Page 34 - 1965-02
P. 34
Nr. 3147
Pag. 2 Drumul socialismului
SEMINARUL RAIONAL CU ACTIVUL
fundele transform ări înnoitoare ce au schimb de experienţă. Păcat că nu
CULTURAL loc în viaţa satelor noastre. s-a insistat şi mai m ult asupra aces
tei la tu ri a tit de importante. M eri
Pe linia alegerii repertoriului, a
UN FRUNTAŞ MVALEA JIULUI inte rp re tă rii acestuia se cuvine însă tă să fie subliniată totuşi experien
o remarcă. S oliştii vocali, îndeosebi, ţa bună a (a m in u lu i cultural din
Cu un deceniu şi jum ătate în u r cu care se poate m indri. In urmă Sarcinile din ce în ce mai complexe pe caic le ridică organizarea mai prezintă încă cîntece care nu 5ibot, experienţă relatată în cadrul
sem inarului.
mă pe lista m inerilor din Lupeni a cu 10 ani ciţiva ingineri şi tehni a ctivită ţii cultural-educativc dc masă în perioada actuală, impun activu mai corespund noilor realităţi con De ce la Si bot căminul cultural a
apărut un nume: Barlha Dionisie. cieni de )a Combinatul carbonifer lui cultural de Ia sate o preocupare continuă pentru ridicarea nivelului temporane, iar unele form a ţii de reuşit să alcătuiască un num ăr în
Muncea în aceeaşi brigadă cu tatăl Valea Jiu lui au d e fin itiva t un nou său politic şi ideologic, pentru perfecţionarea permanentă a metodelor dansuri, în loc să valorifice folclo semnat de form aţii artistice, care
său. un vechi şi priceput miner. C it- procedeu tehnic de săpare şi beto- de muncă şi îmbogăţirea experienţei pozitive rul coregrafic al satelor regiunii,
prezintă cu regularitate programe
va tim p s^a v o rb it puţin despre Dio- nnrc a p uţurilor de mină: folosirea Unul din mijloacele im portante de pregătire teoretică şi practică a pregătesc dansuri din alte părţî ale în faţa cetăţenilor? Răspunsul l-a
nisie. Era doar începător în m inerit. eolrajuhii glisant. Verificarea prac activului cultural de la sate îl constituie seminarul raional. In cadrul ţă rii care, insuficient cunoscute, fie
Pe de altă parte, Jn minele din a- tică a noului procedeu constituia o acestuia sc organizează pentru directorii de cămine culturale şi b ib lio că se denaturează, tîe că se interpre dat tov. Tiberiu Selmăreanu, direc
cest bazin carbonifer, au crescut veriga im portantă pentru promova tecari lecţii politico-idcologicc, lecţii profesionale, se dezbat problemele tează la un nivel scăzut. De aseme torul căm inului cultural du' aici. In
prim ul rînd — spunea tov. Selmă
m u lţi oameni care se afirm au cu rea tehnicii. Era nevoie de mineri cu curente şi de perspectivă ale muncii culturale. nea, în prezentarea unor spectacole reanu, organizaţia de partid din co
realizări deosebite. Dionisie şi-a în experienţă. In cele din urmă Bartha de brigadă sc mai manifestă încă
ceput meseria o dată cu începutul şi ortacii săi au p rim it misiunea ca din vină revine organelor locale monotonia şî şablonismul în mişcări, mună se interesează îndeaproape de
m arilor realizări ce urmau să se să înceapă drum ul pentru noul pro Despre partea teoretică care nu au răspuns prin atenţia şi iar în piesele de teatru, insuficien fiecare acţiune cu Im ral-educaţi vă ^
înfăptuiască în Valea Jiului. Rînd cedeu. grija ee lc-o impunea calitatea lor ta aprofundare a textului, a mesa se organizează si ajută la buna 6 ^ -
pe rind a văzut oum se construiesc La D îlja s-au folosit pentru prima şi practică a unui de gazde. ju lu i de idei al acestora. făşurare a m uncii. De asemenea,
cartiere întregi şi im portante obiec oară în ţară cofrajele glisante pen A ti t în discuţii, cit şi în referatul m em brii corm anului executiv al
tive soci al-cui turale. La început a tru săparea si betonarea puţurilor, privind activitatea artistică s-a sub sfatului popular comunal participă
metoda şi-a dovedit din plin supe seminar 0 problemă la repetiţii, sc interesează de mo
