Page 3 - 1965-02
P. 3
• Pog. 3
Nr. 3139 Drumul socialismului
© Să reducă preţul de cost, fa baza propunerilor ce s-au făcut, a
Pentru îndeplinirea şi depăşirea planu lui ic stat pe 1965 ţă dc plan, cu 500 000 Ici; stab ilit un plan de măsuri care pre
© Să reducă rebutul, faţă dc vede printre altele : amenajarea li
/• procentul admi.9, după cum u r nei secţii pentru montarea trenurilor
de roti, in scopul îm bunătăţirii flu
mează : cu 0,5 la sută la piese xului tehnologic; mutarea atelieru
ALTE COLECTIVE IŞl IAU ENTUZIASTE din otel, fontă, metale şi metale scopul am enajării magaziilor de ma
în
lui de bacheliră şi plăci model,
neferoase ; la prelucrări de piese
să se reducă rebutul de la 0,37
la sută admis, la 0,18 la sută. terii prime necesare turnătoriei;
completarea parcurilor de şasiuri ne . if f a m u m ^ o ş w
Pinâ la 1 Mal, colectivul se an cesare secţiei turnătorie; îm bunătăţi
MENTE ÎN ÎNTRECEREA jam entul anual un avans dc 4 rea flu x u lu i tehnologic In turnăto I m o e p u i n o e f i f tn ou o c s t a t
gajează :
rie, prin separarea turnătoriei de o-
© Să realizeze faţă dc anga
lel de celelalte a ctivită ţi; extinde
r -.-=^ : zile lucrătoare ; rea sudurii automate; îm bunătăţi
rea captării gazelor la cuploarele de
© Să obţină economii supli o tonă; montarea unui au toca lor în
mentare la preţul dc cost in va scopul îm bunătăţirii sistemului de
Minereu de calitate SOCIALISTA telor, conducerea întreprinderii, pe încălzire a secţiei construcţii meta ' / UN BOC A T OS
loare de 165.000 lei.
In vederea realizării angajamen
lice.
superioară FLO RI ARTISTICEO/N M ASE
consumul dc exploziv cu 0.8 la Valorificînd resursele p l a s t ic e , S T IL O U R I ş i
M in e rii de la E. M. Ghelar şi-au în plus 200 tone fier în minereul sută faţă de sarcina planificată. CREIOANE M ECANICE ,,
nceput activitatea de producţie in marfă ;
anul 1965 însufleţiţi de dorinţa de a © Să economisească la preţul © Să extragă peste plan 330 interne
obţine noi succese în înfăptuirea dc cost 150.000 lei. tone dolomită.
sarcinilor trasate de partid. A nali-
© Să reducă consumul specific
zind în entuziaste adunări de dezba de lemn de mină cu 1 la sută; Reparaţii ieftine Colectivul în treprinderii orăşe © Să depăşească planul pro
tere a cifre lo r de plan posibilităţile neşti de industrie locală Hunedoara, ducţiei marfă cu 35 000 lei;
dc care dispune pe linia creşterii pro © Să reducă consumul specific a dezbătut de curind cifrele de plan ® Să sporească productivitatea
© Să extragă peste prevederi executate la timp
ducţiei dc minereu, sporirii produc la exploziv cu 0,8 la sută; pe anul 1965. H otăriţi să realizeze cit muncii cu 0,5 la sută;
tiv ită ţii m uncii şi îm bunătăţirii ca mai multe produse, m uncitorii dc © Să realizeze o economic dc
lită ţii, colectivul de m uncitori, in 1.000 tone dolomită. Adunările pentru dezbaterea sar aici. bazaţi pe experienţa acumulată 5.000 Ici la preţul dc cosi şi be
gineri si tehnicieni de la această ex Pinâ la 1 Mai, colectivul se anga cinilor de plan au constituit pentru şi pe posibilităţile existente s-au an neficii in valoare dc 5.000 lei.
