Page 42 - 1965-02

PSg. a Nr.' 3140
Dramul socialismului

INTERVIU EXPRIMAREA ORALA ţ ' *, y v Fiecare constructor — ura
COLECTIV —T- - « B M B H HHEfc exigent eontroBor de calitate

CU CADRELE (U rmare din pag. 1) general şî el trebuie să atragă a-

DIDACTICE SS SCRISA Â ELEVILOR fectuate în prealabil. Din această tenţia atît instalatorilor, cît şi con­
ducerilor şantierelor.
Un fapt contrar norm elor de c-
___________ _______________1 ? ■ bm— — — — » n pricină* pe alocuri, la blocul cu 200 xecutie este şi modul cum se ampla­
apartamente din Lupcni. tencuiala
atinge grosimi de 4 cm. Cu siguran­ sează anumite radiatoare în camere.
de vedere gramatical şi cît mai nu­ ţă că nu după m ult tim p ea se va La blocurile E5 şi B l din Vulcan,
Râspunsul tov. RAFILÂ PÂTRĂŞCANU, prof. gr. II la Şcoala anţată; aceasta pentru ca exprim a­ fisura şi va cădea. La o p rivire a- corpurile radiatoarelor sint montate
generalâ de 8 ani nr. 1 Alba lulia. rea mea să fie un model pentru ex­ runcată din exterior, nu este greu prea aproape de pardoseală, ceea
primarea elevilor; corectez întotdea­ să-ţi dai seama că tocurile feres­ ce va produce perturbaţii în circu­
laţia curenţilor de aer cald. Neres-
trelor, de Ja tronsonul C ml acestui
una exprimarea greşită a elevilor : bloc, nu au un aliniam ent cores­ peclarea cotelor din proiecte dău­
I 'Asupra im portanţei publicării unor astfel de p roblem e ve rific trim estrial lectura suplim en­ punzător pe verticală. D atorită ne- nează şi esteticii camerelor, strieîn-
cu caracter m etodic care interesează m asa largă a cadrelor tară, precum şi fişele de c itito ri de respectării cotelor din proiect s-a du-le, într-un fel sau altul, pro­
didactice din regiunea 7joa$trâ nu mai insist. Socotesc ca la bibliotecă pentru a-m i da seama creat o asimetrie de-a dreptul su­ porţia.
binevenită o asem en ea iniţiativă şi doresc din toată inima cît citesc, ce citesc şi ce reţin ei din părătoare. Ca fapte generate, mai trebuie să j
ca ea să fie continuată şi fructificată, pentru ca intr-ade­ lectură, la ce le foloseşte aceasta. Instalatorii au „in la t" să mai mon­ adăugăm că p a rc e la rii montează *
văr să corespundă scopului iniţial propus de către redacţia Se ştie că între exprimarea ora­ teze si manşoane de trecere in con­ uneori pervazuri strîmbe. că rum -
ziarului „Drumul socialismului' lă şî cea scrisă există deosebiri, dai’ ductele termice şi de apă caldă, betonul se toarnă monolit, fără spa­
In cele ce urm ează voi încerca să dezbat problem a im - şi o puternică influenţă reciprocă. care străbat diverşi pereţi ai apar­ ţii de aerisire, că anumite terase au
bnnâtâţirii exprim ării orale şi scrise a elevilor, p roblem ă L im b a ju l oral influenţează pe cel tamentelor. Prin dilatare şi contrac­ pante nerorespunzăloai e si deci nu
propusă de tov. profesoară Spineanu luliann. scris im prim înd acestuia, cînd nu ţie, aceste conducte vor degrada Len- asigură condiţii optime de scurgere
este cultivat, trăsături negative. L im ­ cuiellle. Fenomenul s-a dovedit cam a apelor pluviale.
bajul scris, presupunînd cultivare,
O sarcină influenţează la rîndu-i exprimarea încă ne găsim i» zilele dc început ale activităţii de producţie dîn
orală, dezvoliînd exigenţă faţă du
exprimare. De aceea temele pentru acest an. Deficienţele semnalate în articolul de ţaţă pot şi trebuie sâ
fie remediate operativ. Conducerea grupului de şantiere nr. 2 din Pe­
acasă, compunerile, tezele sînt exer­
a tuturor profesorilor c iţii prin care se realizează legătura troşani va trebui să ia cele mai energice măsuri pentru ca fiecare ope­
raţiune executată să fie dc bună calitate La grupul de şantiere din Pe­
dintre cunoştinţele de lim bă şi cele
troşani se găsesc numeroşi ingineri şl tehnicieni. Ei vor trebui să mear­
de literatură, precum şi legătura din ­ D IM IN E A Ţ A L A C AB A N A „P A R ÎN G " gă mal des In teren, să controleze cu mai multă insistenţă calitatea lu ­
îmbogăţirea exprimării elevilor — cer elevilor să folosească aces­ tre dezvoltarea g îndiril şi dezvolta­ Foto : N. M OLDOVEANU crărilor, pe flux tehnologic, să ia cele mai eficace măsuri pentru In-
este Lina din sarcinile de bază ale te cuvinte atît in cadrul exprim ării rea exprim ării. lîmpinarea şi eliminarea oricărui ici de abateri de la disciplina tehnolo­
predării limbii romîne în şcolile de lor orale cit şi in cadrul temelor Ţinînd seama de aceste deziderate gică de execuţie In această privinţă, sarcini importante revin şi organi­
