Page 17 - 1965-02

biblioteca Cenw.J \

Regională PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N IŢ I-V A l
; Hun^tioaFa-Deva I
AC TU ALITATEA
mul socialismului înnoiri în comuna un grup de studenţi ai Conserva­

& Azi, in sala „A rta " din Deva,
Dlm au
din
torului
„Ghcorghe
C luj vor prezenta un concert dc
arii şi canţonete. îşi dau
con­
concursului internaţional „Enes-
m — 1962 — au fost electrificate 5 cursul Dan Scrbac. laureat al
cu‘\ Ionel Pnntca, laureat al con­
Lâpugiu sate, respectiv Lăpugiu de Jos. Lă­ cursului internaţional „Schu-
m aiuri, Geta O rlovslii, Ion Pop
sau. Tei ii, Ohaba şi G rind iar în
u m il I 411 anul 1963 s-a electrificat salul Fin- şi alţii.
Program ul va fi alcătuit din
toag. Sînt in curs de electrificare cunoscute a rii din opere şi can­
satele Coşeşti şi lloldca. Introduce­ ţonete celebre. M iinc, concertul
n tim p ce călătoream de la
a rea curentuiui electric a permis unui va fi prezentat şi în faţa spec­
11 ia spre Lăpugiu, maşina se
S iM B Â ÎÂ 6 FEBRUARIE 1965
A N U l XVII. NR. 3143 4 pagini, 25 ban) abătea tot mai m fllt spre stin­ număr de peste 200 de cetăţeni să ta to rilo r din Orăştie.
folosească aparatele de radio şi unele
gă lăsind în urm ă privelişti dintre obiecte dc uz casnic electrice. Um -
cele mai frumoase. Terenurile delu­ blind pe uliţele satelor, dc la multe 0 Dc curînd, la revizia de va­
Un obiectiv important roase sînt acoperite cu păduri tinere ferestre iţi ajung la ureche melodii goane S im cria-T riaj s-a deschis
o şcoală de gradul II care pre­
şi cu pomi fru ctife ri. Am coborît la
transmise de posturile noastre de
Lăpugiu, o comună, dîn raionul 11ia radio. Ia r dacă cumva înnoptezi găteşte m uncitori cu o înaltă ca­
lificare pentru funcţia de lăcă­
a/ plamlui_ de : care cuprinde zece sate. prin aceste sate poţi viziona pro­ tuşi dc revizie. Această şcoală
gramul de televiziune.
Chiar de ia intrarea spre centrul
dc comună iţi atrage atenţia drum ul este frecventată de .34 cursanţi.
n satul Lăpugiu de Sus. majo­
construit nu ou m ult tim p in urmă. 9 învelite (PUIU SOCACIU — corespon­
ritatea caselor erau
Punerea în funcţiune E xplicaţiile vin repede dacă întrebi cu paie. Tristeţea generală era dent).
pe oricare din locuitorii comunei.
£ Ieri a avut loc la coopera­
— Acest drum duce pînă la Lăpu­ spartă din cînd în cînd de m elodiile tiva agricolă dc producţie din
cintate din cim poi de Moi.se Pădu-
giu de Sus. A fost construit de ou-
a Fabricii de produse refractare rînd din fondurile statului şi cu par­ reanu. om trecut de 60 de ani. Acum comuna A urel Vlaicu un schimb
aici s-au construit case noi. din că­
dc experienţă p rivind produce­
ticiparea oamenilor. Pînă atunci era
rea legumelor. Au participat spe­
aproape im practicabil. Iar dacă vrei rămidă. V-iorcI Popoviii, losif Bublc, cialişti de la Staţiunea experi­
Roman Urs sînt numai cîţiva dintre
din Alba lulia să a fli amănunte ţi se va spune că cetăţenii care s-au m utat în locuinţe s iliu l agricol regional, brigadieri
mentală din Gcoagiu, de la Con­
pentru construirea drum ului au fost
noi. Şi viaţa cultural-artisticâ a cu­
Numai
cheltuite sume importante.
