Page 13 - 1965-02

f u" ° ie c z C
^ g /O flc ‘j; PROLETARI DIN TOATE
încheierea lucrărilor sesiunii
4 .
^CTCAOTATtA
generale a Academiei

Sîmbătă un giup dc 31 lucră­
tori ai Trustului minier Deva se Republicii Populare Romine
vor deplasa cu un autocar O N.T.
Carpaţj la Poiana Braşov inlr-o
excursie dc 2 zile. Aici. turiştii Joi s-au încheiat lucră rile sesiu­ La secţia a X l^ de ştiinţe filo lo g i­
efeveni vor asista la inlrcccrilc nii generale a Academiei H. P. Ro- ce — acad lorgu Iordan;
sportive organizate pentru du­ mîne. La secţia a X Il-a de literatură şi
minică în complexul lurislic Poia­ In legătură cu darea de seamă arte — acad A lexandru P itiiippide.
na Braşov. privind activitatea Academiei pe a- In aceeaşi zi. a avut loc; alegerea
♦ Incepînd cu siirşilu l acestei nul 19G4 şi cu proiectul de a c tiv i­ noilor membri ai Academiei R. P,
săplămîni, cabana Rusu va cu­ tate )>e 1965. au luai c u v iiilu l n- Romine Au fast aleşi ;
noaşte animaţia specilică zile­ proape 50 de mem bri ai Academiei La secţia I de ştiinţe matematice:
lor dc vacanţă studenţească. A ici şi cercetători ş tiin ţific i. M em bri titu la ri: Octav Onicescu.
Işl vor pelrcce perioada de va­ Prez.entind concluziile asupra a- V icto r V ilco vici:
canţă 150 studenţi veniţi prin ce.slor doua pune te de pe ordinea de La sec ţia a V III a dc ştiinţe medi­
O.N.T. Carpaţi de la In slilnlut dc zi a sesiunii, ac ad. 11io Murgulesc u, cale: .Membri titu la ri: Constantin
mine Petroşani şi Institutul aqro- preşedintele Academiei R. P. Ro­ Iliescii. Razii Teoclore.sc11, M em bru
nomic din Cratova. mine. a relevat nivelul înalt al dez­ corespondent: Leon Danicllo;
baterilor, aportul pe care acestea La secţia a LX-a ele ştiinţe econo­
♦ In săplămina aceasta, Ia Casa
agronomului de la M intia sc lin l-au adus la îm bunătăţirea planu­ mice, filozofice si ju rid ice : M em bri
lui de activitate al Academiei pe
corespondenţi; Alircea R îji, Gheor­
In campania elector cursuri de înşiruire a magazione­ anul in curs. ghe Zâne;
rilor din cooperativele agricole de
producţie. In cadrul lor, după ex­ Adunarea generală a aprobai in La secţia a X l-a dc ştiinţe filo lo ­
punerile Icorclicc, s-au iacul o sc­ unanim itate planul de activitate al gice: M em bri corespondenţi: A le ­
rie de aplicaţii practice privind a- Academiei pe anul 1965. xandrii Hainei, Şcrban Cioc uleseii,
0 SUSŢINUTA MUNCA naliza um idităţii seminţelor, re­ acad Jorgu Iordan, vicepreşedinte Iun Cot ea nu, Jean Livoscu, D irni-
La punctul trei al ordinei de zi,
tric Mac rea,
Iv âncscu,
Gheorghe
analiză,
coltarea probelor pentru
cunoaşterea tipurilor de sonde cu al Academici R. P. Romine, a făcut HaraIam bic Mihacscu.
aleşi
De asemenea, au fast
ta
care se iau probele, a aparaturii n i o expunere asupra proiectului lu ­ membri de onoare şi m em bri co­
POLITICĂ DE MASA care se iace condiţionarea semin­ crării de prezentare a Academiei respondenţi ui Academiei R. P. Ro-
ţelor ele.
