Page 19 - 1965-02

Nr. 3143
Drumul socialismului Pag. 3

EXPRIMAREA ORALĂ o x DELASDBR
Interviu colectiv

cu cadrele

didactice SI SCRISĂ A ELEVILOR NOASTRĂ VOLUNTARĂ

astfel în faţă unei situaţii noi. clar
s au descurcat foarte bine pe bo/a lici pentru susţinerea plăcilor pre­
Răspunsul tov. AUREL FLORAN, învăţător de gradul II — Şcoala Mişcarea de inovaţii
discuţiilor prim ei lucrări. Am pro­ fabricate la blocurile turn", reali­
generală de 8 ani — secţia I—IV Orâţtie cedat asemănător şi cu alte reguli zată de iug Romulus Ordean, îm ­
de punctuaţie. şi raţionalizări preună cu m aiştrii Ştefan Fira şi
Am făcut şi o serie de exerciţii Grigore Boierii. Aplicata în produc­
Urmăresc de la început desfăşurarea in te rviu lu i colectiv cu
cadrele didactice şi mărturisesc că m-am bucurat de propunerea ortoepice, ştiind că greşelile de pro­ pe o treaptă ţie, inovaţia aduce economii anlc-
tovarăşei luliana Spincanu p riv in d dezbaterea în coloanele ‘/ja ­ nunţie provoacă şi greşeli ortogra­ cakulale de 141.246 lei. M aiştrii
fice. superioară Gheorghe Dobrîţă şi loan Cornea,
rului a unei probleme a til dc im portante cum este exprimarea
orală şi scrisă a elevilor Aş vrea să menţionez că există o împreună cu Petru O larii, sint au­
serie de cauze extraşcolare care aduc torii unui dispozitiv pentru m onta­
Din activitatea mea de 28 de ani, prestaţi efectiv Ia catedră, prejudii muncii de form are a unei Cu puţin tim p în urmă la cabine­ rea conductei cu un diam etru de
mi-am dat scama că bazele unei exprim ări corecte, alît orale, scrieri corecte în şcoală, cauze care tul tehnic al în trep rin d e rii noastre, 2.220 mm ce traversează riu l Cer-
cit mai ales scrise, se pun in clasele I—IV . Dacă în acest in­ ar trebui înlăturate. Astfel, copiii s-a făcut bilanţul m işcării de ino­ na. Prin acest procedeu se obţin
terval nu-i acordăm problemei de mai sus atenţia cuvenită, ul­ şi noi toţi in tiln im adesea nume pro­ Noua şcoală generală de S ani din G urabarza (fotografia de sun). va ţii şi raţionalizări pe anul tre­ 66.908 Ici economii. v
terior, în clasele V —V III, şcoala medie, elevii întim pină mari p rii scrise cu minuscule p? ecranele V edere parţiată a clădirii Trustului aurului B rad (fotografia de cut. Faţă ele anii precedenţi cabi­ P A R A S C llIV A P A Ţ A C IIIA
greutăţi. Dc aceea, dezbaterea ei în coloanele ziarului îmbogă­ cinem atografelor şi televizoarelor, pe jos). Foto : L. Kiss netul tehnic, îndixim at de vom itctul tehnician la cabinetul (clinic
ţeşte creator metodica predării cu experienţa m ultor colegi, acest cărţi sau fu n ie comerciale etc. de partid, a dovedit mai m ultă o-
fapt fitndu-nc dc un real folos tuturor. perativitaie in rezolvarea cerinţelor
Scrierea rapidă formează o etapă reale ale producţiei. De la început
Dacă tov. Bîldoa loan, în articolul din săptămina trecută, s-a s a pus accent pe dezvoltarea şi Ce fac constructorii?
ocupat in mod special de unele metode folosite privind exp ri­ superioară in preclai'oa scrierii ca­ lărgirea m işcării ele inovaţii şi ra ţio ­
ligrafice in scoală. Ea urmează scrierii
marea orală, eu mă voi opri asupra procedeelor folosite pentru
cursive, avind rolul de a face tre­ nalizări, clînclu-se prioritate obiecti­ Odinioară se mai spunea că, pen­
dezvoltarea unei scrieri frumoase, corecte şi rapide — procedee cerea către scrierea curentă, de toa­ velor cuprinse in planul tematic ele tru constructori iarna esle anotim ­
caic m ia u adus rezultate bune. te zilele. In vederea inceperii scrie­ inovaţii. pul mort Astăzi rumeni nu mai în­
rii rapide, din trim estrul III, la cla­ Atragerea unui num ăr sporit de drăzneşte să mai susţină aşa ceva.
