Page 11 - 1965-02

Nr. 3141 D/utnul socialismului Pag. 3

Pentru îndeplinirea si depăşirea planului de stat pe 1965 Biografie de şantier
IMISM9 I A D A T O M

Zi sau noapte, pe ploaie sau zăpadă, ei slut mereu la d a to r ie ; meni pe carc-i denumim în mod con­
ENll t, harnicii ceferişti ai Sim eriei veghează la bunul m ers al transporturilor, zile şi nopţi pe şantier, m ulţi ani Ia cret şi firesc — constructori.
Constructorul, omul care petrece
la continua îm bunătăţire a siguranţei circulaţiei. Vă prezentăm , in pa­
Rusu este constructor. M ai m ult
noul dc faţă, ciţtva dintre cci m ai harnici ceferişti din com plexu l 6’i-
meseriaş
un
m eria ; rind, a devenit in zilele noastre, zile de 1G ani a petrecut pe şantier. Şi
ale m arilor şantiere,
căruia trebuie să-i porţi cel mai din toţi aceşti ani n-a lucrat nici
profund respect. Nu impune acest măcar unul sub acoperişul halelor.
mentare la preţul dc cost şi 20.000 lucru numai el, constructorul, ci mai Cerul de ianuarie şi de decembrie,
lei beneficii peste plan ; ales opera sa, acele uriaşe si Im­ de a p rilie şi august i-au fost mereu
* D* i
^ Se vor produce peste pre­ punător meşteşugite agregate, insta­ acoperiş. Canicula şi gerul, ploaia
vederile planului : 40 m.c. lobde O u} g.,n* .* la ţii, utilaje, mmănunehîate în ceea şi gheaţa l-au găsit mereu pe sche­
P.F.L., 40 m.c. lemn C.K., 200 c i Vi[> ce se cheamă combinat, uzină, fa­ le. Cine vrea să se convingă, poate
brică — nenumărate atestate la ac­
Blănuri de calitate m.c. buşteni răşinoasc, 40 m.c. ap* rA tul ind u strializă rii stxîaliste a ţării. să urce acum, în aceste zile, la 30 de
lăzi de fag, 200 m.p. uşi şi fe­
metri înălţim e, pe construcţiile me­
restre,
talice abia conturate ale unei noi şi
Am încercat un asemenea senti­
Pe baza propunerilor făcute in
ment mai zilele trecute, în faţa unui
tot mai bună adunări s-a întocm it un plan de constructor hunedorean. Omul a ve­ moderne hale. Atunci sc poale în­
ţelege pe de-n-ntregul o vorbă sim ­
care
măsuri tehnico-organizatorice
prevede ca principale obie ctive : J l- ,A V nit la Hunedoara pe prim ul ei şan­ plă a acestui şef dc brigadă : „Eu
nu lucrez în hală ; eu construiesc
furnalelor
tier, la modernizarea
p rile ju l dezbaterii cifre lo r de economii suplimentare la preţul creşterea gradului de mecanizare a vechi. Nici nu se mai ţine la soco­ hale".
