Page 39 - 1965-02

T ir . 3 U l Drumul socialismului Pag. 3

TRIBUNA PROPAGANDEI DE PARTID

Regiunea H unedoara a de­
venit in anii de dem ocratic
Un continui de idei cît mai bogat populară un vast şantier de
construcţie. De la un an la al­
tul. pe cuprinsul ei se ridică
noi şi noi obiective industriale,
lecţiilor şi convorbirilor . care vin să întregească bilan­
ţul realizărilor ce le obţin o a ­
m enii muncii pe drumul în­
P entru a contribui într-o măsura folos îm i aste sp rijin u l tovarăşilor D iscuţiile la această Iernă nu fast n a i i i i i H " " S l î r e i î ! făptuirii sarcinilor trasate dc
tot mai mare la ridicarea nivelului din biroul organizaţiei de bază dc fructuoase şi pline de învăţăminte. I l i lH U IB tC partid. Nu de mult, harta in­
p o litic şi ideologic ai cursanţilor, la şantierul 1 constm cţii J C.S.H. La De exemplu, atunci cînd s-a discu­ A» » I. ««•»«■«/ * 1' *«'’ £ ' . dustrială a regiunii s-a tmbe-
clin cadrul cercului de studiere a dispoziţia noastră, a propagandişti­ tat despre» formele şi mijloacele e- găţit cu un nou şi im portant
S tatutului P.M.R., caut să mu pre­ lor, stau anum ite materiale referi­ ducative folosite de organizaţia obiecţii'.* P reparaţia cărbunelui
gătesc temeinic pentru fiecare lec­ toare la măsurile elaborate în adu­ noastră de bază, cursanţii au dai »-V, de la C oroeşli.
ţie, pentru fiecare convorbire în nările generale, planuri de muncă exemple de expuneri pe teme edu­ i S Noua preparalie, construită
parte. De aceea particip cu regula­ din care rezultă sarcinile care re­ cative care au fost făcute în adună­ F. Y-**W5 W *ii FII x după ultim ele cerinţe ale teh ­
ritate la şedinţele de instructaj ce vin organizaţiei de partid. Biroul rile generale, au vorbit despre e fi­ nicii m oderne, vine să c o m ­
se organizează la cabinetul de partid organizaţiei de bază manifestă g ri­ cienţa acestor materiale. De aseme­ pleteze şirul num eroaselor
orăşenesc Hunedoara. La aceste şe­ jă şi in ceea ce priveşte mobilizarea nea, ei s-au re fe rit concret, in eu- construcţii industriale ridicate
dinţe mi-am lăm u rit m ulte din pro­ cursanţilor la învăţâm înt. vuntul lor şi la alte forme care duc ntZfM în ultimii ani în Valea Jiului.
blemele neclare. Studierea Declara­ O altă etapă im portantă in pre­ la creşterea nivelului politic şi ideo­ Fotografia dc faţă ne re­
ţiei partidului din ap rilie 1964, cu- logic al com uniştilor cum sînt : adu­ prezintă un aspect general al
vîntarea tovarăşului Gh. Gheorghiu- gătirea lecţiilor este sistematizarea narea generală, repartizarea dc sar­ Preparafiei dc la Coroeşli.
m aterialului studiat. Stabilirea idei­
Dej la cea de-a X X -a aniversare a lor principale din lecţie, exem pli­ cini concrete, controlul în d e plin irii
eliberării patriei, materialele recen­ ficarea acestora cu date concrete fie h o tă rîiilo r, însuşirea învăţăturii
tei sesiuni a M .A .N , constituie do­ de la locul de muncă, din în tre p rin ­ m arxist-leniniste in mod organi­
cumente de bază in pregătirea noas­
dere sau regiune, întregesc tema zat etc.