sa a IlI-a , am luat unele măsuri m uncitori şi ingineri, la munca de Pe şantierul IV dc construcţii ci­
vile LC.S.H. munca se
desfăşoară
O SCRIERE FRUMOASA, pregătitoare, ea : repetarea scrierii descoperire şi evidenţiere a noului, intr-un ritm susţinut. După ce au
literelor dintr-o singură trăsătură,
a fost o sarcină cu caracter perma­
scrierea legată a literelor pe grupe, nent. nelipsită de pe agenda a c tivi­ dat sideruigiştilO r şi celorlalţi oa­
meni ai muncii din Hunedoara, un
CORECTA SI RAPIDA scrierea ritm ică a literelor sim pli­ Sas tăţii noastre zilnice. In acest scop număr de 74 apartamente peste pre­
ficate etc. In trim estrul III, la clasa
vederile planului
din anul trecut,
a IlI-a , folosesc pentru scrierea ra­ s-a intensificat pe toate căile pro­ constructorii continuă această bună
paganda tehnică. Literatura tehnică
Scrierea frumoasă esle unul din romînă, şi cu pătrăţele, la matema­ pidă caietul model III, iar în clasa de specialitate, îm preună cu nume­ tradiţie.
scopurile principale ale predării tică, ia r la clasa u IV-a model „dic- a IV-n. in prim ele 2 4 sâptămîni, > rjffrn lJW Ţ t roasele publicaţii periodice şi coti­ Form aţiile d‘e zidari, instalatori,
SLvis-citiiului in şcoala generală dc tando“ şi nu maculatoare. In caie­ transparentul director, eu lin iile de diene, clin ţară si de peste hotare, dulgheri şi zugravi, lucrează în pre­
8 ani. Se pare însă că acest aspect tele ,,dictando", pe trim estrul 11 f, control, despre care am menţionat au fost puse la îndemîna construc­ zent intens la 7 blocuri, d in tre care
al s u fe rii este uneori neglijat de ia clasa a II/-n, folosesc transparen­ mai sus. S i v » torilor. In activitatea sa, cabinetul unele sint în stadiu foarte avansat.
către unii colegi — învăţători şi pro­ tul director, cu trei lin ii de control Procedeul pe care-J folosesc în tehnic a folosit o gamă variată de Crearea din tim p a fro n tu rilo r de
fesori — care se interesează îndeo­ înclinate reglementar şi alitea lin ii predarea scrierii rapide este tot cel forme si metode adecvate condiţi­ lucru şi organizarea minuţioasă a
sebi de sensul corect din punct de orizontale, citc spaţii are caietul de genetic, literele fiind grupate pe ilo r şi specificului şantierelor noas­ m uncii, asigură realizarea ritm ică
vedere gram atical şi ortografic. dictando. Aceste lin ii de control a- bază de asemănări, de elemente co­ tre întotdeauna însă am avut în a planului şi efectuarea unor lucrări
Cum seriei ea este un principal m ij­ julâ pe elevi, dc-abia eliberaţi de mune. vedere eficienţa practică a acţiuni­ de bună calitate.
loc de comunicare intre oameni, nu sub tutela caietelor liniate (model A tit la scrierea cursivă, cit şi la lor întreprinse.
