Page 21 - 1965-02

PROI !’■ T UU TO \TE ŢĂRILE, U\'I] I 7 A l
CANDIDAŢI Al F.D.P.

^ C T D A M T A T E A

© Inccpind din 8 februarie a.c
la Casa agronomului din iMinlia Faptele, cea bună
vor avea loc cursuri de instruite
a preşedinţilor cooperativelor agri­
cole dc producţie. Lecţiile vor fi
ţinute dc către specialişti dc la ------ recomandare
Staţiunea experim entală din Gcoa-
giu, de Ia consiliile agricole regio­
nal şi raionale.
De cînd se ştiu teiuşenii an lu­ Anul a fost rodnic. S-a muncit
© Astăzi, in regiunea noastră crat păunului iu acelaşi mod. Fără cu pasiune şi recoltele cm fost atil
au loc numeroase acţiuni cultural- pi ca multe complicaţii. Simplu aşa dc mari incit nimeni nu mai pu ­
cum m oşteniseră din tată-u fiu. tea pune la îndoială faptul că fo ­
educative, De la centrele dc raioa­
C hiar şi după ce prim ele 24 f a ­
ne şi oraşe vor fi trim işi la sate losind sâminţă din soiurile cele
peste 170 dc conferenţiari care vor milii şi-au unit pâminturile in coo­ mai productive, adecvate solului şi
face expuneri pe teme legate de perativa agricolă de producţie, lu­ lucrind mai bine pămintul, sc pot
crările au continuat să se facă la
DUM INICÂ 7 FEBRUARIE 1963 4 pagini', 25 bani I alegerile dc deputaţi în Marea fel. O singură schim bare. Arătura obţine recolte bogate
C ele mai roditoare au fost Soiu­
Adunare Naţională şi în sfaturile se făcea in m arc parte cu tractoa­
populare. De asemenea, 11 brigăzi rele S.M.T. rile Hezostaia I cu o producţie m e ­
ştiinţifice vor da răspunsuri la în­ L a venirea in cadrul cooperati­ die de 2.400 hg la ha. H an ac cu
2.200 hg la ha şi Ponca cu 1 030
trebările cetăţenilor din
diferite
Lucrări sate, iar 22 dc fo rm alii artistice Victoria Hrnşcă şi-a propus ca tel hg la ha. limitat
vei agricole de producţie inginera
Munca inginerei nu s-a
ale sindicatelor şi caselor dc cul­
tură vor prezenta spectacole pen­ să facă pc cooperatori să intcleaqă doar la experienţă, ha propuncrca
că aşa cum au lucrat piuă acum
ci, consiliul de con du cere a trecut
de sezon le dc producţie. V or mai avea loc zeze o creştere continuă a produ c­ la form area unui lot scminccr.
tru m em brii cooperativelor agrico­
pămintul nu vor putea să reali­
cooperativa
Şi dacă in prezent
patru consultaţii pe teme dc zoo­
tehnic şi 11 faze inlerconum ale în ţiei. Intr-una din zile a cerut co n ­ agricolă dc producţie din Teinş
cultivă numai griu din soiuri de
în agricultură cadrul Festivalului de teatru „1. L. siliului de con du cere al cooperati­ inallă productivitate este si m e­
Caragialc".
repartizeze
vei agricole să i se
ritul inginerei Victoria Hrnşcă. al
© Cooperativa de consuni oră­ din terenul arabil o suprafaţă de tuturor acelor cooperatori care i-au
5 ha. Pe scurt şi-a expus şi pla­
ln(eles ghidările, frăm intărilc si oa
şenească Haţeg organizează astăzi nul care şi-l făcuse. ajutat-o să le aplice in viaţă.