tră. De un real folos sînt şi expune­ respectivă. Pi egătindu-mă in acest Desfăşurarea convorbirilor îndrep­
rile şi inform ările ţinute de mem­ mod pentru fiecare lecţie îm i este tăţeşte părerea că ele contribuie tot Perfecţionarea S T R I N S A L E G Ă T U R A
b rii biroului C om itetului orăşenesc apoi m ult mai uşor ca să stabilesc mai m ult la aprofundarea cunoştin­
de partid Hunedoara şi de către şî planul convorbirilor din cerc. Aşa ţelor. Acest lucru se explică şi prin continuă a produselor
a lţi tovarăşi cu o bună pregătire po­ de pildă, la lecţia „Educarea mem­ aceea că tovarăşii cuisanţi participă
litică şi ideologică cu p riv ire >la po­ cu regularitate la predări şi convor­
litica internă şi internaţională a b rilo r şi candidaţilor de partid în uzinelor RITMICITATEA SI CALITATEA
sp iritu l respectării şi aplicării cu b iri. Fiecare din eî au un caiet de
p artidului, sarcinile ce revin orga­ stricteţe a prevederilor statutare", notiţe, ia r un altul pentru conspec­
n iza ţiilo r de panid în etapa actua­ am indicat in planul de seminar şi te. Există o participare vie la dez­ „Electromagnetica"
lă şi altele.
am propus să discutăm în cerc şi baterea problem elor şi faptul cel Folosind metode moderne de lu ­
Pentru pregătirea cit mai comple­ următoarele probleme : de ce se cerc mai de apreciat este că toţi tovară­ cru. colectivul uzinelor ..Electro­ Pe masa de lucru a inginerului N i- mic. Asistenţa tehnică era slabă. Nu fară de lăcătuşi şi frezori, strun­
tă a temelor, acord o atenţie deose­ m em brilor partidului să cunoască şi şii sint exemple demne de urm at magnetica'’ din Capitală, în tre p rin ­ colac Hondoaîa, şclul serviciului se urmărea Silnic felul cum se rea­ gari, rectificatori ele., are in dota­
bită studierii m aterialului bibliogra­ să lespede prevederile statutare, şi în producţie, aplică în practică dere profilată în fabricarea de a- producţie dc la Atelierele R M .K . Si- lizează planul de producţie. M ultor re maşini cate le exploatează şi de
fic indicat de cabinetul de partid, prin ce mijloace şi forme sc face cunoştinţele acumulate în cerc. Tov, parate, instalaţii electrice şi pen-lru meria, erau mai multe grafice. Unul m uncitori şi chiar unor maiştri şi care răspunde. Maşinile au fost a-
mă străduiesc să găsesc exemplele educarea m arxist-leninistă a mem­ Constantin Chiroced. loan Oprescu, telecomunicaţii, a adus noi perfec­ dintre ele ne-a atras in mod deo­ ingineri, li s-a înrădăcinat în m in­ sezate la locul tinde lucrează briga­
cele mai edificatoare pentru argu­ b rilo r şi candidaţilor, ce înseamnă Sebaslian C irţu şi a lţii, sînt eviden­ ţionări produselor. Telefonul auto­ sebit atenţia. te ideea că „pînă la sfirşitu l lunii da respectivă, lap i caic a dus la
mentarea ideilor din tema respecti­ nerespcclarca prevederilor statu­ ţia ţi lună de lună în întrecerea so­ mat. de exemplu, prin modernizare — Este graficul ritm ic ită ţii pro­ mai e tim p". Şi aşa, se trezeau in eliminarea deplasărilor in utile şi re­
vă. In această direcţie, de un real tare. cialistă. şi folosirea maselor plastice dc di­ ducţiei, ne-a spus inginerul Nico- ziua de 20 a lunii respective cu ducerea tim p ilo r neproductivi.