ccn rapidă, pentru elevii mai slabi
trebuie să ne fie indiferent dacă un f, II şi 111), să înfrunte greutăţile la scriere am lolosit procedeul co­ Să inbM ăfătin continuu activitatea Legătura permanentă eu situaţia La complexul sp italului cu 700
elev scrie frumos, descifrabil sau de început ale scrisului pe caietul concretă a şantierelor şi loturilor, de paturi, lu cră rile sint, de aseme­
dacă scrie în aşa fel incit nici cl de dictando. In primele 2-4 săpiâ- pierii. procedeu care constă în con­ 9 ne-a permis să orientăm e forturile nea avansate A nul acesta construc­
jiu poate cili. m îni de la începutul anului, la cla­ turarea continuă sau punctată a li ­ inova toi i lor spre studierea şi rezol­ to rii vor preda beneficiarului 811) a-
partamente şi alte obiective social-
Am considerat întotdeauna că es­ sa a IV-a, folosesc un transparent terelor sau cuvintelor cu creionul de asigurări sociale varea problem elor hotărîtoare în cultwrale. Punctul comercial de la
tetica scrisului trebuie pusă alături numai cu o singură linie înclinată de către învăţător, si apoi continua­ îndeplinirea sarcinilor de plan. In blocul K I va Ti term inat în curind.
de scrierea corectă şi rapidă. In a- de conu o). Ti ansparcntcle sun li­ rea acestora cu cerneală de către Biroul executiv nl Consil-iuiui re­ executiv, în colaborare cu inspecţia acest fel, mişcarea de inovaţii şî ra­ Hotărî rea unanimă a colectivului
cest scop, încă din perioada preabc- niate de elevi după modelul dat dc elevi (copierea). Prin acest procedeu gional a! sindicatelor a analizat re­ de slat pentru igienă şi protecţia ţionalizări a fast orientată spre so­
cedară am căutat să formez. )a elevi mine. In măsura în care elevii se st' deprind si elevii mai slabi să scrie cent activitatea desfăşurată de orga­ muncii va organiza un control ob­ luţionarea problem elor concrete ale şantierului IV , este să dea in ter­
deprinderi de scriere frumoasă si deprind cu înclinarea necesară şi Iiterele corect, frumos şi rapid Tot nizaţiile sindicale pe linia de asi­ ştesc. iar concluziile ce se vor des­ producţiei. Prin formarea unor co­ menul planificat toate apartam en­
nu m-am grăbit cîtuşi ,cle puţin la cu mărimea scrisului, se renunţă la pentru formarea unei scrieri fru ­ gurări sociale S-a evidenţiat, cu prinde vor li dezbătute in plenare lective ele inovatori clin caic fac tele şi să îmbunătăţească mai m ult
predarea elementelor gtafice. La transparente. Rezultatele obţinute moase, corecte şi rapide, am mai acest prile j, preocuparea organiza­ lărgite. La reuşita acestei acţiuni vor parte m uncitori, tehnicieni şi ingi­ calitatea lu cră rilo r executate şi a
scrierea literelor, deci la abecedar, sint dintre cele mai bune. folosit şi unele jocuri de întrecere ţiilo r sindicale pentru realizarea pre­ trebui să contribuie şi adunările neri, s-a pus capăt dispersării forţe­ finisajului.
am trecut abia după 15—20 zile, Acest procedeu i) folosesc bazat rare au activizat foarte m ult pe e- vederilor conţi netului colectiv, asigu­ care au loc in această lună pentru lor si s-a evitat paralelism ul în stu­
după ce elevii au siăpînit îndeajuns pe unele constatări făcute de-a lun­ levi si care au contribuit electiv rarea unor condiţii de montă mai analiza situaţiei protecţiei muncii pe dierea problemelor. C O N STANTIN OPRESCU
grafica acestor elemente. gul mai m ultor ani : că trecerea de la atingerea scopului. De exemplu bune, grija pentru prevenirea îm ­ 1964 De asemenea, birourile execu­ C ifrele înscrise în situaţiile sla- tehnician
la scrisul de pe caiete model l, II jocul : „Scris frumos şi corect", sc tive ale C.L.S., în colaborare cu sec­
A lît în predarea elementelor gra­ bolnăvirilor. îm bunătăţirea asisten­ listice vorbesc cu convingere des­
fice din perioada preabecedară sau şi IU pe „diciando", marchează un bazează pe dictarea unui text pe ţei medicale, gospodărirea mai ju d i­ ţiile sănătate de pe lingă sfaturile pre eficacitatea muncii noastre Pe
moment deosebit de greu pentru care elevii il scriu încet si caligra­ populare, au datoria să analizeze Primele ilustrate
premergătoare scrierii caligrafice, cioasă a fondurilor de asigurări so­ întregul an ce a trecut au fost înre
cit mai ales în predarea literelor elevi si că transparentul director fic. La corectarea lu cră rilo r am dat ciale etc. cauzele care conduc la zile de in ­ gistrate 153 de inovaţii diri care 112
m ari şi m ici (la caligrafie), din etapa le uşurează această trecere. două note, una pentru scriere fru ­ Planul de măsuri adoptat de bi­ capacitate de muncă, rum este acor­ au fost aplicate în producţie, adu- In prim ul trim estru al acestui an
dată asistenţa medicală în între p rin­
posiabecedară, am folosit procedeul Scrierea corectă are la bază cu­ moasă si alia pentru scriere corec­ rou reflectă grija pentru îm bunătă­ deri si ce măsuri se iau pentru asi­ cind o economie posicaiculată de un num ăr de 139 m uncitori, tehni­
genetic, procedeu care se bazează noştinţe şi deprinderi temeinice de tă, făcînd apoi media. Lucrările ţirea continuă a muncii în acest do­ gurarea sănătăţii oam enilor muncii.
