Page 38 - 1965-02

fag. 2 Drumul socialismului Nr. 3148

Din munca sfaturilor populara
Adunări generale anuale în cooperativele

agricole de producţie
lizat lucrări de gospodărire t>i în­
Suni gospodari frum useţare în valoare de 3 455.200
obţinute vedit a fi oameni harnici a tit ia lei. Cele mai frumoase realizări ie-mi
Cetăţenii oraşului CâJan s-au do­
obţinut sfaturile populare din S ii-
vaş, Clopotiva şi Sarmisegetuza. Cu
f c i i locurile de muncă din uzina „V ic ­ crările de gospodărire şi înfrum u­
multă însufleţire au participat la lu­
to ria ' sau din celelalte în tre p rin ­
rezultate si mai bune i a deri şi in stitu ţii, cit şi în acţiunile seţare şi cetăţenii din oraşul Haţeg.
gospodăreşti şi de
înfrum useţare.
Ei au participat activ la extinderea
M obilizaţi de către sfatul popular
orăşenesc, de deputaţii din circum ­ reţelei de apă şi canal, a zone or
verzi etc. Pentru anul acesta sint
Analizînd rezultatele obţinute în discuţii, au arătat că se puteau ob­ scripţiile electorale ei au participat prevăzute alte acţiuni care să con­
anul trecut, m em brii cooperativei a- ţine rezultate mai bune dacă se a- în mare num ăr la acţiunile de gos­ tribuie Ia continua înfrum useţare si
gricol-e de producţie din C ugir au e- corda atenţia cuvenită obţine rii de podărire şi înfrumuseţare. Valoa­ buna gospodărire a oraşului şi ta ­
videnţiat faptul că în comparaţie cu producţii sporite la toate cultu rile rea lu cră rilo r executate de ei în cele lelor raionului Haţeg.
anii 1962 şi 1963 ele au fost m ult mai din sectorul vegetal, cit şi creşterii 413 281 ore de muncă patriotică, se NJCU SBUCHEA
m ari. In sectorul vegetal, păm întu] prod uctivităţii anim alelor. C om plexul de industrializare a cărnii din Haţeg, recent construit, se numără printre cele mai m oder­ ridică la peste 1.3 milioane lei. S-au corespondent
fiin d mai raţional folosit, iar cu ltu ­ P articipanţii la discuţii au c riti­ amenajat, extins şi în tre ţin u t zone
rile amplasate în raport cu gradul cat şi faptul că în anul trecut nu a ne unităţi de acest fel din ţară, Aici, munca se d esfăşoară la un inalt grad de m ecanizare şi automatizare, verzi, s-au plantat arbori ornamen­
de fe rtilita te a solului, prevederile existat preocupare pentru organiza­ in condiţii d e deplină igienă. Foto: A. VOTS tali, s-au în tre ţin u t dru m u ri şi tro ­ La amenajarea drumului
planului de producţie au fost depă­ rea întrecerii socialiste între brigăzi, tuare etc.
şite la principalele culturi după echipe c it şi in tre cooperatori, sub­ O serie de deputaţi cum sînt Vic­ Problema construirii unui drum
cum urmează : lin iin d că întrecerea ar fi stim ulat tor Tim iş, luliana Riciu. Nicolae de acces care să facă legătura cu
pe cooperatori în aplicarea reguli­ Borcan, Teodor Haţegan şi m ulţi al­ salul Retişoara a constituit în u lti­
Cultura Producţia în kg. la ha. lo r agrotehnice şi efectuarea Ja tim p TInes#e$ea com unei Gârbova ţii au fost anim atorii tu tu ro r ac­ mul tim p pentiu cetăţenii solului
a tu tu ro r lucră rilor. ţiu n ilo r întreprinse. Plopi (comuna Ghelar) o preocu­
planificat realizat
In scopul îm bunătăţirii muncii Pentru noul an, în planul sfatului pare deosebită. In acest scop. cu spri­
G rîu 1.400 1 722 s-au făcut numeroase propuneri, pe (U rm are din pag. /) bova îşi trăieşte adevărata ei ti­ remîze, garaj pentru cele 2 auto­ popular au fost stabilite o serie de jin u l sfatului popular si la îndem­
Secară 1 800 2.194 baza cărora a fost adoptat un pJan nereţe, reflectată de preocupările camioane, la Cărpiniş şi Reciu au alte lucrări. P rintre acestea am intim nul deputaţilor au fost organizate
de măsuri Pentru a se obţine re ­ amenajarea de pieţe în oraşele nou mai m ulte zile de muncă patriotică
Orz de toamnă 1.800 2.524 colte mai bogate s-a prevăzut să se şcoli de învăţăm int superior, şcoli noi ale oamenilor, de înfăţişarea fost de asemenea ridicate construc­ şi vechi, alinierea de garduri, con­ pentru amenajarea drum ului. S-«u
Ovăz 1 000 1.432 acorde o atenţie m ai mare execu­ m edii sau profesionale. A stfel de satelor cu case noi, şcoli, cămine ţii zootehnice, ateliere. strucţia căm inului cultural din sa­ făcut săpături, spargere de s tîn i; .
