Page 22 - 1965-02

Pog, 2 Dramul socialismului Nr. 3144

i m u l iu

Fostul prim -m înistru al M a rii B ri­ lui uneia din convorbirile avute cu
tanii, W insion C hurehill era, după Roosevelt, acesta din urmă intră,
cum se ştie, şi un scriito r fecund. pc neaşteptate, în camera sa de
Opera sa cuprinde peste 40 de lu ­ baie. C hurehill era gol. Roosevelt
crări cu caracter istoric şi autobio­ isi cere scuze. C hurehill răspunde
grafic precum şî un roman, ,,Sa- cu un calm im perturbabil :
vrola", scris în tinereţe şi despre — ,,In tra ţi. Anglia nu are nim ic
care C hurehill obişnuia să spună : de ascuns".
Este cunoscut faptul că W inston
(flamei turiiti a „Aş recomanda cu toată tăria prie­ C hurehill vorbea franceza cu un
tenilor mei să nu-1 citească".
accent oribil, lală ce a spus el în
Pentru activitatea sa de scriitor,
C hurehill a p rim it în 1953 prem iul legătură cu aceasta, într-o cuvân­
Numeroşi sînt oam enii muncii Hucegi, Postăvarul şi Piatra Mare, 000 m, se află în nordul ţă rii la Nobel pentru literatură, fiin d sin­ tare cu p rile ju l. eliberării Parisului.
„A tenţie. O să vorbesc în fra n ­
care, aflaţi în excursie sau iu con- se află la o altitudine de 1.060 m întretăierea dintre Munţii M aiam u- gurul om de stat căruia i s-a de­ ceză. Esle pentru mine o aventură
cernat acest premiu.
cediu de odihnă, străbat drum urile R en u m ele său se duhoreşte, în spe­ reşului şi liodnei, la capătul liniei riscantă care cere din partea voastră
de munte iti căutarea iernii, cure cial, multiplelor posibilităţi pe care ferate Sighet-Valea Vtşcului. P en­ Mai m ult însă decît consacrarea
intirzie încă să-şi facă apariţia şi Ic oferă am atorilor de sporturi şi tru relicţul său variat şi pentru oficială pe care i-a adus-o prem iul să daţi dovadă de a odîncâ prieteni
la şes. P referinţele lor se în dreap­ ascensiuni. Frum oase ascensiuni se zăpada care cade foarte timpuriu Nobel, gloria sa literară se datoreşte faţă de M aica B ritanie". \
tă, în special, spre lanţul carpatic, fac, de aici, iarna şi in Munţii Di- şi se m enţine piuă iirziu în prim ă­ faimoaselor cu vîiu ări rostite in tim ­ — C hurehill nutrea un rcspeci
unde există n u m eroase locuri pito­ hamului, unde se află caban ele vară, această staţiune este foarte pul războiului, prin care îndemna deosebit lată de Clement Attlee, ad­
reşti, cate te îm bie la practicarea Diham. şi Poiana Izvoarelor. in iubită de am atorii sporturilor de poporul britanic să reziste agresiu­ versarul său laburist, ceeea ce nu
sporturilor de iarnă şi la ascensiu ui. masivul Piatra Mare la caban ele iarnă. In apropiere, de la locul nii hitleriste, precum şi unor butade l-a îm piedicat să rostească la adresa
Cele mai îndrăgite staţiuni, unde Clubncet, Secuilor, Trei Prazi ele. denumit Gura Fîntinii, num eroase care l-au făcut celebru ca mînuitoi- acestuia o serie de vorbe de duh
pin ii dc schi lungi de mai mulţi rămase celebre, prin tre caic şi u r­
sînt create condiţii opiim c pentru Pîrlii de schi, de slalom. trei al unei ascuţite ironii.
zborul pe tălpile lungi şi alu n ecoa­ tram buline pentru sărituri cu schi- kilom etri coboară pc diferenţe de Iată cîteva din exemplele tipice mătoarea :
se ale schi urilor, pentru practica­ urile, o pirlie pentru bob, precum nivel de aproape 1.000 dc m etri ale um orului lui C hurehill : „L a Downîng Street (reşedinţa
rea bobului sau săniu.şului. sint şi un stadion — ncesiea sînt numai Vizitatorii com plexului Borşa gă­ După înfrîngerea suferită de tru ­ p rim ilo r m in iştri britanici — N.T.),
Sinaia. Predeal, Poiana Braşov, unele din atributele sportive ale sesc, aici, două mari clădiri cu tot pele aliate la Dunquerque, Churehill se opreşte un taxi gol. Din el co­
Păltiniş, Borşa şi Muntele Mic. Poianci Braşov-. Un teleferic urcă confortul necesar. In îm prejurim ile a răstit la radio o cuvîntare isto­ boară Clement Attlee".