pe învingerea treptată a greutăţi­ ortografie, care se acumulează in le-am discutat din ambele puncte meniu a«l activităţii sindicale. Astfel, 4.296 000 lei. Pentru eforturile de­ cieni si ingineri, îşi petrec conce­
lo r în tim pul scrisului. In virtuica mod special in clasele I— IV. de vedere, scoţind in relief greşelile în lunile m artie si aprilie a r., in Se constată anumite deficienţe şi puse pe linia prom ovării noului, diul de odihnă în staţiunile balneo­
acestui principiu, predau a lît elc- In formarea şi consolidarea de tipice La jocul : „Scris frumos, co­ oraşele Petroşani şi Hunedoara, pre­ în ce priveşte repartizarea şi folo­ inovatorii au fost recompensaţi cu clim aterice din ţară.
m enlcle grafice cit şt literele, pe p rinderilor ortografice un rol lioiă- rect si rapid" am dictat acelaşi text, cum şt în raioanele Brad si Orăstic sirea biletelor de odihnă şi trata­ suma de 115.237 lei.
rîtor, şi aş putea spune chiar deci­ elevii fiind îndrum aţi să folosească ment Peniru îm bunătăţirea a ctivi­ In luna ianuarie, pe adresa com i­
grupe de accesibilitate. se va organiza un control obştesc
siv, îl au exerciţiile repetate. Pei-so- scrierea raoidă a literelor si cuvin­ p rivind acordarea asistentei medi­ tăţii in acest domeniu se preconizea­ In activitatea noastră pe anul în tetului sindicatului au şi fast p ri­
In scopul unei scrieri cit mai fru ­ nal, caut să fac cu elevii exerciţii telor, dar fără a neglija esteticul şi ză ca în tim pul cel mai scurt echi­
moase, am folosit la limba romină ortografice ix?ptMate, croind momen­ scrisul corect. Textul l-am dictat cale de către unităţile medico-snnî- pele de control obstesc din unităţile curs ne propunem să dezvoltăm ex­ mite prim ele ilustrate. Fierarul be-
tare. In atenţia controlului obstesc
şi aritm etică procedeul caietelor du­ te ortografice în cadrul lecţiilor la mal repede, iar la corectare am sta­ vor sta şi problemele cu p rivire la sa ni Lire şi balneare, să fie instruite perienţa pozitivă dobindita, să pu­ tonist Petru Hoca, de la şantierul
ble, adică cile două caiete de fie ­ toate obiectele, in funcţie de gre- b ilit trei note: pentru scris frumos, prevenirea îm bolnăvirilor, reducerea de către C.L.S. şi ajutate efectiv în nem mai m ult accent pe propagan­ IV construcţii, .şi-a petrecut conce­
c a r e materie : peniru temele din cl;ţ- .Jielile ortografice tipiecr e: corect si rapid. Jocurile sir.t deo indicilor de' incapacitate""temporară munca de c ontrat. De ‘asemenea.| ii).^ dă tehnică, să ridicăm pe o treaptă diul la băile „V ic to ria " dfWSOradea.
