Page 37 - 1965-02

PROl.F.TARl DIN TOATF. TAFW.F.. U N lT '-V A l
CHITI ÎN NUMĂRUL Dezvoltarea industriei

DE AZI: m aterialelor de construcţii

© Pentru un spectacol ci­
In industria m aterialelor de con­ re ţilo r in te rio ri şi acoperişurilor unor
nematografic de calitate strucţii se vor da în folasinţă in a- clădiri. Noua construcţie ridicată în
(pag 2-a) ; cest an noi fabrici şi secţii înzestrate cartierul M ilita ri din Bucureşti, va
© Tribuna propagandei de cu utilaje de înaltă productivitate. fi dotată cu cele mai moderne m ij­
Cea mai im portantă este fabrica de loace de producţie.
partid : Un continui de idei
la Bîrsesti — Tg. Jiu, cu o capacitate Darea în folosinţă a acestor u n i­
cit mai bogat lecţiilor şi con­ anuală de producţie dc două m ilioa­ tăţi, precum şi extinderea unor pro­
vo rb irilo r ; ne tone ciment. -La această unitate cedee avansate de luciu vor perm ite
O Măsuri eficace în scopul întregul proces tehnologic, înccpind ca în 1963 să se producă în plus faţă
de la extragerea m ateriei prime — de anul trecut circa 800.000 tone ci­
recuperării restantelor
calcar şi argilă — din cariere şi pînă ment, 60.000 m.c. prefabricate din
(pag. ii-a) ; la înmagazina rea cim entului, va fi beton, 2.100.000 m p. geamuri, 680.000
© De peste hotare complet mecanizat sau autom atiz.it. m.p plăci din azbociment.
Dezvoltarea pe cate a cunoscut-o
(pag. 4*a). Pe şantier s-au term inat lucrările
această ram ură industrială în anii
de construcţii şi se execută cele de
şesenalului a permis ca in 1963 să
finisaj şî de montare a u tila je lo r şî
se realizeze o producţie dublă de
instalaţiilor. Un alt obiectiv este fa­
materiale de construcţie faţă de 1959.
brica de beton celular autoclavizat
TO A TE BRIGĂZILE — produs u tiliza i la construcţia pe­ (Agerpres)
C I PLANUL R EA LIZA T Aparate şi instalaţii

m edicale m oderne
de lucru pentru ca operaţiunile să T IM IŞ O A R A 11 (coresp. Agerpres). ale aparatului locomotor şi circula­
R I T M I C se efectueze în tim pul optim. Staţiunile balneo-clim alerice din ţiei periferice. Tot aici se tratează
Calificarea şi ridicarea ca lifică rii
întregului colectiv a constituit încă Banat au fost dotate cu o serie de cu a jutorul unor noi aparate nevral­
un obiectiv de seamă al activităţii aparate şi instalaţii medicale mo­ gii, nefrite, artrite.
organizaţiei de partid şi conducerii derne care perm it tratarea unor Si Ia staţiunea balneo-elimaterică
Anul care » trecut a fost înche­ sectorului. In decursul anului 1964 boli diverse după cele mai noi me­
iat dc colectivul sectorului III de au fost calificaţi 23 mineri. 68 aju­ tode. La băile Hcrculane, de pildă, Bir/iaş aparatura perm ite acum a-
la E M. Lupeni — cel mni marc tori mineri si. 33 diverşi m uncitori, o dată cu îm bunătăţirea program u­ plicarea unor metode mai bune de
sector procliu'tiv din Valea Jiului lui medical de hi'droterapie, se ap li­ tratam ent în diferite boli reum atis­
iar 226 mineri şi ajutori m ineri au
— c u un plus de 28 500 tone căr­ urm at cursurile dc ridicare a c a lifi­ male, ale aparatului circulator şi sis­
bune. nnndam cnlul planificat a cării organizate la nivelul exploa­ că tratamente perfecţionate pentru
fost depăşit cu 13J leg pe post. Pe tării. Cunoştinţele acumulale le-au herniile de disc, sciatică, in afecţiuni tem ului nervos.
