Page 10 - 1965-02

Pag. 3 Dramul socialismului Nr. 3141

C fp& iuuihtl. Din activitatea Societăţii de ştiinţe

(9 istorice şi filologice filiala Deva

p ■ v cabularului elevilor*, de V. Jncotă, CINEMA Piese de estradă ; 13.OG Muzică
ti <3» I ^ „Metode şi procedee de caracterizare populară ; 14,10 Solişti instru­
a personajelor" de E. Frunză şa. DEVA : Calabuch — cinemato­ m entişti de muzică uşoară ; 14,30
In cursul u ltim ilo r ani Societatea graful „P atria" ; M-am îndrăgostit Prietena noastră cartea ; 15,30 T i­
Cel de-al lV-!ea Festival bienal a dat o alenlic sporită com em orării la CoDenhaga — cinem atograful neri in terpreţi de muzică popu­
de teatru „T. L. Caragialc" a înce­ anum itor evenimente sau persona­ „A ria " ; PETROŞANI : Ziua feri­ lară : 1G.30 Cu m icrofonul prin re­
put duminică, prin organizarea la De mai bine de 10 ani în ora­ lită ţi de seamă, precum şi culegerilor c irii — cinem atograful „R epubli­ giunile Hunedoara şi Galaţi ; 17,1a
Baru M arc şi Sîmpeli u (raionul Ha­ şul Deva îşi desfăşoară activitatea f i­ de lexic regional. Luc rări ca : ,.H. ca" ; Roşu şi negru — cinem ato­ „P entru belşug si fericire" — cu­
liala Societăţii de ştiinţe islorire şi
ţeg), a prim elor faze de întrecere, filologice. Printre preocupările filia ­ Bnrbusse, luptător activ pentru g ra fu l „7 Noiem brie" ; LU PE N l : legere de m ateriale literare pen­
tele intercomunale. parc’ , „Im portanţa operei pedago­ Ghepardul — seriile I şi II — ci­ tru fo rm a ţiile artistice dc am atori;
lei un loc im portant il ocupă îm bu­ gice a lui A.S. Makatenko" sau sim­ nematograful „C u ltu ra l" ; SIME- 17,30 Muzică populară cerută de
La Baru Mare s-au în lîln it artiş­ nătăţirea continuă a muncii de cer­ pozioanele închinate m arilor scrii lori R IA : Străinul — seriile I şi II — ascultători ; 18,05 M elodii 1*
tii amatori din Livadîa, Pietros cetare ştiinţifică desfăşurată de realişti clasici M. Eminescw şi I. cinem atograful „M ureşul" ; A L B A din operete ; 18,30 Tribuna ra j
şi Baru Mare. Sala câm iiuilui cul­ m em brii ei. Jn acest scop, unele lu­ Creangă s-au bucurat de o apreciere IU L IA : Comoara din Vadul Vechi 10,40 Form aţia Los ParaguayflSf;
tural a fost plină piriâ la refuz de crări de interes deosebit au fost pre­ unanimă, contribuind la populariza­ — cinem atograful „V ic to ria " ; P ri­ 19.00 Caleidoscop muzical : 20.00
coi dornici să .asiste la întrecerea zentate şi discutate la n iţe lu l orr rea acţiunilor filia le i în rîndurile oa­ m ul troleibuz — cinem atograful Radiogazeta de seară ; 20.30 M u­
dintre cele trei form aţii. Echipa de ganelor ştiinţifice centrale şi induse m enilor muncii din oraşul Deva „23 August" ; SEBEŞ: 30 de ani zică de dans ; 21,15 Părinţi şi copii
teatru din B aiu Mare a in tra t în apoi în publicaţiile de specialitate Schim burile de experienţă între de veselie — cinem atograful „P ro ­ Buletine de ş tiri şi radiojurnale:
concurs cu cunoscuta piesă a lui ale societăţii. Aşa a fost lucrarea Iov. filia la Deva şi filia la Alba lu lia sau gresul" ; Accatone — cinematogra­ 5.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12.00 ;
I. L. Caragiale „Conu Leonida faţă Mircea Valea, directorul Muzeului între filia la Deva şi subfiliala H u­ ful „Sebeşul" ; ORAŞTIE : Ciocia- 14,00; JG.00; 18,00; 22,00; 23,52
cu reacţiunen". După o plăcută des­ regional, cu titlu l „D in lupta m unci­ nedoara au contribuit )a ridicarea EDITURA POLITICA fig u rile cele mai contradictorii şi ra — cinematograful „P atria" ; Re­ (programul 1); 7,30; 9,00; 11,00;
tindere, p rile ju ită dc savoarea u- torim ii hunedorene condusă de F.C.H. calităţii muncii de cercetare. M em ­ V. I. Benin : OPERE COMPLETE frăm înlate ale scrisului rommo.se zervat pentru moarte — cinema­ 13.00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 23,00 ;
moi’ului caragialesc, s-a trecut la o în anii stabilizării relative a capi­ b rii filia le i sînt din ce în ce mai pă­ voi. 53 dintre cele două războaie mondia­ tograful „Flacăra" ; HAŢEG : Dia­ 0.52 (program ul II).
