Page 33 - 1965-02
P. 33
Biblioteca Centrală
l^e.n’O'io-ă
PROLETARI DIN TOATE VNIŢl-VAl
CITIŢI i j NUMÂRUtl-
OE AZI:
(9) Carnet electoral ;
© Seminarul raional cu ac
tivu l cultural ;
0 Pe scurt de la corespon
denţi ;
O Sport ;
& Agendă
(pag. 2 -a );
A gricultura regiunii pe
calea dezvoltării intensive (pa
gină specială)
— Peste 43.000 „cai" putere,
— Rezultatul folosirii îngră
şăm intelor chimice,
— In sp rijin u l dezvoltării
producţiei agricole,
P R E O C U P Ă R I — In graiul cifrelor
(pag. 3-a);
0 Dc peste hotare
PENTRU IMBUNÂTÂTIREA (pag. 4-a).
CALITĂŢII METALULUI Calitatea produselor este
un obiectiv principal al în
Unul din obiec
Continua îm bunătăţire a calităţii lingouri şi la linia de laminate s-a trecerii socialiste de la f a
tivele dale în fo produselor constituie o preocupare preconizat măsurarea tem peraturii brica „Sebeşul11 din Sebeş.
losinţă in u ltim ii de seama a organizaţiei (le partid oţelului. îm bunătăţirea răcirii lin Fotografia de fa(ă ne rep re
ani ia C S. Hune din cadrul C.S. Hunedoara. De a- goului şi a lam inatelor, controlul zintă pe tovarăşa Al aria S a
doara este şi lam i ceea, la îndemnul com itetului de tem peraturii dc răcire, diminuarea lonic. controloare tehnică de
norul de profite partid pe combinat, cu ocazia 'în gazelor in oţel, îm bunătăţirea cali calitate disculind cu munci
uşoare. înzestrat tocm irii planurilor de măsuri leii- tăţii -lingourilor ele. toarea Letitia Păcurar des
cu agregate mo nico-organixalorice pe anul in curs Asemenea măsuri au fost prevă pre posibilitatea im bunălă-
derne, de înaltă s-a avut in vedere în prim ul rînd zute şi pentru sectorul laminoare. (irii calităţii conjccliilor.
tehnicitate, el cerc atingerea acestui obiectiv. Iată cîteva : îm bunătăţirea curăţă
din partea celor încă din trim estrul IV al anului rii lam inatelor. îm bunătăţirea evi
cnrc-l deservesc un trecut a fost constituit, la nivel de denţei rebutului şi producţiei pe
bogat bagaj de combinat, un colectiv din cei mai zile şi schimburi, scurtarea ciclului
cunoştinţe profe bum ingineri şi tehnicieni printre de probe, şutarea raţională a cape
telor. elaborarea unui regulament
sionale. P rintre cei care Gheorghe Răduloscu. inginer pentru cointeresarea materiala C A N D I D A Ţ I A I F . D . P .