seama creşterii productivităţii mun­ fost de un real folos în procesul de
cii s-an realizat economii la preţul producţie. Calitatea lu cră rilo r exe­ Cu fiecare zi ce trece oraşul Htad capătă o nouă înfăţişare, lot
de cost in valoare de 73 000 lei.
cutate de ei s-a îm bunătăţit, iar pro­ m oi fru m oasă. Se cotistruiesc blocuri noi, cu apartam ente confortabile,
Ponderea cea mai mare în pro­ cesul tehnologic s-a efectuat con­ magazine, edificii de cultură.
ducţia sectorului o nu brigăzile de form norm elor tehnologice prescrise. In fo to g ra fie: aspect din noul cartier al oraşului Brad.
fio n ta listi. In cursul anului 1964. Cu sp rijinul biroului organizaţiei
in abatajele frontale media anuală dc buză noi am urm ărit ca în frun ­
a realizărilor a fost dc 102.9 la tea brigăzilor să fie num iţi cei mai PESTE PLAN :
sută. Ccln mai bune rezultate le-au buni m ineri, membri de partid cu
o b ţinui brigăzile conduse de m i­ o experienţă îndelungată in pro­
nerii Constantin Petre, care a în­ ducţie. Aceasla explică şi realizări­ OŢEL SPECIAL DE BUNA CALITATE
cheiat anul 1064 cu un plus de le bune ce le obţin.
r>fl35 tone. Sabin Ghioancă cu 4636
tone şt Ion Ghioancă cu 1063 tone. întrecerea socialistă a cuprins în­ Luna ianuarie a fost bogată în Lazăr N islor si loan Tarnaş. Ele au
D intre brigăzile care au lucrat la tregul colectiv al sectorului. Fiecare realizări pentru colectivul de mun­ reuşit să reducă la zero staţionările
preabataie. cea condusă de V ictor brigadă a fost antrenată in întrece­ că al secţiei oţelăria el crini că din agregatelor in Juna respectivă.
B utnar şi-n depăşit planul cu peste re pe bază de obiective concrete, iar cadrul C.S. Hunedoara. Desfâşurînd Şirul succeselor a continuat şi în
577 tone cărbune. la nivelul sectorului a fost organi­ larg întrecerea socialistă, echipele luna februarie. O singură cifră este
zată întrecerea între schimburi. B i­ de natură să convingă că în cursul
Activitatea susţinută pe care m i­ roul organizaţiei de bază a îndru­ de topitori din cadrul acestei secţii tu l întrecerii socialiste realizări şi Tjinei'efea comunei Qivbooa
nerii acestui set toi au depus-o în mat şi s p rijin it comitetul sindical au reuşit să-şi depăşească planml cu acestei luni se vor înscrie pe g ra fi­
cursul anului 1964 se reliefează şi dc secţie ca întrecerea socialistă să mai m ult de 200 tone oţel specia*
în faptul că ei au raportat îndepli­ se desfăşoare in bune condiţiuni. Re­ de bună calitate. mni frumoase: 150 tone oţel elabo­
nirea sarcinilor anuale de plan la zultatele ce sc obţineau erau trecute P rintre cei care au înregistrat cele rat peste plan numai în prim ele 6
data dc 10 decembrie. De atlfeJ. zilnic pe grafic şi aduse la cu­ mai frumoase rezultate se află oţe- zile ale lunii. Bă t rin ii localnici an cunoscut muna a în tin e rit. Locul caselor a fost construit un local al P.T.T.R,
sectorul am intit este deţinătorul noştinţa m em brilor brigăzilor. h u ii din echipa condusă de tînărud In fruntea întrecerii socialiste ce comuna aşa cum a arătat ea se­ vechi a fost luat de altele noi, con­ şi in fiecare sat funcţionează cîte
steagului de sector fruntaş pe mină prim -topitor Constantin Văleanu. se desfăşoară la oţeJăria electrică, cole la rind. Sate cu case sărăcă­ struite sau reconstruite, cu un co­ un cinematograf sătesc. Astăzi, în
încă din 1963 şi continuă să-l men­ In procesul întrecerii s-a observai care a reuşit să reducă rebutul Ja in cursul acestei luni ss situează e- cioase ea şi locuitorii lor. din ria ­ lo rit viu, atrăgător şi bine în g ri­ comuna Gîrbova activează 31 de
ţină. că disciplina in muncă a crescut, 1.77 la sută. J'aţă de 2.20 la sută c il rhipeîe conduse de prim -topitorii dul cărora se desluşeau citcva mai jite. Jumătate din casele comunei cadre didactice în loc de 7 cit erau
iar numărul absenţelor nemotivate este admis. Pentru acest rezultai, Văleanu Constantin. Haiduc Flori an
Succesele arătate s-au datorat fap­ şi motivate a scăzut sim ţitor. şi Viorct Baba. dc turnătorul Con­ răsărite ale avu ţilo r comunei. Şco­ sînt construcţii noi, ia r restul au in 1044.
