Page 27 - 1965-02

fir; 3145 Drumul socialismului Pag, 3

I N D U S T R I A

E X T R A C T I V A

A R E G I U H I I

Industria extractivă a existat pe cuprinsul regiunii Hunedoara din eele mai
vechi tim puri. Niciodată însă n-a cunoscut o asemenea dezvoltare şi în flo rire ca in
anii regim ului dcmocrat-popular. In trecut munca m inerilor era considerată cea
mai grea şi mai um ilitoare. In subteran îi păştea la tot pasul pericolul accidentă­
rilo r mortale şi al îm bolnăvirii profesionale, iar la suprafaţă ororile unei vieţi c7 n ite JU & n d a x itii& fo
mizere, plină de g riji pentru asigurarea m inim ului de existentă de pe o zi pe alta
şi a unui adăpost intr-o locuinţă insalubră.
După înlăturarea de la putere a claselor exploatatoare munca şi viata celor
ce scormonesc adincurilc au devenit de ncrccunoseul. Prin g rija partidului şi statu­
lui nostru in fiecare an s-au cheltuit sute de milioane pentru dezvoltarea şi moder­ (§53-1964
nizarea m inelor existente, pentru deschiderea de noi mine. Astăzi, mine închise de
capitalişti ca „ncrcntabile" cum suit cele de la Vulcan, Jicţ şî D îlja au devenit %#(f
exploatări moderne, de unde se trim it la suprafaţă, zilnic, m ii de tone de căr­
bune In subteran pătrund in fiecare an m ii de maşini şi utilaje, care reduc efor­
tul fizic al oamenilor, lăcîndu le munca tot m iii spornică şi mai plăcută. Sume din m i f f i u m a N m iL m m
ce in ce mai im portante se cheltuiesc şi pentru asigurarea proiecţiei muncii.
A fi m iner este astăzi o mîndric. Munca celor ce scormonesc adincurilc.
considerată în trecut cea mai grea şi um ilitoare este preţuită acum de toţi oame­
nii muncii din patria noastră.
SUMA U f
B.irtbn Dîonmc
este unul din m i­ Roade le întrecerii PU $W
nerii şefi dc briga­
dă de a cărui nu­
me este strîns lega­
tă obţinerea unei E B InLu-unn clin zilele ce au u r­ front lung", „2 cîm puri pc schimb
viteze de avansare mat după cel de-al H l-lea Congres din fiecare aripă din abataj came­
record la construi­ al P.M.H, Luind cuvintul cu ocazia ră" ş.a.nvd. M ulte dintre ele au gă­ G(00.000 LEI
rea puţului dc ex­ unei adunări festive ce a avut loc sit răsunet în abatajele m inelor din
tracţie dc la mina la Petroşani, şeful unei brigăzi de Teliuc. G lielar, Barza, Zlalna, Deva
Dîlja, în curs de .mineri din Valea Jiului a spus p rin­ şi în toate celelalte mine. Îm b ră ţi­
redeschidere. tre altele : şate şi extinse, ele nu condus la re
zuliaie din cele mai bune, au Tăcut
■— Congresul al IlI-le a al p arti­
dului a pus în faţa oamenilor mun­ să crească productivitatea muncii,
IN GRAIUL CIFRELOR cii din patria noastră sarcini de mare să salte săgeţile indicatoare pe gra­
ficele întrecerii. La Teliuc s-a năs­
răspundere. Noi, m inerii, vom lupta
cut iniţiativa „N ici un vagonet de
cu hotărire pentru a fi in primele
rînduri la înfăptuirea lor. minereu rebulat". Preluată dc că­ O R A Ş E ALE
♦ Creşterea gradului de meca­ tări miniere, Tclinc ş? G lielar, s a M IN E R I L O R
Aceste eîlevn cuvinte erau ecoul tre m inerii din Valea Jiului, (le la
nizare, aplicarea metodelor noi dc extras de 12 ori mai m ult mine­ celelalte exploatări dc m inereuri
