Page 30 - 1965-02

Nr. 3146
Pog. 2 Dramul socialismului

ADUNĂRI GENERALE ANUALE ÎN COOPERATIVELE Firul de relon voluminos
CARNET CULTURAL A8RICDLE Dc PRODUCŢIE pentru tricotaje şi diferite ţesături.

F irul de relon voluminos, cu pro­
prietăţi apropiate de ale lin ii, este Anul acesta, industria noastră va
unul din noile produse care poartă produce cu peste 180 la sută mai
marca uzinei de la Săvineşti. El este multe fire si fib re sintetice chimice
Note de_ spectator FESTIVALUL BIENAL DE In sectorul zootehnic - greutate redusă, rezistenţă la rupe­ Lărgirea gamei acestora si îm bună­
decît anul trecut, şi de peste 7 o ii
folosit la fabricarea
tricotajelor.
mni multe fire si fibre celulozice.
remarcă
p rin tr-o
Noul produs se
tăţirea continuă a ca lită ţii lor va
re şi la agenţii chim ici.
CÎNTEC DIN TARA TEATRU „I.L.CARAGIALE“ carea din melanâ, a unui nou tip de crea industriei do tricotaje şi con­
Tot în acest an a inceput fa b ri­
fecţii posibilitatea să realizeze un
ÎNTRECERI o producţie sporita, fibră cu proprietăţi superioare celor sortim ent mai bogni de articole,
produse pînă în prezent. Ea îşi So­
GORJULUS gorjenesc, iar pe alocuri au fost constantă! din cooperativă, brigadierul zooteh­ seşte utilizarea ca înlocuitor al linei (Agerpres)
incluse si melodii ardeleneşti spre
unctul de atracţie au fost PASIONANTE
nic să asigure condiţii cît mai bune
marea satisfacţie a publicului.
ţii cît mai m ari. Au lost luate mă­
P totuşi soliştii. FI ori ca Horea de în g rijire spre a se obţine produc­
ste m eritul scriitorului D.R. se mişcă sigur in scenă. îşi stăpî- Devenit un concurs tradiţional, suri dc a se schimba animalele slab
E Popescu de a ti surprins neste bine vocea si cântă frumos. Festivalul bienal de teatru p rile­ Ceea ce a caracterizai în u ltim ii productive cu altele de maro pro­
în ti-o metafora uim itoare viola Are rutină şi interpretează cu stu­ juieşte artiştilor am atori o seri­ ani activitatea cooperativei agrico­ ductivitate. Peste 80 la sută din bo­
nouă a Olteniei de o zi : „Vara ol­ diu. Păcat însă că dintr-un reper­ oasă verificare a pregătirii şi le de producţie din Alba lulia a last vinele proprietate obştească sînt
tenilor'*. Fireşte, nu e vorba de o toriu atît de bogat de romanţe ce-i muncii lor artistice. munca sîrguincionsă depusă d_* că­ clin rasa Băl ţaţă rominească, iar
vară obişnuită ci de simbolul re­ stăteau la îndemină a ales toc mai Fiecare colectiv de artişti ama­ tre m em brii acestei unităţi pemru 00 la sută din ovine sînt cu lină
voluţiei materiale si spirituale a o piesă de un patetism sentimen­ tori se străduieşte să dea spec­ continua dezvoltare şi consolidare a semifină.