tului că întregul colectiv dc mineri, echipa a prim it titlu l de evidenţia­ stantin O priră şi macaragiul Mihai lile nici nu ştiai unde sint. pentru fost reconstruite, modernizate. Dacă înainte nici nu se putea
tehnicieni si ingineri a fost m obili­ întregul colectiv a! sectorului s-a tă în întrecerea socialistă pe luna ia­ că nu sc deosebeau eu nimic dc S ervitorii de Ieri stau acum în vorbi de o activitate culturală, as­
preocupat cu multă răspundere de nuarie Chelaru.
zat Ia realizarea ritm ică a sarcini­ Rezultate bune au obţinut si e- M. AVRAMESCU celelalte locuinţe, iar num ărul în ­ case spaţioase, lum inate de becuri tăzi trebuie spus că în comuna
lor de plan de către fiecare briga­ folosirea la maximum a utilajelor chipole de la întreţinere conduse dc corespondent văţătorilor în 1944 nu era mni electrice. (Cele 3 sate Gîrbova, Re­ Gîrbova se desfăşoară o viaţă cu l­
dă. Dar iată ce ne-a relatat în a- miniere existente în dotare, asigu­ marc de şase-şapte in toată comu­ citi şi Cârpiniş au fost electrifica­ turală intensă. L o cuitorii frecven­
cest sens ing. loan Ivănuţ. şcfii'l sec ­ rarea unei lin ii active de front dc na. Doar cele 5 crîşme şi prăvăli­ te). Toţi sînt mem bri in cele 3 tează cu regularitate bibliotecile
torului în legătură cu această pro­ lucru şi pregătirea abatajelor din ile particulare îşi anunţau pre­ cooperative agricole de producţie căm inelor culturale, vizionează
blemă. timp. Toate acestea au condus la spectacole cinematografice şi pro­
obţinerea unor succese de seama. Ja zenţa prin firm ele lor. Oamenii işi care au fost înfiinţate pe raza co­
— In centrul atenţiei conducerii cucerirea steagului de sector fruntaş A C T U A L I T A T E A aduc aminte că in vrem urile ace­ munei. sau m uncitori la gospodă­ grame ale brigăzilor artistice de
sec torului şi. a organizaţiei de bază. pe exploatare pe anul 1964. lea. m ulţi trăiau din slugării. ria agricolă dc stat. Iar casele noi. am atori, ale echipelor de teatru şi
a stat permanent organizarea judi­ @ .Miercuri. 10 februarie, in ca­ pe 1964 cu 20 Ia sută, la produc­ belşugul de produse şi bunăstarea dansuri, urmează cursuri ale în ­
cioasă a tuturor brigăzilor si omoge­ Anul 1965. ultim ul an al şesena- Lucrau cu ziua pe Ia cei bogaţi. văţământului agrozootehnic de ma­
nizarea lor. De-a lungul întregului an liduî. ii găseşte pe m em brii brigă­ drul m anifestărilor prile ju ite dc ţia marfă cu 15 la sulă, a sporit Din statisticile vrem ii am aflat că lor sînt tocmai rezultatul muncii să şi participă la m ulte alte ac­
1P64 în cadrul brigăzilor din fron­ zilor sectorului nostru antrenaţi în- „Luna cărţii la sale”, a avut loc productivitatea muncii cu 19 la su­ jrr 1939 nutţiai. .I<v .br>gaţţi( din .sa-, şj ele reflectă totodată grija ce se ţiuni menjtc.sâ Ie ridice nivelul de
tale. cit si de la celelalte locuri de tr-o întrecere însufleţită. Sarcina' ce la Certei o in tiln irc a citito rilo r cu tă’ ŞT â realizat 35U.000 Idi lienefi-" tul Gîrbova lucrau’ permanent: 184 ^m ntiîîestâ’ iri regW urm îsirO ' demo- cunoştinţe generale şi profesionale.