P. Romine şi a u n ită ţilo r sale.
H
mine un num ăr de oameni de s ilin ­
In prima serie au iost înşiruiţi
07 magazionieri. De ieri au sosit Proiectul lu cră rii a fast aprobat u r­ ţa din străinătate.
mi ud să fie d e fin itivat pe baza pro­
La t m artie 19G3 vor avea loc a- O altă etapă im portantă în cam­ alţi magazioneri care vor parti­ punerilor si sugestiilor ele îm bună­ Joi la amiază, au fost decern***,
Iederile de deputaţi pentru Marca pania electorală va cuprinde a c tiv i­ cipa la un nou ciclu dc lecţii. tăţire făcute in discuţiile pe m ar­ intr-un cadru festiv, prem iile Aca­
Adunare Naţională şi sfaturile popu­ tăţile legate de explicarea tehnicii ♦ Conducerea U.R.C.C. Haţeg, ginea lui. demiei R. P. Romine pe anul 1963.
lare. votării, a cunoaşterii de către fieca­ în scopul unei mai bune aprovizio­ In cursul după amiezii de m iercuri I ii continuare, acad. D um itru ))u-
Acest eveniment are o însemnăta­ re cetăţean a locului unde va vota. nări a ţăranilor muncitori, a luai sesiunea generală a Academiei a ra­ m itieseu. secretar-prim ul Acade­
te deosebită în via(a politică a ţâ­ La temelia m uncii noastre de pro­ măsuri penlru lărgirea reţelei sale tificat alegerea preşedinţilor noilor m ici H. P. Romine, a dat c itire unei
rii. Pentru a explica oam enilor mun­ pagandă în rin d u rile maselor, tre­ de unităţi comerciale din salcie ra­ secţii, rezultate din .scindarea sec­ scrisori adresată Com itetului Cen­
cii in ce constă profundul democra­ buie să stea declaraţia C.C. al P.M.H. ionului. Ca urinare, s-au iniiinţat ţiei de ştiinţe matematice şi fizice, tral al P artidului Muncitoresc Ro­
tism ol regim ului democrat-popular din a p rilie 1964, cuvintarea tovară­ încă două iin ilă li mixle in satele secţiei dc biologie si ştiinţe agrico­ mii», tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-
şi pentru a populariza cit mai larg şului Gh. Gheorghiu-Dej la cea dc-a Rîu dc M o ii şi Păclişa. o prăvălie le şi secţiei dc limba, literatură şi Dej, prim -secretar al C.C. al P.M tt.
m arile realizări obţinute (le poporul X X -a aniversare a eliberării pa­ sătească în salul Ohaba Sibişcl şl a rl<\ In scrisoare se arată, p rin tre altele,
nostru, sub conducerea înţeleaptă a triei. documentele recentei sesiuni 5 binele in localităţile Dcmsuş, Ca preşedinţi de secţii au fost a- că m em brii Academici R P. R om i­
partidului, organizaţiile de partid a M.A.N.. legea electorală şi altele. Peşleana, Rîu de M ori. Boiţa şi loşi : ne, oamenii de ştiinţă, cercetătorii
desfăşoară o intensă muncă politică Pe plan regional se tipăresc diferite Lunca Cernii. (N. SBUCMEA — co­ La secţia I de ştiinţe matematice din unităţile Academiei işi exprim ă
respondent).
de masă. materiale cum sint fotogazetcle pe holărîrca de a obţine noi realizări
In luna ianuarie, au fost expuse teme: „Înfloreşte industria regiunii ♦ In cadrul acţiunilor cultural» — acad. Gheorghe Vrînccanu ; în dezvoltarea creaţiei ş tiin ţifice în
La secţia a I) a de ştiinţe fizice —
în faţa oam enilor muncii 000 confe­ Hunedoara". „Dezvoltarea agricultu­ educative organizate penlru culti­ acad. 1 forja H ulubei; Republica Populară Romînă.
rinţe pe teme cum sini: „Kom inia rii socialiste". „Rcalizâiâ socîal-cul- varea în rîndul muncitorilor a in­ C uvînlul de închidere a sesiunii
L * secţia a V-a dc ştiinţe biologice
pe glob — ten şi azi", „P rofundul turale in regiunea noastră", broşuri teresului (aţă de introducerea teh­ — acad. Emil Pop; a fost roslit de acad. 11 io M urgu-
nicii noi, azi va avea loc in sec-
democratism al o rin d u irii noastre şi alte materiale care ilustrează suc­ Jescu.
lorul maşini-uncllc de la U. M. Cu»
de stat", „R .P ÎL pe drum ul construc­ cesele obţinute de oamenii muncii, gir simpozionul „ Automatizarea in La secţia a VJ-a de şliinte agricole
ţiei socialiste" şi altele. Brigăzile şti­ sub conducerea organizaţiilor de procesul de producţie" şi silv ice — acad. Eugen Rădulescu; (Agerpres).
