Page 31 - 1965-02

Nr. 3146 D<umul socialismului Pag. 3

Fiecare muncitor GHELAR - UN

un bun cunoscător CENTRU MINIER După orele

ÎNFLORITOR de muncă

meseriei produse multe, de bună calitate. Si (Urm are din pag l) şoară o bogată activitate cultura!- RnvadJte dc lumina lluores-
o
la acest curs celor peste 60 de mun­
citori li s-au predat lecţii interesan­
te, legale de specificul meseriei lor, Comparativ cu anul 1938, s-a n- ariistieă. t rentă, străzile Hunedoarei par
Ca în mai toate
localităţile de
urmate de demonstraţii practice. juns in condiţiile actuale de lucru munte şi aici analfabetism ul nu­ 'in ceasul inserării iiş ii largi
Fabrica chimică din Orâştie n fast Cursanţii de aici au fast reparti­ la o creştete de aproape 13 ori. Fată măra m ulţi cetăţeni. Dc altfel de lumină ce delimitează prin lin ii
înzestrată an de an cu muşini şi u- zaţi să lucreze pe lingă m uncitori de o productivitate de 166,8 tone aici funcţiona o singură şcoa­ drepte contururile noii cetăţi hunc-
dorene. Pe una din aceste „lîş ii lu ­
tila jc moderne, dc mare p roductivi­ cu experienţă în muncă, care cu­ anual pe cap de m uncitor cât s-a rea­ lă. într-un local mic. Acum co­
tate. In anul 1964, en a fost dotată nosc bine tainele meseriei. lizat în 1935, s-a atins 373,8 tone p iii m inerilor din Ghelar au posi­ minoase" am pornit pentru a lace
cu 19 maşini pentru prelucrarea ma­ Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor in anul 1962. bilitatea să înveţe şi cursurile şcolii o vizită unor cunoştinţe vechi: o-
ţelarilor secţiei a doua. I-«im cu­
selor plastice prin injecţie, 5 strun­ profesionale la F. C. Orăştie a mai Pentru îm bunătăţirea ca lită ţii m i­ medii înfiinţată aici în u ltim ii ani noscut acolo, în bălaia locului ne­
guri de rlelalonure, 3 cuptoare elec­ fost deschis în anul trecut un curs nereului, aici au fast construite o Grei au fost acei ani cind copiii stins, îl ştiam vrednici şi price­
trice pentru rec oa ce re şi tratament, de ridicare o calificării pentru m un­ staţie de zelaj şi una de sortare şi m inerilor din .satele aparţinătoare puţi. Voiam să-l cunosc şi altfel,
un compresor de aer şi altele. Para­ cito rii de la zi nea re şi (roma re. Au alte obiective. Ruda şi Plopi făceau zilnic viu: cum işî pelrcc viaţa după cele
lel cu aceasta. în toate secţiile au fost ţinute lunar conferinţe tehnice M ult a crescut şi numărul cadre­ 3-3,5 km. pe jos pînă la şcoala din opt Ore de muncă.
fost aplicate procese tehnologice su­ pe tente de producţie. y • ' f f j r lor calificate care lucrează in m i­ Ghelar. Acum şi aici oamenii au
perioare, care au dus la sporirea Măsuri chibzuite pe linia califică­ nă. Înainte de 1948 in mină lucrau ridicat prin munca lor, cu sp rijin u l -^ e l dintîi popas, locuinţa mai-
producţiei, la îm bunătăţirea calită­ rii şi ridicării ca lificării m uncitori­ doar vreo 3 ingineri, în vreme ce sfatului popular, localuri noi de ( l şirului oţelar. a „meşterului
ţii produselor etc. La secţia a 11 l-n au lor ou fost luate şi se preconizează astăzi num ărul lor a ajuns la 16. De şcoală. Numărul elevilor este de a- ^ .ş a rje lo r rapide" cuin este
fost realizate m atriţe pentru pro­ a se lua şi în anul 1965. Jncepînd - asemenea in mina din Ghelar lu­ proape 6 ori mai mare decit în 1937. cunoscut la oţelărie comunistul
dusele din mase plastice cu tin nu­ cu luna noiembrie a anului trecut A / crează peste 73 de tehnicieni, oa­ Si Io aceştia se mai adaugă cei a- Gheorghe Daba. Apăs butonul so­
măr sporit de cuiburi, de calitate la secţia mase plastice funcţionează meni cu o bună pregătite profesio­ proape 40 elevi-m uncitori. caic sînt neriei. In deschizătura uşii apare
bună. un lectorat tehnic frecventat ele 90 nală. înscrişi la cursurile serale în clase­ un băieţaş cu ochi întrebători, de
operatori pentru maşinile de injecţie 5-G anişori.
