Page 40 - 1965-02
P. 40
Drumul socialismului Nr. 3140
Pag: I
■ M n H W M
încetarea din viaţă
a Sui FruaoLeuschner
U/.ina construc
B ER LIN II (Ajrcrpres) — toare de maşini
C om itelui Central ol P artidului din Leningrad a
Socialist U nii din Cicnnonia si Con trecut la produc
siliul dc M in iştri al IU ). Germane ţia in scrie a in
anunţă cu profundă durere înceta s ta la ţiilo r deslinu-
tc tratam entului
rea din viată, in scara zilei dc 10
tum o rilo r maligne
februarie, a lui Bruno Leuschner, profunde. Noul
membru ol liiro u lu i Politic al C.C. prototip este unul
^'ÎJL'.Tţv — al r.S.UCi., vicepreşedinte ol Con din cele mai hune
■ ■ U K > -.. __T:- ■; s iliu lu i dc M in iştri al IM ). Germane. aparate gnmma-
ternpcuticc de a-
eest gen. Instala
Un nou act «le agresiune ţia funcţionează
după
p rincipiul
Primirea de către Mao Ţze-dun ira d ie rii (cauteri-
împotriva Rol}. Vietnam zârii) (u m o iilo r cu
o puternică încăr
şi Liu Şaa-ţi a lui a A.N. Kosîghin cătură dc izotopi
radioactivi ai co
H A N O I 11 (Agcrpios). — toorc cu reacţie americane de tip baltului.
Avioane m ilita re americane ou c- „F-100", au bom bardai şi m itra lia t PEKIN 11 (Agcrprcs). — PH E N IA N II (Agerpres). —
fertuot jo i la amiază un nou aloc de trei o ii localităţi nord-viet mime După cum transm it agenţiile TASS După cum transm it agenţiile TASS In foto : Lăcătu
îm potriva unor localităţi din V iet zi», situate in provinciile Kuang-Bin, şi China Nouă, în dimineaţa zilei de şi Agenţia Centrală Telegrafică Co şul a.samblalor V.
namul de nord. Nghe-An si în judeţul V in -L in . I I februarie, Mao Ţ/.c dun, preşedin reeană. in după-a miaza zilei (le 11 Im lcniei şi şeful
După cum a relatat, lo o confe Rolriv it datelor prelim inare, ar- februarie, la invitaţia guvernului laboratorului G.
rinţă de piesă, şeful m isiunii de le tile iia antiaeriană a A rm atei popu tele C.C. al P artidului Comunist C hi R.P.D. Coreene, a sosit la Phenian Duble verifică re
nez şi Lin Sao-ţi, preşedintele K 1*.
gătură a Comandamentului suprem lare vietnameze a doborjt şapte a- delegaţia sovietică condusă de glarea prim u lui a-
Chineze, i-au p rim it pe A. N. Kosi- parat pentru (ra
a| Arm atei populare vietnameze, co vioane şi a avariat grav alic cîleva ghin, preşedintele C onsiliului de M i A. N. Kosîghin, membru al Pre tarea tum orilor.
lonelul Ha Van Lau, un mare grup avioane m ilitare americane. Un p i n iştri al U.R.S.S. şi pe m em brii de zidiu lu i C.C. al P.C.U.S. şi pre
dc bombardiere şi avioane de vină- lot american a fost făcut prizonier. legaţiei sovietice condusă de el. şedinte al Consiliului de M in iştri
al U.R.S.S.