noscut o im portantă dezvoltare. In
în anul trecut s-au cheltuit din fon­ anii noştri bâtrinul Moise Pădurea- şi specialişti din unităţile produ­
Conducerea partidului şi guvern u- bilită, a noii fabrici de produse re­ durile statului 150.000 lei. nu a participat la peste 10 conclusuri cătoare de legume din raionul
]ui, în cadrul planului de industria­ fractare. Cînd am ajuns în centrul satului ale a rtiştilo r amatori. Cunoscută a Orăştie. Problemele dezbătute sc
lizare socialistă a ţâ rii noastre, a- C onstructorii au rezolvat multe am asistat la o discuţie interesantă. devenit şi form aţia de dansuri dîn referă la amenajarea răsadniţe­
cordă an dc an im portante fonduii probleme dificile în cadrul asam­ T în ă iirl M iron Simedrea din satul Lăpugiu de Sus care cu cîţiva ani în lor, obţinerea legumelor tim pu­
de investiţii regiunii Muncdoara. blării m arilor hale din prefabricate Lăpugiu de Sus, student la Institu­ rii şi la agrotehnica acestor cul­
Peisajul industrial al Văii Jiului, de beton, m ontării unor construcţii tul de artă plastică din Tim işoara urmă a ajuns pînă la finala pe-ţară. tu ri.
Hunedoara. Câlan, Brad şi alte lo­ metalice grele şi executării instala­ venise în vacanţă. Oamenii îl vă­ Dezvoltarea m işcării artistice de a-
calităţi se îmbogăţeşte continuu da­ ţiilo r electrice, de apă şi aburi. Ei zuseră şi comentau evenimentul. matori nu este înlim plătoare. In sa­ # Dc curînd, la arena sporti­
torită punerii in funcţiune a noilor s-au dovedit a fi capabili să soluţio­ In fond aceasta nu constituie tele comunei Lăpugiu s-a creat o vă din oraşul P ctrila a fost ame­
opacităţi de producţie. neze m ultiplele probleme ce le r i­ ceva ieşit din comun. Nenumăraţi fii najat şi dat in folosinţă un pati­
dică terminarea unui asemenea com­ puternică bază materială necesară
Unul dintre cele mai im portante de m uncitori şi ţărani urmează in ­ noar prevăzut cu ilum inaţie fluo­
obiective industriale ce .se constru­ plex industrial. Principala garanţie stitutele de învăţăm int superior. Este bunei desfăşurări a activităţii eul- rescentă şi garderobă.
iesc, în prezent, în legiunea noas­ a respectării term enelor de intrare doar una din binefacerile regim ului tural-arlislice. La Lăpugiu de Sus, l.a amenajarea acestei baze
tră este noua fabrică de produse re­ în funcţiune este că. sub conduce­ dcmocrat-popular. Dar oamenii din Ohaba, Holdea. Coşeşti, Fintoag, Lâ- m ult apreciate dc iu b ito rii spor­
fractare din Alba lulia. Fabrica va rea competentă a organizaţiilor de Lăpugiu discută pentru că ştiu ci său s-au construit localuri de că­ tu lu i cu patinele, au contribuit
trebui să deservească cu materiale partid, m uncitorii, inginerii şi tehni­ de ce. Cu 20 dc ani in urmă in satul mine culturale bine înzestrate. Iar îndeosebi m em brii asociaţiei spor­
refractare, de bună calitate, îndeo­ cienii de pe şantiere să pună în a- Lăpugiu de Sus mai m ult de jum ă­ tive „P reparatorul" din cadrul
sebi întreprinderile siderurgice din plirn rc toate cunoştinţele lo r pro­ tate din localnici erau neştiutori de cînd la Lăpugiu de Sus se organizea­ prcparaţici de cărbune din Pc­
Hunedoara şi Câlan fesionale şi să depună tot efortul In anii şesenalului, la Coroeşli, acolo unde se opreau doar pescarii carte. In anii noştri şi aîcî, ca pes­ ză o serbare pe scenă îşi face apa­ trila.
