Page 29 - 1965-02

PRO LETA RI DIN TOATF,i ŢĂRILE. V \ l^ z ^ A I

CANDIDAŢI Al F.D.P ©
«ii saaâssăâ IN MIJLOCUL ALEGATORILOR

Luca, ne străduim
să
răspundem
Cu gîndul spre viilor
g rijii ce ne-o
poartă
prin fapte
partidul şi guvernul nostru. La lo­
cul de muncă noi luptăm pentru
!n sală s-au adunat vreo trei sute muncii un bogat sortim ent de mar- depăşirea planului. In munca noa­
de oameni. Sint mineri de la E. M. fu ri alim entare si industriale, ran.s- stră am prim i un im portant sp rijin
Bar/a, munci lori la uzina de prepa­ portul m uncitorilor la locul de m un­ dacă drum ul de acces din Gurabarza
rare, de ia uzina electrică si atelie­ că se face cu peste 40 de autobuze. pînă la Barza s-ar lărgi, în asa fel
rele centrale din Gurabarza. Au ve­ Acestea sint doar citeva din rea­ incit autobuzele (are transportă m i­
n it aici să discute cu candidaţii lizările infăptuite aici. nerii. să ajungă piuă la gura de ex­
F.D.P. pentru alegerile de deputaţi Ceea ce a preocupat îndeosebi pe ploatare în felul acesta s-ar riş ti-
în M.A.N. şi sfaturile populare, oameni participanţii la în tiln irca cu candi­ ga timp, care anim se pierde fără
binecunoscuţi lor. Tov. A urel Lăpuş- daţii an fost problemele de viilo r, rost. La această lucrare m ulţi m i­
( ă. directorul E M. Borza este candi­ acţiunile ce trebuie întreprinse pen­ neri vor participa prin muncă pa­
dat în circum scripţia electorală nr. 8 tru a da cenţi ului muncitoresc Gnra- triotică.
pentru alegerile de Nepătaţi in barza un aspect cit mai frumos, mai — Nu de mult, la Gurabarza s-a
M.A.N., Comei Stoica vicepreşedinte gospodăresc. dat in folosinţă un frumos club
al com itetului executiv al sfatului — Ne bucură faplul că la Gura­ muncitoresc. Dar aici este necesar
popular, e candidat al F.D.P. pen­ barza noul isi face tot mai m ult să se organizeze activităţi cît mai
tru circum scripţia electorală regio­ prezenţa. S-avi făcut multe lucruri variate, spunea tov. Ioan Negrea,
nală nr. 17 iar Joan Manaţe, secre­ bune. spuneau tov. ing. Vioret C iun­ strungar la atelierele centrale. N -ar
tar al C om itetului raional Brad al tii şi Paraschiva Coslinaş. Dar. a- fi rău să se deschidă pentru copiii
P.M.R. si Cornel Arsin, directorul cum cind împreună cu candidaţii noştri certuri de muzică, balet. ele.
T rustului A u ru lui Brad. sint candi­ F.D.P, propuşi s-au în tiln it pentru In atenţia celor care au participat
daţi ai F.D.P. pentru sfatul popular a se sfătui asupra acţiunilor de v ii­ la această in tiln ire au stat si alte
raional. Si firesc, discuţiile s-au in: tor. oamenii au venit cu o serie de probleme. Astfel, s-a arătat că este
lirip a t repede. Fiecare din cei care propuneri. Cei doi tovarăşi am intiţi necesar ca în v iito r să se amenajeze
au luat cuvintul au arătat cu ju sti­ au propus ca pentru v iito r în atenţia zone şi spaţii verzi, să se deschidă
ficată m indrie tot ceea ce s-a făcut organelor locale să stea problema un nou centru de pîine. să fie lă r­
tn anii regim ului de democraţie execulării încălzirii centrale In blo­ gită piaţa de legume, să se adîn-
populară în centrul muncitoresc Gu- curile din Gurabarza. Deşi s-au des­ ( cască albia n'ului Crîş. să fie lă r­
rabaiv.fl. Datorită fo n durilo r investi­ chis o serie de noi unităţi comer­ git spaţiul la S.M.S. si altele. Fie­
te in fiecare an — fonduri folosite ciale totuşi este necesar să se ex­ care vorbitor a subliniat faptul că
pentru deschideri de noi orizonturi, tindă reţeaua cu o cofetărie şi un cetăţenii sint hotăriţi să sprijine
pentru înzestrarea tehnică ete. — restaurant. Sint probleme care tre­ înfăptuirea acestor propuneri prin
si a co n d iţiilo r de muncă create, buie să fie studiate de organizaţiile acţiuni de muncă patriotică.
