Page 25 - 1965-02

Biblioteca C<tni<dia
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI V Ă I
INTILNIRI INTRE CANDIDAŢI
R e g 'o r*tvâ
t-D eva
unităţi ale com erţului de stat. mo­
Şl ALEGĂTORI derne şi bine aprovizionate, despre
şcoala nouă dc 8 ani cu cele lGsăli de
clasă în care învaţă peste 1 000 de
elevi, despre fabrica dc pîine, fa­
brica de gheaţă şi alte construcţii
noi. m ajoritatea realizate in u ltim ii
RODNIC SCHNB DE PM EJI patru ani.
A legătorii nu evidenţiat în acelaşi
Toţi cei prezenţi în sală îî cunoş­ se pe această lin ie ' s-au obţinut şi tim p transform ările petrecute pe tot
teau bine pe candidaţii lor. Care in comuna llia. P rintre altele s-a cuprinsul raionului Brad. Nu este
locuitor din şalele comunei llia de 'Construit drum ul de la şoseaua p rin ­ comună în care să nu se fi cons­
pildă nu a schimbat măcar o vorba cipala pînă la gară şi un alt drum tru it ceva nou. La Bulzeşti. Buces.
cu Asinefta Mica, responsabila b ri­ piuă la bariera St re tea. De aseme­ Hibiţn, Rişculiţa şi Vaţa .s-au dat in
găzii din Bacea aparţinătoare coo­ nea, se allă in construcţie piaţa de folosinţă şcoli de 8 ani. la Vălişoa-
perativei agricole de producţie din alimente. Pentru viitor, cetăţenii, ra, Blăjeni şi Buccş, magazine uni­
llia . Acum, Asinefta Mica este can­ în frunte cu deputaţii, vor trebui să versale, la Gura barza club m unci­
didată F.D.P. pentru alegerile de de­ amenajeze străzile Brodului. P run­ toresc. A suzi, curentul electric pă­
putaţi în Marea Adunare Naţională, dului si Horia clin llia. trunde în 33 de sate fata de numai
împreună cu candidaţii de deputaţi Alegătorul loan Radu a vorbit cu 5 sate cîte erau electrificate in 1644.
La toate aceste noi înfă p tu iri ma­
pentru sfaturile populare Lucreţia
Primirea ministrului finanţelor Costa, preşedinta cooperativei agri­ o deosebită mîndrie despic unele sele de cetăţeni alături d* deputaţii
realizări soc ial-cuUnrnle la înfăp­
Ritmicitatea producţiei cole de producţie din Lăpuşnic si tuirea cărora si-au adus o contribu­ lor şi-au adus o valoroasă contribu­
ţie pnriicipînd cu entuziasm la ac­
şi afacerilor economice al Franţei Viorica Băţălan, ingineră la coope­ ţie im portantă deputaţii si cetăţe­ ţiunile de muncă patriotică. Valoa­
rativa agricolă de producţie din llia,
nii. El a arătat că la llia a luat fiin ­
rea lu c r ă r ilo r efectuate dc cetăţeni
a venit zilele trecute în sala casei ţă o şcoală medie unde învaţă 741 se ridică la 2.760.000 Joi.
elevi de instruirea cărora se ocupă
raionale de cultură pentru a se în-
chezăşia succeselor la Consiliul de Stat al R.P. Romîne tiln i cu alegătorii. Candidaţii de de­ 33 cadre didactice. Aici. pentru cre­ manifestat dorinţa de a vota pentru
şi-au
In tu v în iiil lor, alegătorii
area unor condiţii bune de învăţă­
putaţi au avut un rodnic schimb ele
Preşedintele C onsiliului dc Stat La întrevedere a luat parte A le­ păreri asupra m ăsurilor ce mai tre­ tură s-a construit un local dc scoa­ tot ceea ce s-a făcut, şi pentru noile
a) R. P. Jtominc, Ghcorghe Ghcor- xandru Birlâdcam i. vicepreşedinte buie luate în vederea înfrum useţă­ lă eu 8 săli de clasă, laborator ele., în fă p tu iri la care îşi vor aduce din
nificat pe baza graficului să se exe­ ghiu-Dej, împreună tu preşedintele al C onsiliului dc M iniştri. rii si pe mai departe a comunei. S-a există un in iernai cu 225 paturi şi plin contribuţia
noastre cute întocmai şi luind măsuri pen­ C onsiliului dc M iniştri, Ion Ghcor­ acest, prilej, a decurs intr-o atmos­ discutat ca între cunoştinţe mai o cantină undo servesc masa 200 de no irilo r petrecute în oraşul nostru,
— Am fost cu toţii m artorii în­
Convorbirea tare a avut loc cu
tru reducerea tim p ilor neproductivi
elevi.