piti., pe anul 1963, colectîyul d« de co st; producţiei pe faze de lucru, moder­ teală acest „şantier- — modestă Biografia de şantier a lui Traian
munca al Fabricii „V id ra " di'n Orăş- ^ In acest an sc vor produce nizarea depozitelor, ridicarea conti­ p a p i - schelă ridicată lingă agregate vechi. Rusu, în ciuda celor IG ani dc m un­
tie, analizînd rezervele interne dc peste p la n : 100 bucă|l articole nuă a ca lifică rii profesionale, con­ w m A re totuşi o sem nificaţie: a fast o că. n-are în ea nim ic deosebit A
care dispune, foi ia urm ătoarele an­ dc blănărie şi 1.000 m.p. pici o- struirea de noi cabane şi îm bunătă­ schelă ridicată în 1948, în plină re­ învăţat să asambleze )a în ă lţim i
gajamente în întrecerea socialistă: vinc. ţirea co n d iţiilo r de muncă şi de iM f construcţie a Hunedoarei şi a eco­ piese de zeci de tone. A învăţat să
<> Să depăşească planul anual Pentru realizarea angajam entelor viaţă ale lucrătorilor din parchetele nomiei naţionale, a fost prim ul sem­ demonteze şi să monteze macaraua
al va lo rii producţiei globale cu luate în întrecerea socialistă, pianul forestiere. :-.y nal, prim a încercare dc a ridica Hu­ Derick, acea macara înaltă de 91
200.000 Ici ; de măsuri tehnico-organizatorîce în­ nedoara spre verticalele binecunos­ de m etri, în numai 15 zile în loc
O Să depăşească planul valorii tocm it prevede construirea a 12 cute de astăzi. de 3 luni, a învăţat să mute în două
producţiei m arfă cu 400.000 le i; mese pentru întins-uscat piei cu Carne la un preţ zile o altă macara uriaşă, în loc să
^ Să sporească productivitatea raze infraroşii, amenajarea din fon­ Traian Rusii, omul din faţa noa­ recurgă la soluţia clasică „dem on­
m uncii cu 1 la sulă ; durile de mică mecanizare a 10 bu­ CAROL AMBRUŞ ION H AN DA stră, e unul din cei care au lucrat ta re-m oniare“ , cate i-a r fi 'luat pe
P rin mai buna gospodărire toaie pentru degresat-scutuiat, pre­ de cost redus fochist şef de echipă pe acest prim şantier hunedorean. puţin o lună dc zile. J-a învăţat pe
a m aterialelor şi m ate riilor p ri­ cum şi alte 15 obiective care vor A term inat cu modernizarea vechi­
me, reducerea consum urilor spe­ duce la sporirea producţiei şi ia îm­ a lţii meserie, le-a dat în mînă con­
cifice şi economisirea fondurilor bunătăţirea sim ţitoare a ca lită ţii Colectivul de m uncitori, ingineri lor furnale şi s-a m ulat la furnalul ducerea unor noi brigăzi de mon-
băneşti, să realizeze 50.000 Ici produselor. şi tehnicieni de la gospodăria agri­ .jiccycr G ; a lăsat lopata şi betonul şi s-a tori.
colă de stat din Orăştie, analizînd în coasacrat exclusiv schelelor m etali­ A tît se poate spune despre Rusu.
adunarea de dezbatere a cifre lo r de m m | ce. După 4 ani de muncă a p rim it El nu are biografia bogată a a ltor
Produse multe si ieftine plan pe anul 1965 posibilităţile de fc-r V ’-N. calificarea de lăcătuş m ontor şi constructori. Nu poate spune ca a lţii:
care dispune unitatea lo r pentru spo­
im*
rirea producţiei anim ale îsi ia urm ă­
toarele angajamente : '1 după G ani o brigadă ; o brigadă pe „am fost şi pe cutare şantier, şi a-
care o conduce de 10 ani şi cu care
In adunarea de dezbatere a cifre­ Să realizeze peste p la n : 5 © Să depăşească producţia glo­ colo, şi dincolo- . A venit la Hune­
lo r de plan pe anul 1965, colectivul tone piese turnate din fontă, 100 bală cu 200.000 Ici; a parcurs Hunedoara dc la un capăt doara şi s-a m utat d in ir-o Hune­
de m uncitori, tehnicieni şi ingineri scaune tapiţate, 50 bănci şcolare; 0 Sâ obţină un spor mediu la altu l. Aglom eratorul nr. 1, oţelă- doara într-alta, dc pe şantierul mo­
de la Întreprinderea raională de in- Să ia toate m ăsurile pentru zilnic, peste prevederi de 5 gra­ ria nr. 1, oţelăria nr. 2, aglomerato­ dest de acum 1G ani pe m arile schele
«Juslrie locală Orăşlie, analizind po­ ca piuă la data dc 1 decembrie me la porcii din categoria tine­ rul nr. 2, fu rn a lu l de 1000 m etri de azi.