farsă modernă pe tema în tra ju to ­ talism ului". publicată în volum ul trunşi de convingerea că munca de le. Evocată cu nerv si eleganţă, al- volul deşertului — cinem atograful
ră rii reciproce a două cooperative „Studii si articole de istorie" sau cercetare cere stăruinţă şi răbdare Volum ul cuprinde lucrările Ini ternind modul narativ de prezenta­ „P opular" ; BRAD : G hinionistul TELEVIZIU N E
agricole dc producţie (piesa lui -Şte­ unele lucrări ale tov. Octavinn FI oca şi im plică neapărat o contribuţie V. ]. Lenin scrise în perioada mai— re cu cel analitic, viaţa scriitorulu i — cinem atograful „St. roşie" ; LO-
fan H aiiilam b ,.S-n Jurat tin m ire", şi Constantin Clemente. personală în legătura cu problemele iulie 1017 cu începere de la Confe­ se detaşează viu si colorat ca o bio­ NEA : încurcătură blestemată — 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
prezentată de a rtiş tii amatori din M em brii filia le i şi-au îndreptat a- studiate. rinţa a V Il-a generală (din aprilie) grafie încărcată de dinamica, atmos­ Pentru copii — A venturile echi­
tenţia în mod deosebit spre cerce­ a P.M S D (b) clin Rusia şi pînă la cinematograful „M in e ru l" ; IL IA : pajului V a l-V îrte j — Urm aşii lui
Livadin). tări locale în domeniul istoriei, li­ Pentru a obţine roade şi mai bo­ evenimentele din iulie. înarm at cu fera şi pitorescul atît de proprii Cei trei muşchetari — seriile I şi Haia Wată ; 19,50 Centenarul uni­
Concursul a conlinuat lot cu o co­ teraturii. folclorului şi lexicului re­ gate, conducerea filia le i popularizea­ rezoluţiile Conferinţei din aprilie, autorului „C hirei C ili calina". II — cinem atograful „L u m ina ". versităţii Bucureşti. Reportaj rea­
ză in rîndurile m em brilor săi. teh­
medie pe o temă asemănătoare, pie­ gional. Astfel au fost prezentate lu ­ nica muncii ştiinţifice, scoate în evi­ E xploriiul un vast m aterial biblio­ RADIO lizat dc Studioul „A l. Sahia" ; 20,10
crările „Un monument sculptural al ale căror proiecte au fast elaborate grafic şi documentar, folosit de cele
sa „D răguţul Voicăi" de Viorela A r- denţă necesitatea însuşirii temei­ Actualitatea cinematografică ; 21,10
lui Traian Decius la U lpia Tiaiana" nice a concepţiei m arxist-leniniste de Lenin, P artidul bolşevic şi-a în­ mai m ulte ori pentru prim a oară, Programul 1 : 5,OG Melodii popu­ Cîntă orchestra „Doina O lteniei"
ghiresm . Form aţiile din Livadîa si — de tov. Octnvian Flora. „Proza lui despre natură si societate, a p rin ­ dreptat eforturile spre pregătirea criticu l descoperă ritm ul si expresia lare : 5.30 Lecţia de gimnastică :
Baru Mare au prezentat spectacole M arin Preda" de IC. Bodea. „Proza cip iilo r esteticii mm xist-leninîste, clasei mu noii oare şi a ţărănim ii să­ originală, oferind o complexă şi 5,40 „Z o ri de zi" — program de a Filarm onicii de stat din Craio-
bine pregătite, jucate cu atenţie şi lui T ilus P opoviri" de D. Gîrbovcn- precum si a celor mai bune cerce­ nuanţată imagine a unei creaţii in­ muzică uşoară ; C, 10 Cintece pa­ va ; In încheiere ; Buletin de ştiri.