producţia a crescut la E.M. Barza comerciale.
în 106*1. faţă de 1938. de aproape 6 — Ca mineri, .spunea tov. Joun V. W tAŞOVEAN'U
ori. Creşteri im portante a înregistrat
si producţia la celelalte unităţi in ­
dustriale din Gurabarza. Producţia La sfat despre probleme gospodăreşti
de energie electrică, spre exemplu,
a crescut de aproape J ori. Sala căm inului cultural din Ighiu, Despre toate ateste înfă p tu iri au
Dar şi dincolo de poarta uzinelor, raionul Alba. a devenit n ci ncâ pa­ vorbit un mare număr de p a rtici­
a exploatării miniere, noul îsi lace panţi la in tiln ire , subliniind totoda­
sim ţită prezenţa peste tot. Numai loare. Sute dc m em bri ai coope­ tă că rezultatele frumoase obţinute
in u ltim ii patru ani Io Brad si Cn- rativelor agricole de producţie din
rabarza s-au dat in folosinţă peste satele Ighiu şi Bucerdea Vinoasă au sint o temelie trainică pentru m un­
ca de viitor.
1.600 apartamente. S-a extins m ult venit să se întilnească cu candidaţii
I fl 'atograiia (le sus, jotoreporterul nostru a surprins pe maistrul lim plar Victor Timiş, de ta ate­ reţeaua comercială. Cele 14 unităţi lor de deputaţi in alegerile dc la — Avem sate frumoase şi boga­
lierul de m odelârie al Uzinei „Victoria" din Colan, explicind m uncitorilor i'ozohoş Francisc şi Cornel comerciale construite la Brad si Gu­ 7 martie. Prezenţa entuziastă a ce­ te. cu oameni harnici si întreprinză­
Curtean, tehnologia execuţiei unui nou m odel necesar la reparaţia capitală a jurnalului nr. J. rabarza pun la dispoziţia oamenilor tăţenilor la această îu iiln lrc a fost tori — spunea tov, laeob M untcam i,
firească. Candidaţii sint cunoştinţe preşedintele cooperativei agricole de
vechi. Mecanicul de locomotivă lu- producţie din Ighiu. Răspund cu »n-
liu Konrad G.vulai, candidat de de­ .sulleţire la chemările sfatului popu­
lar comunal si ascultă de îndem nul
putat in circum scripţia electorală
L U C R Ă R I A C T U A L E nr. 15 Teius, pentru M.A.N., a fost deputaţilor. Sînt însă unele proble­
iui o dala in m ijlocul alegătorilor din
rezolvare este
me pentru a căror
aceste sate. In cursul celor patru ani necesar să fim s p rijin iţi. Cunoaştem
ai actualei legislaturi, lu lin Konrad situaţia drum urilor. Ele trebuie în­
ÎN A G R I C U L T U R Ă s a in lîln it dc mai multe ori cu mem­ treţinute Noi ne angajăm să m obi­
b rii cooperatori din satele respecti­
lizăm cetăţenii la muncă patriotică.
ve şi au discuiat diferite probleme Trebuie să fim însă s p rijin iţi cu
gospodăreşti. C it despic Nicolae Fe- mijloace pentru transportul balastu­
lui.