ac elora care ne-au dat pe un Brîn- tal desuet in care se pot in tiln i tacole de bună calitate, să inter- cooperativei lor agricole si creşte­ Dezbaterile care au avut loc pe
cuşi sau Arghezi. versuri de felul : „Ca o foiţă de preteze cu expresivitate rolurile, rea avuţiei obşteşti. Un scurt bilan ţ marginea dă rii de seama au scas în
Aşadar, Oltenia este în p li­ ţigare. Iubirea ta s-a spulberat". să com unice la un nivel artistic a! anului trecut reflectă cit sc poate evidenţă si o serie de lipsuri care
Succesul a fost mai mare la me­ superior ideile piesei. C entrele de de convingător acest lucru: fondul au existat în cadrul u n ită ţii am in­
nă „vară*’, în plin a.vînt econo­ concurs sfiit m artorele unei între­ tite, lipsuri care au dus la dim inua­
mic, iar conştiinţa oamenilor a lodiile vesele. Avem o rezervă insă de bază al cooperativei agricole a
în privinţa cupletelor: le-am mai ceri pasionante. ajuns la sfârşitul anului 19C4 la pes­ rea ve n itu rilo r cu circa 20 la sută
cunoscut şi ea o trecere p lin „a- auzit cindva în interpretarea Do­ In raionul JIaţeg, la centrul te 1.500 000 lei. Rezultate frumoase faţă de sarcina planificată. Tova­
notim puri", de la înflorirea ger­ lin e i Dragii ici. dc concurs din Rtul dc Mori, că­ răşi ca Irim ie Joidea, Emil Comşa
m enilor conştiinţei socialiste pină m inele culturale din C lopoliva s-au obţinut in trate sectoarele. La şi a lţi vorbitori au criticat practica
la In u tili dat în pirg oferit drept urpriza concertului ne-a cartofi, producţia planificată a fost
S fost oferită de Viorica S ili­ şi Riul de Mori au prezentat depăşită cu 114 kg. la ha. iar do pe dăunătoare a consiliului de condu­
recunoştinţă partidului. spectacole cu piesele „ F ream ă­
cei. solistă la Umor. In interpre­ unele suprafeţe semănate cu porumb cere de a schimba des în g rijito rii din
ărăsind sala de spectacole, tarea ei. melodia doinei cade în tul de toamnă“ şi „Şapte vaci si sfeclă de zahăr s-au recoltat cile sonorul zootehnic. Anul trecut, in
P în care tim p de câteva ore valuri, are urcuşuri si coborîri. slabe" Ambele form aţii au cuce­ cadrul acestui sector a fost un du-
orchestra de muzică populară „Ta­ urm ărind sentimentul in evoluţie rit publicul dar succesul mai 4.000 kg. porumb ştiuleţi la ha. si te-vino Lipsa de continuitate, de
cîte 30 000 kg sfeclă de zahăr. Este
ratul G o rju lu i" ne-a delectat cu pe parc ursul partitu rii, iar dansurile m arc l-au avut localnicii care au experienţă în munca din sectorul zo­
un program bogat şi bine inter­ populare, sprintene si agitate sînt interpretat cu siguranţă şi fineţe adevărat că asemenea producţii au otehnic a condus la o hrănire nera-
fost obţinute de pe acele suprafeţe
pretat. nutrim convingerea că me­ pline de prospeţime si firesc. piesa „Şapte vaci slabe". unde s-a aplicat întregul complex ţională a animalelor, la o în g rijire
tafora scriitorului oltean n cîsli- Fel ic ia lomilescu şi Matei Con­ La Bretea Romii iă s-au iu­ de măsuri agrotehnice, unde mem­ necoi espniv/ăionre. Ln brigada din
gat un argument în plus si s-a în­ stantin, deţinînd voci bune şi plă­ tii nit in cadrul concursului brii cooperativei agricole au efec­ Pieli şa tineretul bovin nu este între­
temeiat mai adînc în conştiinţa cute, nc-au ofe rii cîteva melodii cinci echipe de teatru din tuat lucrări de întreţinere de cea ţinut asa cum se cuvine, iar consi­
spectatorilor. In prim ul rind pen­ olteneşti de toată frumuseţea, lai localităţile învecinate. Cu mai mai bună cnlîlate. Se desprinde de liul dc conducere nu a urm ărit în­
tru faptul că spectacolul a fost mult curaj, cu o mai bogată e x ­
Ion Bălan, cu „Sîrba din D olj" s-a aici că la cooperativa agricolă do deaproape felul în care unii îngri­