Au fost de faţă Ciu Kn-lni, vice Pe aeroport, oaspeţii sovietici au
preşedinte al CC. al P.C. Chinez, fost înlîm pinaţi de Ivim Ir Sen, pre
prem ierul C onsiliului de Stal al R.P. şedintele C.C. al P artidului M uncii
Chineze. Den Sîao-pin, secretar ge
SÂ ÎNCETEZE ACŢIUNILE AGRESIVE neral al C C al P.C. Chinez, vice- din Coreea, preşedintede C abinetului
de M in iştri al R.P.D. Coreene. Pale
prem ier al C onsiliului de Stat al K im Ciol. vicepreşedinte al C.C. al în problem a cipriotă
R. P. Chineze, Pin C ijcn, membru al P artidului M uncii din Coreea, şi a lţi DE
FAŢÂ DE R.D. VIETNAM! B iroului Politie al C. C. al P. C. conducători de partid şi dc stat. A ATE N A 11 Corespondentul A gcr Kyprianou, cu o ficia lită ţile greceşti,
Chinez, Ccn 1, viccprem ier al Con fost dc fată V. P. Moskovski. amba- prcs. C. Alexandroaie. tra n sm ite : prem ierul Papandrcu a recomandat
siliu lu i de Stal, m inistrul afacerilor sadonil U.R.S.S. în R.P.D. Coreeană, Presa greacă dc astăzi remarcă evitarea organizării alegerilor în PRETUTINDENI
externe al R.P. Chineze, 11e Lun, precum şi şefi ai m isiunilor diplom a nepotrivirea caic există între modul insulă, preconizate de preşedintele
Şedinfa Comtâetulyi Nafionaî membru al B iroului P olitie al C.C. tice acreditaţi la Phenian. de abordaje a problemei cipriote dc Makarios, precum şi a elaborării li
al P.C. Chinez., v icepremier al Con Pe aeroportul (lin Phenian, pavoa către guvernele din Atena şi Nico nei noi constituţii. Prem ierul a su „UCRAINA — T
siliu lu i de Stat, Kan Sen. membru zat cu drapelele de stat ale U.R.S.S, sia. Astfel, ziarul guvernamental b lin ia t că guvernul grec nu este dis
După curse dc probă pe o dis
penfru apărarea păcii supleant al B iroului Politie al CC. şi R.P.D. Coreene, delegaţia sovie ..E lcflhcria" scrie că în cursul intre- pus să fie pus în fata unor eveni tantă de 5.000 Km. n sosit la Mos
al P.C. Chinez, general de armată tică a fost salutată de m ii (Ic cetă vederilor avute în capitala Greciei mente irevocabile în ce priveşte a- cova puternica locom otivă cu m o
Lo Jin i-ţin , viceprcm ier al Consi ţeni ai Phenianului. de m inistrul de externe al C iprului, bordarea acestei probleme şi că atit
disi R.P. Română liu lu i dc Stat, şeful M arelui Stat K im Ir Sen şi A. Kosîghin au alegerile cit şi elaborarea constitu tor Diesel „U U r a in a -2 c o n s t r u it ă
la llarhov.
M ajor al Arm atei populare chineze rostit ouvîntări. ţiei ar duce la încordarea situaţiei Noua locom otivă poate dezvol
La 11 februarie a avut loc şedinţa „C om itetul Naţional pentru apăra de eliberare. ★ L. Pearson despre in insulă. Din aceeaşi cauză prem ie ta viteze piuă la 100 bm pc oră.
rul s-a pronunţat îm potriva inten
C om itetului National pentru apăra rea păcii din Republica Populară La prim ire a asistat, dc asemenea, In aceeaşi zi, delegaţia sovietică, ţiei Turciei dc a-şi reînnoi unităţile iar puterea m otoarelor sale este
rea păcii cliu lt . l\ Homină. Pomină, reunit în ziua de 11 februa S, V. Cerv oncMikn, ambasadorul condusă de A. Kosîghin, a făcut o sale armate (lin Cipru, staţionate de 0.000 c.p — de 1,5 ori mai marc.