în vederea îm bunătăţirii activităţii te tot. s-a pus cm accent deosebit pe
Lucrările de construclii-m ontaj, la toate locurile de muncă. Această In drumul lor spre Valea Ungurului. s-a inăltat din beton, oţel $i sticlă riţia si bătrînul Moîse Pădureanu
care au început acum un an şi ju­ hotărîre a fost exprim ată de mai un nou o b ie c tiv : preparaţia de cărb u n i. Modern utilată, preparaţia re a ­ crearea bazei materiale a învăţăm în- cu nelipsitul lui cimpoi încînlînd pc O Cea dc a If-a etapă a Festi­
mătate. au a juns în I r-o fază holârî- m ulţi constructori la conferinţa ra­ lizează cărbuni spălaţi de calitate su perioară p e care-i livrează econo­ tuîui şi pe sporirea num ărului ca­ toţi prin măiestria lui. valului film u lu i la sate. începută
toare. .Se prevede pentru anul 1965 ională de partid si avem ferma con­ miei noastre naţionale.. drelor didactice. Şi s-a reuşit acest la 17 ianuarie a.c., sc desfăşoară
intrarea in funcţiune a tuturor sec­ vingere că ei îşi vor respecta cuvîn- De aici, de la pupitrul de com an d ă, un singur om, dispecerul, u r­ lucru in bună măsură. La Lăpugiu lle înfăp tuiri ale cetăţenilor cu succes şi în satele raioanelor
ţiilo r fabricii. In cursul lu n ii februa­ tul dat. măreşte întregul flu x tehnologic. de Sus s-a construit un local nou â din satele comunei Lăpugiu ca Brad, Ilia, Orăşlic şi a celor de
rie îşi va începe activitatea atelierul Intrarea în funcţiune a fabricii penlru şcoala de 8 ani cu patru săli şi cele am intite sînt conside­ pc raza oraşelor regionale Deva
de m atriţerie şi întreţinere, iar la pune sarcini im portante şi în faţa de clasă şi un laborator. Şcoli noi rate ca fiind lucruri obişnuite.' Aşa şi Petroşani. In această largă ac­
eîteva luni va începe să producă p ri­ beneficiarului. Cu ocazia ultim ei a- SOSIREA IN CAPITALA A MINISTRULUI FINANŢELOR au fost construite şi în satele Lă­ e considerat de exemplu faptul că ţiune dc masă sînt cuprinse 128
mul cuptor de şamotă şi u lterior va nalize s-a constatat că nu sînt încă pugiu de Jos, Ohaba. Teici, Baştea cinematografe pe bandă îngustă.
intra in probe tehnologice secţia de asigurate toate utilajele tehnologice, Şl AFACERILOR ECONOMICE AL FRANŢEI şi Coşeşti. La construcţia lo r au cetăţenii şi-au construit in u ltim ii Pînă în prezent au fost rulate
presare şi prim ul cuptor tunel. care trebuie montate în cadrul p ri­ participat sute de cetăţeni dornici de ani 227 case noi. că la Teiu s-a con­ 185 film e in 700 dc reprezenta­
Respectarea cu stricteţe a terme­ mei etape a construcţiei. Conduce­ V ineri la amiază a sosi: în Ca­ ambasadorul Franţei la Bucureşti, a crea copiMor condiţii optime de stru it un local pentru dispensarul ţii, la care au participat circa
învăţătură Cei peste 400 elevi de
nelor am intite pune sarcini im por­ rea întreprinderii va trebui să ur­ pitală, în lr-o vizită în ţara noastră, şi membri ai ambasadei. pe raza comunei sînt in struiţi de uman deservit de un medic şi trei 100.000 de spectatori. Dc o înaltă
tante in faţa beneficiarului, construc­ mărească mai îndeaproape executa­ m inistrul finanţelor şi afacerilor c- Jr 26 cadre didactice. cadre medii, că sînt in construcţie apreciere sc bucură film ele ro-
torului şi proiectantului. Aceasta, rea acestor utilaje la întreprinderile conomice al Franţei, Valery Giscard V ineri dupâ-amiază, Alexandru mîucştl „S trăin u l", „T udor", „T u ­
deoarece volum ul lu c ră rilo r de con­ furnizoare, astfel in cit ele să so­ d’Esiaîng, care va semna, conform Bîi'lâdeanu, vicepreşedinte al Consi­ uite lucruri bune s-au înfăp­ magazine universale in satele Lă­
strucţii ce mai trebuie executate este sească pe şantier în tim p util. De a- înţelegerii anterioare dintre cele liu lu i de M in iştri, a prim it pe m i­ tu it in satele comunei Lâpu- pugiu de Jos. Ohaba, Lăsău şi Fin- peul '29" şi altele.