muncă şi a in iţia tive lo r valoroase, reu dc fier deci! in anul 1038, ceea bătăliei ce începuse în aclineiiri. La
dezvoltarea m inelor existente, re­ rc reprezintă dc 0 ori producţia îndemnul com uniştilor, colectivele feroase şi neferoase, ca a condus la
deschiderea m inelor părăsite de de minereu ficros a întregii ltom i- tle m uncitori, ingineri şi tehnicieni îm bunătăţirea sim ţitoare a calită ţii
capitalişti şi deschiderea dc min_* nii buighc/o-iiuişicrcşti in anul res­ din minele Văii Jiului, din G lielar producţiei în industria extractivă a In acolada m are şi t-eşnic descri­ fn ţării este reprezentată printr-un artistice atît de num eroase atestă
noi au făcut ca producţia şi pro­ pect iv. şi Teliuc. din Gui ibarza, Deva şi regiunii. să de Jiu. oraşele minerilor se în­ imens punct luminos, fiindcă de aici, că oam enii muncii dc azi tră­
ducţia itatca muncii la exploatările <• O m ărturie a dezvoltării şi toate celelalte exploatări ale regiu­ D intre cei care au dat viaţă n- scriu pe st ratele ascunse de căr­ strunită pc cabluri susţinute, por­ iesc o utnţu dem n ă , că au aspiraţii,
miniere din cadrul regiunii Hune­ modernizării cxpln olarilor m inie­ ccstei in iţia tive valoroase, înscriind bune ca un uriaş evantai : Uricani, neşte in arterele energetice ale ţării preocupări cotidiene din cele m ai
doara să crească an dc an. In anul re din cadrul C.C.V.J în anii regi­ nii au continuat să desfăşoare o in- prin aplicarea ei succese din cele Lupeni. Paroşcni, Vulcan, Petroşani. n forţă de mii de cai putere: en er­ frumoase.
Pelrila, Lunea... Sini oraşe cu o
10G4, ele au ajuns să extragă peste mului dcmocrat-popular o consti­ treceix? socialistă plină de însufle­ mai frumoase, se numără m inerii înfăţişare nonă O plim bare, fie ea gia electrică Ca să fie mai sugestiv Autobuzul ce duce spre Uricani
52 la sută din întreaga producţie de tuie creşterea producţiei de căr­ ţire. Se studiau şi aplicau metode Aurel Cristea de la Aninon.sa, Sabin cit de scurtă, descoperă ochiului rodul muncii oam enilor din această c înţesat dc lume. In el m ai multe
cărbune brut a ţării. bune brut in anul 10G5 de aproape noi d_» muncă, iniţiative valoroase. Chioancă şi Andrei Nngy de la Lu- noile privelişti ale Văii Jiului. cetate a luminii, e suficient doar să gospodine, aflate cn diverse treburi
<> Iu ansamblul economiei na­ 3 ori fală de cea a anului 1038 Tehnica avansată îşi făcea drum iot amintim că aici s-a produs in anul prin Lupeni. Un bun prilej de con ­
1964 o cantitate dc energie electrică
ţionale, exploatările miniere Tc- O rc n lrii ea fiii m inerilor să mai larg in abataje, fn dorinţa de peni, Ştefan Las Io de la Petri Iii. Ni- Un scurt popas în Petroşani. Dc dc 1.3 ori mai m are declt cea pro­ versaţii, o bună ocazie de a afla ci-
colac Slur/.a de la Barza şi m ulţi
liuc şi G lielar participă eu G5,G poală învăţa, statut nostru a in ­ nude să începi a privi oraşul? Din dusă in toată Rominia burghezo-m o­ fera vorbe despre noua aşezare m i­
la sută din producţia dc mine­ vestit sume mari de hani in con­ a da patriei cărbune cît mai m ult a lţii. De numele lor sint strîns lega­ cartierul dc lingă spital, din cartie­ şierească a anului 1918.