\s T şF ‘de acasă. Un rind de sebit de antrenante şi eficace. de muncă, aplicarea întocmai a ho- grupele sindicale trebuie sa sc des­
l-am avut întotdeauna la mine, co- P rintre exerciţiile ortografice, la tă riri 115 din 1058. folosirea ju d i­ făşoare o muncă concretă ele repar­ “XTTprrfoara- mişcarea ele inovaţii şi zidarul loan Telman, dulghetnjl loan
rcetînd pe lingă greşelile ortogra­ care am recurs foarte des. sini dic­ Rezultatele pe care le-am obţinut cioasă a biletelor de odihnă şi tra­ tizare a biletelor de odihnă şi tra­ raţionalizări. Ş tiri, conducătorul auto Gheorghe
fice şi pe cele de scriere a literelor. tările. înaintea fiecărei dictări am în scrierea frumoasă, corectă şi ra­ ta meni. tament. In acest an au fost înregistrate re­ Hernian, si a lţi salariaţi şi-au reîm ­
La clasa I am scris pei-sonal cile alias atenţia elevilor că în decursul pidă au putut fi văzute la sfîrşitul Deoarece se constată fă în unele Pentru îm bunătăţirea muncii în zultate m ulţum itoare In evidenţa prospătat forţele tn d ife rite saţiur.i
1-2 clemente grafice sau litere mo­ ei trebuie să aplice anum ite reguli anului trecut, cînd numeroase caiete întreprinderi din ram urile m inerit, domeniul asigurărilor sociale Biroul
del, pentru ca elevii să-şi poală d i ortografice şi să se gindească bine ale elevilor de la şcoala noastră executiv al C onsiliului regional al noastră au şi fast înregistrate 13 din ţară.
la înţelesul şi funcţia pe caic o au siderurgică si forestieră nu se res­
scama dc felul cum trebuie scrise. şi-au găsit locul la expoziţia raio­ sindicatelor a luat şi alte măsuri. inovaţii. M erită atenţie inovaţia in ­ A LE X A N D R U BOGDAN
cuvintele in propoziţie. După colec­ nală organizată pe această temă. pectă în toate cazurile N.T.S.. biroul
Corectarea greşelilor de scriere tarea vizibilă a greşelilor, am îm ­ titulată „Folosirea suporţilor meta- activist al com itetului sindicatului
frumoasă nu o fac m im ai la caligra­ p ărţit elevilor caietele pentru stu­
fie, considerată ca obiect principal diere. Ulterior*, in clasă au fo it ana­
de dezvoltare a esteticii scrisului, lizate greşelile frecvente.
ci la toate celelalte obiecic şi ori Creşterea capacităţii de producţie
de cîie ori se iveşte ocazia. Făcînd a doua dictare a nceluiaş
text, am inversat ordinea propo­
La clasele I— IV folosesc numai a industriei alimentare
z iţiilo r clin text şi a orfogi antelor
caieiele model 1, 11 şi U I, la limba din propoziţii. Elevi: au Iu ti
In cursul acestui an. capacitatea de pîine de mare capacitate din
dc producţie a industriei alim entare Bucureşti, G alaţi şi C luj. In indus­
tria de panificaţie vor mai intra
DIN ACTIVITATEA se va mări prin intrarea în func­ în funcţiune în cursul anului încă
ţiune a unor noi întreprinderi şi
secţii. P rintre acestea se numără 17 unităţi şi secţii noi la Paşcani,
moara de la C luj cu o capacitate Dej, Haţeg, Călăraşi şi în alte lo­
de producţie de 220 de tone g iîii calităţi.
In Industria prelucrării laptelui
O R G A N IZ A Ţ IIL O R U. T. măcinat în 24 ore. A ici au fost ter­ va fi term inata noua fabrică de
minate clădirile corpului principal,
ia r acum se montează utilajele. In ­
produse lactate din G alaţi cu o ca­
tr-o fază avansată se află lucrările pacitate zilnică de prelucrare de 800
de construcţie şi montaj la fabricile hl lapte.