Porumb 1.817 2.390 tă rii lu c ră rilo r de arături şi însă- şcoli, după reform a invăţăm întu- culturale şi cinematografe, de De curind în cele trei coopera­ lul Căi anul Mic. a şcolii din salul nivelări de teren şi alte lucrări. In
m înţări la un nivel agrotehnic su­ iu i au fost urmate de peste 200 străzi bine întreţinute, străjuite de scurt tim p drum ul amenajat pv*
Mazăre 1.020 1.031 tive agricole de producţie au avut Strei şi multe altele. încă de pe
perior, aplicării de îngrăşăminte or­ tin e ri din comună. Deci, în 17 ani, arbori ornam entali plantaţi în ul­ acum la m ajoritatea lu cră rilo r s-au J.300 m a făcut legătura între cele
Cartofi de vară 8 000 8.336 ganice şi chim ice pe suprafeţe mai loc adunările generale pentru a- întocm it devizele de execuţie. două sate. Valoarea lu c ră rilo r efec­
C artofi de toamnă 10.000 15.280 mari în scopul rid ică rii fe rtilită ţii peste 200 tin e ri au urm at şcoli su­ tim ii ani şi de frumoasele parcuri p rob a re a planului de producţie pe tuate prin muncă patriotică se r i­
solului. V or fi folosite seminţe din perioare. Pe tot tim pul regim ului amenajate in centrul comunei. anul în curs. Oam enii au hotărît dică la aproape 36.000 lei
soiurile cele mai productive, iar lu ­ să dezvolte in continuare unităţile Cu participarea
Astfel, la grîu s-a obţinut o pro­ burghezo-moşieresc din această co­ înfăţişarea aceasta nouă este în­ La buna organizare şi desfăşura­
ducţie suplim entară faţă de plan de crurile de întreţinere şi recoltare se mună doar 6 persoane au urm at tregită de numeroasele construcţii in care lucrează, să ridice noi con­ re a lu cră rilo r au co n trib u it îndeo­
43.792 leg, la porum b de 44.694 kg, vor face la tim pul optim . şcoli superioare şi mai bine de ju ­ cetăţenilor
la cartofi de toamnă de 84.480 kg In vederea în tă ririi răspu.nderii ale cooperativelor agricole de pro­ strucţii. In final, această hotârire sebi deputaţii Petru Crâciunescu m
ia r la orz de toamnă de 14.480 kg. b rigadie rilor pentru calitatea lucră­ mătate din locuitori erau analfa­ ducţie, care vorbesc totodată des­ a lo r va face sâ crească şi mai La îndemnul deputaţilor, cetăţenii Gheorghe Bodea. Cei mai harnici
La cartofi, cooperativa agricolă de rilo r şi realizarea p ro d u cţiilo r pla­ beţi. C om entariile pe această te­ pre dezvoltarea acestor unităţi. La m ult nivelul de trai al locuitorilor, din raionul Haţeg au organizat im ­ s-au dovedit cetăţenii Alexandru
producţie din Cugir a obţinut cea nificate, acestora li se vor repartiza mă sînt de prisos. A m putea spune Girbova au fost construite 5 graj­ va duce la înflorirea satelor, a co­ portante acţiuni de muncă pa trio ti­ Popa. A lexandru Dăvincă, Gh. C ri.-
mai bună producţie pe raion. terenul, animalele de muncă, inventa­
Aceste rezultate se datorese faptu­ ru l agricol, m ijloacele de transport doar că abia acum comuna G ir- duri, 2 uscătorii de tutun, ateliere, munei. că. în anul care a trecut ei au rea­ ciunescu. Petru Popa şi a lţii.