lucrat in sectorul de investiţii unde rioritatea fată de vechile procedee. lin ia t că, mai ales în ultim a perioa
deschidea drum uri pentin cei cate dă, în raion a sporit num ărul form a bilizarea oamenilor, de calitatea ma
extrag cărbune. A început să se In medie s-au săpat şi betonat 35-45 Pornind de la sarcinile şi scopul viu discutată — ţiilo r artistice şi al spectacolelor nifestărilor culturale. Mai m ult, un
intereseze de experienţa fruntaşilor, m pe lună si la fiecare metru de organizării sem inariilor, sub în prezentate de acestea în faţa oame fapt ce mobilizează şi stimulează
drumarea com itetului
al
puţ s-au
cheltuit cu circa
4 000
raional
asculta cu atenţie îndrum ările in ici mai puţin de< ît înainte. Acum. P.M .H, Com itetul pentru cultură şî activitatea artistică n ilo r muncii de la sate. Rezultatele activitatea am atorilor este că din
ginerilor şi răsfoia cărţi despre teh noul procedeu a devenit metoda o- ION FLOREA, şef de grupă la obţinute nu reflectă însă în în tre form aţiile artistice fac parte mem
nica m ineritului. Munca, hărnicia şi bişnuitâ care se aplică in Valea Jiu secţia a lll-a m ecanică de la A te artă din Orâşrie, în ultim ul se Problema în ju ru l căreia s-au con gime posibilităţile artistice ale ra bri ai com itetului executiv, medicul
mai ales sp iritu l său de bun organi lui. Folosindu-I. brigada lui Bartha lierele R.M.R. Simeria, candidat m inar a pus in dezbaterea activului centrat m ajoritatea discuţiilor din ionului. Unele form aţii cu tradiţie, de circum scripţie, directorul şcolii
zator i-au adus satisfacţii şi preţui cultural cele mai im portante pro seminarul de la Orăştie — secţia generale de 8 ani, profesori şi în
a şi săpat ci leva puţuri într-un tim p în circumscripţia electorală nr. 76 bleme ale mur\cii culturale de masă. directori de cămine culturale — a care au fost premiate în anii trecuţi
rea colectivului. De ani de zile e record. Faptele acestei brigăzi au pentru alegerile de deputaţi in la d ife rite concursuri pe plan regio văţători din comună, oameni care
fruntaş în întrecerea socialistă, iar devenit cunoscute în toată Valea Jiu Sub aspectul la tu rii teoretice, se con.siiuht-o organizarea şi desfăşu nal sau republican, astăzi şi-au înce se bucură de prestigiu şi care con
brigada care i-a fost încredinţată n lui. Ele au constituit insă doar unul Sfatul popular ol oraşului regio m inarul s-a ridicat la un nivel co rarea a ctivită ţii artistice. Acest lu tat în mod nejustificat activitatea. stituie exemple demne de urm at
devenit cunoscută în tot bazinul si dintre considerentele pentru care nal Deva. respunzător. Expunerile care au fnst cru e oarecum firesc, ţinînd seama Exemple în acest sens ne oferă b ri pentru ce ila lţi oameni ai muncii din
în ţară. Uneori îşi aminteşte clipele cetăţenii din circum scripţia electo făcute au dovedit o bună selecţio că in perioada actuală a ctivită ţii ar gada artistică de agitaţie din Geoa sat. A ctivitatea culturală este s p ri
eînd i s-a dat sarcina să conducă rală nr. 7] din Petroşani l-au pro nare a temelor, o preocupare aten tistice de la sate îi revin sarcini spo giu, form aţiile de cor ale cămine jin ită aici şi de organizaţiile U.T.M.
tă a autorilor pentru o temeinică
o brigadă, d n d şi-n văzut pentru pus pe minerul Dionisie Bartha can documentare şi exemplificare. rite. lor culturale din Turdaş, Beriu, şi femei care mobilizează tineretul
prim a oară chipul la panoul de o- didat in alegerile de deputaţi pentru Unele concluzii reieşite din refera Geoagiu-Băî, Băcăinţi, Sâlişte etc. şi femeile la viaţa culturală a sa
noare sau cind a p rim it cea d in lîi Sfatul popular al regiunii Hune Ca urmare a acestui fapt, discu tul şi discuţiile pe această temă me Acelaşi lucru se poate spune şi des tului.