C uvînlul de deschidere a fost ros rie 1965. işi exprimă protestul său U niunii Sovietice în R.P. Chineză. vizită lui K im Ir Sen. alianţa atlantică aici. in baza acordurilor de la Lon decit cea a m otoarelor folosite la
tit de acad Şlelan S. Nicolau, vice holârit fală de noile atacuri armate In aceeaşi zi, A. N. Kasighin a Au fost prezenţi Toi En Ghen. » dra şi Zurich. trenurile de marfă. Pc baza aces
preşedinte a| C.N.A l \ Luind cm in- întreprinse de cercurile im perialiste organizat o recepţie la ambasada K im Ir, Pale K im Ciol, si alţi con O TTA W A 11 (Agerpres). — tui lip dc locom otivă, la uzina din
tul. prof. unic. Traîan lonaşcu a «igi L*sivc din S.U.A. im potriva Repu sovietică. ducă lori de partid şi de stat coreeni. Intr-o cu vin tare rostită miercuri lla rk o u va fi construit in viitorul
arătat că fală de noile a tiu tu i n- blicii Democrate Vietnam. La recepţie au luat parte Ciu En- Cu arest p rile j a avut loc o convor scara la „C lubul canadian" din Ot- apropiat un nou tip adaptat p en
gresive săvirşiie im potriva JU). V ie t bire prietenească. lawa. prim ul m inistru al Canadei. tru trenurile personale, care va
Aceste acţiuni reprezintă încălţă ri lai, prem ierul C onsiliului dc Stat al Lcstcr Pearson, a făcut o expunere Acţiuni de cruzime putea atinge viteze pină la 100
nam, com itetul naţional pentru inadm isibile ale suveranităţii şi in R.P. Chineze, Ccn I, viccprem ier şi ★ a poziţiei guvernului său faţă (Io km., pc oră.
apărarea păcii îşi farc auzit glasul dependentei R.D Vietnam, ale păcii m inistru al afacerilor externe, şi alte Cabinetul de M in iştri al R.P.D. Co unele dintre principalele probleme ❖ POD PESTE STRiMTOAREA
său, reprobind categoric aceste ac si saturi tă( ii popoarelor. Ele pro persoane oficiale. reene a o lc rit o recepţie in cinstea intornationnilc. Pearson a declarat ale autorităţilor
delegaţiei U niunii Sovietice. La re
ţiu n i, care incultă dreptul suveran voacă m inia si îngrijorarea m ilioa doi, delegaţia U niunii Sovietice a că a sosit momentul „să fie reexa MESSINA
fost
minate p rin cip iile pc car? a
al popoarelor de a-şi organiza v iata nelor de oameni caic, in lumea în părăsit capitala R.l*. Chineze, pic- cepţie au participat conducători ai creată. în urmă eu 1G ani. alianţa rasiste din Alabama După cum anunţă agenţia ANSA,
partidului si guvernului in Ironie
conform a sp ira ţiilo r lor, manifestîn- treagă cer să se asigmc pacea, să citul spic Phenian. cu K im Ir Sen. ministrul lucrărilor publice al lto-
du-şi solidaritatea cu lupta dreaptă se ivsoecte dreptul sacru al popoare Delegaţia a fost condusă (le Cîu- In (ursul recepţiei. Kim Ir Sen al!antică". El a subliniat că in n- lici, G iaeonio Mancini, i a numi a
a poporului vietnamez. Au mai luat lor tlj n-si hotărî singure soarta. En-lnî, Ccn I si dc alte persoane o- şi A. N. Kosighin au rostit cuvin- ccaslă problemă trebuie elaborată o NEW YORK II (Agcipics). — com isie form ată din specialişti,
cuvin tu l arad. Ito ria Hulubei, s crii A cţiunile m ilitare îm potriva R. D. tari. noua concepţie întru cit „ceea ce era A u to rită ţile rasiste din oraşul Sel- pentru a studia am ăn u n tele legate
torul Marcel Breslaşu, Gheorglie lo- Vietnam reprezintă o încercare pre fîeiale. valabil in 1918 nu mai este valabil ma (Alobama), unde in ultim ele săp- de realizarea unui. pod peste strîm-
in 19G5". Prem ierul canadian a de
toarea Messina, care să lege Sici-
nescu, directorul în treprinderii „T im meditată ele a extinde războiul din clarat că „pentru Canada este im tăm îni se desfăşoară puternice ac lia de continent. A ceste problem e
ţiu n i ale populaţiei de culoare in
puri Noi" din Capitală. posibil să ia în considerare o alian
Vietnam ul de sud, o am eninţare la favoarea recunoaşterii dreptului de se află încă din anul 1958 în aten
Jn încheierea şedinţei a fost adop ţă atlantică fără participarea Fran înscriere în listele electorale s-au ţia unei com isii com pu se din p ro
adresa p ă ţii în Asia tle sud-est şi
tată o moţiune în care se spune: 0 . 0 . : Lucrările Adunării Generale ţei" si a propus un proiec t de reor com portat m iercuri cu o cruzime fesori universitari şi tehnicieni in
în întreaga lume. ganizare a blocului N.A.T.O in v ir neobişnuită îm potriva unui grup de dom eniul respectiv. Podul va tre
Pe deplin solidară cu lupta dreap tutea căruia ţările membre ade or 170 copii negri, care organizaseră bui construit intre punctele cele
In şedinţa (lin 10 februarie 1965 a
tă şi curajoasă a poporului vietna A dunării Generale O.N.U., au fost vitatea in s titu ţiilo r specializate si a ganizaţiei din Europa occidentală se o manifestaţie paşnică in fata clă mai ap rop iate ale celor două coas
PE Komină cere încetarea imediată a aleşi prin eonsimţămint general noi InlrucU pentru cel de-al şaselea loc o parte a A tlanticului, iar iele din biroul de înregistrare pe listele c- C apetele pilonilor podului vor fi
unor organizaţii neguv ei namcntalc.