lui că păm intul a fost mai bine lu­ şi construcţiile necesare. Ele vor
crat şi s-au folosit seminţe din so­ lucra cel puţin 3 ani aceeaşi supra­
iu rile cele mai valoroase care dau faţă de teren. De asemenea, se va
rezultate bune în condiţiile de clim ă aplica retribu ţia suplim entară Ja PENTRU UN SPECTACOL
şi sol specifice cooperativei agricole toate culturile prăsitoare pentru a
de producţie din această localitate. stim ula interesul m em brilor coope­ AGENDA
Şi la uneJe cultu ri de plante fu ­ ratori in realizarea unor producţii
rajere ca porum b pentru siloz, tri­ sporite la hectar. CINEMATOGRAFIC DE CALITATE
foi ş a. s-au obţinut producţii mai La grădina de legume se va e xtin ­
m ari decît cele planificate. de suprafaţa irigată şi se vor lua mă­
In sectorul zootehnic, care cuprin­ suri pentru producerea de legume In anii puterii populare, prin grija In comune şt sate u tila ju l cine­ grafic depinde în mare măsură şi de VINERI
de un num ăr de 272 capete bovine tim p u rii şi Urzii, iar în livadă se vor partidului, a fost creată o puternică matografic este adăpostit în clădi­ măsurile organizatorice ce se iau in
şi 1.083 ovine s-au realizat produc­ executa lucrări de îngrăşare a plan­ bază tehnică-materia-lă pentiu pro­ rile căm inelor culturale. Cu s p riji­ prealabil. Bine au procedat acei d i­ 12 FEBRUARIE 1965
ţii care depăşesc cu m ult pe cele ta ţiilo r tinere, stropiri contra boli­ ducţia de film e. Astăzi modernele nul sfa tu rilo r populare. numeroşi rectori de cămine culturale şi ope­
planificate. De pildă, faţă de 1100 lor şi dăunătorilor şi vor fi scoşi toţi studiouri „Bucureşti" (Buftea). „A le ­ operatori proiecţiom şli, oameni cu ratori proieeţionişti care au obişnuit
litri lapte pe cap de vacă furajată pomii uscaţi şi bătrîni. xandru Sahia" şi „ Ani m afii m" pro­ tragere de inimă, au amenajat ca­ publicul spectator cu zile şi ore fixe
s-au obţinut 1.340 litri, ia r ia lapte In sectorul zootehnic, pentru îm ­ duc numeroase film e artistice şi do­ bine de proiecţie, au confecţionat de rulare a film elor, cu pauze după CINEMA
de oaie fată de 40 litr i planificat s-au bunătăţirea efectivelor de animale cumentare care s-au bucurat de a- ecrane, au organizat spectacole de ju rn a lu l de actualitate (pentiu in ­
realizat 42 de litri. La lină s-a o bţi­ şi creşterea producţiei acestora, se precierea publicului spectator din bună calitate, spre m ulţum irea cetă­ trarea spectatorilor întârziaţi), aslgu- DEVA: Şeful — cinem atograful
nut o producţie totală de 1 738 kg vor aplica măsuri privin d selecţia, ţară şi peste hotare. ţenilor din comunele si satele lor. In rînd în acest fel ordinea şi liniştea „P a tria "; La patru paşi de in fin it
faţă de 1.071 kg prevăzut în planul combaterea ste rilită ţii. îngrijirea şi D atorită dezvoltării vertiginoase această direcţie menţionăm în mod în sală, cerinţe m inim e pentru buna — cinem atograful „A rta 1*; PETRO­
de producţie. V e niturile totale reali­ furajarea raţională şi asigurarea a reţelei cinematografice, mai ales deosebit activitatea unor operatori desfăşurare a spectacolului cinema­ Ş A N I: M usafiri ciudaţi pe muntele
zate în anul trecut se ridică la unor adăposturi corespunzătoare. în comune şi sate. a fost făurită in ­ de gheaţă — cinem atograful „Re­
In scopul m obilizării cooperatori­ proieeţionişti săteşti ca Drăgan Do­ tografic.