marc, iar termenele stabilite pentru semenea, beneficia m l să urgenteze două pârii, acordul comercial ro- nistrul finanţelor şi afacerilor eco­ M siu prin hărnicia oamenilor. loag, că în sale s-au deschis cinema­
punerea in funcţiune a secţiilor sc definitivarea de către proiectant a m ino-franccz pc termen lung para­ nomice ol Franţei, Valery Giscard Ceva insă lipsea. Nici unul din cele tografe, că pe ruta Ohaba — Deva • AI.IS.l lU L IA — (dc la cores­
apropie vertiginos. ultim elor detalii constructive in le­ fat in decembrie 1964 la Paris. Oas­ d’Estaing. Oaspetele a fost însoţit 10 sate nu t‘ra electrificat. Cetăţenii, circulă autobuze şi multe altele. Sînt pondentul nostru N. GIURGIU),
In vederea asigurării unei reuşite gătură cu montarea u tila je lo r sosite petele francez este însoţit de consi­ de Miehel Poniatowskî, prim cola­ in adunările populare, făceau comi­ In cadrul m anifestărilor p rile ju i­
din im port şi problemele de func­ lucruri care la prim a vedere par
depline, conducerile şantierelor de lie ri şi experţi. borator al m inistrului. tetului executiv şi deputaţilor ace­
ţionare a mecanismelor de transport te de „Luna cârtii la sale", joi a
construcţii, m ontaj-insta'laţii şi au­ La sosire, pe aeroportul Băneasa, La întrevedere au luat parte Gogii eaşi propunere: să înceapă acţiunea mărunte dar care au contribuit la
tomatizare vor trebui să ia m işu n şi dc deservire. au fast de faţă A lexandru Birlâdoa- Răduleseu, vicepreşedinte al Consi­ dc electrificare Totodată, ei s-au an­ schimbarea vieţii oamenilor. Despre avut loc la Teiuş o consfătuire cu
tehnice şi organizatorice eficace care în afară de aceasta, conducerea nu, vicepreşedinte al C onsiliului de liu lu i de M in iştri şi M ihail Petri gajat să participe la executarea lu­ toate acestea, despre bucuria de a c itito rii. La consfătuire a p arti­
să asigure realizarea tu tu ro r terme­ întreprinderii trebuie să pregătească M in iştri, M ilia il Petri, m inistrul co­ m inistrul com erţului exterior. cră rilo r prin muncă patriotică. Aşa cipat tov. Cornel C ristian din
nelor interm ediare cuprinse in gra­ de pe acum activitatea de produc­ m erţului exterior, Mircea M aliţa, A asistat Jean Louis Pons, amba­ trăi vorbesc cu m indrie locuitorii co­
ficele de execuţie, măsuri care să ţie. Cadrele tehnico-inginereşti tre­ sadorul Franţei la Bucureşti. a început acţiunea de electrificare a munei Lăpugiu. partea E d iturii „M eridiane".
conducă la intensificarea a ctivită ţii buie să studiere proceşeje tehnolo­ adjunct al m inistrului afacerilor ex­ Convorbirea, care a avut loc cu comunei Lăpugiu. In lr-u n singur aii ' V. A LB U
la toate punctele de lucru. Pentru gice, să cunoască agregatele com­ terne precum şi funcţionari superi­ acest prilej, s-a desfăşurat intr-o at­
aceasta, în prim ul rind. este nece­ plexe din dotare şi să întocmească ori din diferite ministere. mosferă cordială.
sar să se asigure o aprovizionare instrucţiuni precise de lucru. Para­ Au fost prezenţi Jean Louis Pons,
ritm ică cu materiale a locurilor de lel. trebuie să înceapă pregătirea (Agerpres).
muncă. Aplicarea de noi metode m uncitorilor, a personalului de între­ CANDIDA TI AI F. D. P.