ghe Maurcr, au prim it luni dim inea­
vechi. Alegătorii au vorbit cu mîn-
între schim buri la preluarea lucru­
A lţi alegători printre care Sebns-
lui, reuşim nu numai să ne încadrăm ţa pe m inistrul finanţelor şi aface­ feră cordială, amicală. drie despre transform ările (are au lian Nistor, loan Hui. Ioana Sichiu, spunea inginerul Octavian Popa de
la Trustul aurului Brad. Realizările
avut loc în comună si în raion
in grafic, dar să şi lucrăm cu un a- rilo r economice al Franţei, Valery
Colectivul secţiei forjă de la U.M. Giscard d'Eslaing. (Agcrprcs) — Ca în întreaga regiune — spu­ Fănel Frenţu, Aron Dobrotă si sînt numeroase. Pentru tot ceea <e
Cucîii a p rim it pentru a doua oară vans apreciabil faţă de el. In secţia nea tov. Dezidcriu Ţimpen — si in Gheorghc Pantelimon au arătat că s-a făcut, pentru noile în făptuiri,
consecutiv Diploma de secţie fru n ­ noastră producţia se desfăşoară in raionul Jlia s-nu înfăptuit în anii re­ la llia a luat fiin ţă un spital, bine la 7 m arlie inii voi da cu drag votul
taşă în întrecerea socialistă pe uzi­ mod ritm ic, fără salturi, în toate gim ului dcm ocrai-popular o serie de înzestrat, s-a construit un cinema­ candidaţilor F.D.P.
nă. Aceasta, ca urmare a îndep linirii compartimentele. Aceasta si consti­ obiective demne de remarcat. Cu tograf mocli-i ii. a lost deschisă o ca­ Recunoştinţa fierbinte faţă dc
şi depăşirii sarcinilor de plan şi a tuie chezăşia succeselor pe care co­ Solemnitatea semnării Acordului comercial toţii ştim că raionul nostru a moş­ să raională de cultură, satul Ba­ condiţiile de viaţă create a lost ex­
angajamentelor luate in întrecerea lectivul nostru le-a înregistrat de la tenit o situaţie grea în ce priveşte rca a fost radiofical şi multe altele. prim ată si de alegătoarea Ana Mo-
soi iolislă. o lună la alta. de la un «n la 'a ltu l. de lungă durată romîno-francez drum urile. Existau anum ite distan­ Cetăţenii, participanţi la fm ilnirea ţoc în cuvîntul său.