903.394 lei. Ele sînt cu 18.183 lei mai dustria producătoare de u tila j ci­ rina din L u n ro iul de Jos, raionul publica"; Şapte ani de căsnicie —
m ici decit s-a planificat. Nereali- lor la îndeplinirea sarcinilor de plan, nematografic, care aproape an de an Brad, H uieţ O livia. Sîntandrei, oro- De disciplina şi corectitudinea u- cinem atograful „7 N oiem brie"; L U -
zarea ve n itu rilo r planificate se da- s-n prevăzut ca în acest an să se I 1 r t s d . a produs tipu ri to t mai perfecţionate şul regional Deva, Stuparu Vasile — nui operator proiecţionist sătesc de­ PEN1: Teama — cinem atograful
toreşte faptului că la grădina de organizeze întrecerea socialistă atît de aparate de proiecţie, sisteme de Tărtăria. raionul Orăştie, Burtmes pinde în mare măsură şi activitatea „C u ltu ra l"; S IM E R IA : încurcătură
legume s-a obţinut un venit cu între brigăzi si echipe, cît şi între b w #MEbSKH am plificare etc. In prezent marea Toma — Girbova. raionul Sebeş şi altor cinematografe de la sate. Ne blestemată — cinem atograful „M u ­
111.701 lei mai puţin decît s-a pla­ cooperatori, să fie urm ărită in mod m ajoritate a cinem atografelor cu a lţii. Nu e întîm plător că aceste referim aici la prim irea, mînuirea reşul"; A L B A IU LTA: V ii şi m orţi
nificat, ia r în sectorul zootehnie cu sistematic ia r fruntaşii şi metodele t . film de 35 şi 16 mm sint dotate cu u n ităţi îşi îndeplinesc an de an sar­ şi expedierea film elor. Pare de ne­ — seriile I şi II — cinem atograful
21.915 lei. Dacă Oa grădina de le­ lor să se popularizeze cît mai larg. .... ,- V r ; u tila j de fabricaţie rominească. cinile cultural-educative în munca crezut. dar există unii operatori ca „V ic to ria "; CavaJeru) PardaiMan
gume se realizau producţiile plani­ M em brii cooperativei agricole de In regiunea noastră există acum cu film ul. cei din RîşciMiţa (Dobre Toan), C em - — cinem atograful „23 August";
ficate şi se folosea pe scară mai producţie din C ugir s-au angajat să Ţ f c g F 46 cinematografe pe bandă de 35 Băcâinţi (Borza Constantin) care nu SEBEŞ: Comoara din Vadul Vechi
largă metoda c u ltu rilo r duble, iar depună toate eforturile pentru exe­ mm, din care 42 au ecrane cinema­ Care e secretul succeselor acestor au expediat film ele la cinematogra­ — cinem atograful „P rogresul"; H ai­
în sectorul zootehnic se acorda mai cutarea la tim p a lucrărilor agricole - H scop. (unele au şi instalaţii pentru tovarăşi? Cum reuşesc să dea numai fele care urmau sâ le ruleze, lipsind ne aproape noî — cinem atograful
multă atenţie in g rijih i şi h ră n irii din fiecare campanie, să îndeplineas­ sunet stereofonic), 254 unităţi cine­ spectacole de calitate ? In prim ul astfel populaţia din localitatea u r­ „Sebeşul"; O R ĂŞTIE: 30 de ani de
anim alelor, prevederile planului la că si să depăşească producţiile pla­ matografice pe 16 mm şi autocara- rînd, respectarea întocmai a regu­ mătoare de posibilitatea vizionării veselie — cinem atograful „P a tria ";
v e n itu ri puteau fi • eu m ult depă­ nificate la toate culturile, să mă­ vane cinematografice. lam entului tehnic, care prevede in­ lor. Viaţă sportivă — cinem atograful
şite. rească num ărul şi productivitatea a- O asemenea bază tehnică-male- dicaţii precise pentru modul de în­ Uneori. în acelaşi raion, alături de „F lacăra"; H A ŢE G : S trăinul — se­
Evidenţiind rezultatele obţinute în nim aleîor — aceasta constituind che­ rialâ obligă pe lucratorii reţelei ci­ treţinere a u tila ju lu i şi a peliculei cinematografe fruntaşe, cu cabine riile I şl II — cinem atograful
anul trecut şi criticînd lipsurile zăşia creşterii avuţiei obşteşti şi a nematografice sâ asigure spectacole de film . Eî fac revizii sâptămînale, de proiecţie bine puse la punct, a- „P o p u lar"; B R A D : Sechestratul din
manifestate, m em brii cooperativei a- bunăstării lor materiale. Aspect de la cursul de croitorie cinematografice de calitate, la nive­ întreţin aparatele după fiecare pro­ pnrataj bine în tre ţin u t şi cu spec­ A lto ra — cinem atograful „SL ro­
gricole de pi*oducţie. participanţi la N. BAD IU organizat in cadrul clubului LC.S.U, lul cerinţelor tehnicii actuale. C ile iecţie, controlează starea defecţiunii. tacole de calitate, se află unităţi şie"; LO N E A : S-a în tîm p la t la m i­
Din păcate nu toţi lucră to rii reţelei
emoţii, cîte învăţăm inte se pot des­ cinematografice sînt conştienţi de în­ cinematografice unde nici cele mai liţie — cinem atograful „M in e ru l";
prinde din vizionarea unui fiJm bo­ datoririle lor şi de necesitatea înde­ elementare cerinţe ale activită ţii ci­ IL IA : Moartea se numeşte Enghel-
in fa rct miocardic. U rm înd un tra ­ gat in conţinut de idei. Bineînţeles p lin irii regulam entului tehnic. De nematografice nu sint îndeplinite. chcn — cinem atograful „L u m in a ".