muncă, nu au existat fluctuaţii de le revine pe acest an este dc a ex­ tov, Buiciuc Aurel, dc la Edtlura cii peste plan, obţinînd astfel cele de servitori şî 130 de zilie ri tem­ crat-popular pentru creşterea ni­ D orinţa aceasta de a învăţa, de a
efectiv care să perturbeze buna des­ trage 4 13.000 tone cărbune. Ei s-au Universală mai bune rezultate în întrecerea porari, parte din ei veniţi din co­ velului de trai m aterial şi cultural cunoaşte cit mai m ulte lu cru ri din
făşurare a procesului de producţie. angajat însă ca să dea în plus $ In cadrul acţiunilor cu llu ra l- socialistă organizată intre între­ munele vecine. In satele aparţină­ al cetăţenilor panici. Aproape fie­
Aceasta a dus la specializarea m i­ 10 300 tone cărbune cocsifieabil. iar cducalivc cc sint organizate la U. prinderile de industrie locală din toare. Reciu şi Cârpiniş a lţi zeci care casă este mobilată cu ga rn i­ viaţa internă şi internaţională este
nerilor pe operaţii dc lucru. Mem­ pe seama creşterii productivităţii M Cugir, azi la ora 11, în secţia regiunea noastră. (N. Z A lIU Ţ , co­ de locuitori erau servitori la cei turi de mobilă nouă, modernă, reflectată şi de numărul mare de
b rii brigăzilor din frontale şi prea­ muncii să obţină o economie dc niaşini-uncllc va avea lor recenzia respondent). avuţi. Din aceleaşi statistici aflăm m ajoritatea fa m iliilo r au aparate abonamente !a p u blicaţiile coti­
100.000 Jei. diene şi periodice, in comună sînt
bataie. îsi cunosc' bine atribuţinnile cărţii „Descoperirea fam iliei". Un colectiv al Teatrului dc că înainte de 1944, din întreaga de radio, difuzoare (comuna este
ce Ic revin. Ei sini repartizaţi ju d i­ Pentru realizarea acestor obiecti­ Recenzia va fi susţinută dc că­ stat din Petroşani prezintă în ziua comună n-au absolvit şcoli supe­ radioficatâ), maşini de cusut şi de acum cca. 700 de abonamente la
cios pe fiecare fază de lucru, avînd ve a fost asigurată linia de front tre tov Elena Pnvcl. (IO NELA A- de 13 februarie, la teatrul nou din rioare derîi 6 copii, si aceştia din spălat şi 86 de cetăţeni şi-au cum­ ziare şi reviste. Dacă ne gîndirn
sarcini concrete. Drept urmare, o- necesară In abataje se va extinde LEXANDKESCU — corespondentă) Hunedoara, piesa „T itanic Vals" rîndul fiilo r celor avuţi. Num ărul părat motociclete şi motorete. Lo­ că p iin 1940-1944 în comună nu
p e ra tii’e de tăiere, montare şi răpire armarea metalică cu stîlpi G TIU. 9 Inlr-un cadru festiv, colecti­ de Tudor ÎMuşatcscu analfabeţilor era însă de ordinul cul p ră vă liilo r particulare a fost veneau decît 15-20 de ziare, ne a-
decurg conform graficului dinainte si mecanizarea complexă. In fron­ $ Ansamblul „P erm ită" al Sfa­ luat de unităţi ale cooperaţiei de pare si mai evident saltul făcut
întocmit, ceea ce-i foarte important. talele conduse de Petre Spînu şi vul întreprinderii de industrie lo­ tului popular al Capitalei n pre­ sutelor. In toată comuna nu era consum bine aprovizionate cu un în anii puterii populare pe linia
nici un lăcaş de cultură.