G rijă perm anentă edyeăriâ
com uniste a tineretului
Din calendarul turistic de iarnă
îndrum at în permanenţă dc b i­ sat ca sarcină iilem istuluî
rourile organizaţiilor de partid, Co­ Ion de a se ocupa de el, Calendarul turistic de iarnă cu­ de trei zile cu autocarul în aceeaşi
m itetul U.T.M. de la secţia a M-a fu r­ partea organizaţiei nr. 1 i prinde şi diferite iti-nerarii peste ho­ localitate. A lte excursii de cite opt
nale a CS.H ac ordă o deosebilâ a- ciedinţat ca sarcină urnii alt tare. In prezent grupuri de turişti zile sînt programate pe rutele Pra-
tenţie creşterii şi educării comunis­ mist de a-l ajuta pe Popescu rom îni se oflă într-o călătorie de ga-Budapesta şi Chişlnău-Odesa.
te a lin e rilo r lu in a lişti. Noi urmă­ sluntin pentru a lichida lipsurile ce 12 zile pe ruta Leningrad-Moscova. Mai sînt organizate călătorii de 13
rim îndeaproape felul în caic orga­ le manifestă. Avînd s p rijin u l celor­ A lţii au plecat recent într-o excur­ zile in R.D. Germană cu vizitarea
nizaţiile dc bază U.T.M. se ocupă lalţi tineri din organizaţiile respec­ sie de trei zile la Budapesta. oraşelor Praga, Berlin, Leipzîg,
de buna desfăşurare a invăţăm intu- tive cei doi utemişti s-au ocuoat cu In program ul turistic pe luna fe­ Dresda, iar altele cu o durată de 7
1 ui politic U.T.M., organizarea tim ­ grijă si răspundere de educarea ti­ bruarie şi începutul lu n ii m artie f i­
pului liber, ţinerea de expuneri şi nerilor Suciu A rghir şi Popescu gurează excursii de cite şase zile cu zile pe ruta Cernăuţi-Var.şovia.
conferinţe pe teme educative, orga­ Constantin. trenul la Budapesta şi o călătorie (Agerpres)
nizarea unor în tîln irî ale tin e rilo r Discuţiile tovărăşeşti, vizionările
eu activişti de partid si de stat etr. în colectiv a unor spectacole şi fil­ M odernizarea transporturilor
O metodă bună care s a încetăţenit me, atragerea tin e rilo r la îndepli­ ferov iare a schim bat munca c e­ m oarte* se face tot mai des auzit
în practica organizaţiilor U T M. nirea .sarcinilor date de organiza­ feriştilor. De-a lungul staţiei şi recentele evenimente din regiu­
pentru formarea si dezvoltarea la ţia U.T.M. si la ac ţiunile de muncă C .FH Simeria, lumini galbene, P E E U nea Cusco şi provinciile Junion şi
tin e ri a trăsăturilor moralei noi, so­ patriotică, au condus la schimbarea roşii şi verzi, dirijate de la pu­ DO C U M iM T â i Pasco au arătat cit de imperios se
cialiste, este munca politică de la a titu d in ii lor. pitrul de com andă de impiegatul pune problema îm p ă rţirii păm întu-
om la om de mişcare, dau „cale liberă“ sau rîlo r în Peru.
A nul trecut, comportarea vineri­ Dar cu aht mai mare este satis­ opresc trenurile. Centralizarea La instalarea sa la conducerea sta­
facţia colectivului cî in brigada I electro-dinam icu a staţiei n dus străine, majoritatea nord-amerîca- bul unei sume echivalente cu 2—50
lo r Suciu A rghir, electrician şi a şi la m ărirea siguranţei circu­ Peru este o ţară a cărei dezvolta­ tului în iu ilc 1963, preşedintele T e r-
fu rn a iisiu lu i Popescu Constantin si a IV a cu cit ac um despic Scjciu laţiei, munca impiegatului de m iş­ re economică trebuie apreciată ca ne. Compania „S ierro dc Pasco", de de cenţi pe zi. ry Belaunde s-a pronunţat pentru
Jăsa ele dorit. Ei provocau deseori A rg h ir şi Popescu Constantin se pot fiin d cu lotul insuficientă. Ziarul pildă, deţine monopolul asupra ex­ îm potriva acestor slâri de lu cruri unele măsuri în vederea în lă tu ră rii
auzi numai cuvinte de laudă. care devenind mult mai uşoară şi vienez „A rb e ite r Zeitung" scria re­ tracţiei de zinc a Perului, asupra a oamenii muncii peruvieni protestea­