lţepararea tractoarelor şi a ma­ în cadrul m anifestărilor „L u n ii sn planul a găsit înţelegerea şi La fel au stat lucrurile şi cu cul­
rin ilo r agricole, a.siguiaien semin­ c ă rţii1' la sate o expoziţie a cărţii. aprobarea celor din consiliu. Cu tura sfeclei de zahăr. In primii ani
ţelor, amenajarea răsadniţelor, st.ro- Cu acest p rile j vizita torii vor avea toţii o cunoşteau bine. încă din cooperatorii din Teiuş cultivau
p im l pom ilor ele., sint numai cîie- ocazia să urmărească şi programul copilărie Victoria dădea dovadă dc doar 2 ha cu sfeclă de zahăr. Cul­
va din lucrările care. în prezent, se dat de soliştii vocali si instrum en­ perseverenţă. A cum cind după ter­ tura se dovedea deosebit de priel­
înscriu pe agenda pregătirilor ce se tişti ai brigă/îl artistice dc agita- m inarea institutului agronomic, s-n nică. dar trebuia dem onstrat acest
lac pentru buna reuşită a campaniei ţie din cadrul cooperativei. înapoiat in com una natală, era ho- lucru. Inginera a cerut sprijinul
agricole de primăvară. Despre aces­ tărilă să aplice in viată lot ce în­ organizaţiei de partid, al consiliu­
te preocupări ale lucrătorilor din © Orchestra populară „T araful văţase. lui dc con du cere si l-a primit.
unităţile agricole socialiste din ce­ G o rjului" prezintă in ziua dc 8 fe­ A doua zi Victoria llruşcă şi-a Datorită rezultatelor obţin u te, a
siune continuă să ne sosească z il­ bruarie în sala „A rta " din Deva expus m ai pe larg planul său, lui veniturilor realizate din valorifi­
nic s liri de la corespondenţii noştri un concert dc muzică populară io- Aurel L azăr, care era brigadier de carea sfeclei de zah ăr suprafaţa a
mincasca la care îşi vor da con­
voluntari, lată cîteva din relatările ci.mp, şi din terenul căruia fuseseră fost m ărită de la 20 ha. la 65 ha in
cursul Viorel Munteami, Feiicia lo-
acestora. atribuite cele 5 ha. ca lot ex p eri­ anul trecut. De altfel în anul 1063.
nulescu, Florica Florea, V irginica mental.
Tn ansamblul pregătirilor ce sc Surcel, Jlic M uliu şi a lţii. la 7'cius s-a obţinut cea m ai m are
lac în comuna Dobra pentru Momentele vesele vor fi prezen­ — O să in cepem cu culturile de producţie de sfeclă de zohăr pe re­
cam panii agricolă de primăvară — tate de cunoscutul actor Vasilc To- bază, i-a spus inginera, adică cu giune, cu un conţinut ridicat de
griu, porum b şi sfeclă de
zahăr.
ne relatează iov. inginer Valentin ma/.ian. Prim a experienţă o s-o facem cu zahăr. Pentru ocest lucni co o p er a ­
Cruceru — la loc de frunte se si­ îngrăşăminte chimice. Pe fiecare tiva a primit premiu special din
tuează repararea tractoarelor si a partea fabricii de zahăr.
teren o să aplicăm cantităţi dife­
m aşinilor agricole. M ecanizatorii de HUNEDOARA. PEISAJ IN D U S T R IA L rite. T rebuie însă să respectoţi în­ In preocupările inginerei nu a
Ja staţiunea de maşini si tractoare tocm ai indicaţiile care o să le dăm, fost neglijat nici sectorul zooteh ­
din localitate au term inat repararea P R E M I I L E A C A D E M I E I chiar dacă unele o să pară unora nic Aici mai ales, işi dăd ea scom a
sapelor rotative si a grapelor cu cam exagerate. cu lucrurile stan mai complicat.
