Page 35 - 1965-02

Nr. 3147, Dramul socialismului Pog. 3

Traducerea în viaţa a sarcinilor trasate de Congresul al
111-lea al P.M.R. şi a programului complex elaborat pe baza rapor­
„SPORIREA PRODUCŢIEI A-
CRICOLE VEGETALE Şl ANIMA­ tului prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Sesiunea
extraordinarâ a Marii Adunări Naţionale din aprilie 1962, cu pri­
LE SE VA REALIZA PE CALEA
vire la dezvoltarea intensivâ şi mullilateralâ a agriculturii. îşi aratâ
DEZVOLTĂRII INTENSIVE Şl
roadele In regiunea noastrâ acţiunile întreprinse în acest scop se
MULTILATERALE A AGRICUL­
TURII. PRIN ÎMBINAREA ARMO concretizeazâ în rezultatele obţinute in consolidarea sectorului so­
cialist, în sporirea producţiei agricole vegetale şi animale. Astfel,
NIOASA A DIFERITELOR RA­
MURI DE PRODUCŢIE. ŢINlND ca urmare a sprijinului acordot de câtre stat,* şi a mâsurilor luate
SEAMA DE CONDIŢIILE ECO­ de organele de partid, baza tehnico materiala a agriculturii regiunii
NOMICE SI PEDOCLIMA­ a continuat sâ se întâreascâ într-un ritm din ce în ce mai mare,
TICE... EFORTURI DEOSEBITE prin dotarea unităţilor agricole cu un număr sporit de tractoare şi
VOR FI ÎNDREPTATE SPRE RI­
DICAREA CONTINUA A NIVE­ maşini aaricole, prin sporirea cantităţilor de îngrăşăminte chimice
LULUI DE MECANIZARE Şl CHI­ şi aplicarea cuceririlor ştiinţei în producţia agricolă. Folosirea cu
MIZARE A AGRICULTURII". maximum de eficienţă a fondurilor alocate, a tractoarelor, maşinilor
şi îngrăşămintelor chimice in scopul creşterii continue a produc­
(Din raportul la Congresul ol
ţiei la hector a constituit o preocupare de seomă pentru toate orga­
III lea o! P.M.R.).
nele şi organizaţiile de partid, lată door citeva din rezultatele ace­
stei preocupări.

De la un an la altul s-o dezvoltat In ultima vrem e, unităţi­
baza tehnico-m aterialâ a staţiunilor le agricole socialiste din re­
thactoabe de maşini şi tractoare. Faţa de G03 giunea noastră au început să f o ­
tractoare fizice cile existau in anul losească în măsură lot m ai m a­
1962, num ărul lor a sporit în pre­ rc şi cu succes o largă gam ă de
zent la 853. repiezentind o forţă me­ In unităţile agricole socialiste, o nul sînt numai cîlevo din produsele îngrăşăm inte chim ice, crbicidc
canică ega>lâ cu peste 43.400 cai pu­ contribuţie de seamă la creşterea re­ chimice, binecunoscute acum oa­ etc. In fotografic. : Aspect din
tere. iar la sfîrşitu-1 acestui an va m enilor m uncii din agricultură şi timpul com baterii chim ice a bu ­
ajunge la 953. Pe această cale s-a coltelor a adus o şi utilizarea pe folosite cu succes. Numai anul aces­ ruienilor dhi culturile dc cerea ­
ajuns ca suprafaţa (le teren arabil scară largă a produselor chimice le păioase la Staţiunea ex p eri­
cc revine pe tractor fizic să fie re­ ta, in gospodăriile de stat au fost m en tală din Gcoagiu.