In cadrul ccix'uluî există dorinţa ferite culori în construcţia lui. are lae Bondoaia. In prim ele luni ale a- planul îndeplinit în proporţie dc nu­ Conducerea în tre prin de rii a întoc­
unanimă de a se asigura si în viito r un aspect mai plăcut. Siguranţa lui nului trecut, după cum arată şi gra­ mai circa 50 la sută. In decada a m it şi trim is beneficiarilor lună de
un conţinut bogat dc idei al discu­ in exploatare a sporit datorită îm ­ ficul, nu am realizat în mod ritm ic Jll-a se depuneau eforturi mari, lună, înainte dc termenele prevă­
ţiilo r, dezbaterea cu răspundere a bunătăţirii discului de Opel, capsulei planul de producţie. La secţia lo­ m uncitorii erau suprasolicitaţi, sc zute, planuri de reparaţie a mate­
m aterialului studiat, sporirea conti­ receptorului şi soneriei, perform an­ comotive, planul pe luna ianuarie a făcea totul pentru îndeplinirea pla­ ria lu lu i rulant. Ca urmare, noi p ri­
nuă a eficacităţii învâţăm întului. ţele acestuia devenind astfel com­ fost îndeplinit in proporţie de 11,3 nului. mim la tim p dc la beneficiari, nu­
parabile cu cele mai reuşite modele mărul necesar de locomotive şi va­
Aceste probleme cer din partea mea sim ilare cunoscute în tehnică. la sulă în prim a decadă, 17 la sută — Care au fost urm ările acestui
ca propagandist o îndrum are şi mai în a 11-a şi respectiv 71,7 la sută în lcl de a munci ? goane pe care urmează să le repa­
calificată, o muncă diferenţiată şi Uzina produce în prezent nume­ a IlI-a . Asemănător au stat lucrurile — Reparaţiile erau de slabă cali­ răm. Acest lucru ne dă posibilitatea
concretă cu fiecare cursant în parte. roase redresoare folosite în diferite şi la secţia vagoane. In lunile urm ă­ tate. In luna ianuarie num ărul lo­ să le demontăm din vreme, să fa­
instalaţii electrice, cu performanţe cem constatările p rivind manopera
IO AN SCURTU îm bunătăţite faţă de tip urile exis­ toare insă, mai ales începind cu lu­ comotivelor defecte in termenul de
propagandist la cercul dc tente. satisfăcind in acest fel în na iunie, situaţia s-n îm bunătăţit. garanţie a crescut peste admis. M a­ şi materialele de care avem nevoie,
studiere a S tatutului P.M.K. mare măsură cererile beneficiarilor. Planul a fost realizat în mod ritm ic. şinile si utilajele nu erau utilizate să ne aprovizionăm cu cele necesa­
dc la şantierul I construcţii Sarcinile prevăzute a se realiza in raţional. Efortul fizic al m uncitori­ re, să ne planificăm mai judicios
I.C.S II. (Agerpres). luna decembrie au fast îndeplinite lor era prea marc. fapt ce a dus munca.
în proporţie de 34,8 la sulă in deca­ la accidente, îm bolnăviri ş.a. Pentru realizarea ritm ică a planu­
da r, .10,4 la sută in a 11-a şi 34,0 lui au fost luate şi alte măsuri. în ­
Despre unele problema ale organizaţiilor sindicale la sută în a IlI-a . — Ce măsuri au fost luate treprinderea a fost înzestrată in a-
pentru elim inarea deficienţe­ nul cai c a trecut cu 7 ciocane pneu­
L-am rugat pe tov. Dondoaia lor caic s-au manifestat in ve­ matice şi cu o automacara. S-a cons­
tru it un cuptor
încălzirea
pentru
instruirea activului să ne vorbească ceva despre derea în d eplin irii ritm ice a plăcilor care urmează a fi monta­
planului de producţie?
cauzele care au influenţat ne-
te jx? cazane şi un cuptor pentru
galiv ritm icitatea producţiei — Conducerea întreprinderii şi călirea arcurilor. S-au term inat lu ­
Creşterea continuă a rolului şi a probleme privind munca organiza­ conducerile secţiilor, îndrumate de crările de la instalaţia de d istrib u i­
sarcinilor ce revin sindicalelor în torică, întrecerea socialistă, a ctivi­ — Echipele şi secţiile nu au res­ comitetul de partid si de organiza­ re a acetilenci si s-a amenajat un
tonte domeniile de activitate im pu­ tatea cullural-educativâ, dc asigu­ ţiile de bază, au luat măsuri efica­ atelier pentru tratam ent termic.