constructive şi raţionalizarea orga­ ţinere şi a cadrelor medii. In etapa
nizării lu crului va trebui să consti­ actuală ei să lucreze în echipele de ÎNCEPUT PROMIŢĂTOR
tuie principala preocupare a ingine­ montori ale şantierului de construc­ ................... .... ' --------------- ------- --------------
rilo r constructori. De asemenea, or­ ţii. pentru a putea cîştiga astfel cu­ Şi in acest an m uncitorii, ingine­ cordurilor sferice de la maşinilc-u-
ganizaţiilor de partid de pe şantiere noştinţele necesare asigurării bunei rii şi tehnicienii inovatori dc la nelte", a m uncitorilor Gheorghe
le revine sarcina să desfăşoare o in ­ funcţionări a agregatelor. Totodată U.M. C ugir dovedesc o preocupare Bera şi Remus Aclam, ş.a.
tensă muncă de educare a m uncito­ să fie organizate cit mai urgent intensă pentru găsirea de noi pro­ stră se dezvoltă de la un an la al­ -----JHedieuL pediatru------
Mişcarea de inovaţii în uzina noa­
rilo r constructoi i, în vederea folo­ cursurile de calificare pentru toate cedee tehnice care să ducă la eco­
sirii mai depline a tim pului de lu­ meseriile necesare deservirii agre­ nomii de materiale şi manoperă, la tul. In 1964 s-au înregistrat 331 pro­
cru. a gospodărim raţionale a mate­ gatelor. creşterea producţiei şi productivită­ puneri de inovaţii. Economiile ante- Cilcva bătăi repetate fn poartă
rialelor şi u tiliz ă rii la întreaga ca­ Sarcinile, in legătură cu punerea ţii muncii, la îm bunătăţirea calită­ calculate s-au ridicat la 3097.526 au spart liniştea nopţii tirzii. Un rinţii urm ăreau cu nelinişte miş­ medicul Chişu desfăşoară şi o sus­
în funcţiune a unei noi între prin­ cările medicului, a stabilit diag­ ţinută muncă pe lărim obştesc. Ca
pacitate a utilajelor. deri complexe, sînt mari. Tocmai ţii produselor pe care le fabrică u- lei, iar cele posteai cu la te la 1.792.056 om loveşte cu putere, nepulind să nosticul. Medicul a mai inlirziat deputat în Sfatul popular al o ra ­
Luarea grabnică a acestor măsuri de aceea în centrul atenţiei tuturor zina noastră. Această preocupare s-a lei. Num ărul mare de propuneri în­ se stăpinească. Trezit din somn, lingă bolnav, adminislrindu-i in­ şului Sebeş a ţinut o perm anentă
concretizat in luna ianuarie în cc!e
se impune cu alît mai m ult cu cit factorilor de care depinde intrarea 28 propuneri de inovaţii. P rintre registrate in Juna ianuarie — reve­ medicul G heorghe Chisu iese gră­ tre timp m edicam en tele cuvenite. legătură cu alegătorii din cadrul
în exploatare a noii fabrici vor tre­ nind mai m ult de o propunere pe bit. Omul de la poartă încearcă să-i După ce micul bolnav s-a liniştit, circumscripţiei electorale, m obili-
in momentul dc faţă sc constată unc­ cele mai im portante propuneri de zi lucrătoare — arată că m uncito­
bui să stea indicaţiile date de con­ explice medicului motivul vizitei medicul a dat m am ei indicaţiile zlndu-i pe aceştia la realizarea lu­
ie râm îneri în urmă la montarea cup­ ducerea partidului privind buna pre­ inovaţii am intim : „Reducerea consu­ rii, inginerii şi tehnicienii noştri nocturne Din relatarea nervoasă. necesare cu privire la tratament si crărilor gospodăreşti-edilitare. Nu­
torului rotativ, la construcţia ha­ gătire a activităţii de producţie, care m ului specific dc metal la c ilin d rii manifestă m ult interes penlru pro­ G heorghe Chişu. a înţeles că este regimul alimentar, pleclnd apoi mai in cursul anului care a trecut
lelor înnobilare-m ăcinare si presare, să asigure atingerea cit mai repede, ridicătorului hidraulic-, a ing. Ioan movarea tehnicii noi şi că sînt ho- vorba de un copil bolnav. în cer­ spre casă o dată cu ivirea zorilor... un număr d e 380 cetăţeni din cir­
î
Bota. „D ispozitiv pentru monta­
după intrarea în funcţiune, a pa­ tă riţi ca şi in acest an să-şi aducă că să-l liniştească si om ul plecă
precum şi la instalaţiile de automa­ ju l general al maşinii de cusut „î- o contribuţie însemnată la îndepli­ A sem enea situaţii s-au ivit de cumscripţia electorală nr. 14 au
ram etrilor tehnici şi economici pro­ grăbit înspre casă. L a scurt timp efectuat la îndiguirea canalului
tizare. C onstructorii nu trebuie să leana-, a tehnicianului Mihai V il- nirea şi depăşirea sarcinilor de plan. după el, m edicul cu trusa su bsu oa­ multe ori in cariera medicului
iectaţi. G heorghe Chisu in cei peste 12 ani „Morii" un număr de 1.400 ore
uite nici o clipă că de realizarea in ceanu, .înlocuirea fo rjă rii pi în tu r­ ră o porni dc-a lungul străzilor, muncă patriotică, realizind lucrări
VR A N N A Y ŞTEFAN, nare de precizie la cm num ăr de E M IL I AN M AnACINESCU de cind lucrează in oraşul Sebeş.