Vom da un exemplu com parativ în
F ap te L ii t 1 1 o tam ent riguros constînd din psiho­ a dacă proiecţia film u lu i a decurs fără aceea, lin ii spectatori de la sate ne satul T ărtăria: căm inul cultural, nu RADIO
terapie. anticuagulante, sedative şi
defecţiuni, operatorii dînd
dovadă
pe
l m
pun între b area: de ce plouă
l
prea mare, a fost zu g ră vit s-au mon­
vitam ine, sub atenta în g rijire
fesională, de g rijă faţă de specta­
medicului Simion Cotoi,i în scurt de pricepere, conştiinciozitate pro­ film ? Răspunsul poate fi unul sin­ tat la m b riuri, s-au adus scaune noi PRO G R AM U L l: 5,06 Dansuri
tim p George W ilke a părăsit spi­ tori. Şi invers : cît de m ult scade gur. E zgîriată imaginea şi aceasta ia r cu s p rijin u l cetăţenilor din sat de estradă; 5.30 Lecţia de gimnas­
Astăzi tot mai multe sînt cazurile pline de căldură şi emoţionante, din neglijenţa operatorilor. Se poate tică; 5,40 Muzică populară; 6,20
cind cetăţenii îşi exprim ă m ulţum i­ recunoştinţa faţă de personalul n i talul restabilit, puţind să-si rc.a din valoarea unui film dacă acesla evita o asemenea situaţie neplăcu­ a fost construită o cabină de pro­ Jurnalul satelor; 6,30 P otpuriuri
rea faţă de g rija pe care o acordă pregătire medie şi superioară de activitatea în cîm pul m uncii. este proiectat însoţit de supărătoare tă ? Fără îndoială, se poate. Pelicula iecţie. In Săi iste (aceeaşi comună) de muzică uşoară; 6,45 Salut voios
cad role medicale pentru salvarea Iu S pitalul unificat din Orăştie şi Acestea sînt doar cîteva din m ul­ „chiesuri", cu întreruperi nejustifi­ de film are o suprafaţă gelatinoa­ se proiectează film e în condiţii teh­ de pionier; 7,15 Muzică de estra­
vie ţii oamenilor. Rezolvarea urgen­ S pitalul unificat din Deva, care titudinea faptelor care dovedesc cate, cu „im agine etajată”, sonorul să. După trecerea bobinelor de fil­ nice necorespunzătoare. Operatoa­ dă; 7,30 Sfatul m edicului; 7.45 M u­
tă şi eficace a diverselor cazuri, asigură bolnavilor o asistenţă me­ dragostea şi ataşamentul cadrelor neclar etc. De fapt, la cinematograf me prin aparat, pe rolele de ghidaj şi rea. neglijentă, nu expediază întot­ zică uşoară; 8.00 Sum arul presei;
restabi*!urea completă şi reîntoar­ dicală exemplară. medicale pentru profesiunea aleasă. rebutul se produce în văzul tuturor, pe rolele presoare se depune un strat deauna ju rn a lu l de actualitate, ui- 8.06 A rii şi duete din opere; 9,00
cerea la locurile de muncă, au a- In scrisoarea sa, Roman Noja ne A lă tu ri de medicii Aurel Rotaru, pe ecran. tindu-l în pod...