ne o permanentă preocupare pentru rări sociale si protecţia muncii, ac- pectat calendarele de termene —
pregătirea politico-ideologică a ca­ centuindu-se mai ales asupra felu­ ne-a spus ci. Si aceasta, pentru cu, ce. In toate secţiile au fost prezen­ — h\ ce constă eficacitatea
tate conferinţe tehnice care aveau
drelor sindicale, înarmarea lor cu lui în care trebuie să se organizeze uneori, munca a fost slab organiza­ ca temă ritm icitatea. M u n cito rilor li m ăsurilor aplicate ?
tă, tim pul de lucru nu «i fort folosit
politica partidului, cu sarcinile ce adunările sindicale, conţinutul ra­ judicios, m uncitorii nu au fost bine s-a explicat concret, in mai multe
le revin. poartelor şi referatelor ce se ţin in repartizaţi pc echipe şi operaţii de «■înduri, necesitatea în d e p lin irii rit­ — In anul 1964 planul producţiei
Pentru realizarea acestui im por­ adunări. mice a planului dc producţie, căile globale şi marfă a lost îndeplinit în
tant obiectiv, în acest an muncii de Com itetul sindicatului a indicat luciu. La demontare se foloseau prin care se poate realiza, iar şe­ proporţie de J0J,7 la sută şi respec­
m uncitori necalificaţi, sau cu o sla­
instruire a activului sindical i s-a com itetelor sindicale dc secţii să a- filo r de echipă li s-a prelins să tiv 104,4 la sută. Productivitatea
acordat o im portanţă deosebită Cu ju tc b irourile grupelor în a ctivita ­ bă calificare. Ca urmare, pc lingă respecte calendarele de termene. In m uncii a sporit cu 1,0 la sută faţă
faptul că tim pul planificat dc exe­
p rile ju l alegerilor sindicale ce s-au tea lor. De exemplu, la secţia tu r­ arest sens, ei au fost controlaţi si de plan, iar calitatea reparaţiilor s-a
desfăşurat in cele 71 grupe sindica­ nătorie I. com itetul sindical de sec­ cutare a dem ontării pieselor sc de­ ajutaţi concret de inginerii şi teh­ îm bunătăţit In ultim ele luni ale a-
păşea. multe din piesele bune erau
le de la Uzina „V ic to ria ” Călan, «nu ţie organizează lunar pregătirea b i­ nicienii întreprinderii. M u ncitorii au nului, defectele locomotivelor în te r­
fost aleşi 341 m uncitori, ingineri, ro u rilo r grupelor sindicale. In p ri­ deteriorate si trebuiau rectificate. fost repartizaţi judicios pe echipe si menele de garanţie an fost recţysc
tehnicieni si funcţionari. M u lţi lo- mul rînd se discută despic sarcinile Intre secţii nu a existat o colabo­ secţii, unele echipe nu fost întărite cu l la sută faţă de planificat.
varăşi au avut şi în anii trecuţi d i­ ce stau în faţa organizaţiilor sindi­ rare corespunzătoare. De ia demon­ cu lucrători calificaţi In general, or­ In luna ianuarie din arest an pla­
ferite sarcini pe linie sindicală. cale, problemele re se dezbat în a- tare, piesele uzate erau date pen- nul producţiei globale si marfă a
dunărî, cine participă la aceste a- ganizarea m um ii s-a îm bunătăţit, iar fost depăşit cu 0,2 la suia şi respec­
Pentru instruirea temeinică şi d i­
ferenţiată a biro u rilo r grupelor sin ­ dunări din partea com itetului de sec­ lru rectificare lîrziu. Din această tim pul de lucru a fost folosit mai tiv cai 2,0 la sută, iar calitatea re­
dicale s-a întocm it un plan concret ţie şî din partea conducerii secţiei, cauză, secţia mecanică, fiind supra­ judicios. La pompele de aer, injec- pa raţiilor executate a lost bună Pi­
de acţiune. La prim a şedinţă de in ­ ce probleme ale muncii sindicale solicitată şi deficitară in m uncitori toare, biele şi !a arm ătura raznnelor uă în prezent, nici o locomotivă re­
struire au participat organizatorii sint necesare să fie discutate la calificaţi, nu putea asigura la timp s-a tte rn i de la organizarea muncii parată şi expediată beneficiariloi nu
grupelor sindicale, apoi tovarăşii punctul 2 din ordinea de zi si alte­ cu piese dc calitate secţia montare. a fost introdusă in întreprindere pen­
din birourile grupelor care răspund le. Asemenea in stru iri se fac şi la in brigăzi simple la organizarea în tru remedierea defectelor.