Înzestrarea întreprinderii cu ma­ O dată cu noile condiţii de m un­ le V IIf şi IX. Faţă de un singur în­
şini şi utilaje moderne, aplicarea şi 17 mecanici de întreţinere. La a- că s-a schimbat si viata oamenilor. văţător care se ocupa in trecut de — Tăticu nu-i acasă — imj răs­
fn producţie a unor procedee teh­ cest lectorat s-nu predat pînă în Sint zeci de fapte cate atestă acest educarea copiilor aslăzi la şcolile punde înainte de a-i ii adresat vreo
nologice superioare, impun o preo­ prezent lecţii interesante ca: „Des­ lucru. Acum In magazinele din Ghc- din Ghelar funcţionează 13 cadre îitrcbarc. — A rc şedinţă la secţie.
cupare sporită pentru calificarea şi pre prelucrarea maselor plastice”, lnr se găsesc cele mai diferite s o rti­ didactice eu pregătite superioară. Am fost polii! înăuntru
„Caracteristicile maselor plastice". — E necăjit că tăticu întirzic. Au
ridicarea califică rii profesionale a mente de m ărfuri alim entare şi in­ G rijă deosebită s-a manifestat şi e i.. ceva amîndoi — primesc expli­
tuturor m uncitorilor şi cadrelor teh- „Despre polim eri" clc. La lectorat dustriale. O singură cifră pare destul pentru sănătatea m inerilor şi a fa­ caţiile mamei. Soţul trebuie să so­
nico-inginereşti. In acest sens la predau ingineri şi tehnicieni ca : de edificatoare. In-vrem e ce in anul m iliilo r lor. în locul dispensarului, sească dintr-o clipă iu alto.
Fabrica chimică din Orăştie au fost Mateaş Francisc, Chişcan Vasile, 1944 aici s-au vindut doar trei gar­ deservit de un singur medic, există Iau loc. Neluju — tăcusem cu­
luate o serie de măsuri club/itite. Oancea Eugen. Stoica Mircea şi al­ n itu ri de mobilă, in am il trecut s-au un spital cu secţii de chirurgie, in ­ noştinţă — îşi continua jocul cu
In anul trecut bunăoară, la secţia ţii, care au experienţă in produc­ vindut 241, fără a mai pune la soco­ terne, pediatrie, sală de naştere etc. una din maşinile lut ce alerga sin­
1 a fost deschis un curs de cali­ ţie. Asemenea lectorate urmează să teală pe cele cumpărate de localnici unde muncesc 5 medici şi 30 cadre gură, sub p rivirile lui admiratoare.
ficare pentru meseria de operatori fie organizate şi in secţiile: meta­ din oraşul Hunedoara. medii sanitare. Se aude soneria. Soseşte tăticu. II
la fabricarea omizilor de fier. La acest lurgică. mecanic şef, chimică. Dai- drum ul nou pe care a pornit Setea dc cultură a m inerilor este întiinpină, bineînţeles, feciorul.