disc. De asemenea, au efectuat re­ Aurel I.ozăr, şi-a (lat seam a ce Iu anul 1955 fuseseră vivdule to a ­
paraţii si revizii In un număr de 37 Fruntaşii, despre metodele lor de muncă foloase vor avea în următorii ani. te cele 120 de ol proprietate a coo­
tractoare. 88 pluguri, 42 semănă­ R .P . R O M ilV IE P E A M U L 1963 Si in fiecare zi trecea pe la „lo­ perativei pentru că, aşa cum spu­
tori 2 S.P.C.-2, 20 semănători de pă- ţiei de oxidare In hidrocarburile cu turile şcoală" să supravegheze lu­ neau unii, ar fi nerentabile. de
/Va o dată inginera a stat
Secţia de ştiinţe
încheiat la 1 manie, este realizat ESENŢIALUL: APLICAREA matematice acid crom ic si derivaţi". A utor : Ilea­ primite. indicaţiile conducere, cărora îc-a dem onstrat
ioase etr. Aceasta înseamnă că pla­
crările, să transmită
vorbă cu m em brii consiliului
dc
nul de reparaţii, care trebuie să fie
na Necsoiu ; b) „Fenomene dc trans­
Primul qu nu a dat cele mai bune
in proporţie de aproape 90 la sulă. PREM IUL „S IM IO N S T O IL O V — port în .săruri topite". A u to r; Ste­ rezultate Doar un plus de 4-300 că prinţ r-o îngrijire corespunză­
toare oile pot adu ce mari veni­
la b ia Zuea : cj „C im enturi cu întă­
hg la griu fo(ă de producţiile m e­
La realizările dobîndile au con­
zatorilor, buna organizate a repa­ UMOR MĂSURI HOTÂRÎTOARE soluţii globale de ecuaţii diferen­ rire rapidă". A utor : O vidiu Ţ iţei vi. dii anterioare. Cauza, se încercase turi. Şi insistentele ei au fost as­
lucrările : a) „F u n cţii raţionale pe
trib u it, pe lingă hărnicia mecani­
cultate. Din anul 1959 s-a reîn­
nu soi de griu local.
P R EM IU L „GHEORC.HE SPACU"
ţiale olomorfe". A u to r: M artin Jur-
ra ţiilo r în flu x continuu pe posturi chescu ; b) „L u cră ri în teoria aripei — lucrările : a) „R eacţii monomo- Dor asta nu a însemnat renunţa­ fiinţat ferma dc oi. Acum ea cu­
prinde peste / 130 capete.
specializate, aprovizionarea din tim p în 3 schim buri, avînd asigurată o su b ţiri în magnetonerodinamică1'. leculnre exercitate foiochim ic şi ra­ rea la planul propus.
cu piesele de schimb necesare etc. In anul 1964 colectivului de m un­ bună asistenţă tehnică. Munca s-a A u to r: L u /ă r Drngos. d iaţie". A utor : Zeno Simoti ; b) ..Ci­ In anul urm ător s-au procurat Pe inginera Victoria Hrnşcă. lo­
La repararea si revizuirea u tila ­ că de la şantierul construcţii nr. 1 desfăşurat In bune condiţiuni şi da­ PREM IUL „CHEORGHE ŢIŢE I- netica transferului de căldură si de la o gospodărie agricolă de stat cuitorii din Teiuş o cunosc şi ca un
ju lu i se evidenţiază în mod deosebit al I.CS H. i-au fost încredinţate sar­ transferului de masă". A utor : Elly sem inţe din soiurile A l5. Ccnud şi bun gospodar. Ca deputată in sfa­
cini de execuţie de mare însemnă­ torită faptului că, la îndrumarea o r­ C A “ — a) Lucrări In domeniul geo­ Odvos 241, Dar nici aceste soiuri tul popular comunal a mobilizat
păsuirile specializate care lucrează ganizaţiei de partid, noi am repar­ m etriei diferenţiale globale si topo­ Ruckenstein.
la repararea motoarelor, a punţiilor, tate pentru economia naţională : re­ tiza; în punctele cheie ale produc­ logice, realizate în anul 1963. A u­ un au dat rezultatele scontate. cetăţenii din circumscripţia elec­
Inginera nu a dat nici uit
instalaţii hidraulice etc., conduse de paraţia capitală a fu rnalului nr. 6, ţiei membri şi candidaţi de partid, to r: Costat he Tcleman ; b) Lucra­ Secţia de ştiinţe tehnice înapoi. A cerut de mai multe pas torală nr. 10 la anienojarea trotua­
ori
relor — acţiune care s-a întreprins
A lexandru Vădan, Itomulus Sicoe, modernizarea furn a lu lu i nr. 7, con­ cu o bogată activitate de şantier, oa­ rea „Teoria calitativă a ecuaţiilor in toată com una — cit si la plan­
lo.sif Laza şi a lţii. struirea cuptoarelor* Siemens-Martin diferenţiale" si un număr de 9 ar­ PREM IUL „A U R E L V L A IC U ” — sprijinul comuniştilor din organiza­
nr. 7 si 8, un volum însemnat de meni cu calificare ridicată. ţia de bază. Şi aceştia i I-au dat, tarea de pom i ornam entali şi la
Tnten.se pregătiri se lac şi în unl- lucrări la depozitul dc minereu de La realizarea acestor im portante ticole realizate în anul 1963. A u to r: lucrările : a) „Scurgerea fluid e lo r au ajutat-o să-şi pună in viaţă pla­ alte acţiuni.