decoraţie drept răsplată a hărnici doara, ţiile purtate pe marginea materia rită a fi subliniate. In majoritatea pre brigăzile artistice de agitaţie din In cadrul sem inarului au mai îm
ei. A re însă a m in tiri mai proaspete C. OPREANU lelor prezentate au fost fructuoase, eovîi'şitoate a satelor raionului se Foit, Romos, Tărtăria, Sibişel sau părtăşit din experienţa lor şi a lţi
pline de învăţăminte. desfăşoară o bogată activitate artis despre form aţiile de teatru din Bă- directori de cămine culturale ca to
tică: numeroşi amatori prezintă pe
A H â v ifo re Biogatfă nizată. este necesar să menţionăm scenele căminelor culturale specta căinţi. Acm ariu şi altele. varăşii Sirbu Constantin din V ine
P rivind acţiunea practică orga
rea, Lobonţ Leontina din M ărtineşti,
Desigur, marea m ajoritate a aces
că deşi seara de experienţe ş tiin ţi cole la un nivel calitativ din ce în tor form aţii si-a încetat activitatea şi Fercheanu Ion din Blandiana.
la cascDe fice a fost reuşită, ea singură, ală ce mai bun. Repertoriul diferitelo r din lipsa de g rijă si preocupare faţă A lţi directori de cămine, ca tova
form aţii este mai bogat, mai bine
turi de film u l documentar care i-a
urmat, nu au fost in măsură să o- orientat şi interpretat, ceea ce spo de a rtiştii amatori. Un caz aparte răşii Rusu loan din Sâlişte şi Ga-
In oraşul regional Deva, ca şi în tă, convorbiri despre prevederile reşte contribuţia acestor form aţii la îl constituie totuşi form aţia de flu v rilo iu Radu din Orâştioara, luînd
celelalte localităţi din regiune, se Decretului şi legii cu privire la a- fere modelul de organizare a unei educarea socialistă a oamenilor ieraşi de la Rurâiâu. De ee nu mai cuvintu) şi neavînd prea multe de
desfăşoară o intensă pregătire in legeriie de deputaţi în Marea Adu manifestări culturale. Nu am vrea muncii. activează această formaţie ? După spus despre activitatea prezentă, au
vederea alegerilor de deputaţi de Ja nare Naţională şi in sfaturile popu să se înţeleagă de aici că tovarăşii cum spunea tov. Fercheanu Ion, di fost obligaţi să vorbească despre
7 martie. O v*e activitate are loc si lare etc. profesori de fizică şi chimie, Kuna In raionul Orăştie — desî nu la ni rectorul căm inului cultural din trecutul unor form aţii care au dis
la casele alegătorului organizate pe Bogată activitate se desfăşoară si Otto şi Mizgan Liviu. de la $coa)a velul po sib ilită ţilo r — există form a Blandiana, acum cîţiva ani această părut.
medie „A urel Vlaicu" din Orăştie,
raza oraşului. In casele alegătorului din Simeria şi nu şi-au făcut cu prisosinţă datoria. ţii corale, (Geoagiu, Blandiana, $i- form aţie, pentru activitatea desfă ic
In Deva, la Casa alegătorului a- Cristur. La Simeria. conferinţele ce bot, Vinerea etc.), brigăzi artistice şurată a fost premiată cu un .apa La sem inarul raional de la Orăş
menajată în cadrul clubului U R.C.M., se prezintă sînt urmate de viziona Dim potrivă, se cuvine chiar subli de agitaţie (Hi icaz, Dineul Marc, A u rat de radio, aparat care a dispă tie au ieşit în evidenţă şi alte pro
zilnic se desfăşoară diferite activi rea în colectiv a program ului de te niat acest lucru. Dar. pe lingă sea rel Vlaicu, Homorod, Tămâşasa), rut. Deşi se bânuie unde se găseşte bleme care ar trebui să stea în v i
tăţi. Pină în prezent aici au fost ţ i leviziune, audiţii muzicale sau de ra de experienţe ştiinţifice, partea form aţii de teatru (Balşa, Turdaş, aparatul de radio, nu s-a întreprins ito r în atenţia com itetului raional
nute expunerile cu tema „P rofundul programe artistice date de artiştii practică putea fi mai cuprinzătoare, M ărtineşti etc.) care şi-au cîştigat nici o măsură pentru a fi adus la
democratism al o rîn d u irii noastre amatori de la Atelierele R M.R Si prestigiu in faţa cetăţenilor, a iît din căminul cultural şi pus la dispozi pentru cultură şi artă. In prim ul