Fertilizarea terenului terenului s-au evidenţiat tov. Ten­ neşer, preşedintele cooperativei a- Şi a lţi participanţi la in tiln ire au
gricole dc producţie din Bucerdea
ia n Marcu. Aron Alba, loachim M i­
ca, Gaspar Popa, Ion Frcnţiu, Avei Vinoasă, candidatul lor pentru Sfa­ făcut propuneri valoroase. Tovară­
M em brii cooperativei agricole de Orşa şi a lţii. Rezultate bune in a- tul popular al regiunii Hunedoara, şul Florean Med rea a propus să se
producţie din llia , ne-a relatai in ­ ceastâ acţiune, ne-a relatat tov. cetăţenii din comuna Ighiu au nu­ atribuie un teren pentru construi­
ii- o corespondenţă tov. Viorica Hă- Ion Fintină, inginer şef la G A S. din mai cuvinle de apreciere. Pricepe­ rea unui magazin universal, mai a-
ţâtan, inginerul agronom al acestei C.elmar, s-au obţinut şi i-n unitatea ■QÂeLae- un centru minier rea si hărnicia lui. sp iritul de bun les că fondurile pentru această con­
unităţi, au cîştigat încă din anii tre ­ noastră. De la 1 ianuarie a. c şi organizator, sînt concretizate în re­ strucţie au şi fost aprobate. De a-
cuţi o experienţă valoroasă în ce pînă acum s-au transportat in cîmp zultatele frumoase obţinute în dez­ semenen, tov. Ion Bolea a cerut
priveşte fertilizarea terenului. Ia \i mai bine de 1000 tone gunoi dc închise. Mai erau doar cîţiva oa­ bat da la- un capăt Ia altul cele câ­ voltarea cooperativei. De cîţiva ani s p rijin u l pentru procurarea m ateria­
pentru ce In aceste zile de iarnă la această unilAte se situează ca fru n ­ lelor heeesare term inării construc­
grajd pe terenurile ce se vor cul­ meni care sc ocupau cu paza şi lu­ teva mii de m etri lin ia ri (le galerii.
noi se munceşte intens la transpor­ tiva cu porumb. In total pină la 1 înflori Ier crările de întreţinere. . Maşina de încărcat a dat trocului taşă pe raion la efectuarea lucrări­ ţiei scolii din satul Bucerdea V i­
tu l in cîmp a unor cantităţi cît mai- aprilie se vor transporta 5000 tone De multe din aceste lucruri îşi locul cuvenit de obiect de muzeu. lor agricole. Pentru punerea în va­ noasă, iar Vaier Florea a propus să
m ari de îngrăşăminte organice. Am gunoi de grajd pe o suprafaţă de amintesc doar cvj mai b ă lrin i m i­ Peste 55 la sulă din volumul încăr­ loare a terenurilor slab productive, se prelungească traseul autobuzului
planificat ca pînă la efectuarea lu ­ 150 ha S-au mai asigurat apoi 38 neri, cei care azi au ieşit la pensie. cărilor la lucrările de inaintari se în prim ăvara anului 1963 m em brii Î.R.T.A. pînă in satul Ighiel.
cră rilo r de pregătire a terenului pen­ tone de superlosfat pentru cele 110 începutul exploatării m inereului M inerii care au venit aici in anii re­ face azi cu maşini speciale, de mare cooperativei agricole de producţie împreună cu alegătorii, candida­
de fier se pierde in negura anilor.
tru insăm înţărf să fe rtiliză m -âl (la hectare (-are* vor ii însă mi n ţa te Cu Scrierile vrem ii amintesc că ' prin gim ului de democraţie populară au randament. La mina 'Lulea, bunăoa­ din-Bucerdea au plantat pomi fru c­ ţii au chibzuit bine fiecare propu­
hectare cu 1020 tone gunoi de grajd porumb. In ritm susţinut lucrează anii 213-216 e u. aici, in aşezarea de găsit la mină condiţii dc i I.iu t u . eu ră, intreg procesul dc producţie este tife ri pe o suprafaţă de 98 ha. teren nere iu parte. în cuvintul sau tov.