Dacă încă nu aţi ales. r ă venim spre virful Postăvarul, de unde acestui com plex turistic se pot face rică în care spunea printre altele : — In tim pul tinereţii o amică a
în ajutor cu citeva date despre pleacă cele mat bune pirlii de schi excursii la Buza Dealului, la SLio- ,.Na vom bate pe ţărm ul m ării. Ne mamei sale îi spune: „Dragă W ins­
fiecare din acestea. şi unde caban ele Postăvarul şi lul, la refugiul Puzdra, precum şi vom baie în eîm pii şi pe străzi. Ne ton, nu am fost niciodată de acord
Sinaia — b*‘>iecii»»osci//a statia- Cristianul Mare îşi aşteaptă oaspe­ in alte multe locuri. FRANŢA. — ConOiCuM aclr/'fâ italiană, Sophia Loren, distinsă Cu vom bate pe coline". După răsti rea cu părerile tale politice, dar aver­
ne de la poalele munţilor Furnica ţii. In afară de num eroase vile şi In Munţii Banatului, la 1540 ni premiul „Oskar" pentru rem arcabilele sale creaţii cin em atografice se acestor cuvinte, C hurehill a acoperit siunea mea faţă de aceste păreri
şi Virftil cu Dor, din masivul Bu- cabane, staţiunea cuprinde şi un altitudine, staţiunea Muntele Mic allâ acum în Franţa unde toarnă in filmul „Lady L" cu mina m icrofonul, adăugind ca este nimica toată în comparaţie cu
cegi — are o altitudine de S45 m. mure com p lex turistic. te im presionează prin farm ecul In fotografie : Sophia Loren în balcon u l unui h o tel din Nisa. pentru sine însuşi : „Si ii vom izbi dezgustul pe cai e-1 sim t faţă de mus­
Deosebit de prielnice pentru Pe versantul nordic al Munţilor său liniştit, prin profilul dom ol al in moalele capului cu sticle de bere tăţile tale o rib ile " (pe atunci C ln ir-
practicarea sporturilor de iarnă Cibinulni şi in vecinătatea Munţi­ culmilor, cit şi prin pan oram ele pentru că este aproape singura armă c h ill purta mustăţi). Răspunsul lui
slut îm prejurim ile sale, cea ce e x ­ lor Lotrului si Paringului este si­ care se deschid spre m asivele Se- care ne-a mai rămas". C hurehill :
plică folosireo pirtillor de schi şi tuată staţiunea Păltiniş la o di­ m.enic, Godeanu şi Retezat. Multi­ Colecţie de păsări rare „F iţi lin iştită doamnă. Sub nici
bob. de aici, cu prilejul diferitelor stanţă dc 50 km de oraşul Sibiu. ple sînt posibilităţile de a face — C hurehill a fost necruţător cu un m otiv nu veţi intra în contact
com petiţii internaţionale. In lu­ O pirlie luminată electric, perm ite excursii şi a (Practica schiul in îm ­ Apartam entul Ninei Xadinrnaia, rică micuţă, cu penajul cenuşiu des­ oamenii politici din propriul său nici cu unele nici cu celelalte".
nile de iarnă se pot organiza c.r- practicarea schiului piuă seara t.îr- prejurim ile staţiuni:; pe virful o linără ornitologă din Moscova, este chis şi verde atrage atenţia. partid (conservator) exponenţi ai po­ — Lady As tor, una din prim ei?