dezordine la căminul muncitoresc m ai spornică. puterii m onopolurilor străine şi e-
unde locuiau. Organizaţia U.T.M. PETRU NICŞA cent ; „In nici o altă ţară din Ame­ trei pătrim i din producţia de cupru ză si se ridică la luptă. Grevele dc fectuarea unei reform e agrare încă
nr. 4 din care făcea parte Suciu A r- secretar al ComîleluUii U.T.M. rica Latină contrastele dintre masa şi asupra a jumătate din cea de a r­ mari proporţii care unesc în lupta in prim ele luni ale anului 1964 D ar
glrir nu a putut rămîne indiferentă secţia furnale 5-6 C. S. a su priţilor si mica pătură dom inan­ gint şi plum b „International Petro­ comună păuni largi ale populaţiei aceste prom isiuni au rămas pc h ir-
„â ra ciî-S .F .“ Peru. In fond, de cinci acest fast la sută din extracţia şi prelucrarea Intre anii 1956— 1959 in Peru au
de atitudinea lui. De aceea a tra­ Hunedoara tă nu sînt a tit de izbitoare ca în leum Company" controlează peste 90 peruvier.e sint m ă rtu rii in acest sens. tie. După ce la început a u to rită ţile
im periu ai incaşilor a lost colonizat ţiţe iu lu i ţă rii. Trebuie subliniat că avut loc 607 greve. A nul trecut au au declarat că refuză reînnoirea con­
tractului lui „International
Petro­
Toată atenfia desfăşurării Secţia de pedologie a Institutului de spanioli, structura sa socială nu pe prelucrare, ci pe extracţie. In p ri­ intra t in grevă m uncitorii din aproa­ leum Company". pină la urmă ele
in industrie accentul nu se pune
pe toate sectoarele de activitate din
central de cercetări agricole a ex­ s-a schimbai prea m ult, cu excepţia mul rind insă. Peru este o ţară a- ţară : feroviarii, m cuilurgiştii, con­ au cedat, societatea americană u i­
faptului că pe atunci indienii se a-
învăfăm înfului politic U. I. N. perimentat un nou procedeu de li- Han pe o treaptă de cultură mai r i­ grară. Prim atul a g ricultu rii şi ca­ structorii de nave şi docherii, tex- mind să exploateze in continuare
xarc a nisipurilor si solurilor nisi­ dica tâ clecît astăzi". racterul de anexă de m aterii prime tiliş tii. pescarii şi m uncitorii agri­ terenurile petrolifere „La Brca" şi
poase cu ajutorul preparatului sin­ „Parinas Oii Fields" în schim bul
P rintre cercurile de învăţăm int rare a învăţăm înlului politic U.T.M. P o trivit statisticilor, peruvianu) a unor ţări capitaliste dezvoltate coli cte. Pentru satisfacerea reven­
politic U.T.M din comuna Pui, ra­ in comuna noastră, o contribuţie tetic Ai acit-S F .\ Acest produs a de rinei consumă zilnic numai 41 sînt trăsături care se explică prin d icărilor lor, adesea gre visiii ocupă unei creşteri oarecari a cotei-pârţî
ce revine statului peruvian. Deşi s-a
ionul Haţeg, care desfăşoară o ac­ mai substanţială şi-ar putea-o adu­ fost realizat la Uzinele chimice* Kis- grame de proteine, din cele 85 ne­ irrp le lire a intereselor m onopolurilor clădirile întreprinderilor, aşa cum făcut mare vîlvă in ju ru l reform ei
tivita te rodnică se numără terciul ce şi propagandiştii Liuzeta Lcn- nov, după tehnologia stabilită de cesare in mod normal unui om, re- străine cu cele ale p roprietarilor au­ au făcut-o în anul precedent texti- agrare, se pare că ea nu satisface
,,Să ne cunoaştem patria socialistă" chesi din -cadrul brigăzii I Pui si specialist» ai secţiei de pedologie şi venindu-i în loial 1.217 calorii in loc tohtoni. listii de la fabrica „O lim po" clin nici pe departe interesele ţărănim ii
din satul Galaţi, la care sînt înscrişi loan Filip de la brigada II Ponor-. de la Institutul pentru construcţii de 3.200. La Lima, de pildă, cîlcva Cu toate că 60 la sulă din popu­ oraşul T ru jillo , sau m uncitorii me- peruviene. O ştire recentă menţiona
şi materiale de construcţii.