(mare parte din această suprafaţă va In fertilizarea terenului mecaniza­ pe coama m unţilor Poiana Rusca s-a toiul diferite. An de an, după elibe­ mecanizat. In toate Iro n !u rile minei care înainte nu producea nimic. lu lin Konrad Gyulai, candidat în
fi cultivată cil cartofi, legume, sfe­ to rii Beniamin D iraguţ şi Vaier găsit „piatra" din caic se făcea fie ­ rarea patriei si naţionalizare, mina se lucrează cu perforatorul, tradi­ De altfel, in cuprinsul comunei circum scripţia electorală nr. 15 Te-
cla de zahăr, porum b şi alie plan- Mureşan. Zilnic, ci transportă in rul. a fost martora unor profunde trans­ ţionalul sfredel fiind dat de m ult Ighiu, in anii puterii populare au a itis pentru M .A.N., a vorbit pc larg
1 c). In vederea bunei desfăşurări a cîmp însemnate cantităţi de gunoi Aşa începe istoria unui centru m i­ form ări ea urmare a fondurilor in­ la 1 ier vechi. S-a extins m ult per- vui loc multe alte transform ări despre în fâ tu irile mari realizate în
acestei acţiuni, consiliul de condu­ de grajd (are se depozitează în p la t­ nier, tare avea să treacă pl in ani de vestite. înnoitoare. La Telna, Ighiu si Bucer­ cei 4 ani cate au trecut de la u lti­
cere al cooperativei (le producţie, cu forme sau grămezi. grea încercare, de exploatare nera­ Datorită dezvoltării cercetărilor forajul umed In inventarul noilor dea Vinoasă în casele ţă ranilor co­ mele alegeţi. El şi-a exprim ai în­
sp rijin u l organizaţiei de panici, a ţională. Sute de ani m inerii au lu­ geologice si întocm iri: unei documen­ utilaje s-au înscris şi forezele de operatori s-a aprins lum ina ele ctri­ treaga convingere că multe din
trecut la organizarea lu crărilor de crat in condiţii cu totul inumane, ca taţii am ănunţite s-au evoluat rezer­ mare productivitate folosite atit la că, au pătruns radioul şi televizorul, propunerile furuie sînt realizabile.
transport a îngrăşăm intelor organi­ La grădina de legume nişte scorm onitori ai adîncului. Ex­ vele existente. Aceasta a permis tre­ lucrările de cercetare cît şi în sub­ iar pentru desfăşurarea unei a ctivi­ Este însă nevoie — a arătat candi­
ce in cîmp. Accentul s a >us pe fo­ ploatarea m inereului fără un studiu cerea la o exploatare raţională. tăţi culturale imense .s-au construit datul — ca împreună să participăm
losirea la maxim um a c r'c - 35 de De !a Boz, raionul J1 iii, iov. T ră ­ geologic in legătură cu rezervele c- La mina centrală s an continuat lu ­ teran. cămine culturale noi. Cu citeva syp- in număr cil mai mare la traduce­
atelaje din cadrul brîgă >r de iau Ştcf ne informează că m em brii xîs'.cnte a dus la o activitate nera- crările de prospecţiuni geologice in V KURIK tămînî in urmă la Bucerdea s-a .săr­ rea lor in viaţă. In felul acesta sa­
lcie noastre vor deveni zi de zi tot
cimp. Drept rezultat, numai clin dala cooperativei agricole de producţie de ţională. Cal despre unelte de mun­ d iferite orizonturi si s-a descoperit bătorit inaugurarea căm inului cultu­ mai frumoase.