socialiste", „Oraşul regional Deva meria. mai bogată in manifestări cultura satele lor, cît şi din cele învecinate. ţia cetăţenilor. rînd se cuvine o mai mare g rija
în două decenii*, „Romînia pe glob le, la care să participe o masă mai Form aţiile corale au în repertoriu faţă de activul cultural chemai la
ieri şi azi“ . „P M .R . - conducătorul In Cristur, Casa alegătorului a PETRU SEMCIUC. montator la largă de cetăţeni din sat. Desigur, cîntece despre partid şi patrie, des seminar, planificarea din vreme a
şi îndrum ătorul poporului in ope găzduit pină acum 3 în tîln iri cu ti Atelierele R.M R. Simeria, candi dinlr-un punct de vedere, aici co pre muncă şi viaţa nouă, cîntece care Se cere un mai larg tem aticii sem inarului şi un mai
nerii care votează pentru
prima
ra de desăvîrşire a construcţiei so dat în circumscripţia electorală mitetul raional pentru cultură şî valorifică folclom l hunedorean, des mare accent pe extinderea experi
cialiste". „Dezvoltarea ştiinţelor me dată. urmate de programe artistice nr. 41 pentru alegerile de depu tul de bogat Brigăzile artistice şi schimb de experienţă enţei pozitive, pe calitatea şi efici
dicale în anii regim ului de demo prezentate de form aţiile de amatori taţi in Sfatul popular al oraşu artă a avut o scăpare dar. din alt form aţiile de teatru au pus in sce enţa m anifestărilor culturale dc la
craţie populară** si multe altele. ale căm inului cultural din localita lui Simeria punct de vedere, o parte principală nă texte şi piese care oglindesc pro sate.
De fiecare dată. expunerile la te. Aici, la expunerile ce s-au ţin u t D irectorii căm inelor culturale, tn
care au participat peste 200 de ce în ultim ele 5 zile au participat 340 discuţiile purtate, au făcut un util ION CIOBOTĂ
tăţeni au fost urmate de film e do de alegători.
cumentare. Programe atrăgătoare au si alte
case ale alegătorului organizate pe
Pe lingă expunerea de conferin i a/a oraşului regional Deva, rum ar Pe scurt de la corespondenţi ÎNTREPRINDEREA DE LOCUINŢE
ţe. la această casă a alegătorului au
mai fost organizate în tîln iri cu ti fi cele din Sîntandrei si Rnpoltul
nerii care votează pentru prim a da Mare. ŞI LOCALURI PETROŞANI
O De ctirind a avut loc adunarea al echipei M inerul Gt.elar. (Fetru rian amînă lucrul de pe o zi pe alta
Se c o n s tă lisfeie de a3eg㧮ri generală a comisiei de femei de la Spărios) fapt ce nemulţumeşte pe cetăţeni, angajează imediat:
cooperativa agricolă de producţia O Zilele trecute la complexul (losîf Burza).
Cu cîte\a zile în urmă. în sala oraş Hunedoara privind delim itarea „Dacia" din Orăştie în care s-a fă C.F.R. Petroşani a avut loc anali © Cercul de c itit ni*. 3 din Gura- SEF SERVICIU TEHNIC-MECANIC CU SALARIZARE LUNARA DE
mică a Casei de cultură din oraşul circum scripţiilor electorale, ce se cut analiza m uncii desfăşurate în za a ctivită ţii asociaţiei sportive sada, raionul 11 in, are o bogată ac 1900—2200 LEI.
Hunedoara s-a deschis centrul d r a- găseşte afişată aici. se oferă posi anu) care a ţrecut s-a întocm it C.F.R. şi alegerea noului consiliu al tivitate. Şedinţele de cerc se ţin sâpT
fişare a listelor de alegători. Cele bilitatea consultaţii cu uşurinţă a planul de muncă pentru anul în curs. asociaţiei. Vorbind despre succese tămînal şi la ele participă .cu...re Condiţii de angajare :
18 panouri confecţionate in acest listelor. Cu acest prile j s-a evidenţiat faptul le obţinute, p rintre care clasarea pe gularitate 18-20 femei.
scop. oferă posibilitatea luinedoreni- La aceasta ajută si tovarăşi bine câ femeile şi-au adus o însem locul 111 a secţiei de alpinism Va al- Recent, lectora cercului, tovarăşa a) STUDII SUPERIOARE (IN SPECIALITATE INGINER)
lor să se convingă dacă au Iost în instruiţi, care fac zilnic de serviciu, nată contribuţie la dezvoltarea coo piniada republicană pe anul 1964, Elisabeta Poenariu, a expus celor fc) VECHIMEA: ŞASE ANI IN FUNCJII TEHNICE.