tăţile agricole cultivatoare de le­ la furnalele vechi, depozitul de m i­ obiective industriale au participat A risiîde Halanay. prin medii poroase ncomogene". nul său. acela dc a smulge păi nun- Iată doar cîteva din faptele rare
gume. Unitatea noastră — ne trans­ nereu de la furnalele noi, si alte form aţii de lucru de la mai multe PREM IUL „CHEORGHE LA ZA R " A m o r: Theodor Orovcanu ; b) „C al­ tului rod mai bogat. an recom an dat-o pe comu nistu Vic-
mite tov. loan Cricoveanu, preşedin­ lucrări. Spre deosebire de anii pre­ şantiere din cadrul întrep rinde rii — lu c ră rile : o) „Sisteme aleatoare culul transm isiilor sonice cu dis­ Şi din nou un an de experienţă toria Hrnşcă de a fi desem nată
tele cooperativei agricole din M i- cedenţi termenele de dare în folo­ noastre. Trebuie să a firm că, spre cu legături complete, cu o m ulţim e continuităţi". A u to r: D um itru Cioc: pe lot. De dala aceasta s-au încer­ candidată a F.D.P. pentru alegerile
ceşti — se află în plin sezon de a- sinţă au fost mai scurte. De aceea, deosebire de a lţi ani, între aceste a rb itra tă de stări". A u to r: Marîus c) „Ejeeţia sonică şi aplicaţiile ei cat soiuri valoroase ca Ponca, He- de deputaţi în Sjalnl popular regio­
mena.jare a răsadniţelor. . Echipele principalele măsuri aplicate de noi şantiere a existat o irtai bună cola­ Tosilescu : b) J-ucrăt-T despre- teo­ în pomparea lichidelor". A m o r: .Ale­ -.zasiaiu lc^i IV., Şcor.ospelha- şi Har- nal. in circii inscripţia electorală nr.
conduse de Teodor Oargă, loan Păcu­ au avut drept scop îm bunătăţirea borare, cu acţiunile noastre s-au in ­ ria sta b ilită ţii soluţiilor sistemelor xandru M ăruţă : d) „C rom oplaslivi- vac. S-a S(khim bat şi planta prem er­ 3 Teiuş.
rar, Florea Popa şi loan Draşovean continuă a procesului de producţie, terferat tară nici o slînjenire, că diferenţiale cu aplicaţii în teoria late". A utori ; Sanda Răutu şi Va- gătoare culturii. V. FURIR
aşează gunoiul în răsadniţe, confec­ in vederea scurtării termenelor de nu ne-am creat reciproc greutăţi. reglării automate"- A m o r: Constan­ leriu Pe teu (colectiv condus de a-
ţionează tocuri si rame noi sau le execuţie. Această eşalonare judicioasă a lu­ tin Cordtmeanu, cad. Ştefan Bălan).