Personalul tehnic este repartizat Sabin Ghioancă este deja in curs cală din raionul Brad a fost distins zentat ieri la teatrul nou din H u­ Comparăm aceste date ale tre ­ bogat sortim ent de m ărfuri. cultu ra lizării maselor.
cu titlu l dc „întreprindere fru n ta ­
judicios, la fiecare brigadă, acor- de experimentare podi rea cu plasă şă pe ramură în întrecerea socia­ nedoara un spectacol extraordinar cutului cu prezentul. Deosebirea Şcolile din cele 3 sate au loca­ Din rîndul copiilor m em brilor
dind asistenţa tehnică necesară. de sirmă, ceea ce va dure la înlo­ dc cintecc şi dansuri populare ro- lu ri proprii, au -fost construite sau cooperativei agricole de producţie,
cuirea totală a srindurii pentru listă ps regiune'’. Colectivul de 'este evidentă. A nii prezentului au m ulţi au absolvit sau urmează
Asigurarea n i material lemnos, ar­ banclajare şi podiră. Se acordă a- im m ritori, ingineri, tehnicieni şi m incşli. Cu acest spectacol ansam­ înscris in statistici cifre noi, pe amenajate cămine culturale cu bi­
mături metalice şi vagoncte goale, tenţie in continuare în tă ririi disci­ funcţionari dc la I IUI L. Brad a blul „P eriniţa" a obţinut un răsu- altele le-au redus la zero, an blioteci dotate cu m ii de volume
încă înainte de a începe tăierea fî- plinei în muncă sî asistenţei tehnice depăşit planul la producţia globală nălor succes in străinătate. schimbat cu desăvirsire viaţa lo­ de căiţi. Numai la G îrbova sînt R. BUDIN*
şiei de cărbune, a constituit o pre­ in toate fronturile de lucru s.a.m.d. cuitorilor, înfăţişarea satelor. Co­ cea. 7000 volume. Tot la Gîrbova
ocupare de scamă a conducerii sec­ (Continuare în pag. 2-a)
torului. Acestui fapt i se datorează întregul colectiv al sectorului este
de altfel. în mare măsură, realizări­ holârît ca în anul 1965 să obţină
le obţinute. succese lat atît de frumoase ca şi
în 1964. sau chiar mai semnificative,
De asemenea, a exislat o grijă per­ C A R N E T ELECTO R AL
să crească productivitatea muncii şi
manentă ca utilajele sa fie întotdea­ Pentru munca
să dea peste plan cantităţi însem­
una în stare de funcţionare. S-a ur­ sa plină de răs­
nate de cărbune cocsifieabil.
m ărit ca transportoarele S K R.. cu pundere şi p en ­
care este dotat sectorul, motoarele EUGEN’ POPA tru. spiritul gos­
electrice, aparatajul electric, să fie (din colectivul subredac ţiei ÎMPREUNA VOM FACE MAI MULT Primul lor vot podăresc de care
dă dovadă, im pie­
montate cît mai aproape de frontul noastre de la Lupeni) gatul dispozitor
ln liln ire a dintre alegatorii din co­ pe străzi. Aşa. spunea el, comuna La 7 m artie sc vor afla in faţa G heorqhe Mir, dc
muna Apoldul de Jos, raionul Sebeş va fi şi mai frumoasă. urnelor pentru a vota candidaţii la C.F. Uzina ..Vic­
cli candidaţii lor în alegerile de de­ — M ărind producţiile la hectar, F.D P. şi numeroşi (incri care au toria“ din Câlati
putaţi pentru sfaturile populare re­ dczvoliînd mereu cooperativa agri­ îm p lin it de ctirind 18 ani Ei vor este stimat de în­
gional şi raional, tovarăşii Nicolac colă de producţie, spunea llie Popa. vota pentru întîia dată. T oţi sint
PROPUNEREA A DEVENIT FAPTĂ Dorobanţ sî Petru Albu, s-a desfă­ nu facem altceva decît să ne în fru ­ dornici să afle cit mai multe lu ­ tregul colectiv.