cursii din Sinaia către caban ele zitt. Pc munţii care înconjoară sta­ Muntele Mic. pe masivul Ţarcului, o adevărată îm părăţie a păsărilor. litic ii muncheneze. Despre guver­ femei alese în Camera Comunelor
Piscul Ciinelui, Virful cu Dor, Pia­ ţiunea sc pot face num eroase c.r- pe Valea Mărului şi in alte locuri. — Este cca mai mică păsărică din nul Chamberlain el a spus : l-a întrerupt în tim pul ro s tirii uru.',
tra Arsă sau „cota 1400", de unde cursii la Bătrina, la Onceşli, la Po- Iubitori de drum eţie, aceste „M ania, Mania !“ — strigă cineva. ţara noastră, nu cintăreştc dccit cî- „Este hotârît să rămînă nehotărît,
pornesc pin ii de schi şi itinerant locuri minunate i'â aşteaptă! Este o mierlă indiană care îşi strigă teva grame — spune Nina. se menţine cu ferm itate pe calea cuvîntâri :
de ascensiuni plana ele. S. LU C IAN stăpîna. Ea cunoaşte vreo 10 cuvinte. Nina Nadiarnaia arc în colecţia şovăielii, este in fle x ib il în ezitare „Dacă aş fi soţia dv., v-nş pune
Predealul, străjuit de m asivele Staţiunea Borşa, situată la 665- redactor la „Agerprcs" şi plin de vigoare în neputinţă". arsenic în cafea".
Trin apartament zboară in lib e r­ sa 150 de păsări din 70 de specii C hurehill se înclină şi răspunde :
tate tot felul de păsărele. O păsă­ diferite. Despre Stanley Bnldw in, prede­ „Dacă aş fi soţul dv, aş bea ca­
cesorul lui Chamberlain şi adept, feaua".
de asemenea, al unei politici de
SU R I SU L MONA LISEI conciliere laţâ de puterile Axei : gramă :
— Bei nard Shaw îi trim ite o tele­
„Istoria îl va judeca cu severitate
„ Iţi trim it două bilete de favoare
Doctorul australian G.S. Hayes a caic iti poate orcea impresia de V A R I E T A Ţ I pe prim ul m inistru. Sliu acest lucru, pentru premiera piesei mele. V ino
declarat ca a descoperit enigma sti­ zâmbet. Grimasa se datoresle nu pentru că eu o voi scrie". şi adu şi un amic... dacă ai vreunul.
nsului Giocondci din vestitul ta­ unei amărăciuni sufleteşti ci defor­ Despre Mac Donald, fost prim -m i-
blou al lu i Leonardo da Vinci, suils m ării unui muşchi al obrazului nistru laburist ; Telegrama de răspuns a lui C lu u -
care pasionează omenirea de sute drept. Doctorul Hayes a ajuns la a- Q DESCOPERIRI ARHEOLOGICE fierbinte un ştrand asemănător cu existenţa în trecutul îndepărtat a chill :
de ani. Despre cl a-au făcut in seco­ cecislă concluzie după ce a obser­ aceîo de la staţiunea „9 M ai" si să peste 5u specii de organisme vege­ „Ştie mai bine decît nimeni al­ „îm i este imposibil să asist la pre­
lele trecute ipotezele cele mai de vat acelaşi fenomen la una din pa­ ln urma unor săpături pentru amenajeze un parc c j o suprafaţă tale. din care multe cresc aici şi tul să comprime m axim um de cu­ mieră. Voi veni la a doua reprezen­
neînchipuit si cele mai stranii. Este cientele sale. In legătură cu aceasta, construcţia unor silozuri, în co­ de aproape 5 ha. în zilele noastre. Printre acestea vinte într-un m inim um de idei". taţie... dacă o să mai aibă loc vre­
un suris sau o cută amară a gurii ? el a spus că vrea să dea asigurări muna Cornesti, regiunea Ploieşti, se numără şi castanul comestibil, — Iu tim pul războiului, la sfîrşi- una".