repară po cele existente etc. Pinâ Încă de la începutul anului, cînd crărilor, colaborarea existentă în­ PREM IUL „T R A IA N V U IA " —
in prezent s-au amenajat 100 m.p. se cunoşteau precis sarcinile de pro­ tre şantiere, datorită coordonării fă­ Secţia de ştiinţe fizice lu cră rile : a) „S tudii asupra uzurii
de răsadniţe calde pentru gulioare, ducţie, ne-a ni îndreptat atenţia spre cute de către întreprindere, consti­ PREM IUL „C O N STAN TIN M ICU- şi regim ului de frecare lim ită, cu
.s-a transportat m raniţă pe o supra­ aplicarea unor măsuri organizatori­ tuie încă una din cheile succeselor LESCU" — lucrările : a) „E xtincţia metode radîomerrice". A utori : Dan
faţă de 13 hectare, care vor li cu l­ ce. Am căutat, şi am reuşii, să fim noastre. fluorcscenţei soluţiilor de rodaminâ Pavelescu şi Ivan linie ; b) „F iltru
tivate cu roşii, iar pe 4 hec laie unde posesorii, in întregime, a documen­ Şi, pentru ca activitatea să sc des­ B". A m o r: Emanoil Lucatu ; b) electrostatic pentru fabrici de c i­
urmează a se cultiva cartofi iaro- ta ţiilo r tehnice de execuţie. Avînd făşoare ritm ic, ne-am orientat ca „S tudiul com portării neutronilor te r­ ment" A utori : Romuhis Zăroni si
vîzaţi de vară s-au transportat cîto toate proiectele asigurate airt putut aprovizionarea cu materiale să se mici în medii fin ite prin metoda Dan Finţoscu ; O Gheorghe Vasilra
20 tone .gunoi de grajd la hectar. întreprinde, într-un tim p scurt, uit facă direct la punctele de luciu, evi- caracteristicii de frecvenţă". Autor: şi A lexandru Nica, pentru co n tri­
Acum, legum icultorii noştri lucrea­ studiu am ănunţit, a lîi pentru lucră­ tîndu-se trecerea lor prin magazii Ionel Purica ; c) Grupul de lucrări buţii la lucrarea „S tudii de fizica
ză la c onfecţionai cm rogo.jinelor de rile de la furnale, cît şi pentru cele de şantier. Astfel, am înlăturat o privind „Cinetica revenirii atom i­ suprafeţelor si determinarea para­
protecţie, continuă cu pregătirea ră­ de la oţelăria nouă pe baza căruia serie de filie re stinjenîtoare, caic lo r de recul". A utor : Tudor Cosi ea. m etrilor funcţionali la cuplurile de
sadniţelor şi transportul gunoiu­ s-au putut lua unele măsuri eficace nu conduceau decît la pierderi inu­ PR EM IU L „D R AG O M IR HUR- frecare".
lu i etc. de pregătire a lucrului : întocm i­ tile de tim p, la stagnarea echipe­ M l'ZE S C U " — a) Ion Hiianca, pen­
alta lucrare de sezon căreia rea necesarului de materiale, a unor lor etc. tru contribuţii la lucrarea „Cerce­ Secţia de ştiinţe biologice
^ in unităţile agricole i se acor­ grafice de execuţie etc. După efec­ In vederea desfăşurării unei acti­ tări asupra frecării interioare la
dă o mare atenţie eşti» şi snopi rea tuarea acestor operaţii, de maximă vită ţi de producţie * corespunzătoa­ materiale feromagnetice" ; b) Mihai P R EM IU L „E.VIIL KAC O V JTA ' —
pom ilor contra bolilor si dăunăto­ importanţă, am căutat să ne orga­ re, ne-am îndreptat atenţia si spre Rosenberg, pentru contribuţii la lu ­ lucrurile : a) „Cancerul banei ian al
rilo r. In legătură cu aie-tsui, iov. nizăm cit se poale de ju d ii ios mun­ aplicarea unor masuri care să con­ crarea „Prepararea, conducţia elec­ tomatelor". A utori : Ion Lnzăr şi Ele­
ing. Simion Brădeanu, de Ia Trus­ ca. La liccare punct de lucru au ducă la sporirea productivităţii mun­ trică si distorsia lelragonală a unor na B u c u r; b) „Dezvoltarea postem-
tul regional Costat, ne informează fost create şi repartizate form a­ cii. Pe lingă cele am intite, cu efect sisteme de m anganiţi". brionară la unele specii caverni-
că de curmei în gospodăriile de stat ţii minime. în funcţie de ponderea asupra sporirii acestui indicator, mai cole de Gervaisia (Diplopoda Gcr-
din re:.»iune s-n term inat prima stro­ lucrării respective. Săptăminai, lie- amintesc si mecanizarea in propor­ Secţia de ştiinţe chimice vaissiidae)". A u to r: Ion Tăbăcaru.