dominat de optimism, coordonată dovedit un virtuos al clarinetului. perienţă a scenei (avind deja ju ­ producţie din Alba Iu lia există încă jito ri îşi fac datoria. Concluziile care
esenţială a vieţii noastre noi. Să cate 3-4 spectacole cu piesele mari rezerve pentru ca producţia s-au desprins din cadrul adunării
O voce caldă, cuceritoare si
am intim numai „H ora din Gorj", vespective) artiştii am atori din cerealieră să fie sporită. s-au concretizat în sarcina ce revi­
o interpretare plină ele senti­
intr-o interpretare orchestrală ex­ ment a făcut ca melodiile lui Vio- Ginţaga. Vilcele, V/lcele Bune şi In activitatea economică a aces­ ne consiliului de a acorda maî m ul­
celentă. rel Munteanu să cucerească pu­ Bretea Romînă au fost bine p re­ tei unităţi un loc im portant îl ocu­ tă atenţie acestui sector. în g rijin -
gătiţi. Patru piese işi disputau
cîu-.se de pe acum de asigurarea unei
ea care generează optim is­ blicul. „Ştie doini", — spunea un pă sectorul zootehnic. Acestui sector baze furajere corespunzătoare. Pe
C mul şi-l îmbogăţeşte mereu spectator şi găsim în această ex­ intiietalea: „Dumbrăveanca*1. „bi­ i s-a acordat întreaga atenţie si în
presie lapidară o apreciere ma­ roul dc Ungă tine". „Ultima ră­ lingă suprafeţele ce se voi- cultiva
este viaţa nouă de azi. M ulte din dăcină" şi „O să fie nuntă m a­ cadrul lu cră rilo r adunării generale u i plante de nutreţ, cooperativa de­
piesele incluse în programul gor- ximă. r e U n succes mai m are l-au anuale a cooperativei care a avut ţine o mare suprafaţă de fineţe na­
je nilo r cînt.ă în vers şi melodie Cel mai mare succes l-a avut realizat am atorii din Ginţaga cu loc zilele trecute. Darea de seamă turale şi păşuni. Se impune luarea
Ilie M utiu, eu cintecele sale prezentată de M ihai Ciban, pre­
frumuseţea acestei vieţi, calităţile „ciobăneşti" aplaudate cu frene­ piesa .,D um bruvcanca“. unor măsuri de curăţare si îng răsare
noi ale oam enilor născute în pro­ O situaţie asem ăn ătoare s-a şedintele consiliului de conducere a acestora spre a le spori producti­
zie. O voce modelată cu grijă de a reliefat că în prezent cooperativa
cesul m uncii colective. C rite riile la slrigătură la melodia caldă, un petrecut şi la centrul de concurs dispune de peste 400 capete bovine, vitatea. La Pîclisa este o mare su­
etice din viaţa de azi a satului nu joc dc scenă echilibrat si sobru din Lăsau (raionul llio). F orm a­ din care 131 vaci cu lapte, peste prafaţă de fineţe care a fost brăz­
mai sint cele tradiţionale, legate au făcut ca solistul să devină li­ ţiile de teatru din com u n ele Lă- dată de diferite drum uri si cărări.
nul din punctele de atracţie ale pnginl de Sus (cu piesa „Neamu­ 150 poici şi scroafe lă lă i oare şi a- Consiliul de conducere are datoria
de avere, ci în prim ul rind cinstea, rile"). Fintoog (cu piesa „Dum- proape 000 capele ovine. Sectorul să ia măsuri pentru oprirea oricărui
spectacolului.
hărnicia în muncă („Sprintenâ-i brăveanca"), Lăsău (cu piesa „E- zootehnic a adus în anul trecut coo­ atelaj de a trece peste lînaţ.
echii prieteni ai snoavelor
fără pereche/ Cea mai harnică V lui Vasile Tomazian au a- roul de lingă line") şi O haba (cu perativei un venit de peste 420.000 In încheierea lu cră rilo r adunarea
piesa „Drăguţul Voicui") au reali­ Ici, realizat in cea mai mare parte a aprobat sarcinile de plan pe anul
din fete"), curajul. vut ocazia să se reîntâlnească cu BUC UR IA IE R N II I
popularul umorist. Bineînţeles, zat snectacole bune, apreciate de din valorificarea de produse ca : 1965 si planul de măsuri întocm it
Concertul a mai plăcut şi public. lapte, lină, carne, cas etc. Consiliul Foto: N. M O LDO VEANU
ţesute pe fundalul re la ţiilo r cu în vederea realizării obiectivelor
prin faptul că a fost bogat soţia — personaj Florira, momen­ Cei peste 500 dc spectatori din de conducere si organizaţia de propuse.