scrişi in listele de alegători. nsigurînd în permanenţă îndrum ări perativei agricole. In sectorul zoo participanţii la discuţii au atras a- prezenţi m aterialul „Femeia-soţie şi CONFORM H.C.M. 1063/19C0
Pentru operativitatea consultării le necesare celor interesaţi. tehnic de exemplu, unde muncesc 32 tenţia îndeosebi asupra neajunsu mamă". (IMaria Stoichîţoiu).
listelor. înscrierea si afişarea s-a In prim ele două zile de la deschi de femei s-au obţinut frumoase re rilo r ce s-au manifestat. Astfel, s-a © M u lţi salariaţi din în tre p rin Doritorii îşi vor adresa cererile către întreprinderea de locuinţe
făcut in ordine alfabetică, pe străzi derea centrului, listele de alegă to ii zultate. Astfel, s-au produs peste criticat slaba preocupare a consi derile şi in stitu ţiile oraşului Hune şi localuri Petroşani, strada M iliai Viteaiu nr. 9. Tel. 274.
ou fost consultate de peste 2.500 de
şi secţii de votare. Cu ajutorul tex 2.000 hectolitri lapte faţă de 1.600 liu lu i asociaţiei faţă de organizarea doara servesc masa la cantinele ce
hunedoreni. şi prezentarea la concurs a unei e- funcţionează în oraş. Una din a-
tului din publicaţia nr. 1 a Comite A. UNGHER EA cît prevedea planul, predîndu-se pe
tului executiv al Sfatului popular corespondentă bază de contract peste 120.000 litri chipe de tineret la alpinism , lipsa eestea este şi cantina nr. 7 a între
lapte. de preocupare pentru bunul mers prinderii de construcţii siderurgice. DEPOUL DE LOCOMOTIVE SIMERIA
Intîlnire cu tin e re tu l celelalte sectoare de activitate. (Cor al echipei de fotbal care se află pe A ici sint abonaţi peste 300 de sa
Succese frumoase s-au obţinut şi în
lariaţi.
ultim ul loc în clasamentul campiona
nel Dumbravă şi Sidonia Mureşau). tului orăşenesc, precum şi slabul in Datorită bunei aprovizionări care
In sala Casei raionale de cultura regimului democrat-popular o b ţi teres manifestat in mobilizarea ti s-a făcut pentru perioada de iarnă, angajează prin concurs:
din Sebeş a avut Ioc o înlîlnire cu nute în cei 20 de ani de la elibe O La Ghclar. asociaţia sportivă neretului pentru cucerirea insignei în prezent abonaţii sînt m ulţum iţi
M inerul din localitate acordă o ma de polisportiv. (Ion Crişan). de m eniurile consistente ce se ser
tinerii care votează pentru prima rare. In cinstea tinerilor care vo re atenţie pregătirii echipei de fo t
© La unitatea de reparat încăl vesc la această cantină. — UN MAISTRU LA INSTALAŢII PENTRU DEPOUL DE LO
dată Cu acest prilej tov. Constantin tează pentru întîia dată a fost pre bal care activează în campionatul ţăm inte din satul Gothatea. raionul Colectivul de lucrători al canti COMOTIVE.
Facilă, secretarul Comitetului exe zentat un reuşit program artistic. regional. In acest scop au început 11 ia. cetăţenii sînt deseori nevoiţi să nei. condus de Constantin T urcii, pe
din vreme antrenamentele care au se prezinte de mai multe o ii pentru lingă că asigură o hrană consistentă, CONCURSUL VA AVEA LOC IN 22 FEBRUARIE AC. LA
cutiv al Sfatului popular al oraşului O asemenea acţiune a fost orga
loc de patru o ii pe săptămină sî la ridicarea comenzilor făcute. Respon practică şi o bună deservire. (Vasile
Sebeş a vorbit despre realizările nizată şi la Miercurea. caic participă tot lotul de fotbalişti sabilul acestei unităţi, Ioaniehie M a Dcjica). DEPOUL DE LOCOMOTIVE C.F.R. SIMERIA, UNDE SE VOR
DEPUNE CERERILE ÎMPREUNA CU ACTELE NECESARE.
Condiţiile pentru desfăşurarea concursului sint cele prevă
s e dw i: s p o r t , r m Arenă de popice zute în H.C.M. 875 din 1 iulie 1960.
sau magazie ?