Este o expresie melancolică sau o că persoana respectivă zîmbeste an fost descoperite 8 schelete o- despre care sc credea că a fost
expresie batjocoritoare? Un stins exact ca Mona Lisa din portret. meneşti. A lături s-au găsit monezi Q PRIMUL AUT0M 03IL adus si plantat în depresiunea Ba­
romantic, amar, viclean, dulce, con­ C riticii de artă deşi manifestau de argint cu chipul regelui Polo­ ÎNZESTRAT c u u n m o t o r ia Mare de către romani. Faptul întrecere am icală
fuz ? interes pentru această îndrăzneaţă niei. Sigismund al 111-lea. contem­ CU ARDERE INTERNĂ că fosilele datează dintr-o epocă
Hayes afirm a că de fapt Monn si în acelaşi l.imp curioasă ipoteza poran cu Mi hai Viteazul. Cercetă­ ÎN ROMlNIA m ult mai veche decit cea corespun­ Trei sate spaniole din provincia luni de zile, scriito ri, pictori şi spe­
Lisa nu a zîm bit de loc. Este vorba — au prim it-o lotuşi cu destul scep­ torii Muzeului regional Ploieşti zătoare invaziei romane in Dacia Mancha : Moţa del Cuerco, Campo cialişti în operele lui Cervantes isî
pur şi simplu dc o uşoară grimasă ticism. consideră că. după luptele de la Prim ul automobil înzestrat cu de Criptana şî Consuegra sînt intr-o spun părerea în această privinţă Sco­
Fintn, ariergarda lui Vasîle I-upn, un motor cu ardere internă a c ir­ dovedeşte prezenţa castanului co­ întrecere amicală. Intr-adevăr, ma­ pul lina! este construirea unui monu­
t are se reti ăgea în frin tă în M ol­ culat în Ilom inia ln anul 1900. El mestibil în Maramureş din vre­ rea problemă este de a sti în care ment închinat gloriei lui Don Q ui-
S O M N , N U G L U M Ă dova a fost ajunsă din urmă de avea doi cilin d ri si acţiona axa mo­ muri imemortabile şi anulează toa­ punct din aceste localităţi a avut loc cho'.te pe locul care va părea să
armatele
lui
Matei Dasarab în
toare prin curele. Una dintre cu­
te supoziţiile anterioare ale bota­
acest loc. unde s-a dat o bătălie. rele era legată direct pentru mer­ nistelor. marea bătălie a lui Don Quichotte corespundă cel mai bine descrierii
Pa t if la M aguire doarme do 18 August Langgard a dorm it 22 de ani O altă descoperire interesantă a sul înainte, iar cealaltă încrucişată cu m orile de vînt. De mai multe făcute de Cervantes.
ani ! Ln 27 ianuarie 1047 ea n p rim it in şir, din 1919 pină in 1941, după fost făcută în raza comunei Live ­ pentru mersul înapoi. Autom obi­
o scrisoare in care i se anunţa moar­ ce născuse o fetiţă, de altfel .sănă­ zile. din legiunea Galaţi. Specia­ lul. care aparţinea unui bogătaş
tea logodnicului ei pe platoul de e- toasă. In tot acest tim p ea a rămas lişti si lucrători ai Muzeului de et­ buc tn eştean. purta nr. 1. U lterior,
xe rciţii m ilitare. Ea a c itit de mai aproape neschimbaiă, de parcă nu nografie şi istorie din oraşul Foc­ prinţul Bibescu si-a cumpărat şi el
m ulte ori scrisoarea, apoi a început ar fi trecut 22 de ani. După ce s-a şani. în urma unor săpături arheo­ un automobil, dar neputind obţine
să privească în gol şi să caşte. După trezit, insă, s-a petrecut un feno­ logice in localitatea am intită, au numărul 1 a optat pentru m im â­
descoperit cioburi şi urme de oale
aceea s-a dus în camera ei şi a men curios. Augusta Langgard a de­ ce datează din epoca bronzului, a- nd 0. Acum. acest vechi autom obil
adorm it. venit din zi în zi mai bălrînă. Sc proxim ativ cu J60 de ani î.e.n. a devenit p^esu de muzeu, fiind
Asemenea cazuri, pe care medi­ părea că- natura îsî -cerea dl'C^tu-' „ garat - -în • -i-nc i n ta- Muzeu Ud - -telmic
cina nu a reuşit să le explice în în­ iile. După aceea ea a mai tră it nu­ clin Capitală.