in melodii specifice folclorului tele vesele, chiar si cele ceva mai S ebeşel (raionul S eb e ş) au u rm ă­ partid au s p rijin it cadrele tehnice N. GIURGIU
vechi, au ineîntat şi au creat bună rit o întrecere artistică care a du­ ÎNTREPRINDEREA DE LOCUINŢE
dispoziţie. rat piuă după lăsarea serii. Pe
scena căminului cultural au evo-
Acţiuni cu film e dirijată competent de..Mic u luat echipele dc teatru din Lan- Şl LOCALURI PETROŞANI
orchestră bine pusă la punct,
Novac, ne-a oferit constatarea că crâm. Lom an, Petreşti şi Sebeşel. Grifă. faŢă de ® bis
Cel mai bun spectacol a fost cel
gorjenii ştiu muzică. angajează imediat:
rom îneşti T. CREMENE al artiştilor am atori din Petreşti © NOI UNITĂŢI SPITALICEŞTI © LA FIECARE 790 LOCUITORI
cu piesa „Dănilă o ia razna".
UN MEDIC ŞEF SERVICIU TEHNIC-MECANIC CU SALARIZARE LUNARA DE
1900—2200 LEI.
„STRĂINUL-
Un document recent întocm it de mii doi anî. numai din bugetul Sfa­ Condiţii de angajare :
L a cinem atograful „Progresul" către^ sec ţia regională de sănătate, tului popular regional, s-au cheltuit
din Sebeş a fost prezentat in pre­ releva laplul că anul trecut m orta­ peste 270.000 000 Ici pentru sănă­ a) STUDII SUPERIOARE (IN SPECIALITATE INGINFR)
m ieră noul filnl rom inesc ,,Străi­ litatea generală în regiunea Hune­ tate. Datorită m ăsurilor luate. în b) VECHIMEA: ŞASE ANI ÎN FUNCŢII TEHNICE.
nul* La simpozionul organizat cu doara a fost de 8.5 la* mie şi că m or­ u ltim ii ani au fost terminate lucră­ CONFORM H.C.M. 1063/19CO
acest prilej au i'orbit tovarăşii Co- talitatea infantilă a scăzut la 4.5 la rile de construcţii şi amenajări la
drea Emil şi Florian loan, p rofe­ sută. Pe de altă parte, din material dispensarele rurale din A (masul Mic. Doritorii îşi vor adresa cererile către întreprinderea de locuin|e
rezultă că nu s-a semnalat nici un
sori la şcoala m edie din localitate caz de difterie. poliom ielită sau ti­ Metes, Feneş. Tcius. Cîlnic. Pianul şi localuri Petroşani, strada Mihoi Viteaju nr. 9. Tel. 274.
F ilm ul a mai fost prezentat şi de Sus. Băcia. Boşorod, Ribiţa si
spectatorilor din com una Băniţa, fos exantematie. Pus faţă în faţă cu multe altele Pe de altă parte s-a
oraşul regional Petroşani, cărora statisticile altoi vrem i, acest document lărgit profilu l unor policlinici prin
le-a vorbit tovarăşul Mezdrea Va- dezvăluie în mod concludent ma­ înfiinţarea de servicii noi cum sint:
sile, directorul căminului cultural rele progres care s-a făcut pentru cardiologie la policlinicile din Devii, IJ.S. „ARDELEANA11 - FflBRICft
din localitate apărarea sănătăţii oamenilor muncii Sebeş. Petroşani. Alba Iulia si Hu­
La Sebeş, filmul a fost vizionat de pe meleagurile hunedorene. Îna­ nedoara, reumatologie la Hunedoara,
de 5 000 spectatori, iar la Băniţa inte de eliberarea patriei noastre un psihiatrie la Deva etc. Anul trecut DE ÎNCĂLŢĂMINTE ALBA IULIA
medic revenea la 7-8 000 de locui­
dc peste 300. au fost puse la dispoziţia populaţiei
tori; erau puţine unităţi medico-sani- cu 50 la sută mai multe medicamen­
tare; lipseau mijloacele dc transport te decît în anul 1959. Ială doar cî­ STR. MORII NR 8, TELEFON 435, 436
„TUDOR" urgent, medicamentele si diverse a- teva cifre care vorbesc despre pro­ angajează prin concurs :
parate pentru intervenţii pretenţioa­ gresul înregistrat pe linia ocrotirii
Un concurs „Cine ştie, cfştigâ“ se. Ţara M oţilor. Valea Jiului şi alte sănătăţii oam enilor numcii din re­ — DOI MAIŞTRI CALIFICAŢI PENTRU ATELIERUL DE PREGĂ­
pe m arginea filmului „T udor" a te rito rii din actuala regiune era vi giunea noastră. La Deva. Hunedoa­ TIT CUSUT:
fost organizat la Rapolt. Răspunsu­ renum ite prin numărul mare de ra. Petroşani şi Sebeş au luat fiin ţă - UN MAISTRU CALIFICAT PENTRU ATELIERUL DE TRAS
rile au dovedit că filmul a fost morţi şi epidemii. Chiar statisticile centre de m icroradiografie care dis­ TERMINAT.