ploatare şi-a luat următoarele an gajat:
jează : m uncitorii, inginerii şi tehnicienii de
gajamente pentru anul 1965 ; la Uzina de reparat- utilaj m inier din Pentru îndeplinirea angajamente
© Să realizeze peste planul © Să depăşească planul pro lor asumate, s-au stab ilit măsuri teh-
O Să depăşească planul pro producţiei globale o producţie în Petroşani un bun prilej de analiză a ducţiei globale in preţuri com nico-orgamzatorice eficiente. P rin
ducţiei globale cu 718.000 le i; valoare dc 238.000 lei. iar la pro realizărilor obţinute in anul 1964, parabile cu 118 000 Ici; tre cele mai im portante măsuri a-
ducţia m arfă 398.000 Ici; precum şi a rezervelor existente pen © Să depăşească planul pro m intim : extinderea liniei tehnologi
© Să depăşească planul pro tru înfăptuirea cu succes a preve
® Să extragă peste plan 4.320 ducţiei m arfă cu 9-1.000 Ici; ce Ia sectorul de prefabricate p ri
ducţiei m arfă cu 1 198.000 Ici ; derilor planului de producţie dc a-
tone minereu dc fier; O Să sporească productivita vind turnarea bolţarîlor de mină şî
© Să extragă peste sarcina © Să sporească productivitatea nul in curs. Cu prile ju l acestor a- tea muncii cu 0,5 la sută; a celorlalte produse ; extragerea li
planificată 13 000 tone minereu m uncii cu 0,8 la sută; dunâri, colectivul de m uncitori, in O Să realizeze economii ta nei cantităţi mai mari dc dolomită
dc fier; gineri şi tehnicieni se angajează ; preţul de cost în valoare dc 25.000 prin dotarea carierei cu un exca
© Să îmbunătăţească calitatea
© Să realizeze un spor dc pro © Să realizeze planul produc Ici şi beneficii în valoare dc vator de mare capacitate; dotarea
ductivitate, peste sarcina pla n ifi m inereului cu 0,2 la sută; ţiei globale în I I luni şi 15 zile 15.000 lei. întreprinderii cu o maşină de sudat
cată, dc 0,8 la sută; © Să economisească peste plan, lucrătoare; Pinâ la 1 Mai, angajamentul co prin puncte, reducerea tim pului de
Q Să îmbunătăţească calitatea la preţul de cost, 50.000 Ici; © Să sporească productivitatca lectivului l.O.I.L. Hunedoara este; uscare a produselor turnate clin be
m inereului cu 0,2 la sută laţă de © Să reducă consumul specific muncii cu 1 la sulă, fată dc sar O Să depăşească planul pro ton prin suflarea unei cantităţi mai
mari de aburi (în perioada de iar
plan şi pe această cale să obţină dc lemn de mină cu 1 la sută şi cina planificată; ducţiei globale cu 37.000 Ic»; nă) ş.a.
U Z IN A ELECTRICA V U LC A N
Brad: DE LA SUBREDAÎÎIA NOASTRA ANGAJEAZA PENTRU SECţIA COMBUSTIBIL :
— ZECE MUNCITORI NECALIFICAţ'l.
PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE, DORITORII SE VOR A-
HQLOiîARĂ înregistrat la fabrica de var din Vaţa. din fag. după ce in prealabil fagul DRESA LA UZINA ELECTRICA VULCAN, SECJIA COMBUSTIBIL, IN
mentele. Rezultate şi mai bune s-au
special
TRE ORELE 6-14.
este supus unui tratament
După datele prelim inare, la această
secţie se preconizează o depăşire a care-i măreşte rezistenţa şi d u ra b ili
tatea. Peste citeva zile vom începe
planului lunar cu circa 100 tone var. experim entările practice privind con
Secţia care continuă să fie in fecţionarea unor arm ături de mină
Ritmic şi pe sortimente fruntea întrecerii socialiste şi anul din prefabricate de beton armat.