de 15 ianuarie ac. si pînă in pre­ aici acordă o im portanţă deosebită că, nici că puteau fi mai rudim en­ corpul nr 2 De asemenea, s-a des­ ral. N. lU L G R Ă D E A N
zent au fost transportate în cimp fe rtiliză rii Icrenului destinat p rn ln i tare. Barosul, sfredelul şi trocul chis in adincime zăeămînlul Valea (Continuate In pag. 3-a)
peste 220 lone gunoi ele grajd. Pen­ cultivarea legumelor. Astfel, cele 6 storceau şi ultim a picătură de vla­ Ierbii, iar la Vadul D obrli s-au des­
tru intensificarea ritm u lu i dc trans­ hectare de grădină au fost îngrăşa­ gă din m inerul s ilit să lucreze cite coperit noi -zăcăminte, bogate in m i­
portare a gunoiului dc grajd in te pînă acum cu 120 lone gunoi de 10-12 ore pe zi. nereu de fier.
cimp, începind de sâplămîna aceas­ graid. La început activitatea se lim ita nă subterană. Dacă înainte vreme, REGIUNEA HUNEDOARA 1 0
Acum mina este o adevărată uzi­
ta vom folosi si o remorcă bascu­ De asemenea s-au luat mă­ doar la citeva sute de leg. minereu
lantă de la S.M.T, din Dobra. suri pentru amenajarea răsadniţelor pe zi, care se prelucra in cuptoare aici puterea instalată a compresoa- 0 0
In vederea semănatului legumelor înalte, din tare se scoteau ( î ţ iva co­
'Fot in vederea fe rtiliz ă rii solu­ relor ei a de 25 m c., astăzi a ajuns
tim pu rii. S-au confecţionat apoi 14f»0
lui se vor aplica 10 tone de super- de ghivece nutritive în care s-au laci m etalici cam de 50 leg. fiecare. la circa 260 m c pe minut Trans­ P rintre m ateria­ decenii — se arată in lucrare — m i­
fosfat si 2 lone de azotat de amo­ semănat o scrie de legume. O bună A n ii crizei generale din 1029-1033 portul m inereului pe galeriile p rin ­ lele de propagandă nerii Văii Jiulu i au reuşit să rid i­
niu pe suprafeţele ce se vor c u lti­ parte din plante au si răsărit. Ele an lăsat şi aici sute de fa m ilii m u ri­ cipale este in întregim e mecanizat. p rivin d campania ce producţia (le cărbune la 5.700.000
va cu porumb pentru boabe. De a- sint în g rijite acum cu multă aten­ electorală, ce s-au tune pe au, dinii patriei în u ltim ii
semonea, pentru stimularea plante­ toare de luame. Mina aproape că se Cele 17 locomotive electrice stră­ tip ă rit sau sînt in 5 ani mai mult de 608 000 tone de
ţie de către losif Cismyş şi V yleria
lor dc grîu care au in lra ţit slab in curs de tipărire, cărbune peste plan. Ei nu ridicat
Rarău. Peste citeva zile răsadurile se numără si lu­ productivitatea’ muncii In 1,278 tone
toamnă si a celor care au ieşit slă­ respective se vor planta la locul sta­ crarea „negiunea • le cărbune pe post, au rentabilizat
bite din iarnă, spre sfirşitu l lunii fe­ b ilit. Hunedoara*1, con­ minele. In anii sesenahilui s-au rea­
bruarie şi începutul lunii martie, se In acelaşi tim p de ta Agrosem PLECAREA IN ITALIA sacrată realizări­ lizat 71.048.000 lei economii la pre­
vor aplica pe fiecare hectar cile Orăşiic au fost procurate toate se­ lor obţinute de oa­ ţul de cost şi 0I.3KL000 lei bene­
minţele de ridichi, roşii, ardei, varză menii m uncii din ficii peste plan". Succese însemnate
70 100 leg. dc azotat de amoniu Pen­
tim purie ele., de care MVem nevoie, A TOVARĂŞULUI MIHA1L PETRI regiunea noastră, au obţinut şi m inerii din Teliuc şi
tru aceasta am asigurat din vreme astfel incit acţiunea de produce iz.* sub conducerea Ghelar, (are numai «anul trecut au
cantităţile necesare de îngrăşăminte. a răsadurilor să se desfăşoare în organizaţiilor de extras peste plan mai m ult dc 50800
La invitaţia guvernului italian, specialişti. El va avea convorbiri cu
In cadrul acţiunii de fertilizare a bune condiţiuni. m arţi a plecat spre Roma, M ihail reprezentanţi ai cercurilor guverna­ partid, în cei pes­ tone minereu de fier.