Producind îngrăşăminte, antidâu- pentru combaterea insectelor, buru­ trataţi prin stropire cu produse chi­
dusă Ja 111 lin. In felul acesta se nători sau stim ulatori de creştere, ienilor, ciupercilor, rozătoarelor etc.
poate executa un volum mai mare toate destinate obţinerii unor pro­ mice aproape 100.000 pomi fru ctife ri.
de lucrări agricole. într-o perioadă ducţii agricole sporite, lucrătorii (lin Meclotoxul, D uplitoxul, D ibutoxul, Prin folosirea produselor chimice
mai scurtă de tim p. S-a redus sim­ industria chimică nu-şi precupeţesc T iradinul, Dicloroclonul şi Corbadi- nu numai că se obţine un însemnat
ţito r şi perioada de efectuare a lu­ spor de recoltă pe unitate de supra­
cră rilo r de pregătire a terenului, se­ eforturile pentru a satisface cerin­ faţă dar producţia se realizează şi
mănat. în g rijire a co ltu rilo r şi re­ ţele mereu crescinde ale agricultu­ la un preţ de cost redus. Astfel,
rii socialiste. Rezultatele bune obţi­
coltat. Toate acestea se reflectă di­ practica a dovedit că folosind Du-
rect în creşterea sim ţitoare a recol­ nute în u ltim ii ani de către unită­ plitox 3-1*5 in doze de ‘25-30 kg. la
telor Paralel' cu sporirea num ărului ţile agricole din regiunea noastră pe ha pentru combaterea cărăbuşului la
de tractoare, staţiunile de maşini şi linia creşterii producţiei la hectar cereale şi plante tehnice se poate
tractoare din regiunea noastră au se datoresc în mare măsură şi folo­ Dezvolta rea intensivă si m u ltila­
terală a ag ricu ltu rii regiunii noa­
fost dotate cu un însemnat număr si h i pe scară largă a îngrăşămintelor obţine un plus de recoltă de pină stre se datoreşto in bună măsură
de maşini cu care se ponte efectua chimice. Numai în anul trecut gos­ la 600 kg. la ha. Faţă de cu lturile folosirii cu chibzuinţă şt m axim um
o gamă variată de lucrări agricole. podăriile agricole de stat au folosit netratate. Calculele bazate pe rezul­
pentru îngrăşarea terenurilor 1 413 tatele practice experim entale arată dc eficienţă a fo nd u rilo r de inves­
Astfel, num ărul semănătorilor de tiţii şi a creditelor pc termen lung
porumb a sporit de la 347 citc exi­ tone azotat de amoniu, 2.72G tone că pentru fiecare leu cheltuit cu acordate de către stat cooperativelor
de superfasfat şi 240 tone de sare îngrăşăminte chimice se poate ob­
stau in anul J9C2 la 472. De ase­ potasică. Acest lucru s-a răsfi in i po­ agricole de producţie pentru cumpă­
menea, numărul cultivatoarelor a a- zitiv asupra producţiilor. Astfel in ţine un spor de recoltă in valoare rări de animale şi construirea dc a-
juns la 178, a«l grapelor disc la 351, de 2 lei, iar pentru fiecare leu chel­ dăposturi. Astfel, volum ul investi­
anul 19G4 producţia medie de po­ tu it cu produse pentru combaterea
iar al sapelor rotative l<i 175. S taţiu­ rumb a fost de 3.375 leg. boabe la ţiilo r în gospodăriile agricole dc stat
nile de maşini si tractoare din re­ hectar, iar producţia de grîu plani­ dăunătorilor sc pot salva produse a fost în anul 1964 de 9.7 ori mai
in valoare de G-12 lei.
a
mare decit în 1956 Acest lucru
giunea noastră dispun acum de 315
JiO! combine pentru pâiorisc. faţă de 220 peste 230 leg. lată aşadar rozul ta­ zootehnic a început să se bucure de continuu baza tehnico-m ateiinlă. In
depăşită cu
ficată la hectar a fost
permis ca în G A.S. să sc dezvolte
In u ltim ii ani, mai ales, şi sectorul
cile aveau în 19G2, iar numărul com­
tu) practic al aplicării îngrăşămin­
u ltim ii ani. cu ajutorul fon d urilo r
t binelor universa-le pentru siloz a a- telor chimice a căror cantitate fo ­ avantajele produselor industriei chi­ dc investiţii s-au construit adăpos­
mice prin punerea la dispoziţie a
juns la 80.