şi Simion Cotoi, pot fi citaţi şi dr. Cei mai m ulţi şefi de cabine şi de emulsie. Dacă această emulsie nu D in muzica popoarelor; 9,45 Cin-
tras stima şi aprecierea faţă de ceî relatează că într-una din zile ta­ se îndepărtează de pe mecanisme, Secţiile raionale de cinematogra­ tece de muncă; 10,03 Muzică u-
care stau de veghe sănătăţii oa­ tăl său în virată de 55 de ani a Astra Nicolau. dr. R. Rusu, dr. operatori proieeţionişti. sînt pătrunşi ea se p ietrifică şi zgîrie imaginea fie. sp rijin ite direct de comitetele şoară orchestrală; 11,03 Muzică din
F. Dulca ale căror nume sînt ros­
menilor. C ondiţiile create în anii fost transportat de urgenţă in sta­ tite cu toL mai m ultă recunoştinţă de im portanţa muncii lor ca tehni­ peliculei următoare. pentru cultură şi artă, au datoria să operete; 11,30 Piese de estradă;
regim ului democnat-popular pentru re gravă la Spitalul unificat din si stimă de către oamenii muncii. cieni cinematografici şi activişti cul­ ia măsuri pentiu lichidarea acestor 12,30 Muzică populară interpretată
dezvoltarea reteOoi sanitare, dota­ Orăştie, suferind de o infecţie he- turali. La cinematografe, unde sînt ln tru cît în reţeaua cinem atografi­ deficienţe. A r fi de dorit ca ele să de Sofia Popa, Gheorghe Stanică
rea u n ită ţilo r cu aparatură moder­ pato-biliară. In urma intervenţiei Recunoştinţă, datorată muncii ne­ şefi de cabine de proiecţie tovarăşi că sătească film ele sînt programate şi Nicolae B âluţă; 14,10 Muzică u-
nă şi personalul calificat corespun­ chirurgicale efectuate de medicul obosite şi de mare răspundere pe ca Miolea Iulian (cinematograful în circu it la 4-6 unităţi, e suficient studieze experienţa celor mai bune şoară interpretată la diferite in ­
zător, constituie un si.mbol ad g ri­ Aurel Rotaru, precum şi a trata­ care ei o depun in slujba apărării „Steaua roşie". Brad), Opreau loan tn un singur operator — proiectio- unităţi cinematografice şi sâ popu­ strum ente; 14,30 Emisiune de bas­
jii umane pe care statul nostru o m entului aplicat cu antibiotice, an­ sănătăţii oamenilor. (cinematograful „Progresul" - Sebeş), nist sâ fie neglijent, să nu întreţină larizeze metodele bune în cadrul me: „A m n a ru l"; 15,00 Program mu­
acordă oam enilor muncii. tispastice, ooleretioe, colagoge, vi­ Sint fapte obişnuite, umane, ce Micu loan (cinematograful „V icto­ în mod corect aparatele şi poate dis­ raionului. Conducerea întreprinde­ zical cerut de m em brii cooperativei
P rintre scrisorile sosite la redac­ tamine şi igieno-dietetic, bolnavul reflectă dăruirea cu care se în­ ria" A lba-Iulia), Korobia A rtu r ((i- truge nu numai imaginea dar şi per­ agricole de producţie din comu­
ţie semnate de cetăţenii Roman No- s-a însănătoşit. grijesc cadrele medicale de sănă­ nematogralul „7 Noiem brie" — Pe­ foraţia şi chiar pista sonoră. Din rii cinematografice regionale se va nele Budeasa. regiunea Argeş, A-
ja din comuna Balsa, raionul Oră- Cetăţeanul George W ilke a fost tatea oamenilor. troşani) nu au existat de ani de zile în g riji şi pe mai departe de ridica­ mara, regiunea G alaţi şi din satul
ştie şi George W ilke din oroşiid Internat în Spitalul unificat din stricăciuni de film e iar defecţiunile păcate, avem încă cîţiva asemenea rea calificării profesionale a lucră­ Curtuiuş, regiunea C lu j; 15,30 M u­
Deva. aceşh'a îşi exprim ă in cuvinte Deva. A vînd o afecţiune gravă — GEORGE CIORANU din tim pul spectacolelor au fost a- operatori ca : Rusu Dunilă din Oarda to rilo r reţelei cinematografice, pen­ zică uşoară; 16,15 A nsam bluri co­
proape complet oliminate.
de Jos. raionul Alba, Crişan losif — rale m uncitoreşti; 16,30 Emisiune
tru asigurarea unor spectacole de
Fintoag, raionul Ilia, Mihâîlescu Du­ ş tiin ţifică pentru copii: „De ce?