Pentru a obţine rezultate c it mai A ctivitatea desfăşurată de colecti­ ţe care nici nu puteau li parcurse cu candidaţii lor au făcut cu acest — Locul uliţe lo r strim te, noroioa­
bune, conducerea secţiei, îndrumată vul secţiei noastre se concretizează cu maşina. Pentru construcţia si a- p rilej şi unele propuneri valoroase. se. — spunea ea — n fost luat dc
şi sprijin ită de organizaţia de partid, în îndeplinirea planului anual pe T.,a Palatul C onsiliului dc M iniştri liu lu i de M iniştri. M ilia il Petri, m i­ menajarea d ru m u rilo r statul n u trii Unele dintre ele vor fi înfăptuite bulevarde largi, de trotuare asfalta­
a trecut la o mai bună organizare a 1664 cu 13 zile înainte de termen. a avut loc luni dnpă-am ia/ă .solem­ nistrul com erţului exterior, Mircea te. In noul oraş cetăţenii au condiţii
muncii şi producţiei. Planul lunar La principalii indicatori planul a ni lai ea semnării Acordului comer­ M aliţa, adjunct al m inistrului aface­ a cheltuit sume im portante de bani. rurîrid, altele necesită însă un tim p
si fondul de salarii îl defalcăm pro­ fost, realizat după cum urmează : cial de lungă durată romîno-francez, rilo r externe, şi alte persoane o fi­ In 1663 pentru construcţii de dru­ mai îndelungat. S-a propus, .spre e- minunate de locuit. Patronii vechii
porţional pe cele trei schimburi şi producţia globală — 10G.G2 Ja sută; parafai în decembrie 1664 la Paris ciale. muri şi poduri au lost alocate fon­ xemplu, conMniirea unor magazine societăţi „M ica" nu se gîndeau do­
stabilim responsabilităţi concrete pe producţia marfă — 108,15 la sulă; Acordul a fose semnal din partea Au asistai Jean Loui.s Puns, am­ duri in valoare de 850.000 lei, iu comerciale, deschiderea unui centru rit la interesele lor. Puţin le păsa
maiştri. In cadrul schim burilor, pie­ productivitatea muncii — 103,83 la R.P. Romîne de Alexandru B irlă- basadorul Franţei la Bucureşti, pre­ 1664 1.100 OoO Ici, iar in 1665 de distribuire a produselor lactate, cum locuiesc m inerii sau clacă au
sele şi operaţiile ce trebuie execu­ sută; salariul mediu — 103.0G la sulă. cum şi persoanele oficiale (arc în­ 2.300.000 lei. Cu ajutorul acestor asigurarea de condiţii mai bune de c u ce ti‘ăi. De aceea, pc noi ne bu­
tate sînt îm părţite pe lo im a ţii de Faţă de 300.000 lei angajament ma­ deami. vicepreşedinte al Consiliului soţesc pe oaspete. fonduri şi prin munca patriotică a încălzire a scolii de 4 ani, construi­ cură realizările înfăptuite în re­
lucru. Periodic se analizează in şe­ jorat în cursul anului liceul, s-a de M in iştri, iar din partea Franţei cetăţenilor, antrenaţi de deputaţi, rea unei încăperi în staţia de au­ construcţia oraşului. S-au făcut
dinţe operative modul cum se rea­ realizat o economie suplimentară la de Valery Giscard d’Estaîng, m inis­ Cu prileju l semnării. Alexandru toate drum urile raionului llia au de­ tobuze şi altele. multe la noi in Brad. Nu mai este
lizează sarcinile de plan si se iau preţul de cost al producţiei de 775.223 trul finanţelor şi afacerilor econo­ Hîrlădcanu şi Valery Giscard d’Es- venit practicabile. Rezultate frum oa­ V ALBU nevoie să spunem cc anume, fiindcă
masuri alunei cind se constata ru- lei. iar în ce priveşte rebutul nc-am mice. laing au rostit scurte cuvîniărî. le ştim bine cu toţii. Dar. mai avem
m incri in urmă sau anumite defi­ încadrat in lim itele admise.' La solemnitate au luat parte Gogu multe de realizat şi dc aceea cerem
cienţe în desfăşurarea normală a La obţinerea acestor rezultate fru ­ Rădnlescu, vicepreşedinte al Consi­ (Agerpres) VOTAM PENTRU NOI ÎNFĂPTUIRI s p rijin u l v iito rilo r noştri deputaţi.