vor angaja să asigure securitatea de
te, aflate la o distanţă de 3 200 m
d irii trib u n a lu lu i local, tinde st» află
mez. mişcarea pentru pate din R.P.
America ile Nord de cealaltă parte.
membri ai C onsiliului Economic şi
am plasate la 100-120 m sub ni-
candidează două ţări, Republica Ga-
lectoralc Pentru „n pedepsi" p? co
Canada, a spus i‘l, „va trebui să exa
vclul viării, adin cim c la care nu
Social.. P rintre noii mem bri aleşi,
bon şi Guineea, preşedintele sesiunii
acţiunilor agresive îm potriva R.l).
pii, şeriful oraşului, James
Clark,
mineze cu seriozitate dacă actuala
fără obiecţii ini pe o perioadă (le 11
Vietnam, retragerea trupelor străi
daţia unui pod
ani, sînt : Rominin, Canada, Pakis va continua joi consultările in B i ei contribuţie peste ocean în cadrul a ordonat p o liţiştilo r înarm aţi cu s-a ajuns pină in prezent cu fu n
rou) său, ceea ce înseamnă. în fapt,
ne din Vietnam ul de sud, aplicarea N A T O . este cea mai bună pentru bastoane de cauciuc şi bastoane cu
tan, Peru şi S.U.A. Consiliul Econo că va avea loc un vot neoficial.
prevederilor acordurilor clin 1954 de mic şi Social este organismul spe In aceeaşi şedinţă a A dunării Ge apărarea păcii". Totodată el a pre electricitate să-i fugărească mai ❖ „POLUL FRIGULUI" al
A N K A R A . — La 7 şi 8 februa cializat al O.N.U., care dezbate in nerale, a fost num it ca membru al cizat că nn este vorba ca guvernul m u lţi kilo m e tri in afara oraşului. PLANETEI VENUS
rie, au avui loc la Ankara şedinţe la Geneva. Să fie stins foeam l de două sesiuni anuale problemele dez C om itetului consultativ pentru pro canadian să renunţe la obligaţiile Biroul Federal de Investigaţii a Savantul sovietic A rkadi K uz-
ale C om itetului Central al P arti încordare şi război din Asia de sud- vo ltării economici mondiale, pro blemele adm inistrative şi bugetare, asumate in ce priveşte apărarea co anunţat că a deschis o anchetă asu m i n, îm preună cu rodioasirono-
dului republican al poporului - esl, să fie asigurată pacea în aceas blemele industrializării şi planifică pe o perioadă de 11 ani, delegatul R.P. lectivă „ci să ştim rum poate li n- pra com portării p o liţiştilo r din Selma mul american. B an i/ Clark. nu
principalul partid de guvernăm»»! tă parte a lum ii". rii, va lo rifică rii resurselor naturale, Romînc, Dragoş Scrbăncscu. Au fost, sigurală o mai mare eficacitate in pentru a stabili dacă legea federală descoperit „polul frigului“ al p la
din Turcia. In tr-o declaraţie pentru (Agerpres) probleme sociale şi coordonează acti de asemenea, num iţi delegaţii B ra momentul cind condiţiile au înce a fost violată. Pe de altă parte, pas netei Venus. E xperienţa care a
presă, dată p u b licită ţii la Ankara, ziliei, Nigeriei şi R.A.U. Totodată, put să sc schimbe". Referindu-sc la torul M a rtin L u ih cr King, care a condus la această descoperire a
se spune prin tre altele : „P artidul a fost aprobată desemnarea unor această parte a cu vin tă rii luî Pca»*- avut o întrevedere la Casa A lbă cu fost efectuată la staţiunea radio-
republican al poporului este con noi m em bri în Comitetul pentru con son, agenţia France Pressc relatea preşedintele Johnson asupra situa astronom ică a Institutului teh n o
vins că stabilirea de relaţii hune ză p o trivit observatorilor, că ea ţiei rasiale din stalul Alabama, s-a logic din California, u nde Knzmin
trib u ţii, Com itetul de investiţii al
cu vecinii are o mare însemnătate A dunării Generale, T ribu n a lu l ad „înseamnă o schimbare de poziţie înapoiat la Selma pentru a prelua a lucrat ju m ătate dc an.