losită in anul trecut a crescut de zeci de sortimente de produse. In turi pentru 1517 capete vite mari la
Prin dotările făcute de stat s-a 2,5 ori faţă de 19G0. Pe G0 la sulă C.A.S din Miercurea, Ret rosti şi
, SS1I&NÂT0RI PORUMB urm ărit extinderea mecanizării unui din suprafaţa cultivată cu porumb rindul acestora se numără medica­ Birrea şi s-au amenajat adăposturi
1 5 6 ,3 număr cit mai mare de lucrări. Me­ s^au aplicat cile 300 kg. superfosfnt mentele necesare pentru combaterea pentru 1150 capete taurine. Din 1957
rită subliniat in acest sens faptul
şi cile 150-200 kg. azotat de amoniu bolilor la animale, o scrie de stim u­ pină in prezent, tiu mai în scopul
că in ultim a perioadă de tim p Creşterea gradului de chim izare la latori de creştere, produse pentru creşterii efectivului de animale s-au
S.M.T. posedă maşini ce n trifu ­ îmbogăţirea furajelor in vitam ine st investit şi cheltuit peste 43 milinane
gale de îm prăştiat îngrăşăminte chi­ cultura porum bului ■ şe-reflectă, aşa proteine etc. lei. Acţiuni im portante au fost îr -
mice. prese de balotat, dispozitive de după cum reiese şi din graficul a- O dală cu creşterea gradului dc- trcprînse si în domeniul dezvoltării
recoltat sfeclă şi alte maşini care lâiurat în rezultatele bune obţinute producţiei vegetale. Merită reţinută
vin să uşureze munca omului, să de la un an la altul. C antităţi însem­ chimizare. oamenii sc străduiesc ca în această direcţie acţiunea pentm
o facă mai productivă. nate de îngrăşăminte chimice s-au în cadrul invăţăm întului agrozoo­ extinderea p la n ta ţiilo r de vie cu )'!>
M ecanizatorii realizează acum o folosit şi pentru creşterea gradului tehnic să-şi însuşească si modul de hectare la Ţel na. Girbova şi Galoa
colaborare mai strînsă cu brigăzile de fertilizare a peste 2 600 ha. pă­ folosire a acestor îngrăşăminte. Toa­ de .los precum şi plantarea de pomi
de cîmp dîn cooperativele agricole şune. Prin aplicarea acestor îngră­ te acestea dovedesc că chimia ocu­ fru ctife ri în masiv la Dobîrra,
de producţie, efectuează lucrări mai şăminte ş-a putut obţine un plus pă tot mai m ult teren in ansamblul pe 201 hectare. Construirea unei cre­
multe şi la un nivel calitativ supe­ de 1 700 kg. masă verde la hectar, a ctivită ţii din agricultură confirm ind me de vini ficat ic la Apoldnl dc Sus
rior. Rcferindu-ne la volumul Iu- iar tona de fin a fost produsă cu inrâ o dală preocuparea partidului cu o capacitate de 119 vagoane este
(ra rilo r trebuie relevat faptul că numai 188 lei faţă de 384 lei cît era pentru continua dezvoltare a ag ri­ tot un rezultat al folosirii cu chib­
In anul precedent mecanizatorii din planificat. cu ltu rii noastre socialiste. zuinţă a fondurilor de investiţii.