in ţifice au efectuat in această pe­ partid. Se cere ca aceste m ateriale
rioadă 20 deplasări în satele şi co­ să fie folosite în mod judicios in ♦ La Casa raională de cultură
munele regiunii noastre. De aseme­ munca de agitaţie din circum scrip­ din Orăşlie a fost organizată ieri
nea, au fost organizate mai multe ţiile electorale o joic a tinerelului Cu acest prilej ŞARJELE HĂRNICIEI
consultaţii ş tiin ţifice si simpozioane. Gazelele de perete, lozincile, sta­ tovarăşul judecător Ion H idetuli
a prezentai in iaţa tinerilor parti­
Kchipele şi fo rm a ţiile artistice pro­ ţiile de radioficare, form aţiile cul- cipanţi expunerea: „Respectarea Dacă ar fi să facem o statistică cuieşte pe Corlaciu, plecat în con­
fesioniste şi de am atori au prezen­ tural-ai tistice sînt forme cu a ju to­ legilor slaluliil, o datorie patrio­ a tuturor şarjelor rapide şi ele scurtă cediu — s-au văzut depăşiţi, dar nu
tat în faţa oam enilor m uncii pro­ rul cuiora organizaţiile de partid au tică a liccărni cetăţean". (ELENA durată cc se elaborează zi de zi aici, convinşi că nu vor mai pulpa reface
grame educative si atractive. posibilitatea să cuprindă în sfera IO AN — corespondentă). la noua oţelaric htmedoreană. locul handicapul. Prim ul a atacat „recor­
Pentru a ridica munca politică de muncii politice si culturale mase lot iu tii l-a r ocupa, făru indoială, cup­ dul", Stoic a: in ziua de 19 hipa
♦ ALBA 1ULIA — (de la corcs-
masă la un nivel si mai inall, orga­ mai largi de oameni ni muncii. pondcntul uoslru N. GIURGIU). In torul nr. 2 Aici a fost scoasă şi sa a elaborat o şarja în G orc si 25
nizaţiile de partid trebuie să se In activitatea politică dc masă tre­ şarja < are înseamnă — deoc amdată de minute. Mangan a fost întrecut
preocupe permanent de a găsi fo r­ buie antrenate colective cU mai cadrul manifestărilor prilejuite de — recordul secţiei: 5 ore si 50 de cu 15 tone. Cum a reuşit acest
„Luna cărţii la sate", ieri a avui
me şi mai interesante rare să arate largi. Sub îndrumarea organizaţii­ loc la Teinş o ronsfăluirc cu cili» minute. Rar se poale vedea la acest luc i u ? \ ’ e-o spune c hiar Stoic a :
sugestiv m arile realizări înfăptuite lor de partid, organizaţiile sindica­ torii. La consfătuire a participai cuptor şarjă c are să depăşească du­ ..Lucrez după un grafic bine stabilit,
de oamenii muncii, sub conducerea le si l'.T.iVJ., comitetele de femei, Iov. Cornel Crisliau din partea E- rata p laniiira lă. Şi aceasta numai pc operaţii si faze de lucru. Cunos­
p artidului, în cei 20 de ani de v ia­ comitetele de cetăţeni, candidaţii de d llu ril „M eridiane". datorită hărniciei celor trei echipe când durata planificată penlru exe­
ţă liberă, să mobilizeze toate fo r­ deputaţi constituie o forţă însemna­ de oţelari, care deservesc aceste cutarea fiecărei operaţii. îmi vine
ţele la înfăptuirea exemplară a sar­ tă care poate desfăşura cu rezultate cuptoare. conduse dc Alexandru uşor să reduc din fiecare c ile ceva.
cin ilo r ce ne revin pe u ltim u l an bune o susţinută activitate politică Stoica. Pa vel Hangnn si Constantin încărcarea o am planificată intr-o
din planul şesenal. In industrie în rin d u rile alegătorilor. Corlaciu. Enum ciînd numele celor ora. Prin introducerea g a rn itu rii cu
munca politică de masă trebuie a- Locul principal al a c tivită ţii prv trei oţelari am făcut deja prim ul fier vechi la tim p. şi. prin m ile­
xatâ pe realizarea integrală şi în litico-cducative in campania electo­ FRUNTAŞII, DESPRE METODELE LOR DE MUNCA pas spre găsirea cheii succesului: nii na rea si priceperea macaragiului
mod ritm ic a tu tu ro r in d icatorilor rală trebuie .să-l constituie circum ­ numele lor ne aduce în faţă im a­ dc pe „şarjare". Angheloiu Ghcnr-
de plan. Aşa cum s-a arătat la se­ scripţia electorală O rganizaţiile de ginea unor oţelari consacraţi, a că­ ghc. am lăcut-o în 45 de minute.