ea re se străduiesc şef cu probleme de oţolării, loan a
sâ-i sfăpincască cit Pireu, inginer şef cu probleme de oam enilor în vederea reducerii re
mai temeinic tai laminoare, ing. Gheorghe Niţă. şe butului sub cifra admisă etc. Au
nele se numără şi ful serviciului CT.C. şi alţii. Acest fost stabilite, de asemenea, măsuri
m ancvrantul p rin colectiv a avut sarcina să studieze menite să conducă la obţinerea ţi
cipal Pavcl I.o- măsurile ce trebuiesc luate, pentru nui aspect corespunzător al lam ina L A SFA T CU ALEGĂ TORII
honţ şi manevrau* ca. începind cu primele zile ale a- telor. cit şi îmbunătăţirea caracte
Iul I Dum itru nnlui 19G5. produsele combinatului risticilo r lor fizice şi a proceselor
Mândrea. l'ologra- să sc ridice la înălţimea cotor mai tehnologice
S-a .stabilii ca. tncă în trim estrul
fia de fa(ă ni i cxigenlc cerinţe. Activitatea colec- 1 al anului, sa fie puse in funcţie
tivului am intit, s-a soldat cu un
reprezintă (liscu-
maşini de îndreptat cu role la la
plan de acţiune bine gindit care minorul de Unt» mm., să fie create Realizări şi îndem nuri Comuna fot mai bine
(iud despre tura prevede in prima fază aplicarea a
ţia optimă la foar 3l> măsuri tehnîco-organizatnrice. (O ndiţii pentru a se trece la flnmn-
In vederea îm bunătăţirii calităţii rea cu oxigen a dife rite lo r defecte gospodărită
fecii rotativă. Citcva sute de cetăţeni din ora folosească apă industrială şi nu apă
oţelului dc pildă, s-au stabilit mă de laminate la toate liniile. şul Oraştie s-au in iiln il m arţi după- potabilă In felul acesta s-ar îm bu
suri ca : montarea ansamblelor dc In planul (le acţiune am intit an amiază cu tovarăşul Nicolae Aga- nătăţi in tr-o oarecare măsură con G rupuri, grupuri, lucrătorii din
turnare in flux. mărirea du ra lvli- fr-st stabilite măsuri şi iu ceea ce chi, candidat in circum scripţia elec cadrul G.A.S. şi cetăţenii din Bircea
lăţii oalelor de turnare, stamparea priveşte asimilarea in 1965 a noi torală nr. 10 Oraşlie pentru alegeri d iţiile de alimentare cu apă pinâ la Mare. sc îndreptau spre sala cămi
rezolvarea definitivă a problemei.
rinelor de la cuptoarele S.M. rn profile de laminate ( tini sînt : oţe le dc deputaţi in Marca Adunare nului culturali. Aici aveau să se in-
material bazic, experimentarea tu r lul rotund de 18. 34. 36. 63. 60. 95. Naţională. Sfatul alegălot'ilor cu Din discuţiile purtate s-au des tilnească cu candidaţii de deputaţi :
nării directe a otelului pentru axa 200. 230 şi 270 mm,, oţelul pătrat candidatul lor a p rile ju it discuţii prins şi alte propuneri pentru rea ing. 3'eodor M ăliguţă pentru c ir
U.I.C., mărirea capacităţii de lucru d* 10 şi 25 mm., oţel beton de 6. 8. lizări gospodăreşti. Numai anul tre cum scripţia electorală orăşenească
la sala de pregătire (le la O S M. 1. 10. 12. 14 mm., a unor noi profile însufleţite despre realizările o b ţi cut locuitorii oraşului au executat nr. 107 şi ing. Sabin Blada. pentru
nute în u ltim ii ani şi despic felurite
îmbunătăţi rea dezoxi dării şarjelor de oţel cornier etc. lucrări obşteşti prin muncă patrio circum scripţia electorală comunală
ş.a.m.d. Dai*, pentru ca asiniiLarea noilor probleme gospodăreşti care trebuie tică in valoare de peste 500 000 lei. nr. 1G.
rezolvate pentru binele cetăţenilor.
Pentru micşorarea rebutului de profile să aibă succes deplin. din Cu ajutorul cetăţenilor şi prin fo Cu acest prilej, alegătorii din B ir-
primele zile de la intrarea in fa — Cu toţii vedem că şi oraşul losirea fondurilor din bugetul local, cca Mare, sat aparţinător comunei
bricaţie. este necesar să fie pro nostru sc dezvoltă dc la im an )a in ultim a vreme s-au modernizat Sin tandrei, oraşul regional Deva,
curaţi din tim p cilin d ri de laminoa altul — spunea tov. Sabin O lani, străzile Gh. Lazăr şl Octombrie au făcut un bilanţ al realizărilor
directorul întreprinderii dc gospo Roşu. au fost confecţionate şi puse gospodăreşti şi de înfrumuseţare,
re şi arm ături, sa fie executat cn-
Simeria D E LA S U B R ED A C TIA lih ra ju l, să fie bine in stru iţi toii dărie comunală In ultim a vreme bănci in centrul oraşului, s-au ex lucrări la care numai în anul 1964
tins zonele verzi şi au fost plantaţi
s-au construit 128 de apartamente,
m uncitorii şi în special lum inătorii
asupra specificului muncii, lucruri au apărut autobuze, s-a extins re sute dc pomi ornam entali. au participat 2 496 de cetăţeni, care
au efectuat 7.090 ore (le muncă pa
re vor trebui să stea pe prim ul plan ţeaua de apă cu 3.750 km. In ge - Noi vom contribui şi in viito r triotică. P rintre obiectivele înfăp
neral oraşul este mai bine gospo
în atenţia organizaţiilor de partid dărit. Sint doar cîteva realizări la diverse acţiuni dc gospodărire — darea în folosinţă a căm inului cu l
tuite au fost am intite terminarea şi
arăta muncitorul Gh. Bucnarn avind
din secţii!? respective.