legiunea noastră au realizat 3G0.940 Pentru lucrătorii gospodăhitor agri­
hantri, faţă de 327.9G1 efectuaţi in cole de stat s au construit în acea­
stă perioadă un număr dc GG apar­
anul 1962. Volum ul de lucrări pe tamente Toate acestea reflectă pre­
tractor fizic a scăzut de la 35G lian­
ocuparea partidului în vederea îm ­
ţii cît revenea în 19G2. la 274 In bunătăţirii continue a a ctivită ţii
anul 19G4, in cooperativele agricole G A S . pentru ca ele să devină un
de producţie s-au însăm inţat meca­ • exemplu tot mai înaintat de organi­
nizat 21.352 ha d? porumb, cu aproa­ punctele de s p rijin au arătat că în tunci cînd atrazinul s a aplicat pe zare superioară a producţiei agrico­
pe 10.000 ha mai m ult decit în I9G2, cazul solurilor brun-roşcat şi cerno- întreaga suprafaţă in cantitate de le. să aducă in acelaşi tim p n con­
iar prăsiti/l mecanic s-a executat pe ziomice cu textura lutoasă, arate din 9 kg. la ha. fără a se mai interveni tribuţie din ce în ce mai însem­
o suprafaţă care depăşeşte cu 17.000 toamnă şi fertilizate cu 300 kg su- cu lucrări de întreţinere în tim pul nată la aprovizionarea oam enilor
perfosl'at şi 200 kg. azotat de amo­ vegetaţiei. muncii cu produse aci icole şi a
ha suprafaţa lucrată in felul acesta
Una dintre problemele cele mai niu la hectar, cele mai bune rezul­ Sarcini im portante revin agricul­ industriei cu m aterii prime.
cu numai doi ani in urmă. Totoda­
im portante care stau la b.iza cerce­ tate s-au obţinui atunci cînd s-a a- tu rii si în ce priveşte sporirea pro­ In cooperativele agHrole de pro­
tă s-au recoltat cu combinele 21.332 tă rilo r ce se efectuează în Staţiunea sigurat o densitate de 35.000-40 000 ducţiei de cartofi. In regiunea noas­ ducţie creditele pe termen lung a-
ha de păioase. e.\-|x>rimentală din Genagiu este spo­ plante la hectar In ateste condiţii tră, solurile din zonele premontane cordate de către stat au fost folosite
Concomitent cu utilizarea ju d ic i­ rirea producţiei de cereale şi plante MD 101 a produs 5.C20-G.270 kg. boa­ si cele aluvionare, uşoare şi fertile, îndeosebi pentru cum părări de a-
oasă a tractoarelor şi m aşinilor agri­ tehnice. Paralel cu dezvoltarea şi be la hectar. oferă condiţii prielnice pentru dez­ nimnle si realizarea de construcţii
perfecţionarea agrotehnicii portrm- voltarea c u ltu rii cartofului. Numai în u ltim ul an s-au construit
cole. mecanizatorii au depus eforturi O altă problemă care a sl3t în
bului, în cultură s-îîu introdus h i­ centrul preocupărilor colectivului de In vederea rezolvării problemei so­ şi dat în folosinţă 272 grajduri, ma­
sporite pentru reducerea sim ţitoare b rizii dubli (Ic porumb străini şi au­ cercetători din cadrul staliuniî se iu rilo r. în cadrul staţiunii din Gcoa- ternităţi, saivane etc.
a cheltuielilor de producţie Congi e- tohtoni. O bună parte din experi­ referă la combaterea chimică a bu­ giu s a experim entat comportarea Cu eficienţă sporită au fost folo­
sul al Ill-le a al P.M.R. a prevăzut enţele organizate in staţiune au avut ruienilor din culturi. Eficacitatea er- unui num ăr de 16 soiuri şi lin ii (le site fondurile de investiţii şi in
drept scop de a stabili h ib rizii du­ S.M.T. P rintre lucrările mai im por­
pentru anul 19G5 reducerea cu 40 bieidelor este legată de un complex cartofi, dintre dîlre 8 tim p u rii şi 8
bli cei mai corespunzători co n d iţii­ de factori care diferă de la o zonă sem itardive si tardive. D intre aces­ tante din acest domeniu dc a ctivi­
la sulă a preţului de cost pe han- lor pedoclimatice din regiune. In la alta Din sortim entul de 15 erbi- tea s-au dovedit valoroase, sub as­ tate putem am inti construirea unei
tru. In anul trecut, în S.M.T, din acest scop s-au încercat în experien­ c ide studiate in cim purile şi punc­ pectul producţiei si rezistenţei la noi staţiuni de maşini şi tractoare
regiunea noastră preţul de cast pe ţe riguroase un număr dc 19 hibrizi tele experimentale, s-a ajuns la con­ boli, lin iile de cartofi tim p u rii 9G-57 la Haţeg, a unui atelier mecanic Ia
dubli. S.M.T. Miercurea, cu pod ru lan t
hantru a scăzut la 74 lei faţă de 114 cluzia că atrazinul este cel mai e- care au dat o recoltă de 28 240 kg.