reuri de fier. struirea dc noi localuri dc şcoală şi mai bun, m inerii Văii Jiului au te sulele de mii de tone de căi bu­ rul Carpafi sau din cel construit pe nieră a cărei construcţie a fost în­
O O dovadă a atenţiei ce o acor­ in localităţile m inicic. Numai in aplicat in iţia tive cum sini cea p li­ ne date peste plan la exploatările vechiul aeroport? Deopotrivă, prive­ Un von popas: Lupeni — oraşul cepută abia iu anul 1932. Una din
dă partidul şi statul nostru dezvol­ localităţile dc pe cuprinsul raio­ vind preluarea brigăzilor rămase în miniere din Valea Jiului in prim ii liştea este la fel de fam iliară Ori- ru cea mai m arc exploatare minieră gospodine nc-a spus:
tării extracţiei dc minereu iu re­ nului Urad au fost construite in cit ai încerca să fii de preferenţial din Valea Jiului. Noul Ic intimpină
urmă de către şefii brigăzilor fru n ­ la tot pasul. Prima im presie fa v o ­ — Locuiesc de vreo 10 ani in
giunea Hunedoara este şi faptul că u ltim ii cinei ani 18 şcoli dc -t—8 patru ani ai şcscnnlului si zecile dc n-ai reuşi, pentru că faţad ele colo­ rabilă o fac (ot blocurile de locuinţe Uricani. Cind om venit aici erau
in anul 10G4 la cele două exploa­ ani, cu 66 săli dc clasă. taşe, „3 lî.şii la două zile44 şi mai m ii de lone de minereu feros şi ne- rate te fac să sesizezi dc departe
apoi „2 fişii pe zi in abatajele cu feros. Munca lor entuziastă, aplic-a- ansam blurile de blocuri, pentru că construite in cartierele Viscoza I, construite abia cilova blocuri. Soţul
IL llraio I. II. In total 2.691 de a-
rea cu curaj a in iţia tive lo r valoroa­ culoarea pastelată le corectează a- partamente. Intr-un minunat com­ s-a angajat la mina nou deschisă
se si metodele avansate dc lu tru , nnmite efecte, le scoale în evidenţă plex urbanistic a fost am plasată şi Cum să vă spun, copiii nc-au crescut
au (a rezultat depăşirea planului unele detalii sau volume, m odelînd noua sală dc cinema — una din cele o dotă cil' oraşul. Cu mulţi ani in
reliefurile, sugcrînd impresii de pro­
producţiei globale şi a productivită­ mai m odern e şi con fortabile săli urmă, de la oam enii din partea lo­
funzime, de întindere. Ochiului nu-i de acest gen din regiune. cului. am aflat că oraşul nostru era
ţii m unţii in fiecare an cu procente
însemnate. L-a C.C.V.J., productivi­ poate scăpa cu uşurinţă salba celor Pentru ca imaginea să fie cit de uumit cătunul Urlic, pare-se după
tatea muncii a crescut- c u 7,2 şi res­ 1.194 apartam ente ridicate in cel cit com pletă se cer adăugate: gru­ num ele unui ţăran din partea tocu­
pul şcolar profesional minier, de
pectiv G.;> la-sută în ultim ii 2 ani, mai populat oraş minier. ? unde anual sc dedică producţiei sute lui. Oraşul nostru de astăzi c fru ­
iîW* la 'u n ită ţile T M Deva sî E.M. Vulcan. Oraşul a crescut - sub . ochii, mos, are 940 apartam ente, magazine
miraţi ai localnicilor. Acolo nude de tineri pricepuţi, clubul, ai cărui
Barza s-a ii extras peste plan can­ bine aprovizionate, farm acie, clu b..
odinioară nn era nimic, azi există activişti s-au făcut de mult cunos­
tităţi însemnate de minereuri. zeci dc blocuri care însumează 2327 cuţi in ţară. mai cu seam ă datorită Avem lot ce ne trebuie.
Urm ărind agenda întrecerii socia­ apartam ente. Pc harta oraşului au lucrărilor dc pictură, multiplele sp a­ Cuvintele fem eii din autobuz au
liste desfăşurată dc m inerii din re­ apărut şi două şcoli medii noi, poli­ prins contur mai puternic iu mintea
giunea Hunedoara in u ltim ii ani îţi clinici, spatii com erciale bogate, fru ­ tii com erciale luminoase, m oderne noastră o dată cu sosirea in Uricani.