Petri, m inistrul com erţului exterior, mentale şî economice italiene şi va te douăzeci de ani Rcpi e/euiaiă prin cele două mari
însoţit dc Nicolae llieş. secretar ge­ vizita întreprinderi si instituţii. care au trecut de iin ilă ţi — Combinatul siderurgic
neral in M inisterul Industriei Con­ la eliberarea pa­ Hunedoara şi Uzina „V ic to ria 11 Ca­
stru cţiilo r de Maşini, precum şi de (Agerpres) triei. lau — industria siderurgică din re­
Lucra/ ea, îm păr­ giune este tratată pe larg, cu o
ţită în mai multe m ulţim e dc date concludente. Se re­
capitole, redă pe levă îndeosebi masivele construcţii
larg succesele din
Plecarea din noastră a ministrului industria e xtra cti­ siderurgice de la Hunedoara, p rin ­
tre care: uzina cocsqchimică, cele
vă si siderurgică, două fabrici de aglomerare, cele trei
din uzinele con­ furnale gigantice, noua oţelârie M ar­
finanţelor şi afacerilor economice structoare ma­ tin cn cuptoare de 400 tone pe şarjă,
şini, din industria grupul de laminoare de la Peşiiş,
al Franţei energetică, c h im i­ precum şi construcţiile industriale*
că, uşoară
şi a li­
de la Călan, si anume, uzina de se­
mentară, din agi i- in icocs, furnalele nr. 1 si 2, recon­
M arţi dimineaţa a părăsit C api­ lescti. vicepreşedinţi ai Consiliului culiura regiunii, HUNEDOARA struite la o capacitate m ărită, tu r­
tala m inistrul finanţelor si afaceri­ de M in iştri, M ihail Petri, m inistrul precum şi înfăp­ nătoria de lingotiere, term ocentra­
lor economice al Franţei, Vaier.'’ com erţului exterior, Mircea Maliţa, tu irile din dome­ la şi altele. Datorită p o liticii p a rti­
Giscaid d’Estaing, care a întreprins adjunct al m inistrului afacerilor ex­ niu! social-cultu- dului de dezvoltare armonioasă a
o vizită în ţara noastră cu prileju l terne, precum şi de alte persoane o- ral. tuturor regiunilor patriei, Hunedoa­
sem nării A cordului comercial de ficiale. Oprindu-se asu­ ra a devenit în zilele noastre cel mai
lungă durata rom i no-francez. El a Au lost de faţă Jean Loiiis Pons, pra dezvoltării in ­ puternic centru metalurgic al ţă rii.
lost însoţit de consilieri şi experţi. dustriei extractive, lucrarea .ide Apuseni, te-huica nouă a venit ma­ S iderurgişiii hunedoreni, însufleţiţi
ambasadorul Franţei în R.P. Pomi­
Oaspetele a fast condus Ia ple­ ţiază faptul că in anii puterii popu­ siv in ajutorul m inerilor, nşurin- de măreţele sarcini puse* in faţa lor
nă, şi membri ai ambasadei. lare, în Valea Jiului, la minele (le du-le munca şi sporind producţia de de cel de-al II l-leu Congres al p a rti­
care, pe aeroportul Băntasa, de A le­
fie r din Tel inc- si Ghelar, la exploa­ cărbune, m inereuri de fier, m ine­ dului. au răsplătit an de an patria
xandru Birlădcanu si Gogit Rădu- (Agerpres) tările aitro-argintifere din M unţii reuri complexe şi aurifere. „In doua noastră socialistă cu însemnate can­
tită ţi dc metal peste plan. In lu ­
n a re se arată că siderurgişiii din
pe anul 1965, printre care şî ace­ în faţa tin e rilo r pe tema: „D in rea­ Hunedoara nu produs in anul tre­
ACTUALITATEA mentară la preţul de cost de pes lizările regim ului democrat popu­ talurgic, 72 162 lone loniă, 89 390
cui pesie plan 8.000 tone cocs me­
la de a realiza o economie supli­
lar".