alît în ce priveşte securitatea noa m inistrativ al O.N.U. şi în alte or care apropie poziţiile canadiene de din nou conducerea campaniei in Intr-un interviu acordat unui
concepţiile generalului dc Gaullo
stră, cit şi în ee priveşte consoli ganisme. cu p rivire la N.A.T.O. favoarea d re p tu rilo r civile ale popu corespondent TASS, Kuzmin a a-
darea păcii". la re i de culoare. rălat ră la extremităţile, discului
planetei Venus tem peratura supra
OSLO. — Ca urm are a cererilor feţei sale este cu 150 grade Ccl-
form ulate de oamenii m uncii din sins m oi mică decit eca din zona
Norvegia, între sindicatele şi pa noastre sînt cu toate acestea pica centurii ecuatoriale. T ocm ai a-
lente".
tro nii norvegieni s-a ajuns la nu Mesajul preşedintelui Johnson reste zone form ează „polul frigu
acord cu p rivire la majorarea sa In scopul îm bunătăţirii situaţiei lui" al planetei.
la riilo r. Aceasta majorare va fi cu privire la situaţia balanţei internaţionale balanţei (Ic plăti n S.U.A., preşe ❖ URAGAN PUTERNIC IN
aplicată in clape piuă in aprilie» dintele a prezentat un program care NORDUL ADRIATICII
19GG unui număr de 250 000 de sa prevede, printre altele, prelungirea După cum relatează agenţia
la ria ţi din cei 1 100.000 de salariaţi de plăti şi poziţia dolarului american pc încă doi ani. după 31 decembrie
19(15. a im pozitului de egalizare a Taniug, fn noaptea dc 9 spre 10
norvegieni. W ASHINGTO N II (Ageiprcs). — de Gaulle, preşedintele Johnson a dobinzilor. impus anul trecut asu februarie, asupra regiunii A driali-
BRU XELLES, — In Belgia a Preşedintele Johnson a adresat afirm at că „reîntoarcerea la un sis pra achiziţionării de valori străine cii de nord din R.S.F. Iugoslavia
fast creat Comitetul de luptă îm m iercuri Congresului un mesaj speci tem bazat io mod unic pe aur — dc către capitaliştii americani, sta s-a abătut u n in agan. In localită
potriva prescrierii crim elor săvîr- al ci» p rivire la situaţia balanţei in ter nu este o soluţie pe care o va ac bilirea unui impozit, aplicabil ime ţile Seni şi Rielca viului a atins o
viteză de MO km. pe oră. Un ase
şite de nazişti în perioada celui naţionale de plă ţi:.i poziţia dolarului cepta lumea". diat. asupra îm p ru m u tu rilo r pe ter m en ea vint puternic nu s-a sem
dc-al doilea război mondial. Din american. Mesajul reafirm ă hoiărî- Mesajul prezintă Congresului b i men de mai m ult de nn an efectu nalat în această regiune dc ani dc
comitet fac parte reprezentanţi ai rca Statelor Unite de a menţine do lanţul balanţei internaţionale de ate în străinătate de băncile ame zile. Furtuna a produs pagube r a
larul ca bază a sistemului monetar
aproape 20 organizaţi: ale foştilor plăţi a S.U.A. pc anul 19GI care s-a selor, şantierelor şi depozitelor de
deţinuţi politici, participanţi la internaţional şi propune o serie de soldat cu un deficit de 3 m iliarde ricane ele. m ateriale pentru construcţii. S-an
mişcarea de rezistenţă, ai organi măsuri destinate să întărească în dolari, deşi guvernul american se Totodată, mesajul propune să se sem nalat m ai m ulte incendii Fur
zaţiilo r dc tinerel şi studenţeşti. crederea iniei na|iona<lă în dolar pe aştepta ca acest d eficit să poală fi sporească efortu rile guvernului în tuna a provocat tulburări. în sem