NOASTRA VOLUNTARA cată in vagoane şi transportată d in în loate sectoarele solicită ca. sub care se daloresc politicii înţelepte a in vedere faptul că mai sint unele de 300 locuri, îm prejm uirea cu gard
Îm bunătăţirea calităţii
metalului
tural din Sîntandrei ru o capacitate
colo de lim itele staţiei. Astfel, sta
Mă
lucrări care trebuie rezolvate
partidului nostru si muncii depuse
rea liniei se prezintă foarte bine.
de cetăţeni. A r fi de dorit să se în
In urina verifică rii făcute cu căru îndrumarea organizaţiilor de partid, treprindă unele acţiuni pentru con gîndesc de exemplu, la strada care din prefabricate din beton a şcoli
duce spre întreprinderea de indus
ciorul de măsurat calea, porţiunea să se ia asemenea măsuri îneît ca lor din Sîntandrei. Bircea şi h u
drele tehnire-ingineroşti. toţi mtin- tinua îm bunătăţire a alim entării cu trie locală. A r fi necesar să se a- leşti, introducerea curentului elec
de pe raza districtului a p rim it -eitoi'.i. să fie m obilizaţi la lupta apă şi extinderea ..canalizării. Tpl .menajeze mai bine. L$ întlLnirea ru tric în şcolile şi căminele cultura
Pe raza R. C. M. calificativul de „foarte bine“ . “ pentru perfecţionarea continuă a a tit de necesară este şi înlocuirea candidatul, şi a îţf cetăţeni au rostit le din Sîntandrei şi Bircea, planta
S-xau evidenţiat in mod deosebit
cuvinte din care sc desprinde bu
com bustibilului caic se foloseşte la
procedeelor tehnologice, promova
echipele conduse de loan Handa şi rea tehnicii noi şi a metodelor noi fabrica „V id ra " cu a ll combustibil curia pentru realizările înfăptuite rea dc arbori ornam entali pe stră
Gheorghe Faur, picherul loan superior şi dorinţa oamenilor de a contribui zile satelor etc.
Desfâşurînd larg întrecerea socia 1,5 la sută, în tranzit cu prelucrare Lucaci şi alţii. de muncă. Va trebui făcut lotul la buna gospodărire a oraşului După Despre toate aceste înfăptuiri au
listă, colectivele de muncă de pe cu 5,1 la \suîă şi fără prelucrare cu peivtru ca îm bunătăţirea calităţii La aceste probleme s-au gîndil ce a vorbit despre unele realizări vorbit cu justificată mîndrie alegă
raza H C M . Simeria, au obţinut in 5,8 la sulă. )n felul acesta s-a în produselor noastre să devină obiec dc fapt si alţi alegători cînd au ve torii din Bircea. făcînd in acelaşi
luna ianuarie realizări deosebite. vagon. Procentul de m arşrutîzaie a Deranjamente tivul nr. I al întrecerii socialiste. nit la adunare, deoarece sînt in tr-a din regiunea Hunedoara şi din res tîm p numeroase propuneri pentru
registrai o economic dc 51.469 ore
Planul la descărcări a fost realizat Tn acest sens, comitetele sindica devăr cerinţe justificate ale locui tul ţârii, tovarăşul Nicolae Agachi buna gospodărire şi înfrumuseţarea
torilor. Pentru asigurarea aprovi
a arătat alegătorilor că principalele
in proporţie de 102,4 In sută, viteza trenurilor de marfă s-a realizat în telor din secţii, cu s p rijin u l birou zionării in bune condiţinni cu apă probleme ridicate in legătură cu în continuare a salului lor.