şi altele Preocupările muzicale ale
formez.' o imagine cit se poate de m oase Perspectiva, pentru că se Totul este aievea, iar oam enii sint
bogată in fapte şi realizări, imagi­ poale vorbi de ea, este şi mai lu­ locuitorilor Lupeniului de azi (e- mulţumiţi de confortul care ti s-a
nea unei munci entuziaste. în care minată. Aici se vor construi în anul xistă orchestră semisimfonică), cele ojerit, de condiţiile noi de viaţă.
m iile de mineri, ingineri şî tehni­ 1965 alte 424 apartam ente artistice de dom eniul linogravurii şi
cieni, conduşi de organizaţiile de fotografiei, cercii/ literar, form aţiile
Cum arăta înainte Paroşcniul? A. OAMGA
partid, păşesc cu hotărire în primele Aici existau doar c ileta căsuţe ţi­
rînduri ale fă u rito rilo r vieţii noi, nute intr-un deplin anonimat. Cum
Aspect din cartierul nou de locuinţe din oraşul brad. fericite, în patria noastră. arată azi această localitate? Pe har-
Munca a devenit mai După ieşirea din sut şpectacole ale echipelor artistice
profesioniste. Pentru m inerii din ra­

a 9 9 ionul Brad s-au construit 6 cine­
matografe în localităţile Brad, Gura-
uşoară, mai spornică Azi e ceva firesc ca la ieşirea clin Valea liului au fost construite clu ­ barza, Băiţa-Crăciuneşti, Ţebea, Va-
şui sâ auzi discuţii dc felul acesta: buri m uncitoreşti cu o capacitate ţa, Baia de Criş şi 7 cămine cultu­
rale în Zdrapţî, Luncouil de Jos,
Cine a avut ocazia s<i stea de vor­ ze în carieră şi numeroase alte u ti­ — Unde mergi după-masă l dc pesle 2.100 de locuri în locali- G m elul de Sus, Băiţa-Crăciuneşti,
ba cu vreunul din m inerii pensio­ laje de mare productivitate. In pe­ — La club Dar tu l lâlile Petroşani, Lupeni, Pelrila, Lo- Mesteacăn. M ihaileni şi Bucureşci.
nari ce stau adesea la taifas pe rioada anilor 1959— 1934, numai u- — A$ vrea sâ văd noul liim . nea şi Uricani. Numărul cinem ato­ In toate com unele şi satele raionu­
t ilo-o bancă din parcul din Lupeiii, nilăţile T rustului aurului Brad clin — Mergi dum inică in excursie?... grafelor a crescut în u ltim ii ani cu
sau Petroşani, a putut alia multe regiunea noastră au lost înzestrate Ele nu mai impresionează, lac încă trei, avînd în loial o capacita­ lui au luat fiinţă biblioteci Nu de
lucruri despre Valea plîngerii. de­ t u 15 locomotive de mină, 4.000 v:i- parte dm dom eniul vieţii co tid ie ­ te de 1.300 locuri In oraşul Petro­ m ult, la Gurabarza, a fosl dat în
num ire sub care era cunoscută în goneţi, 3.000 perforatoare pneumati­ ne a fiecărui om al m uncii, fie el şani a luat fiinţă un teatru de stal folosinţă unul dm lre cele mai fru­
trecut Valea Jiului. Mum a grea şi ce si multe altele. Numai în perioada anilor l% 0- moase cluburi din regiune.
istovitoare, in condiţii inumane, lă- Paralel cu creşterea gradului dc miner, tehnician sau inginer. Prin 1964', s-au investit pentru construc­ In cadrul cluburilor şi căm inelor
rea ca tonele dc cai bune ce ieşeau mecanizare a exploatărilor miniere grija partidului, în fiecare localita­ culturale din localităţile m iniere sint
zilnic la suprafaţă să fie însoţite de a crescut si fondul de cheltuieli pen­ te minieră din regiunea noastră ţii social-cullurale în oraşul regional organizate adesea seri literare, con­
multe jertfe. Asemănătoare era sî tru proiecţia muriri* si socialc u l­ s-au creat condiţiile cele mai bune Petroşani, peste 370000000 lei.