de munca culturală şi de problemele secţiile furnale, seini cocs şi la alte Au mai fost şi alte cauze caic au brigăzi complexe. O brigadă com­
întrecerii socialiste. La cea de a doua comitete de secţii. făcut ca planul să nu lie realizat r it­ plexă, în care intră de acum, in a- I) LA ZA R
temeinic şi permanent
Instruind
şedinţă de instruire au luat parte activul, invăţindu-1 cum să munceas­
EVIDENŢIAŢI PE rie de muncitori care nu pot se ocupă cu munca de asigurări că, se asigură ridicarea necontenită
tovarăşii dîn birourile grupelor caic
La I.C.S.!!. există o catego­
fi îiUîluiţi pe şantiere. Si, to­ a nivelului muncii sindicale în toa­
tuşi, ei participă efectiv la rea­ sociale şi inspectorii obşteşti cu te compartimentele dc activitate.
LUNA IAMMIE lizarea planului de construcţii protecţia muncii. D IO N ISIE M U N TE A N U
corespondent
In cadrul in s tru irii s-au dezbătut
a întregii întreprinderi.
Sînt
oam eni de la atelierele de p ro­ multe conserve schimburi, cele mai bune rezultate primesc bursă cit si manuale şi re­
ducţie industrială ale între­ EVevederâ m obilizatoare au fost obţinute de echipa condusă chizite în mod gratuit.
de Irma RHI.
Programa analitică eslc in aşa fel
Calitatea — pe prinderii, sînt avei care con ­ legume şi fructe N1CU SBL’CHEA întocm ită îneît să asigure cursanţi­
fecţionează diverse piese m e­ Colectivul de muncă de la de cc*l planificat, cu 5GO.OOO ei corespondent lor o temeinică pregătire teoretică
In luna ianuarie, colectivul Fabri­
loc de frunte talice pentru obiectivele ce se U.R.U.M. Petroşani şî-a luat pen­ şi altele. cii de conserve din legume şi fruc­ şi practică. M ulte din lecţii sînt
tru acest an angajam ente m obili­
In scopul realizarii angajam en­
urmate de apăraţii practice pe te­
construiesc în prezent.
zatoare în întrecerea socialisto. telor, în contractul colectiv sînt te din Haţeg a înscris pe graficul Locuinţe pentru ceferişti ren. Ca lectori au fost recrutate cele
In fotografia alăturată foto­ producţiei noi realizări. Planul dc
Colectivul de muncă din secţia a Printre altele, angajam entele luate prevăzute numeroose măsuri p ri­ mai bune cadre tehnico-înginereşti,
Il-a filatură, de la I.TS „Visco/.a reporterul vostru a surprins prevăd realizarea planului produc­ vind organizarea producţiei, îm bu­ creştere a productivităţii muncii a începutul acestui an a adus cefe­ cu o bogată experienţă practică.