curs, care a fost frecventat cu re­ Au fost luate măsuri din tim p si viaţa m inerilor este oglindit şi de ilustrată şi de cele 583 aparate de — Am avut consfătuire dc pro­
gularitate ele către 50 m uncitori, au pentru deschiderea cursurilor dc alte fapte. M ajoritatea fa m iliilo r lor radio, 367 difuzoare ale staţiei de ducţie — îmi explică maistrul oţc-
predat ingineri si chim işti cu expe­ calificare şi ridicare a ca lifică rii pro­ locuiau in case mici de lemn, scun­ radioficare locală cit şi de cele 32 lar. Schimbul nostru, schimbul A,
rienţă ca Meiuş 11 ie. Chişcan Vasi- fesionale. Pentru cursul de califica­ de şi întunecoase, acoperite cu paie televizoare, existente în casele Joi. este fruntaş pe secţie pe anul tre­
)c, Curea loan si alţii. Lectorii s-au re de operatori, care vor deservi ma­ sau şindrilă. Acum insă in cele 176 Dar m inerii s au dovedii în u lti­ cut; cuptorul Irei, cu cea mai mare
pregătit temeinic pentru fiecare lec­ şinile de prelucrarea maselor plas­ La Întreprinderea „C ăpricarau apartamente construite cu fondurile mii ani şi buni gaspodari, oameni producţie — pnm -lopilor Gheorghe
ţie, au folosit la predări un bogat tice, ce sc va deschide in prim ul din Sebeş se desfăşoară o vie în­ statului locuiesc m ineri harnici ca care iubesc frumosul. La chemarea Bcdcr — urniat dc cuptorul dsl, lot
trim estru, s-a procurat m aterialul Extinderea
material didactic, au recomandat trecere socialistă. In centrul a- M ihai Chindea, Gheorghe Fodor, Si- deputaţilor in sfatul popular au răs­ dig schimbul nostru, prim -topilor
cursanţilor m aterialul bibliografic didactic necesar, s-a întocm it pro­ tenţiei tuturor muncitorilor stau mion C hiriţoiu şi a lţii împreună cu puns, participînd cu entuziasm la ac­ Alexandru Stoica, au fost mereu in
clin care să studieze asn incit lecţi­ grama analitică, au fost rec rutaţi v i­ procedeului modern îndeplinirea planului de produc­ fa m iliile lor. Peste 270 m ineri şi-au ţiunile de muncă patriotică. Numai frunte. Merită diploma.
ile predate să fie înţelese bine. Te­ ito rii cursanţi şi lectori. Cursul va ţie şi fab ricarea unor produse construit case proprii, noi. Radu N i- în anul trecut s-au amenajat .spaţii In braţele copilului a apărut un
mele printre care: „Prepararea solu­ fi frecventat de 70 clc m uncitori. de extragere a sării de calitate superioară, produse colae, Simion Ticulă şi Gh. Lucnci verzi cu alei si ronduri cu flori, sau pachet marc cu bomboane
ţiilo r rle sulfat feros si carbonat de In momentul de faţă sp fac pre­ care să satisfacă pe deplin exi­ sînt doar ciţiva din m inerii care au plantat peste 600 plopi ornamen­ — Tăticu! Dc unde di adus bom­
sodiu", „Procesul dc germinare şi gătiri intense pentru deschiderea genţele cumpărătorilor. casă nouă, proprie. A tit in bloc cit tali. au amenajat un drum intre Re- boane?
formarea unei şarje de reacţie", „Sis­ cursului de calificare a m uncitorilor cu ajutorul sondelor Unul din muncitorii care obţin şi în casele personale m inerii au mo­ tisoara si Plopi şi alte lucrări gos­ — De la oţelărie..
■
Vezi, pînă acuiu nu roi-ai spus
teme ele filtra re ", „P roprietăţile fi- care vor lucra pe strungurile para­ rezultate bune, atit în privin­ bilă modernă, confortul necesar. podăreşti. că la oţelărie se dau şi bomboane
z.ico-cbimice ale produselor fin ite " lele, si a cursului de ridicare a cali­ ţa îndeplinirii planului, cit şi pe Impunătoarea clădire a clubului ...Vechea aşezare minerească, de — îl dojeneşte copilul
etc., au fost strîns legate de speci­ fică rii profesionale a electricienilor. Extragerea sării necesare uzinelor linie de calitate, este tăbăcarul construită în anii R epublicii are o pe coama m unţilor Poiana Rusca
Tăticu ii explică apoi, fără a fi
ficul producţiei. O im portanţă cuvenită se acordă clorosodîce cn ajutorul sondelor, Pakay loan, căruia i s-a acordat sală de spectacol? cu 300 locuri, o întinereşte, devine lot mai în flo ri­ crezul, că numai astăzi „s-au dat
procedeu modern caic şi-a dovedit
recent insigna de fruntaş în între­
Pentru înţelegerea de către toţi şi celorlalte forme dc îmbogăţire a eficacitatea, se extinde şi in cursul cerea socialistă pe anul 1964. bibliotecă cu aproape 14.000 volu­ toare. Si în pas cu ca se schimbă şi bomboane" pentru toţi copiii oţcla-
cursanţii a celor predate, lecţiile au cunoştinţelor profesionale. Lectora­ me de diferite cărţi. A ici se desfă­ viaţa m inerilor. ritor.