sib ilită ţile de care dispune, şi-a luat să fie realizat planul dc export ret cit şi Ia cci din categoria
urm ătoarele angajamente : pe anul 19G5 ; graşi; cubî, lucrări la Câlan... Iată pe scurt ★
<> Să depăşească planul anual Q Să reducă consumul dc uni­ r5 ă | palmaresul brigăzii lui. Cine poate O simplă biografie de şantier, ase­
O Să realizeze cu 5 zile mai
la valoarea producţiei globale cu devreme planul anual al lucrări­ tăţi n u tritive pentru realizarea ţi­ : : M A să asocieze pe un sim plu panou toa­ mănătoare altor cîtoi va m ii de bio­
250.000 Ici : lor de investiţii. nui kg. dc spor în greutate cu m m tm m te aceste m ari obiective industriale, g ra fii de Ia I.C.S.H. Dar tocmai pen­
O Să depăşească sarcina pla­ 0,1 U.N. la tineret şi porcii din
nificată Ia producţia m arfă cu Pentru realizarea tuturor angaja­ categoria graşi; îşi dă lesne seama că este vorba de tru asta,ţ omul de pe stradă cinsteş­
250.000 Ici ; mentelor luate în întrecerea socia­ @ Să realizeze economii la pre­ ilii'jLx'Jfl&î un uriaş volum de muncă, de o doză te schelele şi pe cei ce poartă un
O P rin gospodărirea judicioa­ listă a fost întocm it, pe baza pro­ ţu l dc cost in valoare dc 200.000 masivă de pricepere şi entuziasm. nume sim plu, modest şi a tît de fa­
să a m ateriilor prim e şi materia­ punerilor făcute, un plan M.T.O. Ici; ŞTEFAN VESA V IO R E L CRÂINICESCU Bineînţeles, nu-i vorba numai dc m ilia r — constructor.
lelor, reducerea consum urilor caro prevede : reorganizarea pro­ © Să obţină beneficii peste mecanic de locomotivă electromecanic
specifice, economisirea fonduri­ cesului tehnologic şi îm bunătăţirea cele planificate în valoare dc opera lui Ru.su. E munca acelor oa­ A L. V AS IU
lo r băneşti şi aplicarea în pro­ cond iţiilor de uscare a m iezurilor In 100.000 lei;
ducţie a in o va ţiilo r şi raţionali­ turnătoria de fontă, îm bunătăţirea Din angajamentele luate, pînă la
zărilor, să realizeze 3G.000 lei procesului de fabricaţie a scaune­ 1 Mai se va realiza :
economii suplim entare Ia prc(ul lor tapiţate, precum si a tehnolo­ 0 Depăşirea producţiei globa­ Peste 2.700
de cost ; giei la băncile şcolare prin introdu­ le cu 50.000 Ici; Numai seminţe
O Să îmbunătăţească cu 0,2 cerea în fabricaţie a unui nou lip Q Obţinerea unui spor mediu de inovaţii
la sută calitatea produselor ; de bancă şcolară şi altele. zilnic peste prevederi dc 5 gr. la
porcii din categoria tineret şi Inovatorii din întreprinderile in­
graşi;
Masa lemnoasă, C î loersor 0 Reducerea consumului de u- Experienţa acumulată pînă acum a dovedit că dc calitatea producţii sporite la hectar. Există dustriei alimentai*© contribuie prin
nităţi n u tritive pentru obţinerea sem inţelor depinde in tr-o foarte mare măsură productivitatea la însă destule un ităţi în regiunea activitatea lor Ia rezolvarea a nume­
roase probleme tehnice. Astfel, cele
noastră care nu ţin seama de faptul
hectar. In anii trecuţi, analiza puterii dc germ inaţie, a scos la
a 1 kg spor in greutate cu 0,1
valorificată U N . la categoriile tineret şi graşi; iveală faptul că producţiile slabe sc datorcsc tefrmai lipsei dc care că seminţele nu se încearcă atunci peste 2.700 inovaţii aplicate anul
cînd le semeni.