procesului de producţie. îndeplini­ moase şi rîsligniea pentru a doua Fată, eu cred că nr fi bine să se a-
rea planului şi a angajamentelor oară a titlu lu i dc secţie lruntaşă iri Sul? de cetăţeni, m uncitori din deputaţi pentru Marea Adunare Na­ sigure încălzire centrală si la şcoa­
este urm ărită pe bază de grai ic. Pro- in trecerea socialistă pe întreprinde­ întreprinderile si in stitu ţiile oraşu­ ţională şi cu tov. Laurenţiu Lucaci, la veche, asa cum este la cea nouă,
rcdînd astfel, am reuşit să asigurăm re. şi-a adus contribuţia întregul lui Brad au fost prezenţi la aduna­ şeful secţiei planificare a sfatului iar dacă se poate, să se studieze
desfăşurarea ritm ică a producţiei si colectiv al secţiei şi in mod deose­ Sesiune de referate ştiinţifice rea cetăţenească organizată simbătă popular regional, candidat în circum ­ posibilitatea lă rg irii spaţiului de
1 iv i arca la timp a pieselor către bit fo rjo rii loan Gros. Anghel Pă- după-amiazâ în sala cinematografu­ scripţia electorală nr. 12 pentru a- şcolarizare pentru că num ărul ele­
secţiile de prelucrare. In acelaşi trînoiu. Ioan Fi lip. Lconte Frăţilă. lui ,,7 Noiem brie". Au venit aici să legerea de deputaţi în Sfatul popu­ vilo r este din ce in ce mai marc...
tim p. maşinile şi sculele sînt mai La Institutul de cercetări hortiv iti- cultură a unor noi soluri şi hibrizi
Radu Benoni şi alţii, care atit în caracterizaţi prin producţii ridicate lai* regional. Si a lţi vo rb ito ri au făcut propu­
raţional folosite. ( ole a început luni sesiunea anuală de se întîlnească cu tov. M ii’on Belea, Cu acest prilej, alegătorii şi can­
1063. eit şi in 1664 au p rim ii insigna referate ştiinţifice. Tim p de trei zile şi de calitate, pi in rezistenţă la boli neri menite să ducă !a continua în­
Îm părţirea sarcinilor pe schimburi dc fruntaş ‘în întrecerea socialistă. şi dăunători. In pom icultură au fost fost activist al Frontului plugarilor, didaţii au vo rb it despre înfăptuirile flo rire a oraşului, la creşterea nive­
şi form aţii de lucru, asigurarea a- Demn de evidenţiat este şi apoi m l specialiştii institutului vor prezenta candidatul lor pentru alegerile de din anii regim ului democi at-popular, lului de viaţă al cetăţenilor.
sivlenţci tehnice şi controlul Înde­ adus de schimbul condus de mais­ rezultate ale a ctivită ţii lor ş tiin ţi­ prezentate realizările unor cercetări cxprimînclu-şi recunoştinţa fie rb in ­ In încheiere, tov. Laurenţiu
p lin iţii planului a tit cantitativ cit şi trul Mircca Ioncscu. fruntaş în în­ fice desfăşurate atit în laboratoarele p livin d metode noi în ameliorarea te faţă de partid, care i-a călăuzit Lucaci, candidat ele deputat pentru
calitativ', a făcut să crească i ăs- trecere atît in 1663 cit şi in 1664. In proprii cit şi în staţiunile experi­ soiurilor, de plantare si întreţinere pc drum ul creşterii nivelului lor de
punderea personală a fiecărui mun­ decursul acestor doi ani schimbul mentale. a viilor, precum şi cu privire la rea­ nai. material si cultural. Trecînd în circum scripţia electorala regională
citor. şef de echipă si maistru, a respectiv si-a realizat si depăşit lună Referatele in domeniul legumicul- lizările obţinute in viile şi livezile revistă transform ările înnoitoare nr. 12, după ce a trecut în revistă
condus la eliminarea completă a ră- de lună planul şi angajamentele, iar plantate pe terase. A lte comunicări u < i din patria noastră, vo rb ito rii au ac­ unele realizări din regiune şi raion,
m înerii sub normă a munc ito rilo r şi calitatea pieselor a fost întotdeauna tu rii prezentate în prima z; au scos s-au referit la tehnologia vinifica- centuat cu îndreptăţită m îndrie în­ a arătat că propunerile făcute vor
form a ţiilo r de lucru. In cadrul sec­ Ia înălţimea cerinţelor. M aistrul în evidenţă, între altele, realizările ţiei, la stabilirea unor soiuri valo­ făptuirile din oraşul lor. fi studiate cu răspundere .şi pe baza
ţiei noastre s-a extins la toate repe­ Mircca lonescu a dat dovadă de obţinute în îmbunătăţirea sortim en­ roase de trandafiri. $ Simbătă si duminică la S-a vorbit m ult despre noul oraş posibilităţilor, cu s p rijin u l larg ni
rele unde a fost posibil. forjarea multă perseverenţă în muncă, a şliut tului de legume prin introducerea în Geoagiu-Băi, s-a desfăşurat semi­ cetăţenilor din raion, se va trece la
prin m alriţare, iar p rin tr-o îngrijire să înlăture operativ greutăţile în- (Agerpres) narul raional cu di feciorii cămi­ a! m inerilor clin Brad cu cele peste realizarea lor.