tregime, au mai existat. Norvegiana mai cinci ani. 0 IZVOR DE APA TERMALĂ
O RESTURI ALE UNOR PĂDURI
La Oradea, pe malul drept al C ri-
• iţ « şului Repede, s-a descoperit re­ LIOCENICE MIXTE
Medicament antiBBeinofiBne cent un izvor cu apă termală, in
urma unor forări efectuate la o Cadre didactice de la U niversi­
adînrim e de peste 2.800 m. Izvorul tatea Babes-Bolyai din C luj şi In ­
Hem ofilia, una din cele mai grave produs la Centrul donatorilor de sin- are o temperatură de 78 de grade stitutul pedagogic de trei ani din
boli ale singelui, se manifestă prin- ^e din Poznan, condus de dr. Hannn Celsius şi un debit de peste 32.000 Baia Mare. au cercetat, sub desi­
tr-o tendinţă excesivă la diferite he­ Gerwelowa. Medicamentul, denumii 1 pe oră. ln laborator s-a stabilit şul unei bătrîni păduri de fag din
moragii. La pacienţii care suferă dc l'raction I-O, este tin concentrai că apa are un oarecare grad de Maramureş, la o altitudine de peste
această boală, chiar şi cele mai sim ­ sub formă de pulbere din globule radioactivitate, fapt care o face 000 de m resturile fosile ale unei
ple operaţii pot prezenta complica­ aptă pentru tratam entul balnear păduri liocenice m ixte — prim a de
ţii grave. antihem ofile dc sînge uman. Folo­ in bolile reumatice. Sfatul popu­ acest fel descoperită pină acum în
De aceea, medicii apreciază cum sirea lui va înlesni operaţiile ch iru r­ lar al oraşului a prevăzut să con­ această parte a ţării. Pe baza ma­
se cuvine noul medicament polonez gicale la bolnavii de liem olilie. struiască in ju ru l acestui izvor terialului găsit a fost indentificată
vXi J
(1 \ i 1
■ \ I
£ 4 II

Infarctul miocardic mîi de gnze pierd o parte din elec­ asemenea, gaze puternic ionizate ~
troni şi se transformă în ioni. A- ioni cu sarcini duble si triple de Tratament cu raze
şi viaţa sedentară mestecul de ioni, electroni şi atomi azot şi oxigen, ioni de heliu, hidro­ nouă maşină electronică de calculat UMC-10. Această maşină are o me morie fcroniagnetică scurtă cu o
R. P. POLONA. — O echipă dc ingineri ai Şcolii Politehnice din Varşovia au construit dc curind <>
neutri formează plasma.
gen si alţii. Cozile cometelor conţin,
Cu p rile ju l celei de-a doua Con­ In natură plasma poate fi în t îl - de asemenea, gaze ionizate. a organismelor în stare capacitate de 4.096 cuvinte şi o „m em orie lungă" cu o capacitate de 16.384 cuvinte, cfcctuînd aproxim a­
ferinţe naţionale în problema ma­ nită destul de des. Jn straturile su­ In general plasma este neutră din de hibernare tiv 3.000 de operaţiuni pe m inut.
la d iilo r earclio-va.sculare, care s-a perioare ale atmosferei, la a ltitu ­ punct de vedere electric, deoarece ÎN FO TO G R A FIE : Noua maşină electronică de calculat UMC-10 şi colectivul de ingineri
ţin u t de cuiincl la Washington, un dini de peste 80 km., sub influenţa sarcinile pozitive ale ionilor şi cele A stîi nit senzaţie în lumea m edi­
grup de medici americani, au ară­ razelor ultraviolete şi a razelor X negative ale electronilor se e ch ili­ cală ştirea că profesorul japonez
tat că numărul mare de cazuri de ale Soarelui şi a particulelor încăr­ brează. Cimpul magnetic îi sileşte Irhao Makaiawa, conducător al In ­
infa rct miocardic înregistrat la in­ cate emise de acesta — corpuscuiii să se deplaseze de-a lungul lin iilo r s titu tu lu i de radiologice şi cobal-
telectuali (medici, profesori, funcţio­ — are loc ioniza ren aerului şi fo r­ de forţă, înfăşurîndu-se în spirale. toterapie din Japonia, foloseşte doze Ş T I A C Ă
nari etc.) se datoreşte efortului fi­ marea p ătu rilor ionosferice, care re­ Astfel se comportă particulele cen­ neobişnuit de puternice de radiaţii © G) ©
zic foarte redus pe care îl lac a- flectă undele radio. Cu o viteză a- tu rilo r de ra diaţii prinse în, capca­ în tratam entul cancerului şi o b ţi­
cestia. D intre factorii care co n tri­ meţitoare, descălţarea fulgerului na magnetică a Pâm întuluî, şi asa ne rezultate surprinzătoare. Este
buie Ia contractarea m aladiilor co­ creează o coloană de gnze ionizate, arată mişcarea gazelor in protube­ ştiut că organismul uman nu supor­ Prima foarfecă a apărut prin Bora. soţia sa, precum şi dala dc T cxanilor nu Ie prea place să