calea reducerii deficitului persistent m enţinut în jurul sumei dc 2 m ili st opul prom ovării cxpoi lui ilor. Gu nate şi Ui traficul rutier şi naval
ACCRA. — 1.a Acera au înce
put luni lucrările sesiunii liiro u al balanţei externe de plăţi a Sta arde dolari. A rătînd că deficitul în vernul va elabora noi măsuri ❖ ACCIDENT DE CALE
lui C om itetului executiv al î'edc- telor Unite. Răspunzînd la c riticile registrat în anul 1964 a fnst moi fiscale pentru a atrage investiţiile FERATA
ratiei sindicatelor din întreaga A fri form ulate joia trecută im potriva mic decit în anii precedenţi, pre de capitaluri din străinătate in Sta Miercuri in ap rop iere dc 7,ara-
că. P articipanţii Ia sesiune vor c- dolarului de preşedintele Franţei. şedintele a subliniat că „progresele tele Unile. goza, pe linia Madrid- Rarcelonn.
xam ina problema convocării la s-a produs un accident de calc fe
Dar Ks Sa lan in a unei conferinţe rată, fn cursul căruia 30 dc p er
de solidaritate eu poporul din C on CONGO. — Jii fotografic : Insurgenţi congolezi in tim pul unui marş soane au fost arse dc vii, ia r alte
go (Leopoldvillc). Probleme ale prin junglă. Com entariu extern 32 au suferit arsuri grave. Se pare.
luptei popoarelor din A frica pen scrie agenţia France Pressc. că in
tru ciştigarea independenţei şi bu cen dierea vagoan elor a fost p ro
getul federaţiei. vocată dc aprin derea unei osii si
de vcfuncţinnai ca sem nalului de
MOSCOVA. — La 10 februarie a Ş T I R I S P O R T I V E olar mu. Trei vagoan e de călători
plecat din Moscova spre D eliii In- La aniversarea Consiliului nordic erau in flăcări, fn tim p ce trenul
dira Gandlii, m inistrul inform a continua să m eargă Datorită li.n-
O M ietcm i şi joi s-ou
disputat
ţiilo r şi radiodifuziunii al Indici. Ea voi inUlniri dc fotbal din cadrul d i Lotul echipei S p arlak Soknlovo eslc tulni şi litez ei trenului, incendiul
form at din ju c ă to a rele: Marta Lu-
a vizitat Moscova in legătură cu Consiliul nordic sărbătoreşte in instrum ent menit să pregătească o Consiliul nordic au fost însă rele s-a extins foarte repede. C îleva
feritelor com petiţii continentale. La zova, cam pioan a furii, surorile Jar-
deschiderea expoziţiei consacrate Koln (R F. Germ ana), in meci tur mila şi Ju lk a Karlihot a. ie.rna aceasta 12 ani de la în fiin mai sli'însă uniune politica între ţă care se refereau la problemele e- persoane s-au aruncat pe fereastră
vie ţii şi a c tivită ţii lui .lavvaharlat din sferturile de finală ale „Cupei © Intr-un m eci conţină pentru ţare. La 13 februai'ie 1953 acest o r rile nordice, poate chiar o adevă eonomicc. Pentru început, evenimen pentru a scăpa de flăcări. La o-
Nehru. In tim pul şederi» in U.R.S.S., cam pionilor eu ropen i“ s-nu întilnit sferturile de finală ale „Cupei c a m ganism a ţin u t la Coopcnhaga şe rată federaţie de state. Sub acest tele păreau să indice că aceste spe- prirca trenului, din cele trei v a
Indira Gnndhi a fost prim ită de echipele 1' C. Kbln şi L h e r p o o l pionilor europeni" la tenis de masă dinţa sa inaugurală ; el nn grupa aspect, speranţele lor nu au fost pc ra»tc erau mai m ult decit îndrep goane nu răm ăseseră decit carca
A. M ikoian, I.v B rcjncv, A. Gro- atunci decit Suedia, Norvegia, Da deplin justificate. Din J953 puterile tăţite. In 1954, la Oslo, m em brii săi sele incandescente.