acesta, este tîm plâria. La 28 ia M C O LA E Z A IIU T / ' u z i n a d e
Începutul unui nou an de muncă nuarie. această secţie avea realizat director I.R.I.L. flrad
a constituit pentru colectivul între atît planul producţiei globale cit şi S t r u n g u r i
prinderii noastre un p rile j de inten planul producţiei marfă la toate sor
sificare a efo rtu rilo r pentru conti timentele, pentru întreaga lună. în Ce e nou la noi r o a u c e
nuarea pe o treaptă superioară a ac deplinirea mai devreme a sarcinilor In prima lună a anului, membrii ARAD
tiv ită ţii economice. încă din trim es de plan pe luna ianuarie ne-a dat po cooperativei meşteşugăreşti „M oţul"
tru l IV al anului 1964, conducerea sibilitatea să efectuăm aproxim ativ din Brad, au m uncit cu multă însu
întreprinderii, sub îndrumarea orga 15 la sută din volum ul de muncă fle ţire pentru realizarea sarcinilor de
nizaţiei de partid, şi-a concentrat a- necesar realizării celor 26 dc garni plan. In toate cele 56 de secţii, în
tenţia spre buna pregătire a produc turi de mobilă, cit reprezintă planul trecerea socialistă s-a desfăşurat la
ţiei anului curent. In ansamblul mă lunii februarie. un nivel superior anului trecut. Drept
su rilo r luate, descoperirea şl va lo rifi Vorbind despre rezultatele lunii ia rezultat, calitatea produselor şi ser
carea deplină a rezervelor interne a nuarie obţinute de secţia tim plărie v iciilo r prestate, a fost mai bună
ocupat un loc de frunte. trebuie sâ arătăm că ele nu sint decît decît în trecut.
. . . -JfO,
Colective formate din cei mai buni continuarea la un nivel mai înalt a Fiind mereu în m ijlocul cumpără SH „ y OOO” * ' -
m uncitori, tehnicieni şi maiştri, cu celor din anul trecut. Pentru înde torilor, cunoscind gusturile si prefe ( M i c r *
o bogată experienţă, au studiai re plinirea exemplară a sarcinilor de rinţele lor, ne-am străduit să in tro
zervele existente la fiecare loc do plan şi a angajamentelor luate în ducem în producţie model.ele noi de * * * * *
muncă si au propus măsuri concrete intreceYiSfT socialistă in 1964, secţiei încălţăm inte şi îmbrăcăminte. De o ■ V - t ' i W t F V ' ^ „ r i t oO.
pentru valorificarea lor. P rintr-o fo tim pIăneTi-a fost decernat drapelul apreciere unanimă s-au bucurat ghe J,W4»C7U 0 ; N raf ° ^ p ^ c o e A ; )
losire mai bună a spaţiului de pro de secţie fruntaşă pe anul 1064. Cu tele clin piele, îm blănite, pentru băr ^ J S . U
ducţie şi crearea de stocuri între o acest prile j, au p rim it insigna de baţi şi lemei şi pantofii pentru te o
fază si alta a procesului tehnologic, fruntaş in întrecerea socialistă pe mei. cu talpă din plută. Modelele a- __/I 4/ i.< /
s-au înlăturat locurile înguste dc pro anul 1964, 24 m uncitori printre rare m intite au fost introduse recent in
ducţie şi s-a creat front de lucru conti se numără Niculae Doloţ, Sabin Şte producţie fiind m ult solicitate. Tot
nuu. Acest lucru a fost posibil numai fani. M aria Alrnaş, Maria Ştcfonj şi în secţia de încălţăm inte s-a pus la
printr-o aprovizionare tehnico-matc- alţii. punct un nou procedeu dc aplicare a
riată ritm ică. Şi cum specificul unor La lor de frunte pc graficul între tălpii la pantofi pentru bărbaţi şi
secţii din cadrul întreprinderii noas cerii sc înscrie încă un rezultat. Cea femei, prin lipire. Avantajul constă
tre, ca cea de tîmplârie, necesită sto mai tînără secţie a întreprinderii în aceea că încălţăm intea este mai
curi de materii prime pe un tim p mai noastre intrată în producţie la înce flexibilă, mai comodă şi deci mai
îndelungat, ne-am în g rijit de procu putul anului produce la întreaga ei practică.