bine înţeles de către participanţi au consemnat că în amil 1045 din pun în plus de patru caravane în­
Cele mai bune răspunsuri le-au dat 1 000 de cetăţeni mureau anual cel zestrate cu aparatură adecvată. CONCURSUL VA AVEA LOC LA SEDIUL ÎNTREPRINDERII. IN
tovarăşii M ermezan Horea, p.rca- puţin 15. iar m ortalitatea infantilă Pentru transportul de urgenţă al ZIUA DE 25 FEBRUARIE 1965.
vatorist la I.C.S.H,, Urs Eugenia, înregistra mereu creşteri. Num ărul bolnavilor s-au asigurat 7 avioane INFORMAŢII SUPLIMENTARE, LA ÎNTREPRINDERE.
celor care mureau era mai mare de-
m em bră a cooperativei agricole de sanitare si 102 autosalvăii. Dezvol­
cît al celor născuţi. Situaţia a rămas tarea bazei materiale a fost comple­
producţie şi Crăciun Viorica. însă de domeniul a m in tirilo r pen­ tată cu alte măsuri care au ca scop
Ciştigătorilor le-au fost lum ina­ tru că m arile transform ări din zi­ asigurarea cadrelor medico-sani-
te premii. lele noastre şi-au pus amprenta şi tare necesare. In momentul de faţă
în ceea re priveşte condiţiile de a- un m edii revine în medie la 790
„CASA părare a sănătăţii. In fiecare an de locuitori. De asemenea, a sporit
statul nostru a alocat sume im por­ considerabil num ărul personalului
NETERMINATA" tante pentru dezvoltarea bazei mate­ medical cu pregătire medie. In mo­
riale si îm bunătăţirea asistenţei me- mentul de faţă la Hunedoara se
De mult succes s-a bucurat la dico-sanitare. Faţă de anul 1938 cînd construieşte un mare complex spi­
Petroşani spectacolul special pen­ în legiunea noastră existau doar 11 talicesc care va avea 700 de paturi. MIERCURI 10 FEBRUARIE 1965
tru tineret cu filmul „Casa ne- unităţi care îsi justificau în mică Am relatat numai cîteva cifre
term inatăa. In faţa celor peste 300 măsură numele de spitale, acum. şi fapte rare vorbesc despre grija
de tineri din oraş, tovarăşul C o­ în regiunea Hunedoara îsi desfă­ pentru om şi sănătatea lui. Cu si­ Muzică uşoară; 10,30 Lectură ghi­
vrig loan a vorbit despre iniele Costum din Poiana, lucrat de Nicoară Elena, expus in Muzeul et­ şoară activitatea 2G unită ţi sp itali­ guranţă că oeJe ce le vor urma CINEMA citoare: Sinteţi la curent cu nou­
problem e ale educării tinerei ge­ nografic din Orăştie. ceşti. peste 100 de dispensare me­ în v iito rii ani vor fi şi mai sem­
Foto: V. ONOIU dicale, numeroase case de naşteri, DRVA: Hnîne aproape noi — ci­ tăţile editoriale?; 10,50 Opera „O
neraţii. nificative.