corespunzătoare şi folosirea raţio­ tîmpinate. făcînd din schimbul său nelor culturale şi bibliotecarii 1.000 apartamente, cu magazine şi R. BUD IN
nală a m atriţelor, s-a reuşit să se un colectiv închegat, strins unit. comunali
execute cu aceeaşi garnitură un nu­ capabil să rezolve cu prom ptitudine In prim a zi, iu faţa activişti­
măr sporit dc piese faţă de cel pla­ sarcinile ce-i sînt încredinţate. lor culturali au fost prezentate:
nificat, obţinîndu-se importante eco­ titlu lu i de secţie fruntaşă în între­ MECANIZAPEA o inform are politică, o expune­ CANDIDAT! AI F.D.P.
Cîştigarca pentru a doua oară a
nomii la preţul de cost. re privind realizările regim ului
A tît în 1663 cil si în 16G4 sarcini­ cerea socialistă este o m îndrie pen­ dcinocrat-popular şi două refera­
le de producţie ce ne-au revenit tru colectivul nostru. un stim ulent te metodice. A mai fost organi­
s-au realizat lună de lună şi trimes- puternic în muncă. Dar acest titlu AGRICULTURII zată o seară dc experienţe ştiin ­
m i dc trim estru, iar planul anual a ne obltgâ la mai mult. Pentru anul ţifice.
fost îndeplinit înainte de termen. 1065. avem de îndeplinit sarcini mai Duminică, seminarul a conti­ ctnaltă preţuire.
Noi exec utăm o scrie de repere pen- mari. mobilizatoare. Întregul colec­ nuat separat: pentru directorii
*vt» masinile-unelle, maşinile de cu­ tiv. în frunte cu comuniştii, şi-a ma­ căminelor culturale şi pentru
sut si alte produse. Dacă acestea nu nifestat holăi irea de a nu precupeţi tractoare IN bibliotecari. Au fost expuse lec­ .M poţi vedea in miez de noapte,
ar fi realizate la tim p ar produce nici un efori pentru a îndeplini şi în ţii profesionale şi referate melo­ venind pe platform a oţelăi ici. fără — Daţi drum ul la încărcare.
Toţi dau ascultare hotar?) ii mais­
perturbări în desfăşurarea orore- acest an. în mod exemplar sa irin ilc REGIUNEA dice, prezentarea cărţii „Descope­ să fie. anunţat. Aşa după c hibzuiala trului. El n-a dat greş niciodată.