22 de cursanţi şi eerrul de studiere Pină acum, in cercurile pe care le sute ele mii de persoane nu au nici laţie este ocuoaiâ in agricultură, a- talnrgişti. eă legea p rivin d proorietatea asu­
a Statutului U.T.M, clin satul Fîzeşbi conduc aceşti propagandişti, lecţi­ Experim entările de pină acum au niţicăr uncie nune capul (norocul lor ceastă ramuică nu satisface însă nici La greva clin seotembric 1963,
frecventat de 23 de tineri. Propa­ ile nu sint predate la zi. Cele care confirm at eficacitatea noului pro­ că in aceste părţi plouă foarte rar). pe departe necesarul de produse a li­ peste 2 milioane dc oameni ai m un­ pra păm înlului se referă la un nu­
gandiştii acestor cercuri, Florin Gea- an fost expuse au fost slab pregătite dus. „A ra ril-S F." aplicat o dată cu Mai mult de jum ătate clin populaţia mentare. In agricultura peruviană se cii s-au ridicat ca unul singur in m ăr de numai 56.000 fa m ilii de ţă ­
n 11 si Aurel j ir , manifestă m ult in iar frecvenţa cursanţilor nesalislă- lucrările ce sc fac înainte de semă­ Perului este analfabetă. La liccarc folosesc şi in prezent plugul p ri­ semn de protest îm potriva repre­ rani cărora urmează să li se asigure
(eres pentru întocmirea unor lecţii cătoare. Este de datoria comitet ului nat. a ajutat la fixarea si form a­ cinci noi născuţi unul moare, iar in m itiv si săpăliga, moştenite de la siunilor poliţieneşti faţă dc ţăranii proprietatea asupra a 175.000 hec­
bogate in conţinut, atractive. Dato­ U.T.M. de la cooperativa agricolă rea structurii solurilor nisipoase, pc rîndul populaţiei indiene doar un incaşi. Numai 1,4 la sută clin popu­ indieni, precum şi contra lărăgăne- tare de pămint.
Este normal ca in aceste condiţii
ri iă preocupării lor pentru expune­ de producţie din Pui să analizeze care culturile de porumb si sorg copil din doi ajunge să depăşească laţia ţă rii deţine 80 la sulă din te­ lilo r a u to rită ţilo r în rezolvarea nu­ să se accentueze nemulţum irea ma­
s-au dezvoltat bine. Preparaţii'! per­
rea la tim p a l'c ţiilo r cît si a or­ activitatea celor două cercuri dc in- mite pătrunderea apei în sol şi îm ­ meroaselor conflicte de muncă de
g a n iza ţilo r l ’ .T.M, clin satele Fi- văţăm int politic U.T.M. şi să ia mă­ vîr.sta de cinci ani Perul deţine p ri­ renul arabil, sublinia recent ziarul pe* întreg cuprinsul ţă rii Aceasiă selor populare, care revendică adop­
tarea de măsuri hoî.ările pentru îm ­
ZTSti <i Galaţi peniru mobilizarea suri pentru remedierea lipsurilor. piedică totodată evaporarea ei; el matul în ce priveşte numărul mor­ „C hrislian Science M onitor", in tim p grevă a fast de fapt preludiul înlă­
tin e rilo r la cursuri, toate lecţiile ION ALEXAN D R U nu este atacat de microorganismele ţilo r de tuberculoză. ce milioane dc ţărani lipsiţi de pă- tu ră rii guvernului de alunei. bunătăţirea situaţiei lor, care cer ca
sînt predate la zi. instructor al C om itetului raional clin sol şi nici nu stînjeneşte acti­ Economia Perului este dominată m int muncesc pină la epuizare pe Ţărănimea peruviană se ridică şi Peru sa păşească pc calea dezvol­
tă rii moderne la care are dreptul*
In ceea ce priveşte buna desfăşu­ Haţeg al P.M.R. vitatea acestora. (Agerpres) în prezent de peste 200 de societăţi moşiile m arilor proprietari in schim­ ea la luptă. S trigătul „păm înt sau IL IE ŞERBAN
4