Partida disputată în fa(a a 55 000 (masculin), echipa LoUom otio Lcip- nemarca şi Islanda. C onsiliului nordic nu au crescut ei-
m iko şi dc alţi conducători sovie dc spectatori s-a încheiat cu un re ziq n întrecut cu scorul dc 5-4 for In 195C# a fost prim ită în n o d u ri tuşi dc puţin. El a rămas ceea ce s-au pronunţat aproape in unani
tici. zultat alb. Returul ta a cea loc maţia m aghiară Poros M eteor Bu le sale Finlanda, iar Ja J iulie 1%2 ei a si la naştere : o adunare con mitate în favoarea ideii unei pieţe
comune scandinav e. A .fost creat un
la .7 martie la Livcrpool. dapesta Învingătorii s-au calificat un T ratat de colaborare încheiat sultativă înd ritu ită doar să voteze comitet de experţi pentru a studia în acest mod o lo vitu ră serioasă a
BRUXELLES. ~ După cum re După ce a eliminat in lunii doi pentru sem ifin alele com petiţiei. intre cele cinci ţări a confirm at p rin recomandări. fost dală colaborării nordice.
latează corespondentul agenţiei pc A. C. Milano, echipa /facing Club © /•‘cc/etof/n britanică de atletism cipiile fundamentale şi obiectivele Considhd nu a funcţionat incă nici acest proiect caic şi-a publicat con Dacă nu a reuşit să determine pe
DPA, fostul p rim -m inistru congo- Slrasbourg a Udilnit la Barcelona a acceptat oficial să participe la C onsiliului nordic. o dată ca un tribunal dc a rb itra j în cluziile in I95G-1957. El propunea toţi m em brii săi să se im b a irc p*î
Icz, C yrille Adoula, a făcut cunos 1orma\ia F. C. Barcelona în partida meciul triunghiular (masculin şi fe- C riticile la adresa C onsiliului nor tre m em brii săi. deşi în mod logic stabilirea unei uniuni vamale aco acelaşi vas pentru a înfrunta în
perind 80 la sută (lin produsele in
cut că renunţă la candidatura sa retur din turul trei al „Cupei ora minim) S.U.A. — R.P Polonă — dic nu au lipsit, mai ales in cursul un asemenea rol ar fi trebuit să-i dustriale şi crearea unei serii dc comun m arile probleme actuale, o r
ganizaţia a reuşit lotuşi să deter
în viitoarele alegeri din Congo şelor lîrgnri* Jocu l s-a încheiat la Anglia, program at in zilele dc 11 şi u ltim ilo r oni. In general i se re revină. De exemplu, el nu s-a ocu organisme de colaborare financiară
Adoula. cunoscut adversar al actua egalitate 2-2, după ec la pauză fo t ÎS iulie la I-os Augelcs. Este pentru proşează încetineala şi lipsa de pat de chestiunea vechilor manus şi tehnică, printre care şi o Bancă mine o apropiere a ţă rilo r scandi
nave. să colaboieze la o scrie
i ?