tone oţel, (54 780 tone laminate.
In
Pentru înfăptuirea
te 109.000 lei.
de
Expunerile au fost audiate
cu succes a acestui angajament, peste 500 de tineri. (V. LUCACEL, 1964 producţia dc fontă a fast de
în prezent, in abatajele frontale pesie 42 ori mai mau* deci: în 1938,
© In cursul zilei dc luni la Au nu, fierar şi a lţii (VICTOR ANc-- ale echipelor conduse de m inerii corespondent). iar cea de oţel de 89 ori mai marc
tobav.a din Sebeş a avui loc, in ­ ACHE — corespondent). Petre Spinii şi Sabin Ghioancă sc (D Comitetul orăşenesc pentru decît în 1944. întreaga producţie de
tr-un cadru festiv, luminarea in ­ O In scopul generalizării expe­ experimentează podiren cu plasă cultură şi artă din Deva, a organi­ fontă a anului 1938 se realizează as­
signei dc „Fruntaş în întrecerea dc sim tă Aplicarea definitivă a zat dum inică la căminele cultu­ tăzi in mai puţin de 8 zile, iar cca
socialistă pe amil 1964" unui nu­ rienţei pozitive î ii muncă, ieri la acestei metode va duce la înlocui­ rale dc pc raza oraşului, manifes­ de oţel a anului 1944, în 3,4 zile.
şantierul m ontaj II V.C.S. Hune­ rea loială a sci.ndurii folosită pen­ tări ctiK ural-arlislicc închinate In anii puterii populare au luat o
măr de 34 conducători auto şi me­
canici. P rintre aceştia sc numără doara, m aistrul Ion Pălruţ a vorbit tru podirc şi bandajare in aba­ campaniei de alegeri. mare dezvoltare in legiunea noastră
taje. (E. POPA. corespondent) producţia de energie electrică, in­
losif Albu, conducător auto la co­ m uncitorilor „Despre metodele îna­ După expunerea conferinţelor
La S.M.T. Miercurea, lucrările de reparare a fraefoare/or şi m aşi­ A Din iniţia tiva C om itetului ra­ dustria constructoare de maşini, in­
nilor agricole se desfăşoară din plin Printre echipele care se eviden ­ loana Sebeş, Constantin Sferghci, intate in sudura metalelor". ional U.T.M. Haţeg zilele trecute „A legerile din trecut şi azi", şi „O - dustria chimică, exploatarea lemnu­
ţiază în această acţiune se numără şi cea condusă de Vasile Tudor, de conducător auto la coloana Orăş- O Colectivul sectorului III al E. au fost trim işi în organizaţiile de raşul Deva. în două decenii'4, pc lui, industria uşoară şi alim entară.
la m ontaj-m olor. tic, Ronnilus Popa, conducător auto M Lupeni şi-a luat angajamente bază U.T.M. un num ăr de 15 con­ scenele căminelor culturale au Lucrarea scoate în evidenţă con­
fost prezentate programe artistice.
IN FO TO GRAFIE: Echipa am intită executînd lucrări de reparaţie la coloana Simeria, IMircea Găldca- valoroase iii întrecerea socialistă ferenţiari care au ţin u t expuneri (V. ARIMESCU — corespondent). strucţia m arii termocentrale de la
la motorul unui tractor.
(Continuate Jn pag. 2-a)