rarea masei lemnoase şi supunerea capacitate. Este vorba despre secţia fn prezent. în secţia încălţăm inte
cî, unei uscări treptate. Acolo unde p rofilată pe confecţionarea bandaje se fac intense pregătii) în vederea
nevoile producţiei au cerut-o, s-au în lor dc lemne folosite la arm ările m i asim ilării unor modele noi pentru
tărit form aţiile de luciu şi s-a asi niere. Merită reţinut faptul că în mai participarea la concursul organizat
gurat nsistenţa tehnică corespunză puţin de o lună s-a experim entat si de U.CC.O.M, in luna martie.
toare la fiecare loc de muncă. pus la punct ua procedeu nou de LÂ ZÂ R U Ţ HOREA
confecţionare a bandajelor amintite, şeful serviciului plan
Toate aceste măsuri, au permis cn
Frezorul Petru G abor de la atelierul m ecanic a C.S. Hunedoara, îşi încă din prim a zi a lu n ii ianuarie să
depăşeşte cu regularitate planul de producţie, execută numai lucrări de se lucreze la nivelul sarcinilor de
bună calitate. Ca urm are a succeselor obţinute în anul trecut a fost de producţie pentru acest an. La carie
clarat fruntaş in întrecerea socialistă. ra dc andezit. de exemplu, prin îm
IN F O T O G R A F IE : Frezorul Petru G abor controlind felul de ex e bunătăţirea transportului, planul a CRONICA JUDICIARA
cuţie a unei piese. ‘ Foto : V. Onoiu fost realizat zi de zi la toate sorti
EXPERIENŢA ÎNAINTATA Pedeapsă nterifată fost reţinut de organele de m iliţie MARŢI 2 FEBRUARIE. 1965
____________________ 9 __________ __________ pentru unele abateri pe care Ic sâ-
Tim p de doi ani Şooş Domokoş, vîrşise in cadrul cooperativei agri
LARO RÂSPiNDITA a funcţionat ca gestionar la unita cole de producţie din H uituri. Ves CINEMA Ediţie radiofonică Tudor Arghezi.
tea l-a întristat pe Octavian Olaru.
Program ul I I : 7.45 Cintece popu
tea de
şi
desfacere a legumelor
fructelor nr. 2 din Lupeni. La în Pentru a-şi „itieca amarul*, intr-una DEVA: Moseova-Genova — cine lare; 8,00 Pagini orchestrale din
ceput şi-a văzut de treabă în mod din zile s-a dus la restaurantul Me matograful „P atria"; Sub ploaia a- operete; 8,35 Dansuri de estradă;
tomieă — cinematograful „A rta ";
9.30 Vorbeşte Moscova; 10,31 M u
talul din Hunedoara. Cînd bântuia
conştiincios. Dar, năravul din el
1 legume forţate cea să ducă o viaţă uşoară, dar cu i s-a urcat la cap. Octavian Olaru nematograful „Republica” ; Roşu şi zică uşoară; 11,30 Pc teme indus
PETROŞANI: Ziua fe ricirii — ci
a ieşit cu tim pul la iveală, li plă
s-a crezut în stare de orice Şi nici
triale; 11,55 Orchestra de muzică
negru — cinematograful „7 Noiem
muncă puţină. De unde să i-a banii
iova; 12,15 Ansam bluri artistice şco
pentru aşa ceva?! Nim ic mat sim una nici două s-a dus la m iliţia ora brie"; LU PE N I: încurcătură bles populară „Doina O lteniei" clin Cra-
şului Hunedoara, unde s-a adresat temată — cinematograful „C u ltu
plu pentru unul ca el. Doar zilnic lare; 32.30 Fragmente din opera
cîtc 200 nvp., iar pătrunjel pentru ofiţerului de serviciu pc un ton ar ral"; S IM E R IA : M usafiri ciudaţi pe „Italianca în A lger" de Rossini ;
frunze pe 100 nvp. îi treceau prin mină sume im por ţăgos. căutind ju stifică ri pentru fap muntele de gheaţă — cinematogra 13,03 Muzică uşoară; 13,30 Din schi