nu. „Realism ul operei lui M. Fnii- tări în spirit m arxist asupra litera­ race în vederea luptei pentru eta­ triotice ; 0,20 Jurnalul satelor; Buletin meteorologic.
expresivitate scenică. Mai puţin pre­ ncscu" si „Literatura, factor im por­ tu rii şi istoriei. De asemenea, ea este pa a II-n, socialistă, a revoluţiei trată în tezaurul lite ra tu rii noastre G,30 M elodii de estradă ; G,45 Salut
gătiţi au fost cei din Pietros. Holu­ tant in educarea patriotică a ele­ preocupată pentru a antrena un nu­ clin Rusia. realiste. voios de pionier ; 7,15 Muzică u- Buletin meteorologic
rile nu au fost destul de bine învă­ vilor" de D. Susan. De asemenea, cu măr mai mare de membri la elabo­ Un loc im portant ocupă în a- Tot în Editura pentru literatură şoară ; 7,30 Sfatul m edicului ; 7,45
ţate, piesa în ansamblu s-a jucat sp rijinul m em brilor societăţii au a- rarea unor lucrări ştiinţifice cu greu­ Piese de estradă ; 8,00 Sumarul PENTKU 24 OUE /
părut culegerile de folclor „Tine­ ccst volum lucrările care de­ a mai apărut Antologia um orului
)a un nivel mai scăzut. tate. care să vadă lum ina tiparului şi presei ; 8,OG Muzică distractivă in ­ Vreme nestabilă, cu cerul tem­
reţe fără bătrineţe" si „Fluieraş mîn- să ajute la elucidarea unor proble­ mască caracterul im perialist al rom în esc sub liilu l „Proză umorLs-
porar noros ziua, cînd vor cădea
Sala căm inului cultural din Sîm- d ru-nflorit". In domeniul metodicii me teoretice clin domeniile respec­ tică rom ină" (in 2 volume). Volum e­ terpretată de fanfară ; 8,30 Pe ninsori izolate. V întul va sufla po­
teme agrare ; 9,27 Pagini din ope­
petru a găzduit si ea o frumoasă în­ au fost prezentate lucrările „Form a­ tive de activitate. războiului, natura antipopulară a gu­ le selectează cele mai sem nificative rete ; 10.03 Muzică uşoară ; 10,15 triv it din nord şi nord-est. Tem ­
rea .şi consolidarea convingerilor in vernului provizoriu şi a partidelor
trecere între form aţiile de teatru din Ce doriţi să «ascultaţi ? ; 10,30 Me­ peratura sc menţine cobointă ;
spiritul aducaţiei comuniste prin pi'of. OPREA VALENTTN burgheze, precum şi a partidelor pagini clin literatura clasică şi con­
Săcel şi Sîmpetru. Oaspeţii au avut lecţiile de istorie" de Stînrel Marin. membru al filia le i Societăţii temporană pentru ilustrarea co n tri­ lodii populate ; 11,00 Muzică din ziua va fi cuprinsă între —3 şi - f 3
avantajul unei form a ţii mai bine „Im portanţa le cţiilo r de lim ba latină de ştiinţe istorice şi filologice mic-burghezc. buţiei specifice fiecărui scriitor in opere romîneşti ; 11,30 Cintece şi grade, iar noaptea între —G şi — 12
grade.