ronare (cei trei S): surm enajul, su- iar în cazul fulgerului in form ă de rantele solare fotografiate cu înce­ anul 300 î.e.n. la Roma, în Galia. 13 iunie 1525. circule. De aceea, un magazin din
praalîm entaţia şi sedentarismul, a- sferă are loc o condensare de plas­ tinitorul. Cercetările arată că aceas­ tă un tratam ent cu raze care să de­ Nu sc ştie cine a inventat-o, dar Dallas vinde încălţăm inte cu aer
păşească 600 unităţi rontgen şi toc­
cesta din urmă este factorul cel mai mă. Pe fundalul întunecat al ceru­ tă mişcare se produce sub acţiunea cert este că pînă atunci nu existau Un ţăran cehoslovac şi-a pierdut condiţionat: călcîiul panit-R’-ar este
periculos. Poţi mînca oricît, poţi a- lui nocturn trece un meteor şi lasă cîm purîlor magnetice interstelare. mai de aceea a surprins vestea că foarfeci nicăieri. verigheta acum zece ani, pe cind prevăzut cu un evantai în m inia­
tratam entul profesorului Makaiawa
vea oricite g riji şi nu vei li ame­ o urmă care se şterge încet, încet. In spaţiul cosmic „funcţionează Foarfccilc din antichitate nu se­ lucra pe cîmp. Recent, solia lui tură, care funcţionează cu ajutorul
ninţa t de infarct dacă vei face m ul­ Aceasta este o coloană de ioni care acceleratoare de particule'’ cu o pu­ prevede aplicarea unei doze de ra­ mănau cu cele din zilele noastre. a regăsit-o... în tr-u n cartof. unei pile electrice.
te mişcări — au declarat la congres se îm prăştie treptat (o urmă ioni­ tere m u lt mai mare decît toate cele d ia ţii de şapte ori mai puternice, Braţele lor nu erau unite p rin tr-im ★ '/V
m edicii de specialitate. Statisticile zată). Dacă însă trece în goană un construite pe Pămînt. In cursul ex­ fără urm ări dăunătoare pentru or­ suruh, ci printr-o lamă metalică. Pentru denumirea noilor artico­ In S U.A s-a pus în vînzarc un
în legătură cu prezenţa acestei boli bolid strălucitor, in faţa corpului ploziilor grandioase ale supernove­ ganismul omenesc. Foarfeci dc tipul celor folOsSite as­ le ale în tre p rin d e rilo r de produse nou gen dc cămaşă pentru bărbaţi,
la animale, (la porci, de exemplu) meteoric se formează o puternică lor are loc accelerarea nucleelor a- La început profesorul japonez şi tăzi au fost găsite în Iran, în m or­ chimice Uupont dc Nemours din denumită „nothing s h iri" (zero
au demonstrat că din 60 de porci undă de soc, in ju ru l căreia aerul tomice, a ionilor şi electronilor în colaboratorii săi au făcut experien­ m inte datînd aproxim ativ din anul S.U.A., a fost creat un calculator cămaşă").
sălbatici (m istreţi) numai 8 la sulă se încălzeşte la tem peraturi de zeci cîm puri magnetice foarte intense*. ţe pe şobolani şi cîini. Apoi, au gre­ 800 e.n electronic in a cărui memorie au Este vorba de o cămaşă de culoa­
nu fost atmşi de infarct. în tim p ce şi sule de m ii de grade. Moleculele Ca rezultat, se formează particule fat tum ori maligne unui număr de ic fost introduse un număr dc frag­ re albă, care sc vinde împreună cu
din acelaşi număr de porci crescuţi de azot şi oxigen se disociază în a- de raze cosmice, ale căror energii 53 cobai si după ce temperatura Primele cursuri dc dactilografic mente dc cuvinte (silabe) Calcu­ o trusă cuprinzând mai multe şa­
pe lingă casa s-au îm bolnăvit 38,5 la tomi, atom ii sînt ionizaţi si form ea­ ating IO' 9 electroni-volţi — de un corpului lor a fost răcit A la 24°C, pentru femei au fost organizate la latorul este capabil să formeze bloane şi creioane colorate special
sulă. ză plasma. Luminiscenţa bolizilor m iliard de ori mai m ult decît ener­ părţile bolnave au fost expuse unor New York în anul 1881. Ele au fost 153.000 dc com binaţii dc două sau cu care cum părătorul poate el în­
Dr. Jessop de la Colegiul din Du­ este de asemenea de natură plas- giile particulelor accelerate în sin- doze de radiaţii pînă la 5-6.000 u n i­ condamnate sever de toate organi­ trei silabe, caic „sună plăcut", fără suşi im prim a desenul care ii con­
blin a făcut următoarea anchetă. El mit-'ă. crofazotronul de la Dubna. tăţi rontgen. In acelaşi tim p. un zaţiile de femei din vremea aceea. a avea însă nici o sem nificaţie in vine.