luaţia şi în minele din masivul Po­ turale. La exploatările miniere apar­ ca după o zi de muncă, m inerii M inerii din Poiana Rusca şi M un­ ferinţe, vizionări de spectacole, sau
iana Muscă şi M u n ţii Apuseni. Peste ţinătoare T rustului aurului Brad, să-şi poată petrece tim pul în mod ţii Apuseni duc acum o viaţă dem ­ programe de televiziune, aşa incit
tot, omul nu ora considerat mai s-au investit în acest scop in in ti­ plăcui, vizionînd un film sau un nă. La clubul muncitoresc din Glie* m inerii au posibilitatea să-şi petrea­
m ult (Ierăt o unealtă vorbitoare ; mii doi ani peste 74.000 000 lei S-au spectacol, cilm d o carte, în tovă­ Iar, construit cu cîţiva ani în urmă, că .tim pul liber în mod plăcut şi
muncea din greu cîte 14—1G ore pc construit noi instalaţii de aeraj, s-a răşia prietenilor la club, sau în se pot viziona film e şi programe ale instructiv.
zi cu trocul, sapa şi lopata, fără a-si procurat echipament de protecţie, excursie. Numai pentru m inerii dm Fişele şî regîslrele bibliotecilor
putea cîsiigu măcar cele necesare maşini si utilaje m cniie să asigure artiştilor amatori din localitate, sau din şalele şi oraşele în care locu­
existenţei. securi;.dea m um ii. Iar pentru ca
iesc m inerii dovedesc că pe zi ce
Adevărata lumină în abataje au m inerii să poală deveni adevăraţi Irece creşte numărul iu b ito rilo r de
adus-o zorii lui August 1944. In stiipîiii ai tehnicii avansate, carc-şi lileratură şi artă De la un an la al­
anii puterii populare munca si via­ lace drum tot mai larg in abataje, VOLUMUL CHELTUIELILOR
ţa m inerilor au trecut p lin trans­ pe lingă exploatări funcţionează ini creşte şi numărul m inerilor, ti­
form ări radicale. Locul muncii fiz i­ cursuri de calificare şi ridicarea ca­ neri şi vîrstnici, care activează în
ce, istovitoare, al lopeţii, trocului .şi lific ă rii. M inerii care dovedesc cadrul cercurilor de arta plastică,
lirnăcopului, au început a-l lua trans­ aptitudine, dragoste faţă dc me­ SOCIAL CULTURALE LA muzica şî în form aţiile artistice
portoarele mecanice, maşinile de în­ se rii aleasă, au posibilitatea să de amatori din cadrul cluburilor.
cărcat şi diferite alte utilaje La de­ urmeze şcoli de m aiştri şi institute Toate acestea mărturisesc fără
pila rea rocilor au început a sg fo­
losi pc scară largă ciocanele pneu­ de învăţăm înt superior. Exemple de putinţa de tăgadă că astăzi m ine­
acest Ici pot li iiiiiln iie la fiecare
matice, perforatoarele, combinele şi rii din regiunea Hunedoara m un­
maşinile de liavat. Vagonetcle cu exploatare. Ele au devenii astăzi lu­ cesc şi trăiesc în chip nou Aspect dc la puţul principal dc la mina T.upcnI.
cărbuni şi minereu nu început a fi cruri fireşti, obişnuite.