In aceeaşi editură a mai apărut
pregătite şi piesa prezentată de ci, pentru îmbogăţirea şi precizarea vo­ Deva evoluţia satirei şi um orului clin pro­ ghicitori pentru cei mici ; 11,45
volum ul H din „Ş tiinţa, prietena Recitalul flautistului Nicolae Ale­ PENTRU URMĂTOARELE
„U n jaz şi o poveste cu haz" de Na­ za romină. Antologia reuneşte frag xandru : 12,15 Muzică uşoară de
noastră", care cuprinde m ateriale in 3 ZILE
ta lii Gheorghiu, a fost răsplătită L a o d i h n ă s i t r a t a m e n t mente din lucrările lui Ion Neculce, Eugen Teger ; 12,30 Antologie poe­
cu m ulte aplauze de către sp o lia­ ajutorul educării ştiin ţifice a tine­ C. Mcgruzzi, V. Alersandri, T. Crean­ tică : Li Tai Pe şi Du-Fu ; 12,45 Vreme rece. cu cerul puţin noros.
In perioada 1—30 ianuarie, de la Micu, de la mecanic sef. şl alţii. Ei retului,
tori.
U M. Cu.gir. au fost trim işi la odih­ şi-au petrecut concediile în m inu­ gă, I. L. Omagiale. A. Bacalbasa,
Localnicii au ţin u t să tui se dea nă si tratam ent, prin grija Comite­ natele staţiuni Borsec, Govora. Her- C. Hogaş, G. Topîrceami. NT. D. Co­
bătuţi şi nu căutat să realizeze o in ­ tului sindicalului, un num ăr de 45 rulane. Mangalia, Slănic Moldova, EDITURA PENTRU LITERATURĂ cea, T. Arghozi, T. Muşale.seu, Ma­
terpretare cit mai frumoasă in ro­ de m uncitori. P lin ire aceştia se Olăneşti. Călimâneşli, Tuşnad, Si­ Al. Oprea : „PA N .AIT IS T R A T I" ÎNTREPRINDEREA plante
numără tov. Jonn Munleanu. de la naia şi altele. rin Preda, N. Tănase si nte altora,
lu rile pe care le-nu deţinut în piesa sculărie, Nicolae Cocioabă si Ionn PAN TFA CRĂCIUN1 Lucrarea este o foarle izbutită mo­ în contextul dezvoltării generale a
..Drăguţul V oicăi". Arieşan, de la turnătorie, Gheorghe corespondent nografie critică asupra uneia dintre lite ra tu rii şi vieţii social-politicc. M EDICINALE O R Â ŞTIE
A N G A J E A Z A I M E D I A T :
S iâ P SPARTACHIADA DE TÂRNĂ A TINERETULUI
iţ, -a* * -.•* *• - ; ’v nT ; . O ŞEF SERVICIU PRODUCŢIE (Inginer chimist, sau farma­
* J C J . «ic
cist, biolog) ;
O TEHNICIENI CHÎMIŞTI ;
O SEF SERVICIU CULTURI-ACHIZIŢII (Inginer chimist sau
botanist) PRECUM Şl TEHNICIAN AGRONOM CU FUNC­
La începutul lu n ii decembrie, si în făcut o vizită la Fabrica „Căprioa­ participarea felelor la sport am ŢII DE CONDUCERE ;
asociaţiile sportive din raionul Sebeş ra" din Sebeş unde lucrează peste constatat lucruri puţin îm bucurătoa­
s-a dat startul în întrecerile spar- 120 tineri si tinere, din cei 380 mem­ re. Ifo ii membri ai com itetului G TEHNICIAN I CULTURI ACHIZIŢII (poate fi tehnician a-
tac li iadei de iarnă. bri U.C.F.S. Aici, cu toate posibili­ U.T.M. şi ai consiliului asociaţiei gronom).