trecut au con trib u it la modernizarea
unele consilii au dat dovadă în cc priveşte efectuarea analizei
O Realizarea dc economii
la
preţul dc cost in valoare dc la seminţele cc trebuiau folosite. Ne aflăm în pragul însăm înţărilor u tila ju lu i, la perfecţionarea unor pro­
M uncitorii, tehnicienii şi inginerii nomii suplimentare la preţul dc G0.000 lei; în răsadniţe. Cu toate acestea insă,
diu parchetele forestiere aparţinînd cost şi 100.000 Ici beneficii peste O Obţinerea a 35.000 lei bene­ Pentru a afla stadiul în care se găseşte verificarea stării dc cooperative agricole dc producţie, cedee tehnologice şi prin aceasta la
I.F. Sebeş, analizînd în adunările plan ; ficii peste plan. germ inaţie a seminţelor dc porum b şi pentru celelalte prăsitoare printre care cele din Sintandrei, Ra- îm bunătăţirea ca lită ţii şi creşterea
de dezbatere a c ifre lo r de plan re­ <> P rin sporirea productivită­ In scopul în d e p lin irii cu succes a sau păioasc care sc însămînţcază în prim ăvara acestui an ca şl polt, Dobro, Miceşti şi altele, nici prod u ctivităţii muncii, precum şi la
zultatele obţinute in anul 1964 şi ţii muncii şi valorificarea supe­ angajam entelor luate, colectivul de la seminţele dc legume şi zm /avatut i nc-ani adresat tovarăşului pînă în prezent n-au trim is probele obţinerea unor economii importante.
posibilităţile de care dispun pentru rioară a masei lemnoase sc vor muncă al G.A.S. Orăştîo a sta b ilit o dc seminţe pentru analize. La stim ularea creşterii num ărului
sporirea producţiei de masă lemnon- da peste plan : 200 m.c. lobde scrie de măsuri tehnico-organizato­ ing. TÎTUS POPOV1CI, şeful laboratorului regional pentru în ­
&ă, se angajează să realizeze : P.F.L., 260 m.c. lemn C.K., 1000 rice printre care: înlăturarea defi­ cercarea seminţelor, cu rugămintea dc a ne relata care este si- Laboratorul regional de seminţe, de inovaţii care a fost în anul tre­
£ Depăşirea planului valoric m.c. buşteni răşinoasc, 23J m.c. nitivă a risipei de furaje, reducerea 111 ţia pc legiune in această direcţie. ..întregul colectiv care lucrează aîcî cut cu 10 la şută mai mare decît în
al producţiei globale cu 400.000 lăzi dc fag, 1000 m.p. uşi şi fe­ m o rta lită ţii în ferma dc porci cu 10 îşi consacră zi de zi munca pentru 1963, a contribuit organizarea unui
le i; restre. la sută faţă de procentul admis, per­ ă contribui din plin !a sporirea pro­ concurs la care au participat inova­
4> Depăşirea sarcinilor la va­ Din angajamentele anuale, pînă manentizarea m u ncitorilor in sec­ — Pînă la venirea prim ăverii nu seminţelor pcnlrn probele dc ger­ ducţiei la hectar. Trebuie însă ca
loarea producţiei marfă cu la I Mai se va realiza : toarele de producţie, ridicarea con­ a mai rămas m ult tim p. Vom înce­ m inaţie nu este satisfăcătoare. A st­ toţi factorii caic concură la reali­ to rii din (oale întreprinderile indus­
4GO.OOO Iei ; ■ • Depăşirea planului produc­ tinuă a ca lifică rii m uncitorilor prin pe din nou o campanie care trebuie fel, din cele peste 20 cooperative a- zarea acestei sarcini im portante tra­ triei alimentare, precum şi form a­
O Creşterea pro d u ctivită ţii ţiei globale şi marfă cu cile participa rea lor activă la cursurile iu albe drept rezultat o sporire con­ gricole de producţie, pînă în pre­ sată de pnrtid să simtă răspunderea rea de brigăzi complexe dc inovatori
m uncii cu 0,5 la sută ; 80.000 Ici ; zootehnice din cadrul u n ită ţii şi al­ tinuă a pixDducţiei dc cereale. T re­ zent, abia 3 unităţi au trim is pro­ pe care o au. în numeroase întreprinderi.