trase de locomotive Diesel si elec­ îm bunătăţirea condiţiilo r de num­
trice. Astăzi, la minele din Valea ea, creşterea producţiei si produc­
Jiu lu i depila rea si transportul i Ai - tiv ită ţii nim icii sînt însoţite de o M inele sie înşine
bunclui din abataje şi piuă la su­ creştere sim ţitoare a cîstiguhii me­
prafaţă se execută complet mecani­ diu. La minele C.C.V.J. de pildă,
zat, se extinde cm paşi vorliginnşi în u ltim ii 4 ani, salariul mediu a Tehnica nouă pătrunde azi cu ce stîlpi hidraulici, ferom atici, la Barza se vor folosi pentru p ri­
susţinerea metalică în abataje şi ga­ crescut cu peste 20 la sută. M inerii paşi repezi în exploatările m in ie ­ Lonea şi Aninoasa. In abatajele ma dată scocuri oscilante pen
lerii. Numai în anul trecut s-au în­ primesc astăzi concedii plătite, pe re. Munca oam enilor devine pe v.\ T. M. Deva, la Teliuc şi G lielar în ­ tru transportul m inereului în a-
cărcat mecanic peste 05 000 m c. in i- care şi le pot petrece în staţiuni de ce trece mai uşoară şi mai spor­ deosebi, se vor aplica pe scară batajele frontale ş.a.m.d. La toate»
tcrial excavat în galerii, s-au susţi­ odihnă la munte, sau la mare, unde nică. Cum vor arăta minele de largă m elode de exploatare de exploatările m iniere se vor in tro ­
nut cu arm ături metalire nnî mult se bucură de asistenţă medicală gra­ mîine? O scurtă privire în cîleva mare productivitate. Va creşle sim ­ duce noi instalaţii de aeraj
de G2 000 m l. de galerie, iar din planuri tehnice ale anului care a ţito r numărul abatajelor în care perforare umedă, ilum inat, vor
tuită, uncie iui le lipseşte nim ic clin
abataje cu susţinere moderna s-au început ne poate ajuta să găsim încărcarea şi transportul m inereu­ creşle clie llu îclile pentru echipa­
extras peste 1.310.000 tone cărbune. cele necesare unui trai confortabil. răspunsul. In minele Văii Jiului se lui se efectuează com plet meca­ m ent de protecţia m uncii.
La minele C.C.V.J. funcţionează in­ Cine păşeşte astăzi intr-o mină, vor extinde pe scară largă aba­ nizat Exploatările respective vor
stalaţii de extracţie construite după fie din Valea Jiului, lîe (lin masivul tajele cu front lung. în cafe la tă­ fi dotate cu noi screpere, maşini Ţoale acestea ne dau ce rtitu di­
u ltim ul cuvînt al tehnicii avansate Poiana Muscă, sau din M unţii Apu­ ierea şi încărcarea cărbunelui nu de încărcat şi transportat minereu nea că m inele viito ru lu i apropiat
Pentru a ne forma o imagine as u ­ seni. înlîlneşte noul concretizat se mai foloseşte munca fizică, iar şi d ife iile alle utilaje. M etodele vor deveni adevărate uzine. Ase­
pra creşterii gradului de mecanizare iu munca şi voioşia oamenilor, în susţinerea lucrărilor se execută cu de mare productivitate se vor ex­ mănător m u ncito rilo r din fabrici,
în u ltim ii ani la minele din Valea maşinile si utilajele din ce în ce m inerii vor struni maşini şi u tila ­
J iu lu i e suficient să arătam că nu­ mai perfecţionate pe care le m inu- ajutorul arm ăturilor metalice, m o­ perimenta şi aplica în lot mai je, care vor înlocui com plet munca
mai in perioada 195!)— 19G4 s-au in­ ic.sc cu iscusinţă, in metodele de lu ­ deme. La m inele Vulcan şr Lupeni mare măsură la exploatările din fizică In final, lucrul în mină va
vestit in atest scop peste 540.000 000 vor fi introduse în cursul acestui cadrul Trustului aurului Brad Aici, deveni tot mai plăcut şi maî pro-
lei. cru şî iniţiativele valoroase pe care an încă 3 com bine şi un plug de la săparea galeriilor, se va extin­ ducliv. Paialcl, va spori cîşhgul
Astăzi, la exploatările miniere Te- le aplică, pe graficele întrecerii so­ PREVĂZUT m inerilor, iar situaţiile statistice
liuc şi G lielar funcţionează aproa­ cialiste ale căror săgeţi, mereu as­ cărbune. La Lupeni, Pelrila şi V u l­ de folosiiea m aşinilor de încărcat vor putea înregistra creşteri verti­
pe 700 perforatoare pneumatice, 35 cendente, exprimă pe deplin cinsti­ can vor apare instalaţii de injec­ şi bandajarea cu prefabrica­ ginoase la producţia şi p ro d u cti­
locomotive electrice şi Diessel. 23 rea ce o aduc m inerii partidului tare a apei în strat. Se vor introdu­ te din beton armat La E M. vitatea m uncii.
sorepere, autobasculante, 6 fore­ pentru grija ce le-o poartă.