Deschiderea spartachiadei de ia r­ tăţile ce există p e n tru ,,7,,se organiza sportive de aici împărtăşesc u pă­ INFORM AŢII SU PLIM EN TA R E SE POT CERE LA
nă s-a făcut intr-un cadru festiv, cu concursuri la unele discipline spor­ rere învechită si greşită, cum că fe­ .......... SEDIUL ÎNTREPRINDERII^ Slr. I. C. FUI MU Nr. 50,
manifestări sportive, cu angajamen­ tive ca: gimnastică, haltere, tir şi telor nu le place sportul. La ce a telefon 2S2.
te de n antrena la întreceri cit mai altele. întrecerile spartachiadei sint dos aceasta ? Din cei peste 500 de
m ulţi tineri şi tinere, oameni ai cu m ult rămase în urmă. Pînă in tineri (din care aproape 400 tete) nu­
muncii. prezent doar 20 tineri şi tinere au mai 150 băieţi si fete s-au prezentat
Datorită atenţiei eu care sint or­ participat la întrecerile dc şah. pînă acum la stanul a două probe
ganizate întrecerile sportive din ca­ — Nu s-ar fi pulul face mai mult? (şah şi tenis de masă). UZINA ELECTRICA VULCAN
drul spartachiadei de iarnă a tine­ l-am întrebat pe tov. loan Stricam,
retului, rod al colaborării strînse secretarul com itetului U.T.M. pe fa­ De aceste stări de lucruri nu este ANGAJEAZĂ PENTRU SECŢIA COMBUSTIBIL :
dintre organizaţiile U.T.M. şi aso­ brică si pe tov. Traian Găldcanu, străin nici C om itelui orăşenesc - ZECE MUNCITORI NECALI FICAŢI.
ciaţiile .sportive, in m ajoritatea sa­ preşedintele asociaţiei sportive. U.T.M. Sebeş care nu 7 îndrum at PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE, DORITORII SE VOR A-
telor şi comunelor raionului Sebeş, — Fără îndoială că da. Credem şi controlat în suficientă măsură DRESA LA UZINA ELECTRICĂ VULCAN, SECŢIA COMBUSTIBIL, IN­
la întreceri participă numeroşi li că se pot organiza întreceri la gim ­ comitetele U.T.M. de la aceste două TRE ORELE 6-14.
neri, m ulţi care îşi încearcă pentru nastică ţinînd cont că toţi salaria­ întreprinderi. Pînă acum nu s-a ana­
prima oară foiţele înlr-un concura. ţii fabricii noastre practică în fie­ lizat în nici o şedinţă de birou sta­
diul desfăşurării spartachiadei de
In m ajoritatea celor 44 de asocia­ care zi gimnastica in producţie si iarnă a tineretului din oraşul Sebeş.
ţii sportive clin raionul Sebeş sint astfel deprinderile lor sint formale. ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ p
in curs dc desfăşurare întreceri de Lipsa de preocupare pentru m obi­ Sub posibilităţi muncesc şi aso­
şah, tenis de masă. gimnastică, tir, lizarea tineretului la întrecerile dis­ ciaţiile sportive de la Fabrica de RAIONAL Ap .