sului de producţie în secţiile dc uzi- de plan şi angajamentele luate. rirea fa m ilie i4', l ’e marginea ma­ lui. Ştie că cuptorul cinci trebuie să Ba. atunci cind a perforat vatra
nare. De aceea căutăm să ne orga­ Munca şi stradania ce se depune in terialelor s-au purtat discuţii. evacueze şi vrea să vadă cum arată la cuptorul trei. şi se punea proble­
nizăm munca < ît mai bine, să av em toate compartimentele secţiei. în­ NOASTRĂ â In a doua jum ătate a săp- vatra după a zecea şarjă de la re­
deplinirea sare in ilo r de plan pe luna ma aducerii unui specialist străin,
asigurate din tim p materialele, scu­ tăm inii trecute — respectiv dc paraţie. Controlează, dă sfaturi. Apoi
ianuarie a.c.. este o dovadă că între Tripşa care lipsea din localitate s-a
lele şi dispozitiv ele necesare, pen­ m iercuri şi pină duminică, inclu ­ se pregăteşte de plecare. Dar abia
vorba si lapta colectivului nostru înapoiat citeva zile şi n-a mai fost
tru a avea un decalaj corespunză­ este o deplina concordanţă si ca u r­ siv — au avut loc in satele re­ şi-a aşezat salopeta în dulap şi-n spa­ nevoie de nici un specialst. E drept
tor între noi si secţiile pe care le giuni 462 expuneri pc diferite te­ tele cuptorului opt se revarsă o lu ­
mare, planul de producţie si anga­ că trei zile şi trei nopţi n-a plecat
deservim. In acest scop am luat mă­ jamentele hi.nle in acest an vor fi me, dintre caic 205 au fost pre­ mină orbitoare. Priveşte zîmbind : de pe platform ă, dar oboseala nu l-a
suri (‘a munca In cuptoarele de in- zentate de intelectuali de la o- a ieşit şarja la opt. A îmbrăcat sa­
îndeplinite in cele mai bune con­ ajuns. Dorinţa de a-si face datoria,
ralziro, la ciocanele cu abur si pne­ raşe. Dc asemenea, au mai avut lopeta din nou şi în lr-o clipă e-n
diţii. era m ult mai mare. Poate atunci. în
umatice. la piese să se desfăşoare Ioc 214 spectacole artistice şi 274 spatele cuptorului, bucurîndu-se îm ­ acele ceasuri de încleştare cu do­
GHKOKGKE COJOCAHU
pe bază de grafic. In grafic sînt pre­ secretarul organizaţiei de bază alte manifestări cultm al-cducati- preună cu ceilalţi oţelari de o nouă goarea. sau în alte ceasuri de în­
văzute piesele şi operaţiile, maşina R.M.R. ve: simpozioane, seri literare, că­ şarjă bună. fruntare a focului, s-a născut în
pc caic se execută, tim pul de lucru, lătorii pe hartă, jurnale vorbi­ ...Intr-o după-amiazâ. merge cu so­ mintea sa ideea că metoda repara­
termenul dc execuţie al întregului HA DU PAUL te ele. ţia şi feciorul să vizioneze un film . ţiilo r la vatră ar putea fî schimbată.
lor de piese şi formaţia de lucru că­ şeful secţiei forjă O Duminică, la cooperativa a- Re drum priveşte de mai multe ori Apoi a aplicat-o cu îndrăzneală, si
reia i s-n încredinţat executarea lor. (din colectivul subredacţiei vo­ gricolă dc producţie din Zarand- spre cele opt coşuri care-si ridică de la o sută de ore cît dura repa­
U rm ărind ziliuc ca cîea ce s-a pla­ luntare de la U\ M. Cugir) Drad, tovarăşul inginer zootehnist cu îndrăzneală fruntea spre înalturi. raţia înainte, a redus-o la 10-11 ore.
Matei loan, conferenţiar la Insti­ R iin fiecare, citc un cuptor uriaş işi Cîte tone dc oţel cîştigat !
tutul agronomic din Timişoara, aruncă răsuflarea în văzduh. Nu demult, in sala mare a clu­
A p recierea hărniciei a prezentat în faţa ţăranilor co­ ...La m ijlocul .spectacolului, plasa­ bului „Siderurgistul". aplauzele în­
operatori o consultaţie pe tema: toarea de bilele anunţă : delungi, entuziasmul cu caic a fost
In anul trecut, colectivul secţiei M axim Om. . reglori. Ştefan C hiri- ,,în g rijire a anim alelor in perioa­ — Tovarăşul Tripşa, vâ aşteaptă prim ită propunerea ca Eroul M un­
maşini dc spalat rufe de la uzina „30 luţ. Partcnîe Suciu, strungari. N i- da de iarnă". La consultaţie au cineva... cii Socialiste, m aistrul oţelar Ştefan
Decembrie” Cugir. a obţinut rezul­ rolae Mihalţan şi V'utor Cocuţ, lă­ participat peste 130 cetăţeni (M A ­ Alară, un ortac din echipa lui Tripşa, să fie propus candidat de
tat? Inimoase. FI a produs peste pre­ cătuşi. RIN STAN — corespondent). M a ici. ii spune : deputat în alegerile de la 7 martie,
vederile planului 2.382 maşini de De la secţia fus dc tors pentru lin ­ O După cc s-au bucurai de suc­ — Tovarăşe maistru, şarja lui pentru M a ira Adunare Naţională în
spă’ l rute „Alba lu x 1'. In semn de guri mecanice an p rim it insigna de ces in satul Pelreni, elevii Şcolii a fiert la vatră. Ne e teamă circum scripţia Hunedoara — Vest.