rilo r organizaţiilor de bază şi co
proporţie dc 154 la sulă, prin for
comercială n crescut cu 1,2 )a .sută, marea de marşrute. Din staţiile Slo- reduse a cetăţenilor şi u n ită ţilo r industri apa potabilă, fabrica dc piinc şi al Alegătorul Ion Angliei şi a lţii,
sarcina statică s-a depăşit cu 4,0 )a m itetelor de partid din secţii şi sec ale din oraş tovarăşul M arin tele sînt deja în atenţia organelor au vorbit despre necesitatea te rm i
sută, iar cea dinamică cu G,J0 la eneasa şi Călan Băi s-au form at 99 toare vor trebui să caute cele mai Bec-herescu a propus o solu locale Pentru unele dintre ele s-nu nării construcţiei noii săli de clasă,
sută. Da indicatorul osii, planul a trenuri incluse cu un număr de In cursul lunii Ianuarie a.c. ză eficiente forme de organizare şi ur ţie care merită să fie stu şi întocm it anumite studii. Candi lucrare începută la sfîrşitol anului
trecut. Făcind această propunere,
fost realizat în proporţie de 109 la 2 5G7 vagoane, cu un tonaj de 55 G50 pada mare şi viscolul au pus în faţa m ărire a întrecerii, pe baza unor o- diată. Deoarece astfel dc lucrări datul a apreciat angajamentele pe vorbitorul a solicitat sprijin u l can
sută, iar tonajul brut pe trenurile tone. colectivelor dc muncă de pe raza biective concrete si mobiliza ton re. necesită studii şi fonduri im portan care şi le-au luat m ajoritatea vor dida ţilo r dc deputaţi, nngajindu-se
IO AN DARÂMUŞ
de marfă a sporit cu 4,6 la sută. La obţinerea acestor frumoase Secţiei C.T.4 Simeria, sarcini greu activist al Comitetului de partid te, care nu pot fi asigurate imediat, b ito rilo r de a participa la rezol în acelaşi tim p să sprijine efectiv
Cele mai frumoase rezultate s au succese au contribuit in mare mă de îndeplinit. Totuşi, planul de pres a] CS. Hunedoara (responsabilul ar fi bine să se ia măsuri deocam varea treburilor obşteşti, subliniind înfăptuirea acestei propuneri O
sură colectivele de muncă din sta taţii a fost depăşit cu 5 la sută, iar că aportul cetăţenilor şi iniţiativele altă pmpunere a făcut-o alegătorul
obţinut la indicatorii dc calitate. subrcdaclici noastre voluntare) dată pentru ca fabi\ica chimică să
ţiile: Simeria. Simeria T ria j, Peştiş, preţul de cost, redus cu 1 la sută. lor constituie un factor im portant în Ton Popa, care a susţinut extinde
Media de staţionare a vagoanelor Hunedoara, Călan, Orăşiîc, Alba Iti- Sporind productivitatea muncii cu cadru! acţiunii care se desfăşoară rea ilum inatului public si pe strada
Ia încălecare-descărca re s-a redus cu lia, Ilia şi altele. 4 la sută, lucrările prevăzute s-au pentru gospodărirea oraşului si îm care duce spre grajdurile coopera
şi de
bună calitate, iar deranjamentele au SUCCESELE LUI GHEORGHE bunătăţirea continuă a co n d iţiilo r tivei agricole de producţie
executat înainte dc termen
dc viaţă ale populaţiei din Orăştie.