uîntă. Iarna mai capricioasă ca de ciplinelor din cadrul spartachiadei, h îrtie Pctreşti, S.M.T. Miercurea, ‘ - w
obicei nu a permis, datorită ca n ti­ pentru asigurarea asistenţei tehnice Unirea Sebeş, cooperativele agricole
tăţii mici de zăpadă şi lipsei frig u ­ din partea asociaţiei sportive este (le producţie din Cilnîc, Săsciori, : F#d
lui. să se organizeze concursuri la evidenţiată. Pe iu b ito rii de sport dc Gîrbova, M iercurea sî nliclej *3
schi, săniuţe si patinaj. la fabrica „C ăprioara" îi pasionea­ Num ărul p a rticip a nţilo r înscrişi
Rine au m uncit pînă acum in or­ ză spoi tul, vor să-şi dispute în iiic - pînă acum pe foile de concurs este U
ganizarea si mobilizarea tineretului tatea. Dar. clin păcate, comitetul nesfl tis făcător. De aceea, se im pu­ '-31
la întrecerile spartachiadei de ia r­ U.T.M. si consiliul asociaţiei spor­ ne mobilizarea şî antrenarea unui Ai'SţQ-; i’V i i 'â V i
nă organizaţiile U.T.M, si asociaţii­ tive nu an făcut totul pentru a mo­ număr tot mai mare d? tineri la
îndeletnicirile Paraschivei Boc dop, m em bră a cooperativei nqricolc le sportive clin Cut (104 participanţi). biliza un număr cit mai mare de ti­ întrecerile din cadrul spartachiadei
de producţie din Apoldul de Jos sint multiple. In afara activităţii pc Vingard (150 participanţi), Draşuv neri şi tinere, oameni ai muncii la d? iarnă a tineretului. I
cnre o desfăşoară in cadrul cooperativei agricole, unde in anul trecut a (00 participanţi) şi altele. întrecerile spartachiadei. UVRI
efectuat 230 zile-muncă, ea este şi o pasională artistă am atoare. Dc Acum. după aproape două luni Am vizitat si unitatea vecină, fa­ IO AN TOROK
curind a îndrăgit şi lucrul la războiul de ţesut, lat-o, in fotografia de !a deschiderea fe ştilă a sparta­ brica „Sebeşul". Aici, elementul fe­ activist al C om itetului regional
de faţă exeeutind o carpetă pe m otive naţionale. chiadei de iarnă a tinerelului, am m inin predomină. Jnieresinclu-ne de Hunedoara al U.T.M. © PBeFABMCAT£ DIN B STO N % 1

®CAMUBI PCNTDU
avut loc in Portugalia la 8 iunie lflâB printre drepturile electorale ale ce­
p o triv it relatărilor revistei engleze tăţenilor.
„N ew Stnlcsman", buletinele de vot In c? priveşte modul in care sint O O60OUQI DSNretU CLĂD/OI
care favorizau pc? candidatul lui Sa- organizate şi s^ desfăşoară alegerile
lazar au fost distribuite la centrele de deputaţi p o trivit sistemului nos­
dc votare de către poliţie, iar cei tru electoral, aş sublinia în prim ul o aOOOOQ/ MOZAICA TE
caro voiau să voteze pe candidatul rînd întocmirea listelor de alegători.
opoziţiei trebuiau să ceară un a lt Alegerile de deputaţi pentru Maica O W Z f O f n OQI
tip dc buletin dc vot. Adunare Naţională şi sfaturile popu­
lare se fac în ţara noastră pe c ir­
da cum scripţii electorale. Pentru condu­
In anul acesta. Ia 7 martie, m ilioa­ lcrloraî. fală de sistemele electorale ţara noastră, -universalitatea reală cerea operaţiilor electorale, adică © BĂNCI PCNTDU PADCUD!
ne de cetăţeni ai patriei noastre vor burgheze, sub raportul voiului uni­ fiind una din trăsăturile esenţiale pentru pregătirea şi asigurarea des­
alege noii deputaţi in Marca A du­ versal reiese clar dacă facem o com­ ale dreptului de vot al cetăţenilor In ţara noastră, ca rezultat al cu­ făşurării în bune condiţiuni a ale­ Mise pvntqu Piere ere.