Lupeni a încheiat prim a lună din doi muncitori, in timp cc ex e­ ţiei globale pe 1965 în 11 luni şi nătăţirea co n d iţiilo r de muncă, lost depăşit cu 19.9 la sută. In a- riş tilo r teiuşeni o nouă bucurie. In E M IL CREŢU
imediata apropiere a staţiei C .F ll.
anul aresta cu un bilanţ rodnic. în­ cutau o piesă pentru instalaţia 15 zile lucrătoare, creşterea pro­ dezvoltarea ca p a cită ţilo r de pro­ ceeaşi proporţie a fost depăşit şi pla­ s-a deschis un şantier nou. Aici vor impiegat de mişcare staţia
drum aţi îndeaproape de organizaţia de la cocserie. * I ductivităţii muncii cu 1 la sută, ducţie etc. I. BERTOTI nul producţiei globale. fi consti*uite, din economiile reali­ C .F ll. Simeria
de partid, m uncitorii de aici şi-au In întrecerea socialistă ce se des­ zate anul trecut, ineă două grupuri
depăşit sarcinile dc plan, au îm bu­ reducerea preţului de cost, faţă corespondent făşoară între brigăzi, echipe şi de clădiri pentru m uncitorii Com­
n ă tă ţit calitatea produselor. plexului C.F.R. Teiuş-Coşlariu. In La odihnă şi tratament
Pe loc de frunte în întrecerea so­ u ltim ii doi ani la Teiuş şi Coşlariu
cialistă s-au situat tovarăşii Ilinca au fost construite încă 12 asemenea In prima lună a acestui an. prin
Gheorghe, Gosa losif, Pastor Pavel, icace in sc® corpuri de locuinţe. grija com itetelor sindic ale de l«a E M.
L ila Paulina, Dea teu loan, Brâgaru In prezent, cu tot gerul iernii, rit­ Lonea si Preparaţia cărbunelui Pe-
Gheorghe si a lţii. Aceştia şi-au de­ mul lu cră rilo r pe noul şantier con­ trila. au plecat în diferite staţiuni
păşit angajam entul luat, de a lila si tinuă fără întrerupere. La construc­ bnlneo-climaterîcc l«a odUină şi tra ­
spăla un num ăr însemnat de bobine ţia acestor locuinţe îşi aduc «aportul tament 20 de m ineri si preparatorii
fără rebut. De exemplu Goşa lexsif recuperării restantelor toţi ceferiştii, prin acţiuni de muncă P rintre «accştta se numără Ni colac
a fila t 48.800 bobine fără să ii fie în­ patriotică. Marcu, loan Naghi. losif Munteanu,
registrată vreuna dc cablate neco- VAS1LE STREM ŢAN pensionarii Panfil Dumitraş, E m ili-
an Mîrza şi a lţii.
respunzăloarc. Luna ianuarie a fost încheiată de — Am dori să vă referiţi Albă. Pentru încărcatul masei lem­ corespondent
Ca urm are a succeselor obţinute, către colectivul de muncă de la — Exislă condiţii create pen- lMnă Ia sfîrşîlul prim u lu i trim es­
noase, la Orăştie si Cugir sint in
tovarăşii a m in tiţi au fost declaraţi I I'. Orăştie cu rezultate nesatisfă- mai mult la deficienţele su­ lru recuperarea restanţelor din curs de executare lucrări de insta­ Un nou curs de calificare tru. alţi 70 de m uncitori, tehnicieni,
luna ianuarie ?
evidenţiaţi in întrecerea socialistă rălOciro. Planul producţiei globale si biective care s-au manifestat — Fireşte că da. De altfel, la n i­ lare a încărcătoarelor Kabolcran ingineri şi pensionari de la cele
în activitatea colectivului dc
două unităţi vor pleca la odihnă şi
pe luna ianuarie. marfă nu a lost îndeplinit. La sor­ la I.F. Orăştie. velul producţiei noastre restanţele Paralel cu aceasta se vor monta în La revizia de vagoane din staţia tratam ent în d iferite staţiuni din
V. DOBHOIU timentele principale s-au înregistrat — Sintem de-abia la începutiul nu sint atît de mari. Şi după cum depozitele finale «aproximativ 4 des- Simei ia -T ria j s-a deschis recent, un ţară.