farm acii şî puncte sanitare. In u lti­ N. OPRESCU nematograful „P a tria "; O poveste noapte furtunoasă" de Paul Cons-
neinventată — cinem atograful „ A l­ tantmescu (emisiune m uzical-lite-
ta"; PETROŞANI: Diavolul deşer­ rară); 12,03 M elodii populare do­
tului — cinem atograful „R epubli­ brogene; 12,45 Dansuri din opere­
statului nostru demoerat-populm te; 13,00 Concert de p iin z; 14,10
ca", Şapte ani de căsnicie — cine­
pentru apărarea sănătăţii celor ce m atografii „7 Noiem brie"; LU PE N Î: Tangouri de concert; 14,30 Roza
muncesc se vădeşte şi în regiunea Teama — cinematograful „C u ltu ra l"; vîn tu rilo r. Pagini din istoria des­
Hunedoara, prin numeroasele în ­
SIM ER IA: 40 minute pînă in zori coperirilor geografice (Pe urmele
fă p tu iri din anii puterii populare — cinem atograful „M u re şu l": A L ­ lui Mungo Parck); 15,00 Din fo l­
Tn prezent. în regiune funcţionează BA IU L IA : Dragoste neîm plinită clorul muzical al popoarelor; 1G,15
(Urmare din pag. T) funcţiune anul trecut un modern vine, 25.300 porcine, 1 1.000 ovine si tâm întului de stat s a lărgit an de 14G circum scripţii sanitare, 26 spi­ — cinematograful „V ic to ria "; Pen­ Muzică uşoară: 16,30 Ciclul „Pagini
complex de industrializare a căr­ aproape 50 000 păsări. Gospodăriile an prin construirea de noi săi' de tale, 17 dispensare şi 8 spitale de în­ tru viaţa lui Gaşpar — cinemato­ din istoria m uzicii rom îneşti" :
Paroşenî. de 300 MW, care produce nii. In lucrare mai sînt consemnate de suit se afirm ă to: mai m ult ca clasă prin dotarea lor cu m obilier treprindere, două sanatorii TB.C . graful „23 August": SEBES: Re­ C ultura muzicală rominească în
realizările in domeniul transportu­ un exemplu de organizare superioa­ şi m aterial didactic corespunzător. şi 13 staţionare medicale. Numai a- secolul X IX ; 17,15 A rii din opere:
anual mai multă energie electrică zervat pentru moarte — cinema­
decît toate centralele Rominiei bur- rilo r şi telecom unicaţiilor. ră a producţiei agricole, aducînd în Numai în răstim p de trei ani au nul trecut, din bugetul S fatului popu­ tograful „P rogresul": Cerul şi mo­ 17,30 „Jurnal electoral"; 18r3u
ghezo-moşiereşti în anul 1938, pre­ Un capitol aparte este rezervat acelaşi tim p un aport însemnat la fast construite 70 şcoli cu peste 280 lar regional s-au cheltuit pentru sec­ cirla — cinematograful „Sebeşul": Muzică uşoară; 19,00 Dueie din o-
torul sanitar 143 milioane lei, iar
cum şi puternica dezvoltare a ce­ dezvoltării a g ricu ltu rii regiunii, aprovizionarea oamenilor muncii cu săli de clasă, iar numărul elevilor ORASTIE: Comoara din Vadul pereie; 19,15 Universitatea jehnk'ă
lor două uzine mecanice din Cugir, care. după încheierea procesului de produse agricole şi a industriei cu înscrişi în anul şcolar 1964-19G5 a pentru anul aresta au fost alocate Vechi — cinematograful „P a tria "; radio; 19,30 Program muzical ce­
156 700.000 lei. Dacă în anul 1938, in
care produc diferite tip u ri de ma­ cooperativizare a obţinut realizări de materii prime. crescu: la 104.088 faţă de cei G4.721 ru t de m em brii cooperativelor a-
legiune existau doar 82 de medici,
şini de rectificat, de frezat, maşini de seamă. Astfel, intre anii 1961-19G4, Spaţii largi din lucrare sint con­ elevi înscrişi în anul şcolar 1939- în prezent numărul acestora a cres­ Rusalka — cinematograful „Flacă­
ra"; H AŢEG : Ştrăinul seriile I şi