siunea M.A.N.. accentul principal bază de la sate, din cartiere, gru­ m inerul loan Cişlam a atins o v iteză ror căutări zilnice duc spre găsirea P lin urmare, am introdus şi fonia
trebuie pus pe îm bunătăţirea ca li­ pele <le partid pe blocuri si străzi lunară de avansare de 15U m.l pe celor mai avantajoase căi de sporire mai devreme. Perioada de to­
tă ţii produselor. E necesar ca orga­ au Jalona să acorde un sp rijin sub­ Punînd accentul lună. iar celelalte bi t; igăzi realizează a producţiei dc oţel. spre o continuă pire am urm ârit-o în mod
îmbematăţire a calită ţii acestuia.
nizaţiile de partid, conducerile ad­ stanţial colectivelor formate şi re­ avansări medii lunare de cile 110— ...La începutul prim ei luni a anu­ deosebit, având g rijă să nu de­
m inistrative să ia măsuri pentru îm ­ partizate pe cartiere, străzi si blocuri 120 m.l. In acest Ici brigăzile din lui. durata planificată pc şarjă la păşesc temperatura, supraîncălzind
bunătăţirea a ctiv ită ţii lehnico-eofv in \ ederen'desfăşurării unei activi­ abataje obţin randamente de < ite „doi" a fost de o p f orc. Cel d in ţii ne­ cuptorul... M i-am fpcul dc Ja .înce­
nomice din întreprinderi, pentru îm ­ tăţi cit mai rodnice. pe productivitate G-7 tone pe post. in medie cu 200 m u lţu m it de această cifră a fost co­ put o zgură bună in cuptor — fac­
bunătăţirea muncii în cadrul servi­ kg pe post mai mari deoit cele pla­ munistul Hangan. Şi in dreptul nu­ tor esenţial pentru o bună decur­
înscrierea alegătorilor pe liste, nm
c iilo r C.T.C., în aşa fel incit con­ bilizarca cetăţenilor la acţiunea de nificate. Pe această cale m inerii sec­ melui său au început să apară şarje gere a tu tu ro r proceselor chim icii
torului nostru au extras in anul tic ­
trolul c a lită ţii să se facă pe fie ­ verificare a înscrierilor, sînt sarrin i cu durata maximă de 7 ore si 10 din baia metalică: decarburare, de-
care fivză de operaţie. De asemenea actuale la care o contribuţie de sea­ Penlru realizările deosebite cu care form sarcinilor de serviciu, contro­ n it peste plan 12.744 tone cărbune, minute. Metoda de lucru a lui Han- fosforare s a.~.
realizând o productivitate de 3.f)52
realizarea planului de investiţii, mă o pot aduce grupele dc partid am în.-l .'iat anul 1964. colectivului lul locurilor dc muncă, dinei in di­ gan sc cunoştea: preluare.'» lucrului Dar nici Hangau. si nic i .Stanomir
sporirea eficacităţi; investiţiilor, pe blocuri si .străzi, organizaţiile de secii irul ui nostru i s-a daccrnal zi­ caţiile necesare. Şeful sectorului şi tone pe post. faţă de 3.422 tone pe pe şarjă din mers fără o p riri sau nu stau pasivi in această însufleţită
scurtarea termenelor de execuţie ele. bază din cartiere si rate. Dc aseme­ lele trecu Ic Diploma dc „Sector 1 net ii forul lui controlează mai ales post planificat. Aceasta a dus st la .staţionări neplanitirate si o corectă întrecere. Fiecare se străduieşte să
r;educerea sim ţitoare a preţului de
trebuie să fie bine susţinute prin nea. mobilizarea alegătorilor la în- fruntaş în întrecerea socialistă". abatajele şi Incurile de muncă cui cost pe tona de cărbune extras. dozare a fiecărei şarje Lucrul a- reducă cîl mai m ult din durata
numeroasele foi ine ale muncii po­ tiln irile cu candidaţii dc deputaţi, Prim irea acestei distincţii, pentru situaţii speciale, acolo vinele sc con­ resln. sim plu în aparenţă, a permis şarjelor, şi. pc această cale. să spo­
litice de masă. la m itingu rile ce se vor organiza, a doua oară consecutiv, constituie stată greutăţi dind indicaţii opera­ Prin sporirea vitezelor de avan­ echipei tînă m lu i otelar ca numai rească producţia de oţel.