fost însoţite de experienţe si de de­ tele şi conferinţele tehnice se ţin acestui an. La salinele din Tg. Oc­ Neluţu dispare. După scurt timp
m onstraţii practice chiar la locuri­ cu regularitate. La cabinetul tehnic na. Ocnele M ari şi Ocna Mureş sînt dinspre camera mare se aude o voce:
le de muncă. se dau consultaţii tehnice m uncitori­ in curs lucrări de pregătire pentru ,,Uună seara dragi telespectatorii Vă
Eficace au fost şi cursurile de r i­ lor interesaţi, li se recomandă şi pun instalarea de noi sonde de medie şi la şubred adia invităm să urm ăriţi programul no­
dicare a calificării. La secţia a Ul-a Ia dispoziţie cărţi si reviste tehni­ mare adîncime. Sonda care va fi stru..."
— Neluţu sc pricepe şi la televi­
metalurgică unde a funcţionat un a- ce, Aşadar, nu inlim plător, m unci­ montată la Ocnele M ari va avea 9 zor.
to rii de la Fabrica chimică din O-
semenca curs, m uncitorii G rădinarul o capacitate de dizolvare a masivu­ — Mai bine ca oricare altul —
răştie stupinr.se din ce în cc mai prospătat şi actualizat cu cele mai
Va,si le. Coltol Mircea, Savu Vasile lui de sare de 2.5 ori mai mare faţă noi publicaţii de specialitate. Ex­ îmi spune niîndru tatăl.
şi a lţii cure au urm at cursul de r i­ bine tainele meseriei, dau produse de cele existente. La această sondă noastră voluntară punerile ce se vor face amil acesta, Scară dc iarnă. In apartamentul
multe, de calitate tot mai bună. călduros, cu gust mobilat, buna dis­
dicare a ca lificării lucrează in pre­ va fi folosită şi o metodă do exploa­ vor ii ţinute de specialişti, profe­ poziţie, veselia, sînt atribute co­
re a calificăm lucrează in
le n t intr-o categorie superioară, dici L DEM ETER tare mai eficace — ridicarea coloa­ sori. cercetători etc. tidiene. După orele de muncă ale
In activitatea sa, cabinetul tehnic
nei de extracţie şi de exploatare la bun tul s-a îm bunătăţit, materialele şi va folosi forme şi metode variate şi tatălui, după treburile zilnice ale
sculele sosind la tim p la locul
de
maniei, după orele de cursuri
ale
intervale mari, — care va asigura muncă al m inerilor. interesante, care să atragă si să tre­ celor două fetiţe şi... năzbitiilc me­
Cu ocazia prelucrării cifrelor dc
Asimilarea de noi maşini-unelte reducerea cheltuielilor de manoperă plan pe anul în curs, colectivul sec­ Eficienţa tuturor măsurilor luate zească interes in rindul m inerilor. zinului, Moş JEnc vine odihnitor.
şi sporirea productivităţii muncii cu torului IV de la K. M. Lonea, s-a s-a văzut Ia sfîrşitul lu nii ianuarie,
în întreprinderile constructoare de maşini peste 5 la sulă. angajat să realizeze ritm ic planul la cind sectorul IV si-a depăşit planul 3.200 tone cărbune — .opasul următor l-ain îăcut în
cu 608 tone cărtaino. d e ,T uuif caii?...