apr- ‘ .re a aportului adus la obţi­ fruntaş in întrecerea socialistă un generale de 8 ani din Hăcia au să dăm drum ul la încărcare... Omuf au adeverit din nou încrederea fău­
nerea acestor rezultate şi a hărni­ număr de 38 muncitori. D intre aceş­ prezentat duminică in localitate a înţeles şi a plecat in grabă. ra rilo r inetaJii'lui in reprezentantul
ciei de care au dat dovadă, un nu­ tia am intim pe Iov. loan Roşu. loan ...Sub p rivirile sale, cirlig u l ele lor.
măr do -17 cir muncitori din secţie Şteliineseu. strungari. Nicolae Cociş, un frumos program artistic alcă­ control, este introdus din nou pe
au prim it insigna de fruntaş in in- loan Apolz.an. lăcătuşi si alţii. tuit din scenete, eînlece si jocuri. vatră. GH. NEGREA
trecerea socialistă pe 1664. Printre IQSIF CIBU Cei peste 300 dc spectatori au a-
cei rare au p rim it această distincţie ŞTEFAN KELEM EN pluudat cu căldură măiestria ti­
se număra iov. V ladim ir Ilrcorciuc, corespondenţi nerilor artiste amatori.
Cu privire la examenul
de maturitate din 1965 î»V,,"«Ti IN SCHIMBUL TREI LA C.S. HUNEDOARA
M inisterul învăţăm înlului preci­
zează că obiectele la (arc se va sn.s- In luna cate s-a încheiat, siderurqişlii hunedoreni au
‘ 'ne examenul de m aturitate in a- inseiis pe graficele de producţie noi şi importante succese In ju r de ora 1.30 sîntem la secţia era gata să preia schimbul, oamenii
rml 1%5, sint urm ătoarele: I furnale. Cei care stâpînesc cup­ clin echipa tui C. Corlaciu n-au pă­
in lupta pentru înfăptuirea sarcinilor de plan şl a angaja­ toarele înalte sînt la datorie Re răsit posturile.
SECŢIA REALĂ mentelor luale in întrecerea socialistă. Alături de Jurna­ platform a de descărcare. maistrul — Mai sint 5 minute pînă la ter­
lişti, oţclarl şi laminatori, colectivele celorlalte secţii şi-au loan Ilisei Ince o ultim ă verificare minarea schimbului. Vom elabora
Literatura pomină — scris si o- înzecit eforturile pentru îmbunătăţirea procesului dc produc­ a rinelor de scurgere şi oalelor de
ral. Matematică — scris şi oral, Fi­ ţie şi întărirea disciplinei socialiste a muncii. turnare. La posturile lor, m uncitorii noi şarja, conchise şeful echipei din
schimbul II
Şticarul
Constantin
zica — oral, Chimic — oral. Istoria In îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce stau în lata se mişcă tăcuţi si siguri. Cind totul Chirică a deschis „cale liberă" oţe­
Romîniei — oral, Moţiuni de mar- colectivelor de muncă ale C.S. Hunedoara o marc a fost pus la -.punct, maşina de per­ lului. In mai puţin de 10 minute
xism -lcninism — oral. importanţă o arc destăsurarea unei activităţi de producţie la forat deschide ştîcul. Rîul de fontă şarja a fost evacuata. Calitatea, cea
acelaşi nivel, pe toate schimburile Pentru a cunoaşte mai incandescentă se scurge şerpuind in prescrisă in programul de lucru:
SECŢIA U M ANISTĂ
îndeaproape telul cum este asigurată în secţiile combinatului oală. Este prim a descărcare. Rină O L. 38 B. In tim pul evacuării şar­
Literatura romină — scris si o- asistenţa tehnică corespunzătoare la fiecare loc de muncă, la ziuă, fu rn a liştii au mai efectuat jei, echipa din schimbul III a pi'egă-
ral. o limbă modernă (limba rusa. .cum se respectă disciplina în schimburile I! şi III, redacţia două descărcări, dînd peste planul tit maşinile pentru ajustarea cupto­
celor 8 ore mai m ult de 60 tone
engleză, franceză, germană) sau lim ­ ziarului nostru a întreprins un raid-anchelă. In raidul efec­ rului si încărcarea unei noi şarje.