bună calitate, la nivelul cerinţelor
m itru - Răchito va, raionul Haţeg, care publicului de azi. De unde? De cînd?"; 16,50 „De la
ÎNGRIJIREA Â IN Â prin urm ărirea neglijentă a peliculei directorul întreprinderii şoară; 17,30 In slujba patriei: Din
o melodie Ja alta" — muzică u-
H O R O VITZ EMERIC
de film , au pricin u it deteriorări ale
cuprins: P rin tre v iito rii
ingineri
acesteia. cinematografice regionale de m ilita ri (reportaj de la Facultatea
Calitatea spectacolului cinemato­ stat — Deva Tehnică a Academiei M ilita re Ge­
nerale). Itin e ra r liric ostăşesc; 18.00
In cadrul com plexului de lucrări din c u ltu ri spre a evîla formarea periodic al cu ltu rilo r. După fiecare ducere. Aceaslâ lucrare trebuie rea­ Universitatea tehnică radio; 18,15
Cîntece din folclorul nou îndrăgi­
ce se aplică La cu ltu rile agricole, în­ straiului de gheaţă, sau stagnarea ger mare trebuie să se facă o veri­ lizată diferenţiat, după lip u l de sol, te de ascultători; 18,35 M elodii dis­
g rijire a corespunzătoare a acestora acesteia chiar neîngheţată. ficare a sem ănăturilor. Cu această o- planta premergătoare, starea cultu­ tractive; 18,50 Tribuna radio; 19,00
liză rii terenul să nu se bătătorească, De Ea Comisia regională de fotbal
are o im portanţă deosebită in obţi­ Pierderi de plante se pot înregis­ cnzie se vo r lua probe de plante îm ­ rilo r etc. Pentru ca în tim pul fe rti­ Caleidoscop muzical; 20.00 Radio-
nerea de producţii sporite la ha. Pinâ tra şi pe terenurile neacoperite cvi preună cu porţiunile de sol în care gazeta de seară; 20.30 Muzică de
în prezent starea m ajorităţi! semă­ zăpadă, cînd solul este îngheţat. Da­ au crescut şi s-a dezvoltat sistemul trebuie alese zilele cînd el este în ­ dans: 21,15 Aspecte din viaţa li­
n ă tu rilo r este bună. Trebuie avut torită tem peraturii atmosferice mai radicular. Plantele pase in condiţii gheţat sau cînd este uscat. Duminica 14 februarie a.c. ora antrenorii echipelor de senîorî-ju- terară a oraşului Hunedoara.
însă în vedeiv că Iarna încă nu a ridicate în anum ite zile se intensi­ de pornire a vegetaţiei vor indica U rm ărirea îndeaproape a stării 9 va avea loc in sala Clubului niori, căpitanii echipelor de. fotbal
ti*ecut şl mai pot aparo încă unele fică procesul de transpiraţie al plan­ dacă unele din ele au p ie rit în tim ­ muncitoresc al sindicatelor din seniori precum şi toţi membrii co­ Buletine de ştiri şi radiojurnale:
fenomene nedorite care să dăuneze pul ie rn ii şi modul cum se comportă c u ltu rilo r şi aplicarea celor mai co­ oraşul Deva plenara Comisiei re­ misiei regionale, a) colegiilor şi ai 5.00; 6.00; 7,00; 10.00; 12.00; 14.00;
cu lturilo r. Dc aceea, este necesară o telor, ia r din cauza solului îngheţat cultura in această perioadă. respunzătoare lucrări de în g rijire gionale de fotbal. subcomisiilor de fotbal din oraşul 16.00; 22,00; 23.52 (program ul 1)
supraveghere permanentă a semă­ apa pierdută nu poate fi înlocuită. In funcţie de siluaţia existentă constituie o pîrghia im portantă în Deva. 7.30: 9.00; 11.00; 13.00: 15.00* 17 00*
n ă tu rilo r şi înlăturarea imediată a Astfel, apare aşa-numita secetă de prin cunoaşterea specificului condi­ obţinerea de producţii m ari !a cul­ La aceasta plenară vor partici­ In intervalul 12-25 februarie a.c. 19.00; 21.00; 23,00; 0.52 (program ul
cauzelor ce ar putea diminua pro­ iarnă, ceea ce duce la pălirea sau ţiilo r locale, specialiştii din- frecare pa preşedinţii comisiilor raionale
ducţia. unitate trebuie să recomande spre tu rile de cereale. şi orăşeneşti de fotbal, preşedin­ la sediul U.C.F.S, Deva se vor face T E LEV IZI UNE
Pe unele paiuele !a suprafaţa so­ aplicare cele mai potrivite măsuri Ing. G UTA M IR A I vizele anuale pentru toate echipele
lu lu i se formează o crustă de gheaţă; pentru ca producţia cu ltu rilo r să nu cercetător ţii colegiilor raionale şi orăşeneşti de fotbal din campionatele regio­ 18,30 Universitatea tehnică la te­
aceasta trebuie spartă im ediat după Sfatul fie prejudiciată. la Staţiunea experimentală de arbitri, preşedinţii secţiilor de nal, orăşenesc regionale şi raio­ leviziune; 19.10 Calul Fury (li)
apariţie, fie prin călcare cu anim a­ O altă lucrare de foarte mare im ­ Geoagiu fotbal (categoria B, C şi regiune), nale. „V izita m ătuşii"; 19.35 Campiona­
lele. fie cu o grapă stelată, înles­ specialistului portanţă pentru obţinerea unor pro­ tul european de patinaj artistic.