nare Naţională si în sfaturile popu­ paraţie cu sistemul de votare din K.P.K ceririi depline a puterii dc stat dc gerilor pentru stabilirea rezultatelor ©
lare. Prin larga participare a ale­ ţările capitalist.'. Votul in aceste P o trivit articolului 05 din Consti­ către oamenii muncii, în frunte cu şi proclamarea celor aleşi, sînt în­
gătorilor ]a desemnarea candidaţi­ ţări csle îngrădit, cerinclu-se ca a- tuţie. alegerile de deputaţi se lac clasa muncitoare, dreptul de a ti ales fiinţate comisii electorale. Spre
lor, prin in tîln irile lo r cu candidaţii icgătorul să plătească un anum it prin vot egal. Toţi oamenii muncii, a devenit alături de dreptul dc a a- deosebite de modul consecvent de­
şi prin exercitarea dreptului de vot impozit, care are drept scop înlătu­ cetăţeni ni K.P.H. iau parte la ale­ lege, un bun al maselor populare mocratic de desemnare a com isiilor
de către toţi cetăţenii, alegerile pen­ rarea oam enilor muncii ele la drep­ geri în condiţii egale şi fiecare are Roate li ales deputat al M arii Adu­ electorale în Republica Populara
tru Maica Adunare Naţională si sfa­ tul de vot. Cetăţeanul treim i e să dreptul la un singur vot. Egalitatea nări Naţionale si al sfaturilor popu­ Romină, în ţările burgheze aceste1
turile populare constituie o expresie Iacă dovada unei anumite proprie­ votului este asigurată prin faptul că lare oricare om al muncii, cetăţean comisii sînt formate de către orga­
a democratismului profund al siste­ tăţi ca si a unui anum it venit, con­ fiecare cetăţean nu poate li înscris a! Republicii Populare Komine,, cu nele 'adm inistraţiei de stat. fără
m ului nostru electoral. statat din rolurile fiscale. dccit într-o singură listă electorală drept de v ot. care a îm p lin it v ii sta participarea alegătorilor.
P rincipiile rare stau la baza ale­ In afara de aceasta, sistemele elec­ şi m atare nu poate vota clocit o de *23 ani. Compania electorală este o pe­
gerii reprezentanţilor poporului si torale burgheze cunosc o serie de singura dată. Dreptul de a fi ales in organele rioadă de entuziasm pentru toţi oa­
modul în care se efectuează aceste restricţii legale de dom iciliu, de Sistemele electorale burgheze nu puterii de stat ale Republicii Popu­ menii muncii. In atest tim p se face
alegeri, ilustrează grăitor că in pa­ rasă. de sex, dc grad de cu!tură, de cunosc egalitatea votului ci din con­ lare Romîne şi realitatea acestui nn bilanţ al muncii şi rezultatelor
tria noastră puterea de stat aparţine profesie etr\ tră. prin diferite procedee realizează drept în ţara noastră, sînt demon­ obţinui?, fiind si un stim ulent pen­
oam enilor muncii de la oraşe si sate In ce priveşte censul de dom iciliu în fapt inegalitatea votului. Un prim strate dc numărul mare de deputaţi tru realizarea de noi succese. Cam­ {l dtrniăm
şi că ca este folosită pentru desăvâr­ acesta prevede că o persoană pentru procedeu csle acela al votului m ul­ din rindul oamenilor muncii de la pania electorală din ţara noastră se
şirea construcţiei socialismului. a avea drept de vot trebuie să lo­ tiplu. prin care anum iţi cetăţeni sau Oraşe şi sate. deosebeşte fundamental de orice
In cele ce urmează voi expune pc cuiască un anum it tim p in aceeaşi anumite categorii de cetăţeni dis­ In ţările capitaliste, burghezia fo­ campanie electorală burghpxă. In ţă­
scurt sistemul electoral al Repu­ localitate. Acest sistem burghez lo­ pun de mai multe voturi. loseşte diferite m ijloace pentru n-şi rile capitaliste ea serveşte la în ­
b licii Populare Romi ne, scoţîncl în veşte în cei lipsiţi de proprietate, In R.P.K. votul este direct. Aceas­ menţine majoritatea în parlament. şelarea alegătorilor de către d ife riţi d u r a o tio, ier rina.
ev idenţă trăsăturile hiî c aractei isti- care sint obligaţi să meargă acolo ta înseamnă că fiecare alegător vo­ In Suedia cetăţeanul caic vrea să agenţi electorali.