termen a construcţiei acestor sec­ adjunct al şefului comisiei trei repere de la maşina de tu ş u l-, şeful cabinetului tehnic prezcnlindu-se la capul micului Ca m edic in cadrul circum scrip­ in valoare de 16.800 lei. L a planta­
toare depinde. în cea moi mare mă­ economice a Comitetului â m aistrului Petru Ciocia. „M o d ifi­ (responsabi I u! subredacţiei pacient. După vizitarea atentă a c o ­ ţiei m ed icale urbane nr. 2, G h eo r­ tul arborilor ornam entali de-a lun­
pilului, timp in care am îndoi p ă-
sură, darea în folosinţă, la data sta­ regional Hunedoara al P.M.R. carea tehnologiei de execuţie a ra­ voluntare de la U.M. Cugir) ghe Chisu se îngrijeşte zi de zi de gul străzii. 180 de cetăţeni au e fec ­
sănătatea micilor pacienţi, al răgind tuat un num ăr de 205 ore muncă
la această acţiune şi pe m am ele patriotică.
A Stimat şi preţuit de oam eni, bn-
copiilor. In această direcţie a
organizat si o condus cursul „şcoa­ curindu-se de încrederea lor aLit
ÎN V A T A M IN T U L A G R O Z O O T E H N IC DE M A S A la mamei", care a fost frecventat pentru munca profesională cit şi
pentru activitatea cetăţenească, m e ­
de nn num ăr de 20 participante.
P erseverenţa si dragostea faţă de dicul pediatru G heorghe Chişu a
nobila profesie se reflectă in re­ fost propus de către alegătoiii
zultatele pe care le-a obţinut in din circumscripţia electorală nr. 4
A trecut o bună parte din tim pul afectat desfăşurării in - vire la crearea de pajişti a rtific ia ­ maî multă uşurinţă, a lecţiilor pre­ na tov. V irg il B lidarii, inginerul a-
văţăm intului agrozootehnic. In această perioadă, in majoritatea le, cursanţii au propus printre alte­ date în cadrul cercului de învăţă­ gronom al acestei unităţi. Pe aceas­ decursul anilor pe linia sănătăţii candidat pentru alegerile de d e ­
u n ită ţilo r agricole socialiste din regiunea noastră au fost predate le ca pe o suprafaţa de 5 hectare, mint. Acest lucru nu a constituit tă cale, numai în anul trecut, am copiilor din circumscripţia pe care putaţi in Sfatul popu lar al oraşu­
la cursurile respective 12— 15 lecţii. Sub îndrumarea organiza­ considerată in anii precedenţi ca insă o preocupare şi pentru consiliul obţinut venituri care depăşesc suma o deserveşte. lui Sebeş.