Tn agricultură, problemele legale explicarea tehnicii votării, a locu­ pentru colectivul sectorului III Pc- tive. O însemnătate deosebită pentru sare. realizarea ritm ică, fără salturi, în prim ele două decade ale lu n ii ...Aşa se nasc, prin eforturi susţi­
de întărirea economico-organizatori- lui unde se votează, prezentarea in trila un im bold puternic spic noi realizarea de calic Ionic brigăzile a sarcinilor dc plan am obţinut re­ ianuarie să dea peste plan G00 tone nute, şarje rapide şl de scurtă du­
câ a cooperativelor de producţie, grup in faţa urnelor sini sarcini cure succese. M inerii sectorului nostru nu a sarcinilor ele plan, precum si asi­ zultate bune şi in ceea re priveşte otel. rată. adevărate şarje ale hărniciei.
ale
creşterea efectivului de animale pro­ trebuie să fie privite cu cea mai şi-au călcat cm intui dat In prim a gurarea ritm icită ţii, o arc omogen i- îm bunătăţirea ca lităţii cărbunelui.
prietate obştească şi a produc ţiei a- mare răspundere dc cutie organiza­ lună a anului J9G5. ei au trim is la zaroa brigăzilor si plasarea in aba­ Puşca rea selectivă, alegerea şistului Stoica şi Stanom ir — care-l înlo­ GH. 1. NEGREA
nim alicre, desfăşurarea în bune con- ţiile de partid. „ziuă" 2.GOO tone cărbune peste plan. taje a efectivului necesar de la în ­ vizibil se aplică cu perseverenţă la
d iţiu n i a adunărilor pentru darea In lupta pentru realizarea sarcini­ ceputul fiecărei luni. îm părţirea e- fiepare loc de muncă. Astfel am reu­
de scamă şi aprobarea p lanurilor de In urmă cu puţin tim p an fast lor sporite ce ne revin în anul 1965, feclivelor în sectorul nostru se face şit ca sectorul nostru să aibă cele
deschise casele alegătorului. Aici se precum şi a obiectivelor de întrecere n dată la trim estru Schim bări sc far mai puţine penalizări pentru depă­
producţie pe anul 1065 sint citeva
sarcini dc mare însemnăi-i;e înspic pot organiza acţiuni m ultiple. Se pe caic ni Ic-am propus, colectivul clnar in cazuri excepţionale, atunci şirea procentului de şist vizibil, pe
care organizaţiile de partid trebuie cere în prim ul rind ca ele să fie nostru dispune de o bază solidă : cînd trebuie să promovăm noi şefi întreaga exploatare.