a ales un număr de 80 de irlandezi Dacă ar fi să ne deplasăm în Cos­ Comportarea plasmei în cîmpul grup dc control alcătuit din 53 de Se considera că daclilografia este nici o limbă, dar care pot servi ca ic
ai căror fra ţi trăiesc în Statele U ni­ mos, am în tîln i plasmă la ligcare şobolani, cîini şi iepuri a fost ex­ o treabă exclusiv pentru bărbaţi. „nume dc botez" pentru diverse
te. In fiecare caz cei doi fra ţi au pas. Suprafaţa incandescentă a Soa­ magnetic formează obiectul unei sii- pus unor radiaţii de aceeaşi tărie, -> noi produse lansate pc piaţă. Cele mai înalte închisori din
i n ţe a pn/r te- ma gn et o- h i d rod i na m i ca.
fost supusi unui examen riguros : relui arc tem peraturi de ordinul a iără o prealabilă răcire a corpului. In prezent. Dakar este cel mai ic lume sc află la Chicago şi au 2-1
mod de viaţă, condiţii de lucru, hra­ G000 de grade. La o asemenea tem­ Studiind procesele naturale care in ­ Ca rezultat : la 45 din cei 53 cobai scump oraş din lume pentru un tu­ Cu p rile ju l aniversării a 30 dc etaje. D eţinuţii de la u ltim u l etaj
nă. îm brăcăminte şi bineînţeles li peratură m ulţi atomi sînt ionizaţi. tervin in Cosmos, oamenii de ştiin ­ s-au observat fenomene de dare rist In schimb, ia Santiago de C hi­ ani dc căsătorie dl. Chntelnn, p ri­ sînt cei mai favorizaţi : ei bene­
s-au făcut o serie de teste clinice. Dacă ar fi să pătrundem în interio­ ţă au posibilitatea să-şi verifice, teo­ înapoi a tum orilor maligne, în tim p le. un străin poate trăi cel mai c- m arul din Cugy (Elveţia), a oferit ficiază dc aer totdeauna curat şi
în acelaşi tim p dc o splendidă ve­
riile si să le aplice la realizarea di­
Rezultatele au dovedit că irlandezii rul Soarelui, temperatul a ar fi din feritelor instalaţii industriale, a noi­ ce nici unul din animalele grupului eonomîcos. Luînd ca bază 100 pen­ soţiei sale o casă construită pe un
rămaşi in ţaţă mănincă m ult mai ce în ce mat mare şi în ctirînd am de control nu a supravieţuit raze­ tru oraşul New York, oraşul Da­ ax, care se roteşte in ju ru l aces­ dere asupra lacului Michigan.