In prezent, din cantitatea totală toţi indicatorii. In acest scop au tatc. Randamentul pe post a uv<- ^ /fa m ilia macaraqiului Glicor-
întreprinderile constructoare ** clc piu pentru cepuri rotunde şi pi esa de sare destinată ca materie prim ă fost alcătuite colecta v'e care au stu­ cut de la 2188 tone "plarT Ta* 27333 preparat peste plan qhe Anghcloiu. Avea oas­
peţi: familia prim ului-topitor k A le­
maşini au asim ilat recent boi nta- pneumatică cu curenţi de înaltă uzinelor oloi osoclic o aproxim ativ 70 diat situaţia concretă de la fiecare tone La obţinerea acestor succese xandru Ciocan de la cuptorul !. El,
sini-unellc pentru diverse ram uri frecventă, folosite in unităţile de loc de muncă şi au tăcut propuneri o contribuţie ele seamă şi-nu adus-o N-a trecut dccit o lună din anul soţia şl... un v iilo r olclor. Urmă­
ale economiei. La Uzinele „S trun­ prelucrare a lem nului. la sută se livrează direct între prin ­ pentru întocmirea planului M.T.O. brigăzile de mineri conduse de loan acesta şi pe graficele de întrecere
gul" din Arad, de exemplu, au in ­ Producţia de maşini-unelte în ţara derilor de !a câmpurile de sonde, sub O mare atenţie s-a acordat v a lo rifi­ Pop. Hristache Boroş şi alţii. Deci de la preparare au şi apărut p ri­ reau la televizor film ul „Dragoste
tra t in producţie strungurile revol- noastră sc dezvoltă continuu. N u­ formă de soluţie, prin conducte spe­ cării rezervelor interne. cum s-ar spune s-a (Acut un început mele succese. Preparatorii p clriieni )a zero grade". Prietenia oţclarului
\e r, in ax vertical şi orizontal, de mărul tipodimenstunUor însuşite în ciale. Aşa s-a ajuns la concluzia că în bun. M inerii sint hotăriţi să dezvolte folosind maşinile şi instalaţiile la în­ şi a macaraqiului s-au născut aco­
25 şi 40 mm diametru, cu posibili­ fabricaţie a sporit de la 25 in 1959. alegerea şistului vizibil din cărbune, şi mai m ult succesele obţinute. treaga lor capacitate au preparat în lo, in ţaţa flăcărilor nestinse. Dc cile
tăţi de funcţionale automată şi tu­ Extinderea aplicării în producţie luna iafuiarîe cu 3.200 tone mai m ult ori nu l-am auzit pe Ciocan reinar-
la 80 în anul 1964. Anul acesta sînt mai există încă rezerve nefolosîle. cînd: „ ..dacă nu era Anghcloiu pc
raţie rapidă. Acestora li se vor n- a acestei metode moderne dc extrac­ Măsura luată a fost întărirea asis­ cărbune. f«aţâ de sarcinile de plan. maşina dc şarjarc, şarja asra nu
dăuga în curînd alte trei tipuri noi prevăzute, de asemenea, insusîrea ţie a permis ca în fiecare zi clin a- tenţei tehnice pe fiecare schimb şi 0 nouă promoţie iar calitatea a fost in conlinuâ creş­ ieşea rapidă". Legături strînse în
de strunguri revolver, ale căror pro­ in fabricaţie a o serie de maşini- cest an din saline să fie extrase şi loc de muncă. O dată cn aceasta s-a tere.
totipuri au .fost omologate recent. unelte noi pentru industria construc­ intensificat controlul in abataje şi tis muncitori calificaţi Cele mai bune rezultate au fost muncă, in viaţă. O seară obişnuită,
Alte maşini-unelte noi au început ţiilo r de maşini, pentru unităţile de expediate, în medic, câte 200 tone de s-a pus la punct evidenţa calităţii obţinute d? schim burile conduse de (Ies in liln ilă azi in oraşul oţelului.
să se fabrice la întreprinderea me­ industrializare a lem nului şi alte saramură peste plan. La Preparaţia cărbunelui din Pc- kmeu losif, losif Fîlim on, Emil Pop
canică clin Roman. Printre acestea sectoare. cărbunelui. Cu toate greutăţile în- Irila se acordă marc atenţie c a lifi­ şi alţii. păs butonul alte» sonerii: lo ­
se numără maşina de găurit mul ţi­ (Agerpres) (Agerpres) tîm pinale din cauza iernii, transpar- cării muncitori lor. Zilele trecute, o  cuinţa oţclarului Gheorghe
nouă promoţie de 15 munc itori au Bcdcr, Caut să nu deranjez.