Asociaţia sportivă Voinţa de pe
Spartachiada de Iarnă a tineretului B A S C H E T lingă cooperativa meşteşugărească
„J iu l" din Petroşani posedă o arenă
de popice pentru amenajarea că
reia s-au cheltuit peste 11 000 lei. In
In zilele de 6 şi 7 februarie a c. în
Posibilităţi nevalorificate oraşul Alba lulîa s-a desfăşurat faza 86-GI. Pentru locurile 3-4 la băieţi prezent, popicâria nu poate fi însă
urmau să se întUnească Ştiinţa A l
folosită. Aceasta, pe m otiv că la
regională a cam pionatului de cali
ba lu lia şt Ştiinţa Orăştie. Ştiinţa
ficare la baschet ju n io ri şî junioare. Orăştie a pierdut cu 20 0 prin re data de 10 noiembrie 1964 condu
A mai rămas puţin tim p pînă la uzine, cit şi secretarul Comitetului cerea I.F.-ului Petroşani, cu aproba J0 ! 11 FEBRUARIE 1965
închiderea primei etape a intreoo- orăşenesc U.T.M. Cugir despre slaba La această com petiţie au participat prezentare. Echipa din Orăştie a pă rea organelor locale şi a conducerii
rilo r spartachiadeî de iarnă a ti preocupare şi desfăşurare a întrece echipele de băieţi: Ştiinţa Alba lu- răsit in mod nejustificat competiţia. asociaţiei a depozitat în popioârie
neretului. Întrecerile din prim a eta rilo r din cadrul spnrtnchiadci de lia, M inerul Brad. S.S.E. Deva, Ş tiin La fete pentru locul 1-2 s-nu îm îl- unele materiale. Atunci s-a angajat 10.30 M elodii populare; 11,30 A n
pă continuă să atragă tot mai m ulţi iarnă a tineretului ? Oare cînd se ţa Hunedoara, Stiinta Orăştie şi Ele nit: Ştiinţa Alba lu lia — $. S. E. ca să elibereze popicâria înlr-un CINEMA sam bluri artistice şcolare; 12,15
iu b ito ri ai sportului. P rintre aceştia vor lua măsuri pentru cuprinderea vul Petroşani. La leie au participat Deva 73-40. tim p scurt, lată însă că au trecut
DEVA: Şeful — cinematograful
se află şi numeroşi tineri, oameni ai mai m ultor tineri Ia această compe echipele: Ştiinţa Alba Tulia, Ş tiin In urma acestor rezultate clasa atîtca luni şi popicâria nu poate fi „P a tria "; La patru paşi de in fi Muzică de estradă; 12.30 Antologie
poetică „Francois V ilo n "; 13.04 So
muncii care lucrează in între p rin tiţie de masă ? ţa Brad. S.S.E. Deva, Ştiinţa Orăş mentul final este urm ătorul: la bă folosită din cauza m aterialelor rare nit — cinem atograful ,.A rla“ ; PE lişi! şi form aţii artistice de ama
derile, instituţii-Je şi cooperativele Aceeaşi slabă preocupare au ma tie si Elevul Petroşani. ieţi: M inerul Brad, Elevul Petroşani, se află aici. Oare pină cînd va mai tori; 14.10 Muzică uşoară; 14.30 |
agricole de producţie din raionul nifestat comitetele U.T.M. si consi Echipele au fost îm părţite în cîle Ştiinţa Alba lulia , Ştiinţa Orăştie, dura această situaţie? TRO ŞANI: M usafiri ciudaţi pe Prietena noastră cartea; 15.31 Me
Orăştie. liile asociaţiilor sportive de la fa două serii. S.S.E. Deva, Ştiinţa Hunedoara. La NICU SBUCHEA muntele de gheaţă — cinematogra lodii populare bănăţene; 16.30 Cu
ful ..Republica"; Şapte ani dc căs
corespondent
Pină în prezent la întrecerile de brica chimică, întreprinderea 11 iu Iată rezultatele: fete: Ştiinţa Alba lulia, Ş.S.E. Deva, nicie — cinem atograful „7 Noiem m icrofonul prin regiunile Bucu