de brigăzi sau schimb, ori. in cazuri
în
să canalizeze munca politică de dotate cu un bogat m aterial de pro­ experienţa bogată acumulată in de boală. Eşalonarea co m ediilor nu Atenţia m inerilor, tehnicienilor si
realizarea ritm ică a sarcinilor,
masă. pagandă. I ii cadrul lor trebuie orga­ obţinerea unor indicatori superiori împiedică desfăşurarea normală a in g ine rilor din sector a fost îndrep­
Pentru a cuprinde cit ma» bine nizate acţiuni de masă cum sint ex­ lucrului. Permanentizarea m uncito­ tată şi spre reducerea consumului de
în sfera muncii politice dc masă punerile şi consultaţiile, audiţiile co­ celor planificaţi. rilo r a avut ca rezultat omogeniza­ lemn de mină Prin extinderea a r­
In anul 1964 sc<|orut nostru si-a
problemele ce Ic stau in faţă, orga­ lective la radio, seri dc lectură, hi- îndeplinit ritm ic. Juna de lună. de­ rea brigăzilor atil în ccca ce p ri­ m ării m ixle cu st îl pi metalici şi tu-
bulari. în mai m ult de jumătate clin
nizaţiile de partid au csalon-.it rea­ tiin iri ale tineretului cu candidnţii cadă dc decada, sarcini-le dc plan. In veşte respectarea fo rm a ţiilo r tip dc abatajele sectorului, recuperarea şi
lizarea sarcinilor pe citeva etape. de deputaţi, vizionările programe­ lut ru, precum şi ? po sib ilită ţilo r pro­
lor televizate s.a. Ca responsabili acest scop am urm ărit îndeaproa­ refolosirea lem nului vechi, gospodă­
In prezent, o atenţie deosebită tre ­ pe realizarea integrală a planului tle fesionale ale fiecărui m uncitor din
buie acordată popularizării, prin ai caselor alegatorului au fost nu­ pregătiri, pentru a asigura de la brigadă Realizarea ritm ică a sarci­ rirea judicioasă a m aterialului lem­
toate formele şi mijloacele, a can­ m iţi tovarăşi cu o bună pregătire începutul fiecărei luni linia activă n ilo r de plan de către toate brigă­ nos, an avut ca efect reducerea con­
d id a ţilo r de deputaţi. D r asemenea, politică si culturală. Ei trebuie a ju ­ de front necesară, precum şi 1-2 aba­ zile este condiţională de aprovizio­ sumului pe J.000 de tone de cărbune
extras cu 2,90 mc.
o atenţie deosebită trebuie acorda­ taţi pentru a da răspunsuri clare a- taje de rezervă Totodată, pe baza narea la li mp cu materiale c ores­ A plicind experienţa acumulată în
tă organizării in tiln irilo r dintre a- crlora care solicită lăm uriri in leg,»- diagramei am u rm ă rit îndeaproape punzătoare a Incurilor de muncă. In producţie in anul care a trecui, va­
legălori şi candidaţii de deputaţi. îtiră cu unele probleme ale p o liti­ eşalonarea in tră rii si ieşirii abataje­ această privin ţă acordăm o deose­ lorificând din p lin rezervele interne
Pregătirea lor în vedercxi acestor in- cii interne si externe a partidului lor din producţie pentru a avea in bită atenţie desfăşurării in bune de care dispune, colectivul secto­
lîln iri trebuie să se facă diferenţiat nostru, cu legea electorală, tehnica permanenţa asigurate alît numărul eondiţiuni a transportului în sector, rului nostru, m obilizat de comunişti,
şi pe baza ultim elor documente c- votării ctc. de abataje în -lucru, cit şi pe cele a- concentrării producţiei la un număr va depune eforturi susţinute pentru
laboraic de partid. Cum e sj firesc, Experienţa de pînă acum dove­ llale în atacare. cit mai restrîns de abataje, precum ca şi in acest an să obţină noi suc­
în cadru) in tiln irilo r, alegătorii vor deşte că un însemnat rol educativ' Cu deosebită atenţie se urmăreşte si în tă ririi răspunderii personalului cese în îndeplinirea sarcinilor ce ii
face propuneri pentru îm bunătăţi­ ii au în lîln irilc în cadrul cărora li în sectorul nostru pregătirea în aşa de supraveghere faţă de cerinţelp stau în faţă şi a angajamentelor
rea a ctiv ită ţii economice si soc iaI- se vorbeşte tin e rilo r despre condiţi­ măsură a Jocurilor de muncă incit brigăzilor. Astfel am reuşit ca anul luale in întrecerea socialistă.
culturalc. In acest scop este reco­ ile grele de muncă si viaţa din tre­ incă de la începutul lu n ii fiecare a- trecut, in majoritatea lunilor, din
mandabil să se constituie colorii', o cut ale poporului nostru, despre 1 ca­ balaj să realizeze m axim um de pro­ cele 13-14 brigăzi să nu avem nici ŞTEFAN TENCZLEK La lucrările dc d eschid ere a noii ruine Paroşeni, lucrează fi
care să studieze propunerile făcute ii i ţ i i 1 -e de luptă ale clasei m uncitoa­ ducţie. In acest scop, lucrări au­ o brigadă sub plan. şeful sectorului H I de la EM . maistrul m iner loan Chindea. F otografia ni-l reprezintă explicind şe­
Un alt
de cetăţeni, tar comitetele executive re, despre m arile în fă p tu iri dobin- xiliare cum sint : rearmarea suito­ depăşirea fac toi- c are a conclus la P etrii a fului de schim b Constantin Peloin schem a optim ă de pu şcare.