rusul, echipament de schimb pen­ parcul dc tractoare a crescut de la sacrate dezvoltării construcţiilor de 1960. A crescut de asemenea numă­ gricole de producţie din comuna
tru industria textilă, lanţuri articu­ G50 la 1.049. al sem ănătorilor me­ locuinţe, rid ică rii nivelului de trai rul cadrelor didactice de la 2.934 cut la peste 800. H — cinem atograful „P o p u lar"; Logreşii Moşteni, regiunea Oltenia
late, maşini de spălat etc. Industria canice dc In 730 la 1.141, al combine­ al oamenilor muncii, transform ări­ in anul 1959-19G0, la 4.109 în pre­ In încheierea lu cră rii sint trecu­ BRAD: A rip i negre — cinemato­ şi din satul Poiana, regiunea CI u i;
lor de la 170 la 482. Creşterea nu­ zent S-a dezvoltat sim ţitor învă-
chimică a regiunii produce in pre­ lor survenite în anii puterii popu­ te succint în revistă peispectivele de graful „St. roşie"; LONEA: O zi 20,00 Radiogazetn de seară* 20,30
zent cantităţi însemnate de sullat m ărului de ira n oare şi maşini agri­ lare în domeniul invăţăm intului. tăm întul tehnic si profesional, iar dezvoltare a regiunii în anii urm ă­ de toamnă — cinematograful „M i­
cole, sporirea productivităţii pe trac­ culturii şi asistenţei sanitare Nu­ la Petroşani a luat fiin ţă institutul V arietăţi muzicale; 21,15 Din ver­
de amoniu, sulf pur. benzen, sol­ tori. Dînd viaţă sarcinilor trasate nerul"; IL IA : H a ra kiri — cinema­
venţi, mase plastice, lire de mătase tor în S.M.T. si G.AS. au făcut ca mărul apartamentelor date in folo­ de mine, care anul acesta pregăteşte de cel de-al Hl-lea Congres al tograful „Lum ina". surile lui Eugen Jebeleanu; 21,30
a rtificia lă , acid s u llu iir, h irlie şi gradul de mecanizare al lucrărilor sinţă pentru m inerii V ăii Jiu lui şi pentru a deveni ingineri peste 1800 partidului, oamenii muncii din le ­ M elodii de dragoste — muzică u-
altele. Bogăţiile forestiere, jeluite in să ajungă în 19G4 la gnu la circa cei din Brad, pentru siderurgiştii de studenţi. giunea Hunedoara vor ridica la un RADIO şoară; 22,15 Muzică de dans.
trecut, .sini exploatate raţional. In 90 la Milă, iar la porumb la 80 la din Hunedoara şi Călan. pentru me- Cultura si arta au devenit, în anii nivel superior producţia de cărbu­
anii noştri s-au îm pădurit peste sută. Datorită mecanizării lucrărilor tnlurgişiii din Cugir si pentru cei­ puterii populare, cu adevărat bunuri ne si metal, de maşini, producţia Programul 1 : 5,OG Cîntece din
5G 000 ha., indicele de utilizare a agricole. în regiune, cooperativ ele lalţi oameni ai m um ii din Deva, ale maselor largi de oameni ai mun­ chimică, producţia industriei uşoare folclorul nou; 3,30 Lecţia de gim­ Buletin meteorologic
masei lemnoase a crescut de ln 50 de producţie an obţinut în anii care Orăştie, Alba iulia etc., a crescut cii ln legiunea Hunedoara, se ara­ si alim entare, v oi- dezvolta agi icul-
la sută în 19G4 la GG Io sulă în pre­ au trecut de la încheierea cooperati­ în 19G4 la 27 188. Tot la sfîrsitul a- tă în lucrare, funcţionează în pre­ lura. Invâţăm îniul şi cultura vor pă­ nastică; 5,40 Piese instrum entale; PENTHU *24 OltE
zent Exploatările forestiere au fost vizării un spor de 74.200 tone griu, nului trecut, num ărul caselor nou zent 504 cămine culturale, 99 case trunde si mai m ult în m ijlocul c a ­ 6,10 Cîntece patriotice; 6,20 Jurna­
înzestrate cu un însemnat număr de 53,800 tone porumb şi 38.300 tone construite la oraşe şi sate, din fon­ de citit, 313 cinematografe. 83 bi­ selor, înfrum useţîndu-le munca şi lul satelor; Producerea răsadurilor Vreme nestabilă cu cerul noros.