pire la un număr de 93.099 pomi de rar.i echipă sau brigadă a prim ii ţie de 80 la sută, a execuţiei exca­ PREM IUL „E M A N O IL TEODO- loan Para, din comuna Sălaşul In fe rio r, candidul al F.D.P,, stind
pe o suprafaţă de 300 hectare livezi sarcini precise, sarcini i/vo rîie din v a ţilo r, um pluturilor, com pactări­ PREM IUL „X1COLAE TECLU"
pe rod şi plantaţii tinere. In pre­ graficele de execuţie directoare si lor de teren, a preparării betoa- — lucrările.: a) „Mecanismul reac­ ţContinuate tn pag. 3-aţ dc vorbă cu un grup dc alegători. F o to : V. ONOIU,
zent se lucrează intens In efectua­ intermediare, 'întocmite pentru lu­ nclor şi transportării acestora la
rea celei de a doua stropiri care se crarea respectivă. M aiştrilor li s-au punctele de lucru. Tot cu ajutorul
face cu ajutorul pompelor purtate repartizat de către selii dc loturi mecanismelor au fost prelucrate si
de tractoare. In această acţiune, cele programe săptămînalc de muncă. La cărămizile refractare, în vederea in- IN MIJLOCUL ALEGATORILOR
mai bune rezultate au fast obţinute I focare sfirsit de săptămînă s-au ana­ zid irii lor. Coşurile dc fum, de la
la gospodăria agricola de stat dîn lizat stadiile realizării acestora, de- cuptoarele 7 si 8. au fost ridicate
Apoldnl de Sus, care a executat p ri­ fic ijn ţc le sau greutăţile ce s-an ma­ cu ajutorul colrajelor glisante, ac­
mul stropit la peste 30.000 pomi. nifestat în producţie si s-au indicat ţionate cu vecine. A ici s-a introdus
masuri adecvate pentru rezolvarea şi o raţionalizare foarte eficientă :
fiecărei situaţii ivite pe şantier. s-a elim inat complet schela in te ri­ In întreaga regiune au loc zilele acestea înttlniri intre candidaţii Satul - to t mai frumos, mai în flo rito r
Aş vrea să mai adaug un alt lu­ oară, iar de platform a de turnare a Frontului Democraţiei Populare propuşi pentru alegerile dc deputaţi in
De la cru tare consider ca ne-a ajutat beioanelor a fost suspendată o sche­ Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare. Cu un deosebit entu­
foarte mult. Este vorba de modul lă care a permis ca o dală cu beto- ziasm, participanţii la aceste înttlniri trec in revistă realizările o b ­ Ieri, în sala căm inului cultural realizări ale regim ului nostru demo­
Universitatea serală cum am înţeles noi să repartizăm narea să se efectueze si căptuşi rea ţinute iu toate dom eniile dc activitate si discută acţiunile de viitor. din satul Miceşti. numeroşi cetăţeni, crat popular.
interioară a coşurilor. In felul acesta
mem bri ai cooperativei agricole de
sarcinile pe echipe, maiştri şi ingi­ execuţia a fost scurtată cu aproxi­ producţie, au venit îa in Uluirea cu „Avem în sat cămin cultural —
de marxism-leninism neri. Penii ii a putea scurta termene­ m ativ două luni. candidatul lor pentru alegerile de spunea tovarăşul loan Ţelnaru —
dar el nu mai corespunde nevoilor
am intite a
m ăsurilor
Aplicarea
Deva le de execuţie am căutat să reparti­ contribuit la realizarea ritm ică, lună Preocupări gospodăreşti deputaţi în Marea Adunare Naţio­ crescinde pe care le ridică viaţa cul­
nală. tovarăşul D um itru Dejcu —
turală a satului. Dc aceea, propu­
zăm la execuţia lucrărilor de mare preşedintele C om itetului executiv al
de lună, a sarcinilor de plan. La nem ca. avînd sp rijin u l sfatului
PROGR A M U L PENTRU importanţă echipe (are au acumu­ sfirsitul anului noi am raportat în­ Locuitorii din comuna Apoldul dc didat al F.D.P. în circum scripţia e- Sfatului popular al regiunii Hune­ popular orăşenesc, să ne construim
doara. Cu acest prile j ei au ţinut
LU N I, 8 FEBRUARIE A C . lat o bună experienţă in anii prece­ deplinirea planului de producţie in Stis întîm pină alegerile de deputaţi lectorală regională nr. 43. Oamenii să scoată in evidenţă marile reali­ un cămin nou. mai mare, mai fru ­
A X U L I, orele 17, în sala denţi. Astfel, la reparaţia capitală proporţie de 101.8 la sută, spori­ de la 7 martie cu noi si importante au trecut în revistă realizările dar zări ale regim ului nostru democrat mos. De asemenea .propun ca c ir­
de şedinfe a Comitetului re­ a furnalului 6 au fost repartizate nu­ rea productivi lă ţii planificate cu 7,1 realizări. In u ltim ii 4-3 ani coope­ în acelaşi tim p s-au referit la uncie populai', înnoirile care au schimbat cum scripţia medicala de care apar­
rativa agricolă de producţie de aici.