IM RUGINESCU
La s(a(ia călători fost reduse cu 9 la sulă.
In afara planului, s-a recondiţionat de bază numai aşa ca să comple
cablul subteran şi s-a dat în ex CRINTEA teze efectivul. Dar, în g rijito ru l Redeschiderea minei l>îlja
Cu toate greutăţile intim pinate încărcare descărcare şi in tranzit cu ploatare o cabină cu instalaţii S C B.
din cauza viscolului şi zăpezii, ce şi fără prelucrare a fost redusă cu in staţia Hunedoara, care serveşte Gheorghe C lintea a mers la condu Cea mai veche exploatare rarbo- lone pe an. Proiectul de organizare
feriştii staţiei Simeria şi-au păstrat 2 la sulă, rcalizindu-se astfel o im la o mai bună siguranţă a circu cerea gospodăriei şi a cerul ca vaca niierâ (lin bazinul Valea Jiului — şi dotare a minei, elaborat de spe
tradiţia de evidenţiaţi, reuşind ca portantă economie de vagoane. laţiei. Cu numai 2 ani în urmă pe dru Lori să-i fie repartizată lui. „Poate mina D ilja, părăsită acum trei de cialiştii noştri, rezolvă in mod o ri
şi in luna ianuarie să obţină im De remareat şi faptul că în a- In fruntea luptei pentru realiza mul caic leagă comuna Oarda de că acolo unde a fost pînă acum — cenii in perioada crizei economice, ginal problema extragerii cărbune
portante realizări. Planul produc ceastă perioadă nu s-au înregistrat rea exemplară a planului s-au si şoseaua naţională am cunoscut un spunea el — oamenii n-or fi ştiut dă din nou cărbune. Redeschiderea lui de Ia mari adincim i.
ţiei globale a fost depăşit cu 12 la inlîrzieri de trenuri, asigurindu-se tuat m uncitorii Eronim Bonţa, loan om. Era Gheorghe C lintea, în g rijito r să se poarte cu ea. Eu am să încerc sa permite valorificarea stra tu rilo r Intr-un tim p scurt, cu mijloace
sută, indicatorul tone expediate cu in acelaşi tim p un transport de ca Hartoş, Nicolae Btldca, loan Rusu, de animale ia gospodăria agricolă aşa cum...". A ici în g rijito ru l Gheor de cărbune cocsificabil existente in tehnice moderne an fost săpate ga
51 ia sută, sarcina statică a sporit litate si în depline condiţii de si Viorel Crâinicescu. Eugen G iurgiu, de stat din Alba Iul ia Se îmorcea ghe C lintea a fost întrerupt din dis această parte o ţării. lerii în lungime de 9.000 m., s-au
cu 3 la sută. In acelaşi tim p me guranţă a circulaţiei la toate tre loan Davidcscu, loan Băgăreanu şi din tr-o vizită „profesională", cum a cuţii Directorul ştia că vrea să spu De fapt DM ia este acum o mină organizat abataje cu fro n t lung din
dia de staţionare a vagoanelor la nurile de marfă şi călători. alţii. denum it-o el, de la G.A.S. Pctrcsli. nă despre alte vaci considerate ne nouă. Incadrîndu-se in sistemul ge care extracţia sc face mecanizat, iar
A fost trim is acolo pentru a se de productive şi care, date în p rim ii'' neral de organizare a exploatărilor transportul cărbunelui la instalaţia
prinde cu unele lucruri noi în do lui Gheorghe Crintea şi furajate ra carbonifere din Valea Jiului elabo de preparare se efectuează cu a ju
Revizii şi reparaţii de califafe In sprijinul meniul cre şte rii, vacilor dc lapte. Re ţional au ajuns la o producţie me rat în u ltim ii ani. mina va avea o torul benzilor. (Agerpres).