sarcinilor a fost extin-
ale sfa tu rilo r populate să ia măsuri dite de oamenii muncii sub condu­ rilor, punerea la punct a g aleriilor derea in iţia tive i „Două cim puri pe
pentru traducerea lor in viaţă, ln - cerea partidului, precum şi în tiln i- şi a -liniei ferate, revizuirea si re­ schimb si aripă de abataj cameră".
pararea u tila je lo r şi altele, sc exe­
cepind cu dala de 5 februarie a c. rile tineretului cu candidaţii de de­ cută eşalonai, de-a lungul fiecărei Această in iţia tivă a fost îm brăţişată
vor fi afişate listele tle alegători. putaţi tineri luni. pe baza unui grafic stabilit. cci căldură de către toate brigăzile Pregătiri pentru campania ele primăvară
Este necesar ca in prezent să fie u r­ Organele si organizaţiile de partid O deosebită atenţie acordăm înde­ din abataje. Dar. cele mai bune re­
gentate lucrările de înscriere a ce­ au datoria de a organiza munca po­ p lin irii planului de extracţie de că­ zultate in aplicarea ci le-au o b ţi­
tăţenilor in aceste liste, mai cu sca­ litică de masă in asa fel in rît ca să tre toate brigăzile de m ineri. Pen­ nut brigăzile conduse de loan Cis-
mă in raionul Brad .şi oraşul regio­ răspundă tot mai bine m arilor .sar­ tru ac easta urm ărim îndeaproape ac­ laru. Laszlo. losif Bartolc. în cadrul atelieicilui an adus-o tov.
nal Petroşani unde sint anumite ră- cini puse de partid in campania c- tivitatea fiecărei brigăzi. Zilnic, în Constantin Purdn. loan Rotam şi REPARAREA UTILAJULUI M arian Rusu. Constantin Tase, V io­
lei Igna, Emil Pasc ii şi alţi»
m îneri in urmă. leclornlă. fiecare schimb, m aistrul face, con­ C hiriţă Enache. Brigada condusă de
O ştire.asemănătoare am p rim it şi
de .la G AS. din Alba Iulia. Tov*.
AGRICOL ÎN G. A. S. Gheorghe Di imbăi cami, mecanic,
CANDIDAT! A! F.D.P. numea In anul trecut, în cadrul canizatorii de aici depun e lo itu ri
ne-a inform at că In ac este zile me­
învinse cînd şti să-ţi organizezi
susţinute jîenlru terminarea grabnică
secţiei s-a introdus fabricarea u-
Rezultate bune s-au obţinut si la
Gospodăriile agricole dc stat din
9 silo r de coş. Ca la orice început regiunea noastră au o bţinui de Ja pregătirea sem ănătorilor dc porum b a revizu irii şi reparării întregului
lucrul nu se desfăşura in cele un an la altul rezultate tot mai şi păioasc. Din cele 33 maşini SU-29 u tila j agricol planificat Rezultatele
mai bune condiţii. Nu se realiza bune pe ■linia sp oririi producţiei a- şi 66 maşini 2-SPC 2 peste 90 Ja sulă obţinute pînă acum sint bune. La
productivitatea posibilă. Această grieole vegetale. La aceasta a con­ au fost reparate. P lugurile au fost aceasta a co ntribuit aprovizionarea
Şeful secţiei lăcătuşerie problemă a preocupat m ult colec­ trib u it în mare măsură continua în­ de asemene*» puse in stare de func­ din tim p cu piesele necesare, p la ni­
fic arca şi organizarea judicioasă a
urmă,
tivu l secţiei. Şi pînă la
rezolvarea a dal-o T rifa n Piesa. zestrare a gospodăriilor dc stat cu ţiune. In cc priveşte lucrările de ie- procesului de muncă. Au mai rămas
tractoare şi maşini agricole
parare a
mo­
filosnnilarc
m aşinilor
După multe încercări el a reali­ derne, cu ajutorul cărora s-au efec­ MSP-8 şi MSPP, acestea s-au efec­ de reparat doar 1 lin e lo r şi o se­
Cînd ultim u l om care s-a în­ crează Plcşa T rifan. m ulţi d in ­ zat un dispozitiv pentru confcc- tuat un num ăr din ce în ce mai tuat în proporţie de circa 60 la mănătoare de porumb.