probleme obşteşti car e trebuie rezol­
gional de partid; PREDARE: mai echipe care au mai efectuat la sută si realizarea unor economii şi-a dezvoltat activitatea ajungînd vate. Tov. loan Ivănescu, directorul şi faţa salului lor. ţinem să nu mai fie cea din co­
Lecţiile nr. I şi 3 — construc­ suplimentare la preţul de cost de ca în prezent să aibă un fond de şcolii si profesorul Carol Fizi au ară­ „A n ii aceştia sint anii noştri — muna Şard. ci să fim deserviţi de
ţia de partid. - astfel de lucrări, m aiştri si ingineri peste două milioane lei. Succese im ­ bază care valorează peste 7 m ilioa­ tat că este necesar de asemenea ea în spunea tov. loan Crăivcami. mem­ o circum scripţie medicală din A lba
lulia. Localul şcolii noastre este fru ­
A X U L H, orele 17. în sala fam iliarizaţi deplin cu astfel dc con­ portante am obţinut şi in privinţa ne lei. Datorită ven itu rilo r realizate urm ătorii 2-3 ani să se extindă spa­ bru al cooperativei agricole de pro­ mos. dar cred cu este necesar să
de şedinfe a Sfatului popular d iţii de muncă. La construcţia ce­ scurtării termenelor de-execuţie. Re­ an de an. numeroşi membri coope­ ţiu l de şcolarizare cu noi săli de ducţie. Ne aducem cu toţii aminte fie îm prejm uit cum se cuvine. De
orăşenesc Deva: PREDARE: paraţia capitală a furnalului nr. G ratori si-au construit case noi. au clasă. Făcînd această propunere, ce era Miceştiul in trecut: un sat aceea, propun ca tn v iito r să re­
Lecţia nr. 5 — econ om ie po­ lor două cuptoare Siemens-Martin a lost terminată cu 5 zile mai de­ cumpărat aparate de radio, televi­ vorbitorii au arătat că părin ţii co­ despre care se vorbea toarte puţin. zolvăm. punind fiecare umărul, si
litică socialistă. am proc-edat la fel. Aceste form aţii vreme. modernizarea furnalului 7, zoare, maşini de cusut, de spălat etc. piilor' şi cadrele didac tice vor con­ Azi, oamenii se strîng Ia slat si nu acest lucru".
de lucru şi-au desfăşurat activitatea u i G zile mai repede, iar cuptoa­ tribui efectiv la executarea lucră­ contenesc sâ-si împărtăşească păre­
rele nr. 7 şi 8 au fost term inate cu Pe de altă parte, deputaţii şi ce­ rilor. A lţi cetăţeni pr intre care Ton­ rile. să iniţieze acţiuni care să ducă A lţi vorbitori au ridicat proble­
3 şi respectiv 39 de zile înainte de tăţenii au rezolvat mai multe pro­ elor Nicolae. loan Truţă si Roman la înfrumuseţarea salului lor. la me legate de înfrumuseţarea satu­
termenele prevăzute în planul de bleme legate de gospodărirea şi în­ Cionca au propus să se repare trei întărirea cooperativei agricole de lui. propunînd în acelaşi tim p ca,
stat. Aceasta a permis siderurgisu- frumuseţarea satului. P rintre altele drum uri care duc spre gară. spre co­ producţie. M ult s-a schimbat si prin numea patriotică, dc-a lungul
lor luincdorcni să elaboreze peste s-an amenajat zone verzi si un parc muna Apoldul de Jos şi păşune înfăţişarea raionului. Ni se umple şoselei Alba Tulia — Miceştî să se
planul anului 1964 3 000 tone fontă pe o .suprafaţă de circa 600 m.p., a ş.a.m.d. planteze pomi fru ctife ri sau d u /i.