S tudiile făcute asupra epocii op ti­ ficace erbicid pentru cultura porum ­ la ha., G9-57 cu 26.770 kg. la ha. şi acţionat electric, extinderea spaţii­
Ici cît era planificat în 19G0. S-a lor de reparaţii la m ajoritatea sta­
me dc insămînţare a porum bului, au bului însăm inţat cu maşina pneuma­ Braşov 5-58 cu 25 070 kg. la ha. So­
înfăptuit deci cu un an mai devreme demonstrat că în condiţiile anului tică SPC G in sistemul monocultură. iu rile B in tje şi Viola s-au situat sub ţiunilor. crearea unor condiţii op ti­
o .sarcină de seamă pusă de către I9G4. cele mai bune rezultate le-au In condiţiile pedoclimatice ale anu­ aceste producţii cu 19720 kg. şi res­ me dc viaţă pentru mecanizatori
prin construcţii si amenajări de lo ­
partid în faţa mecanizatorilor. In a- dat insăm înţârile executate in peri­ lui I9G4, prin aplicarea atrazinulm pectiv 19 920 kg. la ha. cuinţe, cluburi etc O lucrare Im por­
oada 29 aprilie-4 maî. Insă mi nţa rea în cantitate dc 3 kg. la ha., numai pe
ceastă perioadă, pe lingă intensifi­ D intre soiurile sem itardive şi lar- tantă care se realizează cu fonduri
făcută după data de 10 mai atrage rindul (le porumb si efectuind lu­
carea ritm u lu i dc reparaţii, preocu­ după şine scăderea producţiei. crări mecanice între rinduri, s-au dive au dat rezultate bune soiurile din investiţii este si alimentarea cu
M crkur (24.G70 kg. la ha.), lin iile
pările mecanizatorilor sînt de a-şi In cadrul com plexului de măsuri obţinut producţii ridicate. Această Braşov 19-58 (30.100 kg. la ha.) şi ană a staţiunii de maşini si tractoare
din Alba Tulia.
ridica continuu nivelul de cunoştin­ agrotehnice ce sc aplică la cultura variantă este cea mai corespunză­ Suceava 27-57 (22.970 kg. In ha.). Tmportantde am intiteste şi faptul
ţe profesionale astfel ca pe această porum bului, densitatea constituie un toare şi economică pentru condiţiile Cele citeva rezultate prezentate că in fiecare unitate, cu s p rijin u l si
factor hofăritor si in sporirea pro­ regiunii noastre, im ru rît ridică pro­ din acest sector de cercetare. între­
cale să se efectueze toate lucrările sub îndrum area organizaţiilor de
ducţiei la hectar. Rezultatele experi­ ducţia c u ltu rii prin folosirea unei văd posibilităţi mari ce vor putea partid, a existat o preocupare sus­
agricole la un nivel agrotehnic su­ enţelor organizate în staţiune şi la cantităţi reduse de crbicidc şi înlo­ sta la îndemîna u nităţilor agricole ţinută pentru ca atît fondurile din
perior şi intr-un tim p cît mai scurt. cuieşte lucrările manuale cu cele socialiste (lin regiunea noastră in investiţii cit şi creditele pe termen
mecanice.