absolvi, şcoala de calificare pentru Reparaţii de calitate Fetiţa, in clasa I, işl scrie te­
ma la caligralic sub privirile a-
meseria mecanici de benzi şi ele­ tente ale mamei. Este explicabil şi­
ALEGERILE DE DEPUTAT! vatoare. cărbunelui Petrii a soseşte cărbunele rul lung al notelor 10 înscris în
La secţia separaţie a Preparaţiei
P rintre m uncitorii rare au dove­
dit interes şi sirguinţâ in însuşirea brut extras de la exploatările m i­ carnet Băieţelul, în clasa a V-a,
meseriei, se numără tov. loan Za- niere Petrila. Lonea, Anînoasa, D îl- mai citeşte o dată textul proble­
p îrţnn. M arin Dătrînu. loan M ihăl- ja şi Vulcan. Funcţionarea continuă mei de aritmetică: „O magazie p li­
nă cu grîu are o lungime dc 12
ţan si alţii. a in sta la ţiilo r de aici este o con­
diţie hotârîtoare in preluarea ritm i­ rn„ înălţimea de.,. Tatăl ît îndeam­
nă la o analiză atentă a problemei:
In propaganda tehnică— că a cărbunelui „T otul e să înţelegi problema, să
In luna ianuarie colectivul secţiei
La 7 martie 1963 vor avea loc ale­ sie sau durata dom îcilierii. «au drep­ sfaturile populate au participat iri cu alegătorii, să se intereseze de separaţie a m uncit bine. Producţia judeci, să cauţi calea pe care tre­
gerile ele deputaţi pentru Marea A- tul de a lua parte la alegerea depu­ 12.417.800 cetăţeni pe câtă vreme în nevoile alegătorilor şi de rezolvarea forme atractive de cărbune recepţionat a fost mai buie să ajunqi la rezolvare". Beder
d u na re Naţională si stalurile popu­ taţilor, cu excepţia celor lipsiţi ele Romînia burghezo-moşiei ească nu­ cererilor lor juste. mare cu 1.894 tone faţă de plan. nu modelează numai oţelul, mode­
lează şi oameni.
lare, eveniment de mare însemnă va­ facultăţile m intale si n persoanelor mărul celor însorişi în listele elec­ Durata m andatului deputaţilor în In cadrul cabinetului tehnic de La rezultatele obţinute o im por­ Şi aici, fn casa oţelarului Gheor­
le politică pentru oamenii muncii condamnate prin hotăi ire judecă­ torale a fost întotdeauna sub Marea Adunare Naţională ca si în la E. M Lonea se desfăşoară o bo­ tantă contribuţie si-au adus-o mun­ ghe Beder, domneşte aceeaşi atmos­
de !n oraşe şi sate. torească la pierderea dreptului elec­ 4 500,000, iar numărul votanţilor nu sfaturile populare regional?, ale ora­ gată activitate de propagandă teh­ c ito rii de la întreţinere. Lăcătuşii, feră; deplina mulţumire a vieţii, a
Datorită largului democratism so­ toral. Poate li ales deputat în M a­ a atins niciodată 3.000 000. şelor republicane şi regionale, ale ra­ nică. Periodic se organizează acţiuni apaducterii şi electricienii şi-au fă­ traiului fericit, îmbelşugat... Copil
cialist ce caracterizează statul nas- ica A.dunare Naţională şi in sfatu­ In opoziţie cu sitLiaţia de sub re­ ioanelor este de patru «ani, în tim p legate de cerinţele concrete ale în ­ cut pe deplin datoria. Reparaţiile e- harnici, sîrguincîoşi, ce întregesc
d ep lin irii planului. La cererea mi­
xecutate de ei au fost de bună ca­
tru, la pregătirea şi desfăşurarea a- rile populare orice om al muncii, giunii burghezo-maşieresc, votul u- ce durata m andatului deputaţilor în 2i dc zi bucuria părinţilor.
legerilor de deputaţi, participă ma­ cetăţean al Republicii Populare Ro- niv’Grsnl, egal, direct şi secret n de­ sfaturile populare comunale şi ale nerilor, in faţa lor au fost expuse litate. nsigurindu-se funcţionarea in
sele largi dc oameni ai muncii. minc, cu drept de vot, care a îm ­ venit o realitate vie, ia r modul în oraşelor raionale este de doi ani. conferinţele: „Introducerea arm ării bune condiţiunl a in sta la ţiilo r sec­ ra a devenit lirzîe. Timpul
ţiei.
metalice in abataje". „Căile de creş­
Referindu-se la sistemul nostru elec­ p lin it vîrsta de 23 de oui. care sînt propuşi can didaţi, în­ A tit deputaţii M arii Adunări Naţio­ tere a productivităţii m uncii", C O N STANTIN B AD U ŢA © s-a scurs nebăgat In seamă.
toral, tovarăşul Gheorghe Gheor- treaga desfăşurare a campaniei e- nale, cit şi deputaţii sfaturilor popu­ „Cum poate fi îm bunătăţită calita­ muncitor Alte vizite ar fl deranjat.