şurat intr-o atmosferă entuziastă. museţăm viaţa noastră. Dacă coope­ cruri despre sistemul nostru elec­ Apreciindu-i a c­
— împreună am făcut multe lu ­ rativa agricolă este puternică, si în toral şi despic felul cum sc făceau tivitatea, cetăţe­
O dală cu modernizarea staţiei spus construirea cabine: in imediata cruri frumoase în sitele noastre. comună putem realiza mai multe alegerile în trecut. Pentru ca tine­ nii din Circum­
C.F.R. Teius prin introduc crea sis­ apropiere a barierei. Erau însă ne­ Cinci a lo.st vorba să construim cele lucruri de interes obştesc. rii din comuna Data. raionul Sebeş
tem ului dc centralizare olectrodina- cesare prelungirea cablurilor telefo­ două pod uri de beton toţ i nu spus să afle asemenea lucruri a fost o r­ scripţia rtr. 141
mică a fost prelungită şi amenajată nice si de comandă şi executarea ,.da !" .Vi nu-i locuitoi în c omuna A lţi alegători, printre caic llie ganizată la căminul cultural din lo­ oraş regional Hu­
0 linie laterală pcntp.i manevră. Ame­ lucrărilor dc centralizare. Dar. pen­ noasti a c ai c să nu fi dat o mină de a- Oană si llie Rusii nu venit cu pro­ calitate o în tîln ire cu tov. Vasilc nedoara l-au pro­
najările tăcute au impus cu bariera tru efectuarea lor nu se găseau ma­ ju io i. Peste 52.000 orc de muncă pa­ punerea să se studieze posibilitatea Ciueă, preşedintele com itetului exe­ pus candidat al
care era la capătul staţiei in ime­ teriale şi mînă dc lucru. Totuşi, co­ triotică am prestat la poduri. Ele construirii unui dispensar in comu­ cutiv al sfatului popular comunal
diata apropiere a cabinei nr. 1. să lectivul sectorului C E L D. clin Tc- .sînl trainice. La şcoala din Singâ- nă. care Ic-a vorbit despre sistemul nos­ F.D.P. pentru ale­
1 ie mutată alină, spre Coslariu. ius a ajuns la concluzia că se pol tîn, la radiolicarea comunei. în fru ­ — Noi, spuneau alegătorii, putem gerile de deputaf.i
unde s-a construit noul drum de realiza eu un efort în plus. folosind museţarea satelor prin plantări, dc procura multe materiale din resurse tru electoral. T inerii prezenţi şi-au în sfatul popular.
trecere peste linie. Datorită depăr­ rezerve interne arbori ornam entali si amenajarea locale. Cit despre braţe de muncă exprim at dorinţa de a acorda cu
tării. pe tini]) de noapte, sau in con­ Cu mult spor au muncit la efec- de zone verzi, la fel am m uncit îm ­ pentru lucrările ce mi cer califica­ drag prim ul lor vot candidaţilor
d iţii de vizibilitate redusă, cm po­ luarra lucrărilor electromecanicii preună şi am făcut treabă fru ­ re, vor fi destule. Toaiă comuna va
sibil ca închiderea barierei să loan Ungur, loan Sima si montato- moasă... munci la aceasta realizare. F I)P .
răm ină aulovechicule. sau vehicule rn] Eugen Mau. Deşi lucrarea res­ Aşa au vorbit m ulţi din alegătorii
cu tracţiune animală. închise pe li­ pectivă a necesitat multă mano­ Din sfatul alegătorilor cu candi­
nie. puţind provoca accidente si pera si consum dc materiale, pla­ care an venit .să se îmilncască cu daţii lor s-a desprins concluzia, care
pagube materiale. Pentru evitare» nul pe sector nu a fost afec tat cu candidaţii lor. Apoi au chibzuit îm ­ de altfel a fost exprim ată dc m ulţi
mai
preună cum sa gospodărească
acestui neajuns era necesară muta­ nimic*. Pe luna ianuarie, el a fost vorbitori, eă toţi cetăţenii lucrînd îm ­
rea cabinei lingă bariera. Propu­ îndeplinit si depăşit la loţ.i indica­ bine comuna in viitor, llie Gâvozca preună si ajutaţi de sfatul popular
nere» efectuării acestei lucrări a l'nsi torii. c u c irca 2 la sută. iar la i n- şi-a dat părerea că se pot încă ex­ vor face în v iito r mai m ulte lucrări
făcută de către comunişti ru ocazia pllolnl calitate n-a existat nici o tinde zonele verzi, că ar trebui plan­ gospodăreşti, vor înfrumuseţa şi mai
conferinţei dc partid pe complex si rerîamaţie sau deranjament taţi mai m ulţi arbori ornamentali mult satele, întreaga comună.