gimnastică, haltere, tenis dc masă, nie. I.K.I.L.. Vidra. S.M.T. Orăştie Elevul Petroşani, M inerul Brad, Ş ti brie"; LU P E N I: Teama — cinema reşti şi Dobrogea; 17.15 Emisiune
tir. şah au luat parte peste 3.700 si altele rare nu au făcut totul pen Scria I băieţi: Ştiinţa Orăştie — inţa Orăştie. tograful „C u ltu ra l"; S IM E R fA : În culturală: 17.30 M u2icâ populară
tineri şi tinere, oameni ai muncii tru a organiza în cele mai bune con Ştiinţa Hunedoara 48-38, Elevul Pe S-au remarcat urm ătorii jucători: curcătură blestemată — cinemato cerută de ascultători; 18,00 Seară
din raionul Orăştie. La realizarea d iţii întrecerile sportive din ca troşani — Ştiinţa Hunedoara 52-49; la băieţi: P. Czmol. M. Băloi (Brad), graful „M ureşul"; A L B A IU L IA : pentru tineret; 19.00 Cîntă, dansea
acestei cifre şi-au adus contribu drul prim ei etape a spartachindei de Elevul Petroşani — Ştiinţa Orăştie V Susan. V. Ghirean (Alba), M. Bo- V ii si m orţi — seriile I şi II — ză. tinereţe — muzică de dans;
ţia asociaţiile sportive şi organi iarnă. La aceste întreprinderi, pină 3G-20; Scria a Il-a băieţi: Ştiinţa A l chis, T. Roman (Deva), D. Dănilâ, cinem atograful „V icto ria "; Cavale 20.00 Radiogazetn dc seară: 20.30
zaţiile U.T.M. din $ibot, Geoagiu, la 28 ianuarie a.e., nu au fost or ba Iul in — S.S.E. Deva 39-34; M ine 1. Sălăjan (Orăştie), L. Popa, A. Sza- ru l Pardaillan — cinematograful Varietăţi muzjcale; 21,15 Părinţi
Beriu, Orâştioara şi altele. Totuşi, ganizate concursuri la nici o ra rul Brad — S-S E. Deva £9-59; M i bo (Hunedoara), Gh. Crîsnic, T. Cer „23 August"; SEBEŞ: Comoara din şi copii; 21,30 Muzică de dans
în raionul Orăştie sint încă puţini ti mură sportivă prevăzută în regula nerul Brad — Ştiinţa Alba lulia bii (Petroşani). La fete: M. Anasta Vadul Vechi — cinem atograful
neri şi tinere care se întrec la dife ment (?!). Comitetul orăşenesc U.T.M. 70-50; Seria I fete: Ştiinţa Brad — sie, L. Borlea (Brad), E. Popeseu, „Progresul"; Haine aproape noi — T ELEV IZI UNE
ritele discipline sportive din cadru-l Orăştie ar trebui să Iragă conclu Ştiinţa Orăştie 9-7; Ştiinţa Alba Iu- S. Dumitrescu, R. Pop (Alba), A. A r- cinematograful „Sebeşul"; ORA-
spartachiadeî de iarnă Aceasta nu ziile necesare si. în consecinţă, sâ ia iia — Ştiinţa Orăştie 39-10; Ştiinţa meanu. G. Weber (Deva), L. Olenciu, ŞTIE: 30 de ani de veselie — ci 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
din m otivul că nu le-ar place spor măsurile cuvenite. Alba lulia — Stiinta Brad 29-9: Sc E. Voinea (Orăştie), E. Săsăran, A. nematograful „P a tria "; Viaţa spor Pentru tineretul şcolar: In vizită
tul, cî din cauza lipsei de preocu Considerăm că atît consiliul ra ria a Il-a fe(e: Ş.S.E. Deva — Elev ul A licu (Petroşani). tivă — cinematograful „Flacăra"; la l.O.R. 19,40 „Lupeni '29"; In
pare a asociaţiilor sportive şi orga ional U.C F.S. cit şi Comitetul raio Petroşani 31-15. HAŢEG: Străinul — seriile f şi încheiere: Poşta televiziunii. Bule
n iza ţiilo r U.T.M. La Cu gir, de exem nal U.T.M. Orăştie au s p rijin it în In urma acestor rezultate in me I. TORUK II — cinematograful „P opular"; tin de ştiri. Buletin meteorologic.