. i circa 33.000 tone oţel M artin. fost instalat ecran lat la cinemato­ inima de bucurie cind vedem cum în cuvîntul său. tovarăşul D um i­
graf. s-au făcut noi amenajări Ia Lutnd cuvîntul, candidaţii au creşte Fabrica de produse refracta­ tru Dejcu a scos in evidenţă rea­
Pentru rezultatele am intite ante­ grădiniţa de copii, iar la şcoala de vorbit despre unele realizări care re de la Alba lulia. cînd auzim lizările regim ului nostru, succesele
lor, şantierul nostru a p rim it „D i- 8 ani au fost asigurate încă două s-au înfăptuit ca urmare a politicii despre succesele dobîndite an de an
>loma de şantier fruntaş în înire- săli declasa. Aceste realizări şi altele partidului si guvernului nostru. Tot­ de cooperativele agricole de pro­ dobîndite de oamenii din regiunea
Hunedoara, de către mem brii coo­
erea socialistă pe anul I9G4 au lost relatate de cetăţeni în ca­ odată ci au dat răspuns in legătură ducţie din raion". perativei agricxtle de producţie clin
Acest frumos succes a fost repur­ drul unei adunări care a avut loc cu înfăptuirea propunerilor făcute. Toader Oargă. unul din legumicul­ Miecsti, rezervele pe caic le mai
tat de către colectivul nostru si da- vineri după-amiazâ Ia căminul cul­ Tovarăşul George Homoşteanu a ară­ torii pricepuţi, a ţinut si el să in au pentru creşterea avuţiei obşteşti
iorită întrecerii socialiste însufleţite tural. Era de fapt un p rile j p o trivit tat alegătorilor că propunerile p ri­ cuvîntul în cadrul in tîln irii cu can­ şi pentru continua sporire a pro­
cate s-n desfăşurat, în fruntea căreia didatul F.D.P. ..Satul nostru e de ducţiei agricole. Referindu-se la
să se vorbească despre ele.. Cîteva vind repararea dru m u rilo r ş.a. sînt
s-au situat loan Kovaci, Ion Dur- nerecunoscut. Copiii noştri sint in­ propunerile făcute de cetăţeni, to­
bală, Ion Hnupkorn, loan Matei, sute de cetăţeni au venit la căm i­ realizabile şi că va da concursul duraţi de învăţători pricepuţi. U niţi varăşul D um itru Do.jeu a apreciat
Pavel Pascu, m uncitori, Iulian nul cultural să stea de vorbă cu to­ in acest sens. El a recomandat ale­ in cooperativa agricolă dc produc­ că ele pot fi înfăptuite cu succes.
Strîmbeanu, Mares Nolică, Constan­ varăşii G heorghe Crăciun, preşedin­ gătorilor să-şi dezvolte preocupările ţie in care muncim ne-am făurit Pentru aceasta este insă nevoie de
un lia i fericit şi îmbelşugat. Pentru
tin Pitea, V ictor Poriase, Ladislau tele cooperativei agricole de pro­ pentru valorificarea p o sibilităţilor toate acestea m ulţum im aceluia care o muncă însufleţită, de contribu­
Bogoşi. maiştri, V ictor Herman, Teo­ ducţie din comuna Gîrbova, candi­ locale care constituie o sursă im por­ ne-a călăuzit drum ul spre belşug, ţia fiecărui retăţean El a asigurat
dor Popescu, Teodor Dărămuş, Fe- dat al F.D.P. pentru alegerile de de­ tantă la îndeplinirea acestora. Statul partidului nostru drag". participanţii la în tiln îie că propu­
ician Vaida, ingineri. putaţi în M.A.N. în circum scripţia candidaţilor cu alegătorii a scos încă Şi alţi cetăţeni care au luat cu- nerile făcute vor fi studiate si. cu
vintul în cadrul in tîln irii au ţin u t sprijinul larg al cetăţenilor, ele vor
electorală nr. 13 şi ou tov. G eorge o dată in evidenţă dorinţa cetăţeni­
Ing AUREL DAN să mulţumească partidului pentru
DECOV OE IA R N Ă şeful şantierului construcţii Homoşteanu, prim-scrreLar al Comi­ lor ca împreună cu v iito rii deputaţi viaţa nouă. fericită, pe care o tră ­ prinde viaţă.
Foto: ing. A. DULA nr. 1 al I.CS H. tetului raional Sebeş al P.M R , can­ să g^vvlărcascâ măi bine şalele. iesc, să scoată în evidenţă marile N. GIURGIU