file lo r răm îneri îrj urmă. De exemplu, la anului. Cu toa.te acestea, in activi­ se poate vedea, tim pul ne ajută. In cărcătoare mecanice. nou curs de calificare graduJ II în .ŞTEFAN N A C III
(din subredatţia voluntară Lupeni) buşteni din lag pentru gater I. F. tatea noastră au existat şi unele prezent, in toate parchetele proce­ In ceea ce priveşte problema me­ rare sînt pregătite cadre tehnice de mecanic
Orăştie a rămas în restanţă cu 900 deficienţe. A tît în anul care a trecut, sul de producţie se desfăşoară nor­ canizării au fost luate şi alte mă­ înalt.'i calificare pentru meseria de PETRU G A îN A
hg. radiatoare mc., iar la buşteni din fag pentru cît si în luna ianuarie, consider că mal. M uncitorii se preocupă îndea­ suri. De pildă, biroul de mecanizare lăcătuşi de revizie. Durata cursuri­ (din colectivul sub redacţiei
m uncitor
derulnj cu 200 m.c.
din cadrul întreprinderii a fost com­
am făcut prea puţin pentru perma­
lor este de 5 luni. In tim pul «acesta,
proape de îndeplinirea şi depăşirea
Pentru a cunoaşte cauzele rare au
paste pi m influenţat nercalizarea planului de nentizarea m uncitorilor. Este drept sarcinilor de plan. pletat cu lucrători de specialitate. cursanţii fiin d scoşi din producţie, voluntare Pctrila).
că In condiţiile regiunii noastre acest
La fiecare sector s-a asigurat cîte un
— Ce măsuri au lost luate
producţie, cit şi măsurile luate şi lucru este foarte greu de realizat. in acest sens ? mecanic şef care controlează si spri­
cele preconizate a se lua pentru re­ Totuşi, dacă ne preocupam mai m ult Au lost create storuri suficiente jină concret m uncitorii pentru folo­
Brigada dc prelucrai radiatoare cuperarea restanţelor, am avut o reuşeam să avem în parchete mai de material lemnos La 1 ianuarie sirea raţională a utilajelor.
condusă de comunistul Boih losif, discuţie cu tovarăşul llem us Mogo- m ulţi m uncitori permanenţi. Apoi. aveam în diferite la/.e dc* lucru un — Despre organizarea mun­
datorită rezultatelor bune de pro­ san, inginer sef la I F. Orăştie, care transportul masei -lemnoase nu a stoc de 28.000 m.c. lemn rotund din cii şi metodele de exploatare S i
ducţie obţinute în anul trecut, a ne-a relatat: lost întotdeauna bine brganizat, u- fag si circa 50.000 m.r. lemn des­ a masei lemnoase ce nc puteţi v i
fast declarată fruntaşă in întrece­ — La situaţia nesatisfăcăloare din nele maşini au fost folosite sub ca­ picat. Toate parchetele sînt asigu­ spline? IU
rea socialistă pc anul 1964. Conti- luna ianuarie an concurat mai m ult pacitatea nominală. rate cu numărul planificat dc mun­ — Incepînd cu luna februarie vom ş> "v ■m
m iînd şirul succeselor, brigada a- două cauze : prima — lipsa de nume i- Deşi. în prima decadă a lunii ia­ citori. extinde organizarea muncii în b ri­
m in iită a obţinut rezultate bune sj tori, iar a doua — zăpada care în nuarie am lucrat cu un număr re­ Au fost luate măsuri pentru ex­ găzi complexe cu plata în acord glo­ J3t *
în luna ianuarie. In această perioa­ zilele de 18-22 ianuarie a căzut din dus de muncitori, deci o parte din tinderea mecanizării lucrărilor gre­ bal. P:nă în prezent, in afară de
dă, organi/îndu-şi mai bine m un­ abundenţă. Să fiu mai explicit. )n mecanisme nu au fost folosite, to­ le. Parcul de maşini a fost comple­ brigăzile complexe existente in li­
ca, folosind raţional agregatele si prima decadă a lunii ianuarie scc- tuşi cele care au fost utilizate pu­ tat cu necesarul de mecanisme şi nele parchete au fost înfiinţate noi
tim pul de muncă, a reuşit să produ­ toarele de exploatare au lucrat cu teau să dea un randament mai marc utilaje. Recent întreprinderea noa­ brigăzi la Voia. Romosek Ceplu- IOC,a
că peste plan 2.040 kg. de radiatoa­ un numai- redus de m uncitori. Deşi dacă erau exploatate mai judicios. stră a fost înzestrată cu un bolin- rnri si Strîmbu. Preconizăm în acest
re. depăşindu-şi angajamentul lunar am trim is din tim p delegaţi în di­ Necesarul de mecanisme este acope­ der (maşină pentru încărcat masa «an ca 70 In sută din masa lemnoasă
cu 1.200 kg. ferite regiuni ale ţării, ei nu au reu­ rit. dar ducem lipsă de cadre cali­ lemnoasă) de mare capacitate Me­ să fie exploatată cu «ajutorul brigă­
In acelaşi tim p procentul de re­ şit să recruteze pentru toate parche­ ficate care să Ic deservească. Con­ canismele au fost repartizate ju d i­ zilor complexe cu plata în acord
but a scăzut faţă de plan, cu 0,02 la tele necesarul de m uncitori. Abia în sider însă că şi în această privinţă cios pe parchete în funcţie de volu­ global. Acest lucru va duce la creş­
mul dc masă lemnoasă. Ele au fost
terea in d icilo r de utilizare. In valo­
puteam face mai mult.