plu, există una din cele mai mari a- prea puţină măsură munca de or ciul final la băieţi s-au în tîln it: M i I. FILIPESCU Brad: Sechestratul din Altona —
sociaţii sportive ale regiunii — Meta ganizare şi desfăşurare a prim ei nerul Brad — Elevul Petroşani, scor corespondenţi cinem atograful „St. roşie"; LO- Buletin meteorologic
lurgistul. Rezultatele acesteia nu sînt etape a spartachiadeî. fapt pentru NEA : S-a întîm plat la m iliţie —
la nivelul posibilităţilor. De la înce care rezultatele sînt slabe. CONCURS D E SCH I cinematograful „M in e ru l"; IL IA :
putul lu n ii decembrie şi pînă în pre Comisia raională de organizare a Haralciri — cinem atograful „L u PENTRU 24 ORE
zent aici au fost organizate între spartachiadeî. la rîndul ei. trebuie m ina". Vreme variabilă cu cer tempo
ceri la gimnastică, cu 300 partici să acţioneze cu mai multă prom pti Zilele trecute, asociaţia sportivă ier — Voinţa Deva; 2. Abel R iti- ra r noros ziua eînd vor fi semna
panţi. haltere, cu 250 participanţi, tudine pentru lichidarea neajunsu M etalul Hunedoara a organizat la şan — M etalul Hunedoara; 3. Her- RADIO late precipitaţii sub formă de
tenis de masă. cu 180 participanţi, rilo r constatate M em brii acesteia, Ihida-G helar un reuşit concurs de ntun Tontsch — M etalul Hunedoara. PRO GRAM UL I: 5,0C Muzică ninsoare. V întu l va sufla din sec
patinaj, cu 130 participanţi, şi al împreună cu instructorii sportivi, schi la care au participat 30 spor populară; 5.30 Lecţia de gim nasti torul estic şi sud-estic. cu inten
tele. In total au participat la între profesorii de educaţie fizică, antre tiv i din asociaţiile Voinţa Deva, Şti VOICU A LB U La caban a Parîng că; 5,40 Muzică uşoară; 6,10 Cinle-
cerile spartachiadei 1010 tineri şi ti norii. au datoria să se deplaseze în inţa Hunedoara, Constructorul H u corespondent F o to : Ing. A U R EL DULA ce populare; 6.20 Jurnalul satelor; sificări temporare pînă la p o tri
vit. Local. în regiune, va fi trans
nere. Dacă ţinem seama de faptul asociaţiile sportive unde nu au fost nedoara, Voinţa Hunedoara şi M e
că la asociaţia anruntită sînt peste încă organizate întreceri, pentru a talul Hunedoara. Iată t^ezultatele a- 6,30 Orchestre de estradă; G.45 Sa portată zăpada de vint. Tempe
lu t voios de pionier; 7.15 Muzică
3 000 de membri U.C F.S. precum si impulsiona munca de mobilizare a casteî frumoase întreceri: ratura v a ria b ilă ; maximele vor
de faptul că numărul tinerilo r de tineretului la întreceri. Este necesar I N F O R M A Ţ I E uşoară: 7.30 Sfatul m edicului: 7.45 fi cuprinse 2iua între -f-I si —4
Fond 10 km. seniori*. 1. Abel R i-
Piese de estradă; 8.00 Sumarul pre
păşeşte cifra de 2 300. că există doi ca această competiţie să se bucure tîşan; 2. Herman Tontsch: 3 Ion V i- sei; 8.06 Rapsodii interpretate de grade, iar noaptea între —5 şi —9
oameni salariaţi şi 5 antrenori pu de mai multă popularitate, iar an In urma h otă rîrii Comisiei cen ac. Ca urmare, asociaţiile spor fanfară: 8,30 Pe teme agrare (re
tem aprecia fără teama de a greşi gajamentul luat de a se mobiliza şan — toţi de la Metalul Hunedoara. trale dc organizare a Spartachia- tive şi organizaţiile U.T.M. vor luare) Prevenirea şi combaterea e- grade.
că rezultatele obţinute pină în pre peste 10.090 de participanţi sâ fie Fond 5 km. ju n io ri: 1. V ictor Rubi trebui sâ ia măsuri eficace pen rozinnii solului pe terenurile în PEN f RU URMĂTOARELE
zent nu sînt de nalurâ să m ulţu realizat şi chiar depăşit. — Voinţa Deva; 2 Ion Luda — Ş ti dei de iarnă a tineretului. între tru cuprinderea unui număr cît pantă; 9.34 Din operetele Ini N i- 3 ZILE
mească. 10AN TOROTC inţa Hunedoara; 3. Matei Toloaigâ cerile dîn cadrul etapei I sc mai mare de sportivi la întrece colae Chirculescu; 10.03 Muzică u-
Tim p variabil, eu temperatura
Ce părere au tovarăşii secretari ai activist al Com itetului regional — Ştiinţa Hunedoara. vor deslâşura pînă la 10 martie rile spartachiadeî. şoară; 10,15 Ce d o riţi sâ ascultaţi? în uşoară creştere.
comitetelor U.T.M. de la cele două U.T.M. Slalom uriaş seniori: 1, V ictor Ma-