nind astfel pătrunderea aerului la ducţii ridicate la hectar şi care se Transm isiune de la Moscova; 20.00
plante. In cazul cind crusta de ghea­ poate executa in perioada de iarnă Săptămina; 21.00 Campionatul eu­
tă se menţine mai m ult tim p pe este fertilizarea terenului ocupat de Deşi la m are al­ ropean de patinaj artistic. Trans­
cu ltu ri fără a fi spartă, plantele pier uscarea plantelor. Combaterea aces­ cu ltu rile de toamnă. titudine şi fu con ­ misiune de la Moscova; 21,30 Cîn-
din cauza consumului ridicat de sub­ tui fenomen se face prin reţinerea Cercetările făcute, precum şi prac­ diţii aspre ale n a- tă ansamblul folcloric ..BrîuletwP
stanţe hidrocarbonate si datorită bio­ zăpezii pe culturi. tica din m ulte unităţi agricole so­ turii, colectivul al Sfatului popular regional Con­
x id u lu i de carbon acumulat. Mai sînt şi alte cauze care pot cialiste, arată că fertilizarea, în spe­ secţiei meteorolo­ stanţa. In încheiere Buletin de
Pe unele terenuri semănăturile sînt duce la pierderi de recoltă cum sînt: cial cu îngrăşăminte azotate a eu-l- gice „ Pa ringul “ ştiri. Buletin meteorologic.
acoperite cu gheaţă provenită din descălţarea plantelor, adică săltarea lu rilo r se poate face şi în cursul reuşeşte să infor­
apa care stagnează deasupra plan­ plantelor de la locul lor. Aceasta se iernii. Pe toate solurile, îngrăşarea m eze operativ cu Buletin meteorologic
d atele
n ecesare
telor, apă rezultată din topirea zăpe­ produce la plantele mai slab înră­ în tim pul ie rn ii cu azotat de amo­
zilor, din revărsarea unor canale sau dăcinate, care ajung cu nodul de niu in cantitate de 100 kg la ha a- centrul m eteorolo­ PENTRU 24 ORE
ape curgătoare etc. A ici este nevoie în fră ţire si chiar cu rădăcinile afară duce sporuri însemnate de rocoltă. gic central şi lo­ Vreme schimbătoare cu cerul
cal, asigurind din
de a se sparge această gheaţă, cu gra­ din sol şi sint expuse gerului. Des­ De fapt, doza la unitatea de supra­ vrem e com u n ică­ noros ziua. Voi* cădea ninsori lo­
pe sau tâvăluguri grei, pentru a da călţarea este favorizată de îngheţu­ faţă se stabileşte în funcţie de starea rile timpului p ro­ cale. V întul va sufla moderat din
posibilitatea plantelor să primească rile şi dezgheţurile ropetate in zi­ de vegetaţie a cu ltu rii. Pe parcelele babil. sud-vest, cu rotire spre nord-vest.
acrul necesar. Se poate recurge şi la lele şi nopţile cu tem peraturi osci­ unde plantele au ieşit din iarnă slă­ Temperatura, in creştere uşoară, va
topirea gheţii, lucru ce se realizează lante, mai ales la sfirşitu l ie rn ii şi bite se dau cantităţi mai m ari de .-JS S m In fotografia a-
prin presărare de cenuşă sau băle­ începutul prim ăverii. Se poale pre­ lăturată vă p re­ fi cuprinsă ziua între 4*2 şi —3
gar. Cind gheaţa este prea groasă veni acest fenomen prin tasarea so­ azotat pentru a stim ula creşterea zentăm instalaţii grade, ia r noaptea între —5 şi — 12
ale staţiei m eteo ­
se poate interveni prin crearea de lu lu i cu ajutorul tăvălugilor mai ales şi dezvoltarea lor. rologice „ Pariu- grade.
răsuflători din loc în loc in stratul acolo unde solul a fost afinat la e- In fiecare unitate agricolă proble­ pu*** P etroşan i PENTRU URMĂTOARELE
de gheaţă. De asemenea, ca o mă­ fectuarea lu cră rilo r de însăminţare. ma fe rtiliz ă rii unor suprafeţe cît mai Text şi foto:
sură de prevedere pe terenurile joa­ Constatarea tu tu ro r cauzelor care B. IO AN 3 ZILE
se trebuie executate canale pentru ar putea dim inua producţia şi luarea m ari de teren cu îngrăşăminte azo­ A. D U LA
Vremea in curs de încălzire, cu
elim inarea excesului de apă. Pe a- dîn tim p a m ăsurilor necesare se tate, în această perioadă, trebuie să cerul noros ziua.
ceastă cale, apa se va d irija afară poate face numai p rin tr-u n control stea in atenţia consiliilor de con-