tante de bani. Şi cc şi-a zis: „Dacă
Semănatul si plantatul in răsadni ciupesc ceva nu se va cunoaşte". tele săvîrşite de prietenul săli. Cum ful „M ureşul” ; A LB A IU L ÎA : C li ţele lui Nicolae Ţie; 13,45 M elodii
ţe s-a executat in perioada 20 sep Ideile în ce priveşte modul de a mate — cinematograful „V ictoria"; peruviene interpretate de Yma
tembrie pînă la 5 octombrie. C ultu fura i-uu venit una după alta. La era şi firesc, ofiţerul de serviciu, Floarea din Manlo - cinematograful Sumak; 13,59 Concert de prîiiz ;
Necesitatea aprovizionării cu le captează mai bine căldura solară, rile s-au dezvoltat bine ceea cc ne-a dîndu-si scama dc starea în care „23 August"; SEBEŞ: Poveste de pe 14.35 Muzică din operete; 15.05 Me
gume proaspete pe o perioada cît iar pe cea produsă de biocoinbu.sti- permis ca pinâ acum să livrăm ur început sustrăgea bani. Apoi. a fă se afla Octavian Olani, l-a poftit Don — cinematograful „Progresul"; lodii populare; 10,00 Muzică uşoară
cut şi o cantină pe lingă unitate, iar
mai lungă clin an a populaţiei din bil o păstrează un tim p mai înde mătoarele produse: salată verde in banii încasaţi îi băga în buzunarul să-si vadă de trebuii. Acesta s-a în 40 de minute pînă în zori — cine interpretată de Lum iniţa Cosmiu
crasele C ugir şi Orăslie a determ i lungat, perm it apoi o mai bună dez valoare de 1.500 lei, revenind 10 lei propriu. matograful „Sebeşul” ; ORAŞTIE: si Vasi-le Micu ; 10.20 Carnet elec
nat consiliul de conducere al coo- voltare a plantelor fiin d mai înalte pe m p. de răsadniţe, ridichi dc lună Şi asa. azi mai puţin, mii ne mai căpăţînat insă, ditid Iriu liber Surii. V ii si m orţi — seriile T si II — ci toral ; 17.10 Muzică corală rom î-
perativei agricole de producţie din şi lac posibilă utilizarea mai chib în valoare de 1.200 Iei. revenind 6 m ult suma delapidată a crescut. Din Acum Octavian Olaru încearcă să nematograful „P atria"; Plăcerile nească; 18.00 Melodii populare; 18,15
comuna noastră să ia o serie de mă zuită a spaţiului din interior. lei pe nvp. şi ceapă verde in valoa păcate, de acest lucru .O.L.F. Petro se căiască, dar e prea tirziu. Pentru oraşului — cinematograful „F la File dintr-o nouă „Romînie pito
suri pentru produce)-ea legumelor şi Pentru început, deoarece nu am re de 500 lei, revenind 11 lei pe şani s-a sesizat cam tîrziu. faptele lui. Tribunalul orăşenesc Hu căra"; HAŢEG : Unde-i generalul ? rească" — pagini de reportaj; 16.30
în lu n ile de iarnă, adică atunci cînd avut acumulata experienţa necesa m p. Fiind descoperit ca delapidator şi nedoara l-a condamnat la 8 luni în — cinem atograful „Popular"; BRAD: Album iiric — muzică uşoară; 19.05
in cîmp ele nu sc pot obţine. A lă ră, am cultivat specii mai puţin pre In prezent s-a trecut la evacuarea trim is in faţa instanţei judecătoreşti H am lct — seriile I si II — cine Rapsodii şi dansuri dc compozitori
tu ri de metodele de producere n le tenţioase la căldură si caic necesită gunoiului clin răsadniţele elibe si-a p rim it pedeapsa cuvenită — 4 chisoare corecţională. A făcut recurs matograful „Steaua roşie"; LONEA: romîni.