ţiilo r dc partid, conducerile u n ită ţilo r agricole au acordat o mai păşune slab productivă, să se facă cooperativei agricole dc producţie de 260.000 lei. In vederea rid ică rii p c lingă activitatea profesională, M. RUGINESCU
mare atenţie dccit în anii precedenţi asigurării m aterialului d i­ suprainsăm inţărî cu amestecuri de din Foit, raionul Orăştie. A ici, lec­ nivelului de cunoştinţe a celor ce
dactic şi legării in vă ţă m in liilu i de problemele practicii agricole, ierburi valoroase formate din golo- ţiile sint piedate numai pe baza lucrează la grădină, în cadrul coo­
specifice fiecărei unităţi. Preocuparea pentru îmbogăţirea cunoş­ măţ, tim o ftiiă . păiuş şi altele, care manualului, fără a se folosi şi alte perativei a fost în fiin ţa t şi un cerc
tinţelor profesionale se reflectă şi în ceea ce ne-au relatat zi­ să ducă la obţinerea unor producţii materiale ajutătoare. Tov. ing. Con­ de învăţăm int cu p ro fil legumicol
lele trecute unii activişti dc partid, preşedinţi ai cooperativelor sporite de masă verde. Tot in cadrul stantin Coricinc, lector la cercul pen­ în care sînt cuprinşi 24 de mem­
acestei lecţii s-a propus să se Iaca tru cultura plantelor de cîmp, anul bri cooperatori. In prezent, aceş­
agricole de producţie, lectori şi cursanţi.
desţelenirea unei suprafeţe de 20 II, nu s-a în g rijit din tim p pentru tia urmează cursurile anului IU . Cu
hectare ocupată cu păşune slab pro­ asigurarea unor colecţii de semin­ p rile ju l le cţiilo r predate, cursanţi­
Lecţiile — strîns zelor făcute şi a m ăsurilor luate, ductivă care să fie cultivată cu plan­ ţe şi ierburi valoroase, a unor mos­ ţa e xtinderii suprafeţelor cultivate
lor li s-a vorbit şi despre im portan­
frecvenţa la toate cele trei cercuri
te furajere cum sint secara pentru
tre de plante ele, pe care să le fo­
legate de activitatea s-a îmbuna lăţit. In vederea com­ masă verde Şi porum bul siloz. către losească in „explicarea pe viu" a cu legume. Numai că aici nu există
lecţiilor.
pletării cunoştinţelor acumulate la
de
făcute
Propunerile
o concordanţă între ceea ce Se în­
învăţăm int. a precizat interlocutorul cursanţi, a ţin u t să adauge tov. Va* Pe de altă parte, nici consiliul de vaţă la cursuri şi realitate. Spre e-
de producţie nostru, s-au procurat un număr de sile Bărbuş, preşedintele coopera­ conducere nu s-a orientat just a- xemplu, in loc să existe o preocu­
6 film e de scurt metraj pe diferite tivei agricole, sînt valoroase. Ele au lunci cind a fost vorba de folosirea pare susţinută pentru aplicarea în
— In cadrul cooperativei agricole teme agricole care sînt vizionate în fost studiate în cadrul consiliului de sumelor alocate fondului cultural. practică a (d o r însuşite la invăţă-
de producţie din Ci Inie, raionul colectiv de către cursanţi. conducere şi incluse în planul anual O parte din aceste fonduii au fost nunt, consiliul dc conducere al coo­
Sebeş, funcţionează un număr de în legătură cu eficienţa invăţâ- de producţie pe 1965, pentru a fi destinate altor acţiuni in tim p ce se perativei agricole de producţie a
trei cercuri de învăţăm int agrozoo­ m întului agrozootehnic am cerut si aplicate în practică. Mai trebuie a- simţea nevoia procurării unor mu­ mers pe linia reducerii suprafeţei
tehnic — ne-a relatat tov. Gheorghe părerea tovarăşului Ioan Nisvor, m întite şi alte propuneri făcute in laje, a unui aparat de proiecţie şi destinate c u ltu rii legumelor. Penlru
Rău, instructor al C om itetului raio­ cursant la cercul pentru cultura cadrul cercurilor de învăţăm int, a diafilm elor. anul 1965, de pildă, suprafaţa de
nal de partid Sebeş. Buna desfăşu­ plantelor de cîmp, anul III. propuneri referitoare la măsurile — De marc folos ne-ar fi fost în grădină scade cu 10 ha faţă de anul
rare a acestei forme de îmbogăţire — Consider că rezultatele eco­ ce trebuie luate pentru combaterea cadrul cercului toate aceste materia­ precedent.