v Obţinerea a 150.000 lei eco­ O 30.000 Ici economii supli­ tele. buie să smulgem păm întului recolte bele complete. După cîtc ne este cu­ N. G IUR G IU (Agcrpres)
din ce in ce mai bogate. Dar, vorba noscut. sint anum ite cu ltu ri c a : o-
proverbului „ce semeni, aceea cu­ văzu), griul de orim ăvnră, llotuea-
legi- . Pentru aceasta, în perioada sonrelui şi altele, caic se pot însă­
de faţă sarcina principală care re­ mînţa in asn-ziselc ferestre ale ier­ P • jr
vine consiliilor de conducere din u- nii. Dar, iată că sint unităţi care i ■ }i mat am
n ilă ţilc agricole socialiste este de cu prea m ultă încetineală trim it c H 8
a-şi asigura întregul stoc de semin­ probele la laborator. 1
ţe cu o germ inaţie cit mai bună. U nităţile agricole socialiste au
v .1
M ulte din unităţile agricole socia­ dezvoltat an dc an şi cultura legu­
liste din regiunea noastră,- avînd ex­ melor. Experienţa ne-a dovedit că n e i p ir i
perienţa 'a n ilo r trecuţi, au trim is şi în acest sector factorul holărîtor
din tim p laboratorului regional pro­ în sporirea producţiei îl constituie
& 2
be din toate categoriile dc seminţe* asigurarea unor seminţe dc înaltă Citind o Urmă de pe strada pre­ fapt au m ai fost şi altele cu care
ce le vor însămînţa in acest an. Me­ productivitate. In u ltim ii ani coope­ lungită din centrul Devei spre C e­ nu vreau să vă mai plictisesc.
rită a fi scoase în evidenţă unităţile rativele agricole dc producţie şi-au tate îţi dai seam a că acolo există — E gata, aveţi cu ce-o duce ?
agricole din raioanele Sebeş si Orăş­ asigurat seminţe din loturile lor. un atelier d e reparaţii auto, m o ­ — Da !
tie, care au trim is cci mai mare nu­ toare şi alte piese electrice. Da, — Dar să ştiţi că aţi adus m a ­
M P 7 , (K<r. r ~ măr de probe. Din raionul Sebeş, dc Aceasta nu exclude însă cîtuşl dc există acest atelier şi aparţine coo­ şina fără un capac lateral.
pildă, au trim is pînă în prezent puţin obligaţia ca ele să verifice pu­ perativei .,S o l i d a r i t a t e a A r c un — Nu, toate cap acele laterale,
probe la analiză 14 unităţi, p rin u c terea de germ inaţie a sem inţelor pe şef, şefi de ech ipe şi lucrători ca- lc-a avut. Nu a avut capacul cei
care cele din A poldul dc Jos, G îr- ■care la insămînţează. M ulte consilii liUcaţi. Oricine ar putea av ea con ­ dc sus. de la gura de spălare.
bova, Miercurea şi altele, iar din ra­ de conducere au înţeles pe deplin vingerea că lucrul in atelier este — Greşiţi. Eu fi» m inte c l aţi
ionul Orăştie tot H unităţi, respec­ bine organizat şi că totul m erge adus-o şi fără unul şl fără celă­
tiv cele din satele Aurel Vlaicu, im p o rta n ţi mare pe caic o are a- bine. Şi eu am avut aceeaşi con ­ lalt.
Beriu, Blandiana, C ugir şi altele. ceastă măsură. La laboratorul nos­ vingere. Şi poate parţial o mai am — Şi eu ţin m inte şi ştiu că m e­
şi acum. m oria nu m ă inşeală.
Slabă preocupare au dovedii insă
w m 9hE5 pînă în prezent in această privin ţă tru nu fost trim ise spre analize d i­ Eu sint dator să vă răspund — Şi totuşi vă înşeală. .
De ce parţial? — m ă ucp întreba
ferite seminţe de legume de In coo­
— Nu credeţi că m ă jigniţi ?
io4 mm *** unităţile agricole din raioanele Ha­ perativele agricole dc producţie din Pentru că sini unul din clienţii — Nu >
acestui atelier. Defecţiunile unei — Spuneţi-m i vă rog cit costă?