gumelor tim p u rii si tirz ii in cîmp un număr mai redus de lucrări u- rate şi s-a început cernutul mra- ani închisoare coi ecţională. la Tribunalul regional Acesta a gă Ghepardul — seriile I şi II — ci
I> 1 • jn protejarea lor cu fo lii de pol 1- grotehnice ca: salata pentru câpă- n i ţei. clezinfecţia locurilor. re sit insă ca fondată sancţiunea acor nematograful „M inerul"; IL1A: Foc TELEVIZIUNE
eiilcna, care asigură oreştercv:! şî linâ, ridichi de lună, pătrunjel pen paratul geam urilor etc. astfel incit Şi-a atribuit sarcini dată lui Octavian Olaru. în linia a doua — cinematograful 38,30 Universitatea tehnică la te
dezvoltarea acestora în condiţii de tru frunze, ceapă verde şi spanac, la m ijlocul lunii februarie răsadni Cu siguranţă că în cele 8 luni va „Lum ina". leviziune, 19,00 .Jurnalul televiziu
Temperatură scăzută a m ediului ex urm ind ca din acest an să trecem la ţele să fie gata pentru semănatul RADIO nii; 19.10 Ş tiţi sâ desenaţi, c o p ii? !
terior, un deosebit accent nm pus cultura forţată a castraveţilor. cu ltu rilo r tim purii din prima urgen ce nu-i reveneau avea tim p suficient să mediteze asu „Cînd stâpinul tiu-i acasă" — po
şi pe obţinerea legumelor forţate în In vederea obţinerii unor rezulta tă ca: varză tim purie, gulioare si Olaru Octnvian era prieten bun pra faptelor sale şi să se înveţe Programul 1 : 5.00 Piese interpre vestire de Emil Gîrleanu; desenea
răsadniţe. altele. minte pe viitor. tate de fanfară ; 5.30 Lecţia de gim
te bune am folosii seminţe şi răsa cu Aron Zeic. Acesta din urmă a ză (uiie Danie; 10.30 Numere dc
In cadrul unităţii noastre răsad duri de bună calitate. Semănatul şi Restul de răsadniţe ce mai sint nastică; 5,40 Cintece şi jocuri popu circ; 20,5 Şah; 20,20 Romînia pe
0,20
lare; 6.10 Piese distractive;
niţele ocupă supraleţe însemnate. Ele apoi plantarea răsadurilor s-a făcut ocupate cu legume forţate vor fi re Jurnalul satelor” 6,45 Salut voios meridianele lu m ii; 20.40 Emisiune
sint folosite în prim ul rînd pentru a pe rînduri orientate de-a lungul ră condiţionate pe măsura eliberării de pionier; 7.15 Muzică uşoară; 7.30 dc* ştiinţă ; Pagini din istoria tra
satisface nevoile de producere a ma sadniţei pentru a folosi mai raţional lor. urmînd a li insămînţaie cu to Sfatul medicului; 7,45 Estrada di versării Oceanului A tlantic de ing.
te ria lulu i sădi tor. Pe lingă aceasta, suprafaţa dc cultură. De asemenea, mate, vinete, castraveţi, ardei etc. m ineţii; fl.00 Sumarul presei; 8.31 Constantin Grigorescu; 21,00 Emi
existenţa lor creează posibilităţi pen aplicarea întregului complex de mă Folosind acest sistem de cui tuia. Muzica din opere; 9.00 M elodii siunea de teatru: Romeo si Julîeta
tru producerea unor cantităţi însem suri agrotehnice s-a făcut cu o deo unitatea noastră utilizează răsadni populare; 9.25 Solişti de muzică la Miz.il de George Rnneti; In în
nate dc legume forfote. sebită grijă. Spre exemplu, s-n ur ţele in tot cursul anului; prim ăvara uşoară; 10,20 Muzică populară; cheiere : Buletin dc .ştiri. Buletin
O dală cu extinderea sectorului de m ărit în permanentă asigurarea ce pentru producerea de răsaduri, vara 11,07 „Iarna pe portativ" — muzică meteorologic.