Spre deosebire de ţările capitalis­
ghiu-Dej a arătat că : „N um ai o te. unde in tîlnim sub diferite forme lectorale, p a rticip area unanimă a a- lare sint obligaţi să facă periodic tea- cărbunelui* şi altele ŞTEFAN NAG Y Cobor în stradă. In blocurile, pro-
orm duirc populară, legată prin mii censul electoral (îngrădirea intr-un legătorilor la vot, au transform at a- dări de seamă in faţa alegătorilor, N um ărul volum elor aflate în b i­ mecanic îilate pe cerul întunecat, flecare
dc fire de mase, poate asigura o a- fel sau altul a d rep turilor electo­ legcrile intr-o adevărată sărbătoare aceştia din urmă avînd dreptul să blioteca tehnică depăşeşte cifra de PETRU G A IN A apartament găzduieşte aceeaşi mul­
semenea participare activă a m ili­ rale ale cetăţenilor), sistemul nos­ «n întregului popor. retragă mandatul deputaţilor care 2.000, iar ol c itito rilo r este mai mare m uncitor ţumire, aceeaşi bucurie a vieţii, pre-
oane dc cetăţeni la viaţa politică a tru electoral nu admite restricţii Este de remarcat faptul că, la au pierdut încrederea lor, în urina de 800. Pentru ridicarea propagan­ GHEORGHE ECOBESCU lunqită dincolo dc orele de lucru,
ţă rii Care din statele capitaliste ar eenzitaro. Legile electorale care s-au tâiulnl lor, comisiile electorale nu hotărîiâi m a jo rită ţii alegătorilor lua­ dei tehnice la un nivel superior, s-a tehnician in fiecare familie.
cuteza să încredinţeze adunărilor din aplicat în regimul burghezo-moşîe- moi sint formate clin funcţionali re­ tă în conform itate cu procedura sta­ prevăzut ca fondul de cărţi din fie ­ E M IL IA N DOBOŞ GH. I. NEGREA
fabrici, sate, in s titu ţii dc cultură, re.se din ţara noastră excludeau dc prezentanţi ai regim ului burghezo- b ilită de lege (art. 101, alinia tu l II care bibliotecă mobilă să fie reîm ­ m uncitor
dreptul dc a-si propune candidaţi?" la dreptul de vot femeile, tineretul, mosîeresc, ci din alegători, repre­ din Constituţia R.R.R ).
Nici un partid burghez aflat la pu­ funcţionarii de stat, m ilita rii, care zentanţi ai organizaţiilor oamenilor Prevederile constituţionale cu p ri­
tere nu s-ar încumeta să pună în în total reprezentau mai m ult de ju ­ muncii care conduc şi supraveghea­ vire la obligaţia deputaţilor de a
discuţia maselor felul în care au mătate din populaţia ţârii. ză efectuarea alegerilor. Aspecte cu fac? periodic dări de seamă în faţa
fus: îndeplinite prevederile progra­ In Republica Populară Romînă totul noi, specifice democratismului alegătorilor şi la dreptul acestora
m ului său de guvernare. participarea cetăţenilor la alegerile socialist plivesc «activitatea deputaţi­ din urmă de a retrage mandatul de­
In adunările ce au avut Ioc in în­ de deputaţi în Marea Adunare Na­ lor, reprezentanţi de seamă ai po­ p utaţilor care au pierdut încrede­
treaga ţară cu ocazia propunerilor ţională şi sfaturile populat? arc un porului. Deputaţii M a rii Adunări rea lor, sînt trăsături ale manda­
dc candidaţi pentru alegerile de la adevărat caracter de masă. Toţi oa­ Naţionale şi ,ai sfatu rilo r populare tului de deputat, caracteristice sta­
7 martie, oamenii muncii au desem­ menii muncii care au drept de vot sint oameni ai muncii, care lucrea­ telor socialiste, care învederează e-
nat drept candidaţi ai Frontului De­ sînt înscrişi în listele de alegători ză alături de alegători si aduc în sc-nţa profund democratică a aces­
mocraţiei Populare pe cei mai buni întocmite de comitetele executive ale organele de stat reprezentative vo­ tei in stitu ţii si care permite totodată
fii ai poporului: m uncitori, ţărani, sfa tu rilo r populare, care au datoria inţa maselor care i-au ales. Ca ade­ oamenilor muncii să exercite nem ij­
activişti obşteşii. savanţi, scrii toii, să le aducă la cunoştinţa populaţiei văraţi reprezentanţi ai poporului, locit puterea do slat, prin îndrum a­
artişti, oameni ai muncii de to.tue prin afişare şi alte mijloace de pu­ deputaţii îşi desfăşoară activitatea rea directă si prin controlul activi­
profesiile, indiferent de naţionalita­ blicitate. Cetăţenii omişi sau greşit în strînsâ legătură şi permanentă tăţii deputaţilor pe care i-au ales.