fontă. Secretul ritm u lu i înalt de S-au cîştigat circa 10-15 minute. A-
ba latină, la alegere — scris si oral. tuai, am căutat să surprindem citeva aspecte mai semnifi­ producţie se explică prin cele 30 cestea, şi altele economisite în lupta
Istoria Romîniei — oral, N oţiuni de cative din activitatea combinatului. încărcări, menţinerea constantă a cu tim pul de către harnicii oţelari,
tem peraturii aerului insuflat în fu r­
m arxism -lcninism — oral, Chimie — sînt cuprinse în realizările din a-
nale şi respectarea strictă a reţelei cest an.
Continuitate de dozare. Re platform a oţelaiiei M artin TI,
oral sau fizică — oral, la alegere, şarjare, ea a fost remediată opera­
Biologie generală — oral. tiv. La intrarea in schimbul de noap­ Pină . dimineaţa, conform graficu­ schimbul de noapte îşi face pe de­
te. totul era normal. Silozurile şi
Candidaţii de la şcolile sau sec­ In Urna ianuarie, colectivul de buncărcle. pline de minereu. Re lun­ lui de livrare, oalele cu fontă au so­ plin datoria. In afară de cuptorul
mumă de la aglomera tonii II şi-a sit la tim p la oţelării. nr. 4 care se află în reparaţie cu­
ţiile cu lim bile de predare ale m i­ gimea celor peste 4.000 m l. de ban­
făcut pe deplin datoria. El a livrat Iureşul nestăvilit al muncii ne-a rentă. la celelalte cuptoare, eclii-
norită ţilo r naţionale, atît cei de la fu rn a liştilor mai m ult cu 300 tone dă transportoare. aglomeratul se intîm pinat si in hala de turnare si ■pele conduse de com uniştii A lcxan-
secţia umanistă, cît si cei de la sec­ aglomerat autofondant de bună ca­ scurgea continuu spre furnale. La pe platform a de încărcare a cuptoa­ rcliu Ciocan, Mic BJeotu si ceilalţi o-
pontai, m aiştrii consemnaseră pre­
ţia leală, vor da examen şi la lim ­ litate. Zilele acestea harnicii munci­ zent tot efectivul. Nici un înlîrziat. relor de la oţelăria M artin H. La ora ’ţelari, pregătesc elaborarea unor noi
tori de aici continuă şirul realiză­ 22.53. echipa de oţelari condusă de şarje de o ţ* .
ba şi literatura maternă — scris şi rilor. In noaplea de 3 spre 4 fe­ înainte de plecare, un scurt dia­ Constantin Cori aci u din schimbul
log cu şeful de schimb. Trenurile de turnare au plecat la
oral. bruarie. schimbul nr. 2 a predat din II. a p rim it rezultatul analizei de tim p spre blum ing cu materia p ri-
Programele după care vor fi e- mers ştafeta schimbului nr. 3 con­ — Cc greutăţi întîmpinaţi laborator.
fn schimbul ele noaple ? — Şarja nr. 88.265 de la cuptorul S. CERBU
xam inaţi candidaţii, la toate aceste dus de maistrul Viorel Brezovan. — Dacă toţi m uncitorii sînt pre­ nr. 2 poate fi elaborată, a anunţat S. TRUŢA
obiecte, vor fi publicate în Gazeta Deşi în schim burile de zi a sur­ zenţi şi îşi fac datoria conştiincios maistrul Toma Safta.
Invâţăm lntului, venit o defecţiune la o maşină de treaba merge bine. Deşi echipa lui Alexandru Stoica (Continuare in pog a S-a) Ştefan Tripşa la locul de muncă