lu lu i prim -m inistru, Chombc, a d e -’ baliştii francezi conduceau cu 1-0 prima oară cind o echipă naţională consistenţă a lu cră rilo r sale. fn li crise islandeze descoperite in Da dc investiţii. Cele cinci guverne in programe pur practice. De pildă,
clarat că in situaţia actuală, tine Cum şi in primul m eci cele două britanică se deplasează in S.U.A., nele cercuri se vorbeşte chiar dc nemarca şi care de mai m ulte luni teresate au adoptat acest plan in trebuie subliniat proiectul p rivin d
rea unor alegeri în conditiuiu nor echipe făcuseră tot m eci nul (0-0), după Jocu rile O lim pice din anul 10.12 un deal»n al instituţiei, afirm îndu-sc constituie un subiect de fricţiune cursul anului 1958 după ce i-au adus punerea în valoare a păm înturiîor
male este imposibilă în Congo. urm ează să se dispute un al treilea Q Meciul dc fotbal care urm a să că noua generaţie ii arată tot mai între Copenhaga şi K eykjavik. Deşi rîtcvn retuşuri şi au introdus şi pro arctice sau planurile dc co n slrirre
joc pentru d esem n area învingăto se dispute ieri la Atena intre ech i puţin interes si ră aceasta işi in- este vorba de o chestiune specific blemele agricole. In ajunul anului a unui pod uriaş care să lege Dane
CAIRO. — M iercuri a avut Inc rul ui. pa A L K şî selecţionata oraşului dreaplă atenţia spic alianţe cu un nordică, oponenţii înclină mai mult 1959. guvernele respective erau de marca de Suedia.
Ia Cairo, in tr-u n cadru festiv, lu © Echipa fem inină dc tenis (le Bucuroşii a fost amînat pentru as ea rac tei mai larg. Dacă se tine sca să opună diferendul lor C urţii in acum ocupate cu redactarea proiec Cu toate că au fost realiza le une
minarea medaliei dc aur „ l ’rcdcric m asă Voinţa Bucureşti înlîlncştc tăzi 12 februarie. A L K., situată pe ma de scopurile atribuite C onsili ternaţionale dc justiţie de la îlaga. tului viito ru lu i acord. le apropieri dc poziţii în problem?
.F ol iot Curie" a Consiliului M on sîmbătu la Praga, in cadrul sem ifi locul trei in clasam entul cam pion a ului nordic ile prom otorii săi şi de De asemenea. Consiliul nn s-a ocu Cîteva luni mai tîrzin insă în care privesc zona scandinavă, rea
dial ul Păcii lui Ila lcd M olii Ed- nalei „Cupei cam pionilor eu ropen i", tului Greciei, a încins in ultimul său rezultatele obţinute, s-ar părea că pat piuă în prezent, nici măcar din treaga această chestiune a rămas in litatea demonstrează însă că p iin -
Din, publicist, cunoscut m ilita nt pc form aţia S p artak-S okoloro Praga, joc internaţional cu 3-1 echipa iu aceste critici sînt justificate. Cei punct de vedere teoretic, dc proble suspensie ca urm are a negocierilor cip iile fundam entale şi n b ie rti\c !e
tă rin i obştesc din R.A.U.. secretar cam pioan a R S Cehoslovace. Sub goslavă Sarajcvn. (are im ediat după cel dc-al doilea mele m ilitare. In u ltim ii 20 de ani. duse de Suedia. Norvegia şi Da C onsiliului nordic înscrise în T ra
general al Consiliului naţional al conducerea antrenorului Ion Pop Fotbaliştii rom ini vor susţine sep- război mondial au s p rijin it energic cele cinei ţări an susţinut în această nemarca in vederea creăii» Asoci tatul dc colaborare din 1962 nu şî-au
au făcut dep lasarea ju cătoarele Ma- tăm ina viitoare încă două partide : crearea acestui nou fo r internaţio privinţă poziţii divergente, ba chiar aţiei Europene a Liberului Schimb găsit pină în prezent o aplicare de
partizanilor păcii din R.A.U. ria Alexandru. Lila Constantinescu. una la Atona şi alta cu o echipă din nal. îşi puseseră în ol multe spe opuse. Tratatul U niunii economice in trr- plină.
Eleonora M ihalea şi Marfa T om pa oraşul Patras ranţe. Ei doreau să facă din el un Cele mai mari speranţe puse în scandinave a fost pus la dosar, ş» A. B.
Redacţia şl administraţia zlaruluh str. Dr. Petru Groza or. 25, leleloo 15 08, 12 75, 15 85, 20 78 Taxa plâtitâ In numerar conform aprobării Direcţiei Generate P.TT.R or 263.328 dio 6 oolembile 1949. — Tiparul» întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deva 40.065