ţeg, IIia şi din oraşul regional Deva. A lba lulia, Blandiana, Aurel Vlaicu,
maşini de spălat m-an făcut să — 105 lei
Din raionul Haţeg n-a fost trim isă Cugir, Vinerea şi altele. Aceste un i­ merg de trei ori intr-nn an p en ­ — Mi se parc cam mult
încă nici măcar o probă, ia r din tăţi au tras toate învăţăm intele din tru reparaţii. A intervenit şi şeful de atelier şi
In prim ele două
Printre noile construcţii din com una Teiuş se num ără şi m agazinul universal. El este dotat cu raionul Uîa şi dîn oraşul regional practica anilo r trecuţi cînd datorita cazuri am iost _________________ ______________ml-a spus cu „cer­ cc-l
titudinea"
m obilier corespunzător şi oferă cu m părătorilor un bogat sortiment dc m ărfuri. Deva s-a trim is doar cile o probă. faptului că şi-au asigurat seminţe taxat in ech iv a­ caracterizează că
IN F O T O G R A F IE : V edere ex terioară a magazinului. Nici In raionul Alba, prezentarea cu o germ inaţie crescută au obţinut lent cu costul rc- Qltt lemnari atita costă un
bobinării stato­ rebobinat, plus
rului şi altor ţii. celelalte rep ara­
mici reparaţii. In cazul al treilea
ÎT
C E Y LO N : PERLA@£EANU T I R FT V Li călţăminte, biciclete, becuri electrice, lot dc o rebobin are era vorba. tov. şef ? rebobin at motorul,
— Dar s-a
hirtie, zahăr, ciment. A crescut sec­
— Motorul e ars şi trebuie rebo-
torul de stat în economic.
— Aveţi îndoieli ?
binal, m i-a spus unul din lucră­
In Ceylon au început să se constru­
iască prim ele întreprinderi nlc in­ tori — Da. Şi aş dori să-m i d em on ­
dustriei grele — uzine metalurgice — Curios, am spus. straţi că s-a rebobinat.
şi de anvelope. Este prevăzută con­ — Dc ce vi se pare curios? E cit — Poftiţi. Aici e şl lucrătorul
In toate co lţurile acestei insule verane ale Ceylonului. Ramurile m aterial lemnos, frunze pentru aco­ Alegerile din aprilie 1956 sînt. pc se poate de firesc, mi-a spus de care a efectuat reparaţia. El de fapt
pitoreşti se poate vedea o emble­ cheie ale economiei insulei răm î- perit colibele. Jumătate din recolta bună dreptate, considerate în Cey­ struirea unei ra fin ă rii de petrol şi a data aceasta şeful dc atelier. Şi răspunde.
mă nouă înfăţişînd silueta unui băr­ neau mai departe fie in inim ile ca­ de nuci este exportată lon un punct de cotitură, cînd ţara unei uzine de îngrăşăminte mine­ motorul oboseşte ca şi omul Soţia — Dar dum neavoastră ?
bat caro aleargă ţinînd sus în mînă pitalulu i străin, fie sub controlul n- Din tulpinile înalte de hevea sc a pornit pe calea adevăratei dez­ rale. Statui a preluat din m îinile dum neavoastră p oale că obişnuieş­ — Şl eu, Insă la g en e ra l Nn
o făclie aprinsă. Este sim bolul Cor­ cestuia. In fruntea guvernului teylo- extrage un suc alb lăptos — latcxul, voltări independente. com paniilor străine monopolul co­ te sâ o ţină mult fn .stare de fu n c­ m ă pot ocupa dc toate fazele de
poraţiei petroliere de stat a Ceylo­ nez s-a situat Partidul naţional unit din care se obţine cauciuc dc cali­ Reaeţiunca internă şi externă nu m erţului cu produse petroliere. ţionare şi sâ ştiţi de la mine. că un lucru.