die anuală de peste 3.300 litri lapte
ţineţi că alegerea lui Gheorghe Cl in
producţie în ju ru l a un m ilion de
)n luna ianuarie vaca Lori a dat
oţelarilor tea pentru vizita de la Petreşli nu I 009 litri lapte, deci zilnic cîte 31-32
n fost îniîniplăioare. U im ind în fie
Si bilanţul a ctivită ţii depuse dc niştii: foanichc Florea, Viorel Iri- care iarnă cuiburile de îmbogăţire litri. Acest lucru a s tîrn it curiozi
colectivul Reviziei de vagoane Si mic, Traion Filipescu, D um itru Zu- Pentru a veni în sp rijin u l oţela a cunoştinţelor profesionale organi tatea tuturor. Ba au venit la faţa
meria călători, este bogat în reali ba, August in Bota, Emil Boancă si rilo r care s-au angajat să dea pa- zate în cadrul gospodăriei, el, Gheor locului şi tovarăşi (le la centrul de
zări Planul producţiei globale a alţii. ghe C lintea, a ajuns să cunoască selecţie pentru a lua această vacă
fost îndeplinit pe luna ianuarie în Rezultatele am intite sint rodul lriei mai nuilt oţel, m uncitorii de la bine principalii factori care duc la în evidenţă şi a urm ări evoluţia ei.
D istrictul L Simeria şi-au intensifi
proporţie de 114 la sulă. producti desfăşurării unei munci politice sus sporirea producţiilor de lapte. In cadrul unui schimb de experi
vitatea muncii a crescut cu 14 la ţinute de către organizaţia de partid cat eforturile în vederea colectării enţă organizat pc trust cu în g riji
sulă. Parcul propriu al celor 102 pentru mobilizarea întregului colec unor cantităţi sporite de fier vechi. Fn prim ul an de activitate, Gheor torii de la fcim ele de taurine,
Numai in luna ianuarie ci au sirius
ghe Clintea a obţinut dc la fiecare
vagoane de clasă a fost întreţinut în tiv- la îndeplinirea sarcinilor dc plan 15.000 leg. fier vechi pe care l-au din cele II vaci pe cai c le are în p ri Gheorghe Crintea a fost solicitat să
mod exemplar, asigurlndu-se călăto şi aplicării unor măsuri eficiente predai I C M. pentru a ii expediat mire cîfe 3.440 litri laplc, depăşind explice cum a obţinut de la fiecare
rilo r lot confortul. La obţinerea a- menite să uşureze munca oamenilor oţelarilor. producţii planificată cu peste 25 hl din vacile pe care le are in prim ire
Pe viitor, colectivul de m uncitori Acesta era prim ul examen luat cu cile 3143 litri lapte. Apoi, oamenii
cestor succese s-au cv.îdenţat comu şi să o facă mai spornică.
din cadrul districtului L şi-a pro succes, fapt pentru care de Gheor au vrut să afle şi ce se petrece a-
pus să continue acţiunea |>atriotică ghe C lintea a început să se discute cum cu vaca Lori. Gheorghe C lin
ica a explicat cum reuşeşte el să
Linii bine consolidate în vederea colectării şi predării că tot mai im dt în cadrul unităţii. Dar, obţină producţii mari de lapte, sub
ite I.C.M. a unei cantităţi sporite
prin cile alte examene nu a mai
de metal. Ei au convingerea că pro- trecut dc atunci acest în g rijito r des liniind că hrănirea raţională, în gri
La D istrictul L .l Simeria toţi in fel buna funcţionare a instalaţiilor, ccdînd astfel, vor ajuta pe oţeluri toinic ? lată înră un exemplu. jirea atentă, respectarea programu
dicatorii de plan pa luna Ianuarie, în special a celor electrodin-amice. ca în perioada ce urmează să în In gospodărie fusese adusă o va lui de grajd şi bineînţeles dragostea
au fost realizaţi în mod exemplar Aceasta a făcut să nu se producă scrie pe graficele întrecerii socia că pe nume Lori cu seria 79 Din fa|â de muncă şi faţă de anim alele
Pentru o mai bună siguranţă 3 c ir nici o întindere a trenurilor de liste noi si însemnate succese loate actele care o însoţeau reie pe care le ai în prim ire sînt condi
ţiile principale caic asigură creşte
culaţiei pe tim p de iarnă, s^au fo r marfă şi călători. E M IL CKEŢU şea că această vacă nu ar promite
mat echipe pe schim buri pentru Zăpada din zona macaxelor şi pe Impiegat de mişcare. Staţia cine ştie ce producţie de lapte, fapt rea produc|ici în sectorul zootehnic.