sută, iar numărul de baterii refu­ decada a doua nc-au sosit lucrăto­ A r mai fi o cauză subiectivă. Noi. revizuite şi reparate bine. In acest rificarea superioară a masei lem­
zate a scăzut la zero. Ca urmare a rii planificaţi pentru trimestru.) 1. cei din conducerea întreprinderii, scop, la toate sectoarele au fost con­ noase.
rezultatelor bune înregistrate, b ri­ Spre sfirşitul acestei perioade însă. nu am reuşit încă să orientăm, să struite ateliere de întreţinere şi re­ In xceea ce priveşte metodele de
gada a Inst declarată evidenţiată producţia a fost influenţată negativ mobilizăm pe toţi tovarăşii ingineri paraţii. unde lucrează m uncitori ca­ exploatare, la noi se aplică cu suc­
in întrecerea socialistă pe luna ia­ de zăpezile meri care au căzut. si tehnicieni pentru rezolvarea ce­ lificaţi. ces în toate parchetele fasonarea in
nuarie. Tim p de trei zile. toţi m uncitorii din lor mai im portante probleme ale In v iilo r vom pune accent mai Irunchiuri lungi si catarge. Par.olel
La obţinerea acestui frumos suc­ parchete au trebuit să lucreze )n producţiei: îndeplinirea ritm ică a mare pe extinderea mecanizării o- însă, în scopul reducerii pierderilor
ces trebuie menţionată contribuţia dezăpezirea căilor de acces si a planului, ridicarea indicilor de uti­ p e ra ţiiior scos-apropîat şi încărcat- de exploatare, u tiliză rii din plin a
m uncitorilor IIir,ie Burdnş, Petru d ru m u rilo r forestiere. Dacă nu a- lizare a masei lemnoase. îm bunătă­ desrârcat. In parchetele Fata F înti­ mecanismelor, valo rificării superi­
Stăm iu, Achim Cărâbulea. Muntca- venm pluguri şi buldozere pregătite ţirea calităţii şi valorificarea supe­ ni i. Valea Brăduţului, si Strîm bu au oare a lem nului, vom extinde lă:e-
nu Viorel 1 şi Hudnogy Agneia. din timp, operaţia de dezăpezire rioară a acesteia, folosirea din plin fost deja montate funiculare Wisscn i ca la rînd a lem nului de lucru cu J irnplarul Şueta ( . Ion dc la A telierele It.M.li. din Simeria se
I CRASCA dura mai mult. ceea ce făcea ca a mecanismelor, respectarea obliga­ şi Mtneciu, altele urm înd a fi mon­ cel de foc. numără piinli e muncitorii care îşi depăşesc cu regularitate sarcinile
corespondent restanţele să fie m ult mai mari. ţiilo r contractuale etc. tate in parchetele Godeanu si Valco I DEM ETER de plan, diud totodată lucrări de calitate.