fierăstraie mecanice, funiculaie, cartofi. duri proprii, a ajuns la circa 28.750. blioteci comunale şi 244 sătesti, 19 viaţa: de tomate tim p u rii; G,30 Muzică V or cădea precipitaţii sub formă
tractoare, autocamioane şi s-au Succese însemnate s-au obţinut in A crescut considerabil nivelul de cluburi m uncitoreşti. 2^0 săli de cul­ Lucrarea „Regiunea Hunedoara", de ninsoare V în lu l va sufla mo­
construit aproape 740 km. de d ru ­ dezvoltarea pom icultura, v itic u ltu rii trai material si cultural al celor ce tură in întreprinderi, 9 muzee, mai care a apărut acum cîteva zile, în- uşoară interpretată de m ici fo r­ derat din sectorul nordic. Tempe­
m uri forestiere noi. A crescut sim ­ legumit u lu irii şi zootehniei. In lu ­ muncesc. Dacă în 1950 in regiune multe cercuri literare, de artă plas­ tr-o ţinută grafică atractivă, bogat m aţii de pionieri; 7,15 Piese de es­ ratura staţionară: va fi cuprinsă
ţito r producţia fa b ricilo r „Sebeşul" crare se arată că numărul anim ale­ s-nu vindut prin comerţul cu amă­ tică etc. A ctivitatea culunal-educa- ilustrată, constituie un preţios ma­ tradă; 7,30 Sfatul m edicului: Spor­ intre 4*1 şi —4 grade 2iua, tai
si „C ăprioara" din Sebeş, fabricii lor în cooperativele agricole de pro­ nuntul m ărfuri in valoare de 413 tivă de masă. prin amploarea şi con­ terial de popularizare a realizărilor tul in tim pul ie rn ii; 7,43 Muzică noaptea între — 6 si — 10 grade.
de hîrtie din Petreşti, fabricilor „V i­ ducţie a sporit în anul trecut la milioane lei, in anul 1964, valoarea ţin u tu l ei. îsi aduce din plin co n tri­ obţinute de oamenii muncii din re­ PENIRU URMĂTOARELE
dra" din Orăştie şi „Ardeleana" din 55.260 bovine, 113.350 ovine si 1G.810 acestora s-a ridicat la peste 2,G m i­ buţia la făurirea unui om nou, par- giune în anii care au trecut de la uşoară iniei prelată la harpă; 8.00
A'.ba Iulia, s-au construit noi fabrici porcine. liri|V*nt activ şi consiient la opera eliberarea patriei noastre. Ea poate Sum srul presei; 8,06 M elodii popu­ 3 ZILE
O pane însemnată a sectorului so­ liarde lei.
de pîine Ia Petroşani, Hunedoara, de desăvârşire a construcţiei socia­ fi folosită cu succes în munca po­ lare; 8,20 Scene din operete; 9,38 Vreme ncsiabilâ cu cerul noros.
cialist al a g ricu ltu rii regiunii o re­ O dezvoltare fără precedent an
Simeria, Brad, Lupenî, Călan, Deva, prezintă cele 12 gospodării agrico­ cunoscut învăţăm im ul si cultura. In lism ului. litică de masă ce se desfăşoară in Cîntece şi jo cu ri populare; 10,03 Local va ninge.
Cugir, ia r la Haţeg a fo6t pus in le de stal, care dispun de 7.000 bo­ regiunea Hunedoara, reţeaua invă- G rija permanentă a p a ilid u lu i şi campania electorală.