ce. cai adevărat democratice. unde găsesc de lucru. Durata dum i­ candidez? trebuie să facă dovadă că La noi în ţară sub conducerea m o d e r n a
rii ieri i pentru a putea vota- poale fi tează direct pe candidatul respectiv are o avere de cel puţin 50 mii de Partidului Muncitoresc Homîn se a- u . ş o a r a .
dc f> luni ca în Anglia, de un an ca şi nu p rintr-un delegat. Votul d i­ coroane suedeze In Anglia candi­
Dreptul de a vota în Turcia cir. rect este singurul com patibil cu a- datul trebuie să depună 150 lire ster­ sîgură democratismul real al siste­
mului electoral, care permite tutu­
IntV-o seric de ţări burgheze este de vă ralul democratism, care poate line cauţiune drept garanţie care nu ror oamenilor munţ ii să participe în
Dreptul de vot sc caracterizează în vigoare censul de rasă şi naţio­ şi trebuie să stabilească încrederea i se restituie dacă iui a obţinut ce! mod egal. direct şi secret, la fo r­
prin aceea că toţi cetăţenii R.P.R .au nalitate. caic nu îngăduie prin lege acordată de către alegători deputa­ puţin o optime clin numărul votu­ marea organelor reprezentative, la ■ I
dreptul de a alege si de a li aleşi cetăţeni'oi de c -iilor-re seu ele altă tului. precum si responsabilitatea de­ rilo r exprim ate în circum scripţia în formarea organelor puterii de stal.
in organele reprezentative, adică naţionalitate de a participa la vot putatului faţă de alegătorii săi. O care a candidat. Toate restricţiile Candidaţii propuşi pentru a fi aleşi IS B m S m w S iS atm
este universal, egal. direct şi se­ (s;stcm practicat in coloniile engle­ serie de ţări burgheze mai practică legate de avere si vîrstâ, an drept depulaţi. arată ci ar. că oamenii mun­ ■
cret. Universalitatea dreptului de ze). O răspîndire largă a avut-o şi si astăzi sistemul votului indirect. scop în ţările burgheze să oprească cii din ţara noastră sînt pe deplin fA A ^ c t c o ^ C - . V ~ T l r~AiL
vot se exprim ă prin aceea că toţi oa­ o mai are condiţia de «cx. Temelie In Statele Unite preşedintele este pătrunderea maselor populare în or­ conştienţi de im portanţa dreptului
menii muncii, cetăţeni ai U R II. care an fost si mai sînt încă excluse de ales prin vot indirect. ganele reprezentative. dc vot Ei intim pină alegerile cu noi
au îm p lin it *vîrstn de 18 ani. fără In vot într-o scrie de ţări burgheze Constituţia H.1M I prevede în a rti­ Constituţia patriei noastre stabi­ succese >n activitatea lor creatoare
deosebire do iasă, naţionalitate, sex. (Portugalia). Un alt cens m ult uzi­ colul 00 că alegerile de deputaţi se leşte răspunderea deputatului faţă pentru înflorirea patriei noastre
religie, grad de cultură, profesiune tat in cadru) sistemelor electorale fac prin vot secret. Aceasta înseam­ de alegătorii săi. precum şi dreptul dragi sub conducerea înţeleaptă a
si durata dornic iltei ii. au dreptul dc burgheze este censul de grad de nă că cetăţeanul este liber să voteze acestora dc a-l revoca pe deputatul P artidului Muncitoresc Romîn. T S M B Al
a lua parte la alegerea deputaţilor, cultură, care se practică în unele pentru sau îm potriva unui candidat. lor.
cu excepţia celor condamnaţi prin state dîn S U A. Secretul votului asigură manifesta­ In ţările burgheze dreptul de revo­ COMAN SUC1U
holârîi e judecătorească. Toate aceste îngrădiri ale dreptu­ rea sinceră a voinţei alegătorului. care a deputatului putem spune că procuror sef -r’J 1 »- 1 A *-: C f Vm .■ ~ ,_____ _
Superioritatea sistemului nostru e- lui de vot au dispărut de m ult clin In alegerile prezidenţiale care au nu există, Acest drept nu figurează al regiunii Hunedoara