a cunoştinţelor profesionale ale coo­ nomice obţinute de către unitatea dăunătorilor la cartofi, sfecla de za­ le — preciza tov, Adam Nicolae de — La noi există condiţii prielnice
peratorilor a constituit o preocupare noastră se datoresc in mare parte hăr, cereale pâioase şi altele. De a- Ia brigada î dc cîmp. De curînd ni pentru practicarea legum iculturii —
de bază pentru organizaţia de partid şi felului cum noi, cursanţii, ne-am semenea, în cadrul coreului zooteh­ s-a predat lecţia cu p liv ire la cu l­ spunea tov. Beniamîn Danciu De
de aici. Astfel, în luna ianuarie, în străduit să aplicăm in practică cele nic, cursanţii au venit cu propuneri tură' cartofului. Cu acest p rilej, s-a aceea, in cadrul cursurilor s-au fă-
toate organizaţiile de bază s-a ana­ învăţate la cercurile agrotehnice. valoroase privind furajarea chibzui­ vorbit despre cele mai productive c u tj)ro p tin e ri pentru extinderea cul­
lizat felul în care se desfăşoară acti­ Respectînd cu stricteţe întregul tă a tineretului bovin, îngrijirea co­ soiuri. Dar, toate acestea au rămas tu rii vinetelor, pentru îm bunătăţi-
vitatea cercurilor de învăţăm int a- complex de lucrări specifice fiecă­ respunzătoare a acestuia etc. Aceas­ pentru noi simple noţiuni teoretice ; rea sistemului de irigare etc. Jn pre­
grozootehnic de masă. De asemenea, rei culturi, noi am reuşit să o b ţi­ ta dovedeşte interesul manifestat de deoarece din lipsă de mostre nu am zent, cursanţii posedă temeinice cu­
unor lectori li s-au cerut să prezin­ nem citc 1.760 kg. grîu, 2.700 kg po­ către m em brii cooperatori pentru a- avut posibilitatea să cunoaştem cum noştinţe referitoare )a producerea
te în faţa organizaţiilor de partid rumb, 22.000 kg cartofi. 27.000 kg plicaren in practică a tot ceea ce arată aceste soiuri, care sînt p a rti­ răsadurilor, la agrotehnica c u ltu ri­
cularităţile lor morfo-biologice etc.
scurte inform ări cu p rivire la modul sfeclă de zahăr şi cîte 78.000 kg sfe­ esie nou şi înaintat în practica a-
de întocmire a conspectelor, de pre­ clă furajeră dc pe fiecare hectar De la teorie lor şi altele. De aceea, consider că
dare a lecţiilor, cu privire la felul cultivat cu aceste plante. In cadrul gricolă. este necesar să fie create posibilităţi
in care sînt legate acestea dc prac­ discuţiilor ee se desfăşoară la cercul la practică... cursanţilor, penlru a aplica în prac­
tica producţiei. Spre exemplu, me­ de învăţăm int, cursanţii dezbat in Unde sînt materialele tică cele învăţate la cursurile legu­
dicul veterinar Pavel Dionisîe, lec­ mod temeinic problemele teoretice micole, prin extinderea suprafeţei
to r la cercul zootehnic anul III a şi practice, fâcînd în acelaşi tim p didactice ? — De la un an la altul, coopera­ de grădină şi nu prin micşorarea ei
prezentat inform area „Cum s-au re­ şi numeroase propuneri pentru îm ­ tiva agricolă de producţie din Ra-
flectat cele învăţate la cerc în acti­ bunătăţirea a ctivită ţii de producţie, Folosirea unul bogat materia) di­ polt (oraşul regional Deva), a cu lti­ aşa cum se procedează în prezent IN FOTOGRAFIE: Medicul Gheorghe Chişu, în timpul unei con­
vitatea practică din cadrul fermei lată şi eîteva exemple. Atunci cînd dactic are menii ea de a contribui vat cu legume şi zarzavaturi însem­ în cadrul cooi;^ atlvei noastre agri­ sultaţii.
vacilor de lapte-. In urma anali­ ni s-a predat lecţia a 12-a cu p ri­ la înţelegerea de către cursanţi, cu nate suprafeţe de teren — menţio­ cole.