răsadniţe, in cooperativa agricolă de lui mai potrivit regim de căldură şi pentru producerea de legume, iar uşoară; 11,30 Radio Prichindel; 12.03
producţie din Vinerea s-a trecut si umiditate, udarea numai cu apă cal toamna si iarna pentru producerea Orchestre de estradă; 12,30 M elodii Buletin meteorologic
la producerea, de legume forţate pc dă, efectuarea a 2 mgrâşări supli de legume forţate. Avînd in vedere populare din Transilvania; 13,21 PENTRU 24 ORE
suprafeţe mai mari care au fost li mentare. în scopul stim ulă rii creş avantajele u tiliză rii intensive a ră Muzică din operete; 14.30 Radiora- Vreme nestabilă in cui'S dc ră
vrate u n ită ţilo r comerciale începind terii plantelor. Paralel cu aceasta sadniţelor, pentru acest an ne-am cheta pionierilor; 15.30 M elodii cire, cu cerul mai m ult noros. Vor
din luna noiembrie si pinâ în m:-u- s-a făcut depistarea si combaterea propus să extindem cultivarea legu populare cerute de ascultători; 10.45 cădea precipitaţii sub formă de
tie. Aşa dc pildă, in anul 1962 am atacurilor produse de boli şi dău melor forţate pe o suprafaţă de Melodii de dragoste; 37.15 Dialog ploaie şi ninsoare, V în tul va sufla
cu ltiva t legume forţate pc 200 m p., nători. LG00 m p . de unde vom obţine a- cu ascultătorii; 18,00 Universitatea p o trivit din sectorul nordic. Tem
in 1963 pc 600 nvp., iar în 1964 pc Pentru utilizarea cit mai raţiona proxîm ativ 7 tone de legume prin tehnică radio; J8.15 Muzică uşoa peratura in uşoară scădere, ziua va
L 000 m p. lă a terenului, asigurarea de legume n căror valorificare vom încasa c ir ră de Sile D itiicu; 18.30 Din comoa li cuprinsă intre 2 şi 5 grade, iar
Ce măsuri am luat si ce metode forţate pe o perioadă cît mai lungă ca 30.000 lei. Pe această cale vom ra folclorului nostru; J0.49 Piese co noaptea între 0 şi 3 grade.
s-au aplicat in unitatea noastră pen si dintr-un sortim ent cît mai dife contribui la întărirea economică a rale romîneşti; 19,00 Lim ba noastră
tru producerea de legume forţate? rit. în anul trecut, am folosit u r cooperativei noastre agricole dc — Vorbeşte acad. prof. Al. G raur ; PENTRU URMĂTOARELE
In prim ul rinei ne-am orientat sâ mătoarele scheme dc plantare: ridichi producţie. 39.10 Concert de estradă: 20,00 Ra- 3 ZILE
cultivăm legume forţate numai in de lună am cultiva t pe 100 nvp.. sa M I K CE A CiLODKANU diogazeta dc seară; 20.30 Muzică de Vremea se răceşte treptat şi vor
răsadniţele seinii ngropa te cu două lată provenită din râsacl, intercala inginer la cooperativa agricolă dans; 21.05 Muzică uşoară interpre mai cădea precipitaţii sub formă
pante, care faţă de răsadniţele mo tă cu ridichi de lună, pe 200 nvp., de producţie din Vinerea, tată de Jacqucline Francois; 21,15 de lapoviţă şi ninsoare.
bile au o suprafaţă utilă mai mare, salată din răsad, spanac ceapă pe raionul Orâştie Vedere exterioară a noului atelier dc la S.M.T. Miercurea.