curăţarea zăpezii, asigurindu-se ast ronul staţiei a fost curăţată, încăr C.F.K. Simeria pentru caic a fost inclusă în turma I. M.
din Ciugud.
0 La bibliotecile
lejul iu tiln irii candidaţilor dc de inginerii zoolchnişti, medicii vete Galda de Jos, Tciuş şi din alic sate
putaţi cu alegătorii,
rinari, şefii dc ferme, brigadierii
spectacolul :
^CTUAI „A /i ştim votul cui să-l dăm" şi unii in g rijito ri dc animale din ale raionului Alba au fost organi
za Ic expoziţii dc cărţi cu vi uza re.
cadrul cooperativelor agricole de
îşi vor da concursul brigada a r
tistică dc agitaţie, care va prezen producţie dc pc raza oraşului re Numai in ultim ele zile au fost vîn-
ta spectacolul: „încă un vot feri- gional Deva. dule ţăranilor cooperatori aproa
0 Ieri, in sala „A rta ", Teatrul gat program dc către brigada ar cii îî“ şi form aţia dc dansuri cu 0 Com itelui orăşenesc U T.M , pe 1000 volume.
dc stat dc estradă din Deva a dat tistică dc la întreprinderea regio suitele „Pădureanca", ; „Olteneasca" în colaborare cu întreprinderea ci 0 Form aţiile artistice ale Ca
primele reprezentaţii cu noul nală dc electricitate Iluncdoara- şi o suită dc pe Someş. (A. C IU KI- nematografică din Deva, a organi sei raionale de cultură din Ilia au
spectacol „V arietă ţi la concert". Dcva. ŢÂ, corespondent) zat la cinematograful „P atria", vi prezentat în localitate un reuşit
Regia spectacolului aparţine cintă- Tot in cadrul acestei joi dc ti O Consiliul agricol orăşenesc De zionarea in colectiv a film u lu i „Şe spectacol. Brigada artistică dc a-
rctului de muzică uşoară ltodion neret, participanţii vor învăţa cin- va organizează astăzi la cooperati ful" şi a noului film ronhncsc „La gitaţio a prezentai textul: „Ia r c
Ilodovanstci. In program sini cu tcciil „G lorios partid". va agricolă dc producţie din loca patru paşi dc in fin it". lara-n sărbătoare", form aţia de
prinse melodiile premiale la Fes litate un schimb dc experienţă pe dansuri, dansul cu temă: „La şe
tivalul de la Mamaia din I9G4 a Colectivul Casei raionale de Prezentarea recenziilor celor do
cultură din llatcg, in colaborare tema fu ra jă rii raţionale a anima uă filme, a înlesnit spectatorilor zătoare", iar taraful şi soliştii vo
0 Astăscară, in cadrul Joii de cali — cîntecc populare romineşti.
tineret ce se organizează la C lu cu a rtiştii amatori dc la coopera lelor in vederea creşterii produc pătrunderea mai temeinică a me La Petroşani, pentru asig u rarea unei aprovizionări corespunză
bul muncitoresc din oraşul regio tiva „Retezatul" din localitate pre ţiei dc carne, lapte, lină etc. La sajului şi sem nificaţiei film elor a- (M ĂR CII BUJOREL — corespon toare a locuitorilor oraşului cu leg u m e şi fructe, zilele trecute f -a
nal Deva, va fi prezentat un bo zintă în cursul zilei de azi, cu p ri schimbul de experienţă participă m inlite. dent). dat in folosinţă incă un magazin O L .F . cu autoservire
IN FOTO GRAFIE; Aspect interior din acest noti magazin.