nului, sim bolul noului in viaţa şi (PNU). care nu urmărea o politică tate superioară, a treia cultură ren­ i-au iertat însă lui Solomon Banda- Iniţiativele progresiste ale guver­ e /mie să m eargă mai mult de o In tim p ce se făceau sforţări să
istoria poporului cc.vlonez. consecventă de lichidare n acestor tabilă de export a agricu lturii in ­ ranaike iniţiativele patriotice. Un nului au dus la intensificarea împo­ oră Altfel... La fel păţesc şi cu... m i se dem on streze că motorul s-a
Este un simbol cere arată rămăşiţe ale colonialism ului. Dar. sulei. glonte ucigaş i-a luat viaţa. Aceasta triv irii forţelor de dreapta. Luînd Aşa că nu shiteţi singurul care a- rebobinat şi că s-nn făcut lucruri
că s-a term inat cu stăpinirea n iv in tu l LIB E R T A T E fusese rostit, C olonialiştii transformaseră insula s-a în lîm p la t în septembrie 1959. ca pretext supunerea spre aprobare re |i de-a face cu asem en ea d e fe c ­ de bună calitate, pc fruntea lucră­
m onopolurilor petroliere străine el devenise stindardul fo iţe lcr pa­ într-o anexă agrară. într-o ţară — P rofitînd de lipsa de unitate a p a rti­ în Parlament a unei noi legi a pre­ ţiuni torului respectiv au apărut şuvt-
sei care tindea să pună capăt mo­
în Ceylon. Emblemele mono­ triotice şi progresiste a!e poporului seră, neţinînd seama de faptul că delor patriotice şi de stingă nlc ţării, — Bine, am spus, dar vă rog de ţc dc sudoare Pc faţa lut se ci­
p o lu rilo r petroliere occidentale pentru decăvirşirca independenţei orezul cultivat aici nu satisfăcea reacţionarul Partid naţional unit a nopolului deţinut dc un grup de data aceasta s-o daţi nuni lucrător tea o fisliceală la care, piuă la
„S hell" si „C nltex" vor mai fi am in­ 'politice şi economice. decit pe jum ătate ne voii^ populaţiei, luat din nou în m artie 1960, pentru trusturi — ceea ce impieta asupra m ai calificat. Poate că şi de aici i urm ă nu a rezistat. A intervenit şi
o biectivitătii in fo rm ă rii —
aceste
tite doar în manualele şcolare, din Ceylonul este denum it perii a Ocea­ că peştele pescuit cu unelte p rim i­ scurt tim p. frinele conducerii. Dar forţe au reuşit, prin desprinderea se trag anum ite necazuri. ne-a spus că a schim bat motorul
care copiii ceyionezi vor afla că nului Indian. Ploile tropica-îe dau tive era in cantităţi neîndestulătoare in iulie 1960. în Ceylon au. avut loc unei fracţiuni de dreapta din Sri — N-aveţi nici o grijă. B obinajnl original cu altul şi tot una e. Pre­
tim p de 450 de ani patria Jor în flo ­ solului din abundenţă um iditate, iar şi că Ceylonul era nevoit să cumpere noi alegeri. în urma cărora a revenit e bobinai. Aşa cum il fac cu ii ţul e pieţ şi totul e in regulă.
ritoare a fost asuprită şi exploatată soarele ecuatorial — căldura. Aici de peste hotare orice mărunţiş — la putere P artidul libertăţii. In func­ Lanka Freedom să provoace o criză face şi altul. Aya că... Şeful de atelier sc degajase. T o­
de portughezi, olandezi, englezi. este vară veşnică, iar noaptea şi ziua cum ar fi ch ib ritu ri şi sticle. Dar, ţia de prim -m inistru a fost num ită politică. Prim ul m inistru Sirim avo — N-am nimic împotrivă. O ru­ tul a lăsat pe seam a lucrătorului şi
Bandaranaike a recomandat guver­
Cu 17 ani în urmă, deasupra Cey­ sint aproape egale. Natura tropicală era colonialism ului s-a terminat. Sirim avo Bandaranaike — văduva natorului general al ţă rii dizolvarea găm inte tot vă mai adresez in s ă : a plecat, după ce a mal rostit o
lonului s-n înălţat drapelul naţio­ a creat în Ceylon condiţii favorabile Poporul nu vrea să trăiască ca in prem ierului asasinat. Parlam entului, urm ind ca viitoarele să m i-o reparaţi in decurs dc 7-10 dală : cu nu răspund, el răspunde
nal al independenţei a cărui stemă pentru dezvoltarea agricu-lturii. trecut. Ţara a prom ovat la condu­ Ce a obţinut Ceylonul în anii in ­ alegeri parlamentaro să aibă loc la zile. (adică lucrătorul).