m u lt dedt fra ţii lot a fla ţi in S U .A ., ajunge într-o zonă unde nu există lor surse de energie şi a noilor ti­ lor prea puternice. kar *re ca indice 116, Parisul 10C, tuia, intorcîndu-sc totdeauna cu 7T
(p rim ii consumă in plus 000 de ca­ nici un cnom neutru, toţi, fără ex­ puri de motoare. (Agenţia de piesă După repetarea acestor experien­ Londra 81 şi Santiago de Chile 71. faţa spre soare. O hotărîrc a a u to rită ţilo r m uni­
lo rii pe zi) lnănindu-se în special cepţie sini ionizaţi. P rintre ioni gra­ Novosti). ţe, profesorul Makatawa a aplicat ic cipale din oraşul Gary (statul In ­
cu alimente foarte bogate în mate­ vitează cu viteze colosale electroni tratam entul său pe 20 de bolnavi cu •Ar La Berna a fost construită din diana — S.U.Ă.), interzice oricărui
rii grase de origină animalieră. Si cuie o dată cu radiaţia, transportă O nouă metodă de lum on maligne rebele la tratam en­ Suedezii care au crescut în înăl­ mase plastice o clădire caic arc lo cuiU r sau vizita tor al oraşului
totuşi, a tit inima cit si sistemul c ir­ si căldura. La adincim i si mai mari tele clasice. După ce în prealabil ţime în medie tu 2 cm la fiecare aspectul unui... televizor. să pătrundă în tr-o sală de cine­
culator al irlandezilor rămaşi în ţa­ temperatura atinge milioane de gra­ difuzare a ziarelor tim p de 2-3 zile a răcit corpul bol­ 25 dc ani, începi ud din secolul al ic m atograf dacă a m incat usturoi
ră funcţionează m ult mai bine ile- de. A ici devin posibile reacţiile ter­ navilor, eretndu-le o stare de h i­ X V U l-lea, tu 5 cm la fiecare 25 de Noutăţi în magazine : o plapumă Accesul îi este permis numai după
cît cele ale fra ţilo r emigraţi şi aceas­ monucleare. Spre deosebire de c- bernale ln temperatura de 28UC a ani începînd din anul 1900, au în­ termică care funcţionează cu apă 4 orc.
In Japonia s-nu făcut primele ex­
ta pentru sim plul m otiv că duc o xemplele citate mai sus, o astfel de perienţe pentru difuzarea ziarelor aplicat doze de radiaţii piuă la 2.000 cetat să mai crească din 1950 în­ ca termosurile. Apa este încălzită ic
viaţă m ult mai activă. plasmă poartă denumirea de plasmă la dom iciliu prin semnale electrice. unităţi rontgen tum orilor situate în coace, răniinînd la înălţimea me­ electric şi transportată în tuburile Un grup de patru americani au
stabilă la tem peraturi înalte. Ziarele sînt culese în mod obişnuit, cavitatea stomacală şi pînă In 4.000 die dc atunci, respectiv 1,785 m fine care străbat plapuma în toate descoperit in apropiere de insulelo
(bărbaţii) şi 1,635 m (femeile).
Plasma în Cosmos Stelele sînt sori ca şi Soarele nos­ după care un aparat electronic unităţi tum orilor aparente ale mem­ :k sensurile. Aceasta mai are o ca­ Bahamas (Marca C araibilor) un te­
tru, .din care cauza ele sînt form a­ transformă fiecare literă într-un brelor. Toţi bolnavii au suportat litate : este lavnbilă. zaur dc monede spaniole a cărui
te, in mod practic, tot din plasmă. semnal electric, recepţionat de o sta­ tratam entul fără urm ări permicioa- Inelul dc căsătorie al lui M artin it valoare este evaluată la suma de
Lum iniscenţa slabă a descărcărilor Învelişurile exterioare ale Soarelui se; la două treim i din bolnavi tu­ Luthcr, tare dispăruse în tim pul In Anglia s-a pus pe piaţă praf 9 m ilioane de dolari.
în gaze si lumina puternică a arcu­ — cromosfera si coroana solară — ţie de recepţie aflată la o depărtare morile au dispărut complet, fiind prim ului război mondial, a fost de ouă, in prealabil congelate Mo­ Acelaşi grup descoperise eu cî­
lui electric, vîlvătaia dogoritoare a sînt de asemenea regiuni de ioni­ de 8 km. A ici semnalul electric esie consideraţi vindecaţi din punct de găsit recent în R U. Germană dul dc întrebuinţare este urm ăto­ teva luni in urină o epavă a unui
focarului furn a lu lu i şi lumina rece zate imensă şi compactă. transform at în semnal optic. Proce­ Inelul dc aur are gravat în in te ­ rul : se amestecă praful dc ouă cu galion spaniol rccupcrînd aproxi­
a aurorei polare — toate acestea deul este asemănător eu cel de vedere clinic, iar la restul de o tre­ rio r cele două nume : al Iui M ar­ o cantitate dc trei ori mai mare de m ativ 10.000 monede de aur, şi a r­
sînt plasmă. Plasma este cea de-a Materia nebuloaselor gazoase este transm itere a fotografiilor la dis­ ime s-au observat semne vizibile de tin Luther şi al Catherinci von apă caldă. gint datînd din anul 1C20.
patra stare a materiei, în care alo- şi mai rarefiată. Acolo se găsesc, de tanţă (telefolo). îm bunătăţire.