Pc lingă executarea înainte
de
scris la cuvint a term inal ceea tre m uncitorii .secţiei poartă cu ţionai-ca mecanică a d ife rite lo r mare de lucrări. Penlru ca în cam­ sută. Mare parte din acest u tila j termenul planificat (20 februarie) a
ce avea de spus, intreaga adu­ minclrie pe piept steluţa de fru n ­ piese, asllcl că productivitatea paniile agricole din acest an ţoale reparaţiilor. în uni lăţi le a m inţi le
nare a aplaudat furtunos. Piesa taş în întrecerea socialistă. In m uncii a crescut cu peste 40 la utilajele să fie folosite la intreaga eslc folosit in prezent la efectuarea s-a pus cm accent de seamă şi pe
s tro p irilo r de iarna în livezile dc
T rifa n este cunoscut ca un m un­ anul trecut, secţia coiul ură de el sută. Acest harnic şi priceput capacitate s-a prevăzut revizuirea pomi. realizarea m ior lucrări de calitate.
cito r harnic, care pune în slujba a raportat că sarcinile de plan m uncitor se îngrijeşte atent şi şi repararea tuturor tractoarelor si Bine au m uncit la pregătirea u ti­ In acest scop com isiile dc recepţie
de calificarea st ridicarea cali­ m aşinilor agricole caic necesită a- au verifica i m inuţios modul în care
în d e p lin irii sarcinilor de produc­ au fast îndeplinite cu aproape o cest lucru. In scopul bunei desfăşu­
fică rii m uncitorilor. V eniţi în ca­ laju lu i agricol lucrătorii dc la au fost reparate fiecare tractor şi
ţie întreaga sa pricepere. De a- lună înainte de termen Succe­ drul secţiei cu mai puţină expe­ rări a lu cră rilo r de reparaţii s-au G.A..S. Gel mar care pînă acum au maşină.
ceea, adunarea a aprobat în una­ sul realizat este rodul muncii en­ rienţă, m uncitorii Crişan loan, luat măsuri pentru organizarea te­ pus in stare dc funcţiune toate trac­ Pl in măsurile luate dc către con­
nim itate propunerea ca el să fie tuziaste desfăşurate dc întregul Udren Nicolae s-au bucurat dc meinica n muncii. Ca urm are a aces­ toarele şi maşinile agricole. Din Ir-o ducerea T rustului Gostat. în toate
tui fapt. in toate G AS. din regiune
desemnat drept candidat în c ir­ colectiv a cărui activitate a fost un ajutor deosebit in însuşirea s-au obţinut rezultate bune pe a- convorbire avuta cu tov. loan Fiu- unităţile clin regiune s-a im pulsio­
reparaţiilor.
nat ritm u l executării
cum scripţia electorală regională organizată şi condusă cu price­ meseriei, ceea ce a făcut ca a reastă linie. Din datele existente la tînâ, inginerul şef al ac estei unităţi, Aceasta va duce la terminarea ac­
nr. 1, pentru alegerile de depu­ pere de lăcătuşul Plcşa T rifan. nul trecut să fie evidenţiaţi lună Pleşa, sp iritu l său gospodăresc . Trustul regional Gostat rezultă că am »eţinut faptul că buna organi­ ţiu n ii am intite încă înainLe de ter­
taţi în Sfatul popular regional. Nu de multe ori in faţa colecti­ de lună. In m ijlo ciţi oamenilor din cartie- pînă la 2 februarie s-au revizuit şi zare a muncii şi hărnicia mecanici­ menul sta b ilit fapt ce va perm ite
reparat 114 tractoare din cele 140
lor şi m ecanizatorilor au fost fac­
realizarea unui volum sporit ele lu ­
La secţia lăcătuşerie II din ca­ vului secţiei s-au ridicat proble­ Apreciată este şl activitatea rml în care locuieşte el este de planificate, ceea ce reprezintă reali­ to rii care au condus Ja realizarea crări in cadrul campaniei agricole
drul I.R.I.L. Alba Iulia, unde lu­ me grele. Dar, greutăţile pot fl obştească a tovarăşului T rifa n flecare dată un bun exemplu. zarea prevederilor în proporţie de succeselor am intite. O contribuţie ele prim ăvară şi într-un tim p cit mal
82 -la sută. preţioasă la executarea reparaţiilor scurt.