursul an u lu i 19C4 cu 85 locom otive P a iru l auto de deservire generală VI. îmbunătăţirea nivelului de trai tu irilo r rem a rcab ile ale po po rulu i ne m atog raful „S t. roşie"; L O N E A :
Diesel electrice de 2.100 CP (trans­ in te ru rb a n ă în exploatarea M in is te ­ G hepardul — cin em a to grafu l „ M i­ TELEVIZIUNE
p o rtu l cu tra cţiu n e Diesel reprezen­ nostru in e fo rtu l su sţin u t p e ntru tra ­ n e ru l"; 1 L IA : C avalerul P a rd a illa n
tând 28.4 la sută din vo lu m u l total ru lu i T ra n s p o rtu rilo r şi T ele com u ni­ După calcule p re lim in a re , v e n itu l din iu n ie 19G4 cu p riv ire la m a jo ra ­ ducerea în via ţă a o b ie ctive lo r tra ­ — cin em a to grafu l „L u m in a ". 19.00 J u rn a lu l te le v iz iu n ii: 19.10
al tra fic u lu i de m ă rfu ri şi că lă to ri) c a ţiilo r a fost do tat cu 4.900 auto­ naţional a crescut în anul 1964 eu rea s a la riilo r la toate cate goriile de sate de C ongresul al lll-le a al P.M.R. P entru p io n ie ri şi elevi — Ş tiţi să
şi 4.320 vagoane fizice de m arfă. cam ioane şi autobasculante, 530 au­ cca. 10 la sulă faţă de anul 1903. s a la ria ţi, reducerea unor cote de RADIO soco tiţi?; 19.40 Dragoste lungă de-o
N u m ă ru l s a la ria ţilo r din econo­ im p ozite pe s a la rii şi creşterea p la ­
S-au executat noi lu c ră ri pentru tobuze etc. D IR E C Ţ IA C E N T R A L A P R O G R A M U L I: 5,06 Cîntece pa­ seară: 21,10 S olişti de operă ai
m ia na ţion ală a fost de 4 100 000, cu fo n u lu i de s a la rii în fu n cţie de care trio tic e : 5,30 Le cţia de gim nastică: te a tre lo r m uzicale din ta ră ; 22.00
m odernizarea, sistem atizarea şi cen­ In perioada 1960— 1964 lungim ea DE S T A T IS T IC A DE PE L lN G A
170 000 m ai m are decît în anul 1963. se acordă alocaţia de stat pe ntru 5.40 M e lo d ii populare; 6,20 J u rn a lu l T eK sp ort. In încheiere: B u le tin de
tralizarea electrodinam ică în sta ţiile d ru m u rilo r m odernizate a crescut cu P o triv it H o tă rîrii C.C. al P.M .R. copii, pînă la s fîrş itu l a n u lu i 1964 C O N S IL IU L DE M IN IŞ T R I satelor; 6,30 M uzică uşoară in te r­ ş tiri. B u le tin m eteorologic.
de cale ferată, s-au îm b u n ă tă ţit in ­ peste 3.000 km. şi a C o n s iliu lu i de M in iş tri a l R.P.R. m ajorarea s a la riilo r s-a a p lic a t în A L R. P. R O M ÎN E