vederea sporirii continue a produc­ lung să fie folosite cît maî chibzuit
Producţii bune s-au obţinut şi a- ţiei agricole vegetale. şi cu m axim um de eficienţă
zavaturilor a crescut în 1964 cu
Organîzîndu-şî mai bine proce­ 1200 ha., iar cantitatea de produ­
sul de producţie, staţiunile de se legumicole vîndutc statului a
maşini şi tractoare din regiunea sporii în aceeaşi perioadă dc la
noastrâ au executat un număr şi 2.600 tone la peste 9.000 tone.
un volum sporit de lucrări agri­ Succesele obţinute in asigurarea Aceştia aduc o marc contribuţie la
cole. Paralel cu aceasta, ca un bazei tchnico-uiateriaic a agricul­ aplicarea in practică a celor mai 0 Prin punerea in valoare a ii-
obiectiv de seamă, în centrul pre­ tu rii şi întărirea ceonoinico-orga- noi cuceriri ale ştiinţei agricole. nor terenuri in pantă, im proprii
ocupării tuturor mecanizatorilor nizatorică a cooperativelor agrico­ ® In u ltim ii trei ani, cooperati­ c u ltu rilo r cerealiere, numai in a-
a stat reducerea sim ţitoare a pre­ le sc reflectă în dezvoltarea tu tu ­ vele agricole din regiune au rea­ nii I9G3-19G4 s-au plantat în coo­
ţului de cost. Pentru reducerea ror ram urilor si a producţiilor la lizat un spor dc 74.200 tone griu, perativele agricole dc producţie
lui în cadrul fiecărei staţiuni s-a hectar. B ilanţul acestor succese in 53.800 tone porumb şi 38.300 tone 1.821 ha. cil pomi fru c tife ri şi 2G3
urm ărit folosirea mai judicioasă cooperativele agricole de producţie cartofi. ha. cu viţă dc vie din soiuri valo­
din regiunea Hunedoara este deo­ 0 In 19G4, cooperativele agri­ roase. Numai cooperativa agricolă
a parcului de tractoare şi maşini
agricole, înlăturarea risipei de sebit de rodnic. cole de producţie din Galda dc din Huccrdca a plantat în masiv
carburanţi, lu b h fia n ţi şi a pie­ O La baza producţiilor ridicate Jos, Teiuş, Ighiu şi altele au ob­ 100 ha. dc livadă, iar cooperativa
selor necesare pentru repararea a stat in prim ul rind ajutorul a- ţinut, dc pe suprafeţe cuprinse in ­ agricolă din Data G0 lin. de vie.
defecţiunilor. Totodată s-a urm ă­ cordat dc către stat. Astfel, va­ tre 30-50 ha., producţii medii dc O Iii u ltim ii ani şi efectivele de
loarea creditelor pe termen lung peste 2 000 l<g. grîu In ha., iar la
rit reducerea deplasărilor inutile animale proprietate obştească au
acordate cooperativelor agricole cultura porum bului cooperativele
ale tractoarelor şi u tila ju lu i agri­ din regiune pentru cum părări de agricole dc producţie din Apoldut cunoscut o dezvoltare continuă.
col. Rezultatul acestor preocupări animale şi construcţii s-a ridicat de Sus, Bobîlna, Ilcriu , Pricaz. Astfel, faţă de anul 19GI, in 19G4
s-a oglindit in scăderea sim ţi­ numai în perioada 19G1-I9G3 la a- C ristur etc. au realizat, dc pe su­ num ărul bovinelor proprietatea co­
toare a preţului de cost al unui
proapc 105 milioane Ici. prafeţe cuprinse intre 100-200 ha., operativelor agricole a crescut dc
hantru aşa după cum reiese şi © Numărul specialiştilor din a- producţii medii de 3.000-4.000 kg la 27.5GO la 55 2G0 capete, al ovino-
din graficul alăturat. gricultura regiunii se ridică la 35G la hertar. nclor de la G1.350 la 115.350 cape­
ingineri agronomi şi zootchnişli, 88 0 Faţă de 19G1. suprafaţa des­ le, ia r al porcinelor dc la 11.450
veterinari şi 19 ingineri mecanici tinată cu ltivă rii legumelor şi zar­ In 16.810 capele.