reprezenta un leu de aur. Data de Principala bogăţie a Ceylonului cere oameni noi. La alegerile clin a- dependenţei sale? 24 martie a.c. Pentru paralizarea ac­ — Vă asigur că şi m ai repede, Eu am plecat totuşi nedum erit tn
4 februarie 1948 este o dală dc im ­ este renum itul său ceai. După In ­ p rilie 195G. Partidul Naţional U nit A crescut producţia la hectar şi ţiu n ilo r cercurilor de dreapta sc im ­ inii spune şeful de atelier. legătură cn cine răspunde şi încă
portanţă istorică pentru poporul cey- dia, Ceylonul ocupă locul al doilea a suferit un eşec zdrobitor şi la pu­ în general producţia de orez. desi pune unificarea efo rtu rilo r tuturor cu ceva : sinceritatea şi obiectivita­
Şi cu aceasta am terminat d ialo­
ionez. La această dată poporul asu­ în lume în ce priveşte producţia de tere a venit Sri Lanka Froedom nici acum producţia acestei im por­ g ru purilor politice progresiste şi in gul cu el. Poate pe dum neavoastră, tea de acolo
p rit veacuri de-n rîndul a căpătat ceai. In tot cursul anului m îini ne­ Party (SLFP) — Partidul Socialist tante c u ltu ri nu satisface nevoile prim ul rînd a SL.F.P. si n Frontu­ ca cititori nici nu vă interesează M-am resem nat spuntndu-mi că
obosite culeg frunzele tinere dc ceai al L ibertăţii. în frunte cu Solomon ţării. A crescut producţia de ceai — lui unit de stingă, grupare creată cu sint doar unul din clienţii ate­
posibilitatea să-şi făurească in mod acest dialog, amănunţit şi chiar lierului. şt că poate, tocm ai cu
aromat care. ca o monedă dc preţ Bandnrnnaike. principala cultură de export — pre­ în 1963 şi alcătuită din Partidul
liber propriul său viito r. dintr-o pungă fermecată, răsplătesc Programul arestul partid cuprin­ cum şi producţia de cauciuc şi de Comunist din Ceylon. Partidul so­ plictisitor. m ine s-o fi produs incidentul. Bine.
Re atunci, independenţa nu era munca omului. dea. între altele, măsuri pentru o nuci de cocos. Aceste trei cultu ri cialist şi Frontul popular unit. La termenul stabilit tn-am dus ar fi sâ fie aşa Îndoielile sint însă
însă deplină. In vestul insulei sc mai Litoralul dc sud-vest al Ceylonu­ viaţă mai bună a oam enilor muncii şi reprezintă 90 la sută din întregul In dorinţa de a rezolva actuala să ridic maşina. Dar. n-a fost re­ o prea mari. Poate că cineva, din
a
seni
parată
M-am prezentat încă
conducerea cooperativei,
păstrau baZe aeriene engleze, iar la lui este încins cu un brîu verde întărirea independenţei naţionale a export al Ceylonului. Volum ul glo­ situaţie, poporul ceylonez este ho- dală, şi apoi încă o dată. A patra Uniunii regionale a cooperativelor
ţării, stabilirea dc relaţii diplom a­ bal al producţiei industriale a cres­ tărît să meargă mni departe pe ca­
est o mare bază m aritim ă — por­ de cocotieri. care hrănesc cu gene­ tice cu ţările socialiste, adoptarea cut în perioada 195G— 1962 cu 52.3 la lea unei dezvoltări independente, să oară, adică in a pQlra Săplăm hiă meşteşugăreşti — prin corpul său
tu l Trincomalee. Acordul anglo-cey- rozitate omul. Ei îi dan nucile cu unei politici de neaderare la blocuri sută. înregistrîndu-se deoî un spor lichideze cît mai grabnic înapoierea mi s-a spus in sfirşit că este gata dc revizie şi control — va clarifica
lonez „Cu p rivire la apărare şi re­ miez bogat în proteine, ulei, copra m ilitare, o politică dc pace şi prie­ anual de 8.7 la sută. Tn prezent, seculară — moştenire sumbră a co­ Şi a început al doilea dialog. De l° lUl f. GEO M ÂLEANU
la ţii externe'’ lim ita drepturile su­ (miez uscat de nucă de cocs — N.R ), tenie cu toate popoarele. Ceylonul produce săpun, ţigări, în­ lonialism ului.