te şi de sex. tineri şi vîrstnici, le­ colaborare cu cetăţenii pe care îi Legătura stiânsă dintre deputaţi
înscrişi pot face inlîm pinări la co­
gaţi de mase, reprezentanţi autentici mitetele executive ale sfatu rilor mobilizează pentru îndeplinirea sar­ şi mase, s p rijin u l politic şi organi­
ai intereselor poporului. populare respective. cinilor ce le revin pe tărîm obştesc zatoric dat de guvern, f.ac ca depu­
In cadrul tul m or adunărilor pen­ si d? stat. DeDiitaţii M arii Adunări taţii să-şî desfăşoare e h mai bine
tru desemnarea candidaţilor F.D.P. Pentru garantarea participării ce­ Naţionale au îndatorirea de a par­ activitatea, slujind cu cinste intere­
oamenii muncii şi-au manifestat ho­ tăţenilor la alegeri în mod nem ijlo­ ticipa la lucrările M arii Adunări sele oamenilor muncii.
tărîrea de a îniîm pina alegerile cu cit, adică in mod direct, in siste­ Naţionale şi la lucrările com isiilor Conştient că esie siâpînul electiv
noi realizări în procesul de produc­ mul nostru electoral secţiile de \o - permanente ale acesteia, de a veri­ al bogăţiilor ţă rii şi că munceşte
ţie si în gospodărirea oraşelor şi tare şi repartizarea alegătorilor sînt fica aiTivjia-tea organelor adm inis­ pentru ridicarea continuă a nivclu
satelor. astfel organizate incit fiecare cetă­ traţiei de stat, de a controla pe te­ lui său de trai, întregul popor mun
La 7 martie, cetăţenii ţâ rii noas- ţean poale să-şi exercite dreptul la ren aplicarea legilor. ci lor intîm pină alegerile de la 7
ire se vor prezenta în faţa urnelor vot în tim pul stabilit pentru ope­ Deputaţii sfaturilor populare au m artie în condiţiile unei entuziaste
pentru a alege prin vot universal, raţia v o tă rii; în cazul cind unii a- dreptul şi îndatorirea să participe activităţi pentru îndeplinirea sarci­
egal, direct şi secret, deputaţii în legători sînt bolnavi, isi exercită la lucrările sesiunilor sfatului popu­ n ilor trasate de Congresul al Hf-lea
Marea Adunare Naţională şi în sfa- dreptul de vot la spit al sau la dom i­ lar în care au fost aleşi, să pună al P artidului Muncitoresc Romîn.
tu ile populare. ciliu. iar dacă lipsesc din localitatea înt.rcb«\ri şi să facă interpelări in Alegerile vor constitui încă o mn
Sistemul electoral în vigoare isi unde sînt înscrişi, eî pot să voteze sesiune, să facă comunicări si pro­ nilestaie a u n ităţii politico-ntoiale
are p rincipiile înscrise în capitolul acolo unde se găsesc in ziua alege­ puneri, să urmărească în circum ­ a poporului în ju ru l P artidului Mun
V III al Constituţiei Republicii Popu­ rilo r. scripţiile lor electorale ducerea la ci tocesc Romîn, a C om itetului său
lar:* Romîne. Conştienţi de utilitatea votului lor îndeplinire a holâiârilor sfatului Central în frunte cu tovarăşul
Toţi oamenii muncii, cetăţeni ai şi de garanţiile pe care le oferă sis­ popular şi a deciziilor com itetului Gheorghe Gheorghiu-Dcj.
R epublicii Populare Romîne, care executiv al sfatului popular, să par­ M tllA J CSOîîOBÎTCĂ
nu îm p lin it vîrsta de 18 ani, fără temul electoral în orînduiiea noas­ ticipe la lucrările comisiei perma­ preşedinte adjunct
deosebire de rasă sau naţionalitate, tră populară, ta alegerile trecute nente a sfatului popular în care au al T ribu n a lu lui regional
sex, religie, grad de cultură, profe­ pentru Marea Adunare Naţională şi fost aleşi, să organizeze consfătu­ Hunedoara Vd prezen tăm un aspect al străzii principale din oraşul Vulcan.