adusă la cunoştinţa conducerii re­ S. VAS!LE
gionalei C.F.R. Clui. Aceasta a d i­ corespondent La cenireîe de afişare a listelor
de alegători numele sînt greşit scrise, alegătorii
sînt îndrum aţi şi ajutaţi să facă în-
tîm pinâri. Conform prevederilor le­
U n m e d ic şele regiunii noastre s-au afişat lis­ gii electorale, întîm pinările făcute
De cîtcva zile, în comunele şi ora­
tele de alegători. M ii de cetăţeni trec sînt rezolvate dc către Comitetul e-
xecutiv al Sfatului popular in ter­
a 6 9 6 d e lo c u ito ri zilnic pe la centrele de afişare, con­ men de trei zile.
sultă listele, se interesează unde sînt
Pînă în prezent, Comitetul execu­
sec ţiile de votare. tiv' al Sfatului popular al oraşului
In oraşul Deva, listele de alegă­
După cum menţionează ultimele rilo r Sociale a e f'riu a t un studiu regional Deva a rezolvat toate In-
dale statistice. în ţara noastră în prin care .s-n stabilit necesarul (le tori sint afişate în holul * 1 sediului lim pinările făcute.
Sfatului popular orăşenesc. întoc­
anul trecui un medic: a revenit la cadre medicale pe o perioadă mni Locuitorii oraşului continuă să se
696 locuitori, faţă de un medic la îndelungată, avîndu-se in vedere mite in ordine alfabetică, pe străzi prezinte in număr mare la centiul
şi secţii de votare, cetăţenii pot con­
1.893 locui lori in 1938. In acest fel. dezvoltarea in continuare a unită­ sulta cu uşurinţă listele. Pentru a de alişare a listelor de alegători, caic
Rominin se situează printre primele ţilo r sanitare, dinamica indicilor de­ Ie veni în ajutor, tovarăşi din ca­ este deschis zilnic între orele 8-21.
ţă ri din lume. in comparaţie cu si­ mografici, sporirea consultaţiilor pre­ drul organizaţiilor de masă, profe­
tuaţia din domeniul respectiv din ventive.
alte state. Datele statistice existente S-a îm bunătăţit sim ţitor şî calita­ sori sau învăţători fac de serviciu
prin rotaţie, îndrum înd alegătorii
indică că un medic revine la 740 tea asistenţei sanitare. Inecpînd din să găsească mai repede tabelele cu CETĂŢENI Şl CETAŢENE!
locuitori in Elveţia, 900 in Olanda, anu! 1959 şi pînă in prezent, peste străzile pe (arc locuiesc. In fiecare
800 în Belgia. 1.300 în R.F. Germa­ 23.000 de cadre cu pregătire supe­
nă, 1.100 in Suedia, 960 în Anglia rioară au promovat concursuri şi zi. ja centrul de afişare a listelor de CONTROLAŢI DACA SÎN-
alegători din oraşul Deva se prezin­
şi Ţara G alilor. examene de specialitate, tă 200-300 de cetăţeni. Atunci cînd TEŢI ÎNSCRIŞI PE LISTELE
M inisterul Sănătăţii şi Prevede­ (Agerpres) nu se găsesc trecuţi pe listă sau dacă DE A L E G A T O R I! Aspect de la Casj jlegatorului din Cvartalul „23 augure1 Deva, V. ONOIU