toate gradele, o sarcină de primă pentru acasă; am planificat un num ăr destul de Noi utilaje şi instalaţii destinate zaţiilor de partid din cadru) şantierelor. Ele vor trebui să desfăşoare o
importanţă în dezvoltarea multila­ — pe lingă operele în versuri c e­ mare de compuneri, fie după plan astfel de muncă politică incit fiecare constructor să devină un exigent
terală a elevilor. Realizarea acestei rule de programă pentru a li în­ sau după ilu stra ţii, fie libere. Pen­ atelierelor G.A.S. şi S.M.T. controlor de calitate.
sarcini trebuie să înceapă cu prime­ văţate pe de rost — în întregim e tru ca ele să-si atingă scopul, obiş­
le zile de şcoală şi se cere urmă­ sau fragmentar, obişnuiesc elevii să nuiesc ca aceste compuneri să fie ci­ Tn uzinele de reparaţii aparţinînd Toate aceste utilaje, necesare con­
rită pe toată perioada de şcolaritate. memorizeze scurte fragmente, re­ tite, discutate si îndreptate chiar în Consiliului Superior al A g ricu ltu rii, tro lu lu i ca lită ţii reparaţiilor, vor
Cu alte cuvinte, grija fată de cul­ duse uneori la o frază, din operele în se produc anul acesta noi utilaje şi face ca durata de .Tincţîonare a mo­
tivarea exprimării elevilor trebue proză. Aceste fragmente servesc a- clasă, scoţînd în evidenţă calităţile instalaţii destinate atelierelor G AS. toarelor să fie prelungită.
să fie permanentă, ocupînd un loc lît la îmbogăţirea vocabularului, cit sau defectele lor, şi S.M.T. şi pentru mecanizarea p rin ­ Pentru mecanizarea lu cră rilor in
important în oricare din activităţile şi ca material faptic pentru ilustra­ Aceasta dacă ne referim la cla­
ce se desfăşoară în clasă în cadrul rea unor a firm a ţii privind in special ritatea si bogăţia exprim ării. Pe de cipalelor lucrări în zootehnie. S-au zootehnie, uzinele de reparaţii mă­
tuturor obiectelor de învăţămînt. ca raclei izarea personajelor. altă parte, ca toţi profesorii de lim ­ term inat pregătirile pentru fabrica­ resc îndeosebi producţia de cărucioa­
Tocmai de aceea este atît de nece­ O exprim are corectă orală si scri­ ba romînă care predau la şcolile rea unor instalaţii de spălat arborii re pentru transportul fu rajelor şi de
sară existenţa acelui front comun să se poate asigura numai printr-o de cultură generală, am de luptat co tiţi ai motoarelor si blocurilor- agregate pentru scosul apei de la o
al tuturor profesorilor, indiferent bună organizare a muncii profeso­ cu greutăţi destul de m ari ca u r­ motor. In cursul anului se vor rea­ adîncime de pină la 100 metri. //v roare maga Z/a/£i f P0ODUS£L£
de materia pe care ei o predau, front rului. Astfel, lecţiile de lectură li­ mare a aplicării nejuste de către liza bancuri pentru încercarea rid i­ Num ărul u tila je lo r de atelier şi
comun discutat mult în cadrul tu­ terară tare se desfăşoară după un elevi a ortografiei si punctuaţiei. cătoarelor hidraulice, truse de veri­ pentru mecanizarea lucrărilo r în 'zoo­ FâBRlClW OM Pm iCOTâlE
turor formelor de muncă melodică, plan scris pe tablă sînt m odalităţi Pentru aceasta in-am străduit în­ ficare a instalaţiilor electrice ale tehnie, pe care uzinele de reparaţii
dar aplicat sporadic în cea mai marc de comunicare sistematică a cuno­ totdeauna să CLinosc care sînt gre­ tractoarelor şi bancuri pentru veri­ le produc în acest an se ridică la
parte a şcolilor noastre. ştinţelor si în acelaşi tim p m ijloa­ şelile tipice ale elevilor mei, gre­ ficarea filtre lo r şi pompelor de ulei. peste 30. (Agerpres)
Pentru realizarea sarcinii de îm­ ce de a obişnui pe elevi cu expune­ şeli care de altfel, cu mici deose­
bunătăţire a exprim ării orale şi rea după plan, cu gîndirea logică b iri, pot fi întîlnite la majoritatea
scrise este necesară în prim ul rînd şi cu exprimarea corectă. Tocmai elevilor de aceeaşi vîrstă. învăţăm!ntul agrozootehnic de masă
cunoaşterea nive lu lu i general şi a de aceea am ţinut seama întotdea­
p a rticu la rită ţilo r de vîrstă ale ele­ una de această cerinţă si la fiecare Pentru a înlătura neajunsurile cu
vilor, în prim ul rind la clasele de lecţie de lectură literară am alcă­ p rivire la ortografie am folosit în lE M JFM E DECOQPWAt BUMBAC
început în care elevii vin atît de d i­ tuit singură sau cu ajutorul elevi­ munca mea diferite procedee meni­ p e a / f q u r e * t e / b a ^ b a p / s / c o p s /
ferenţiaţi ca pregătire şi mai apoi lor, după îm prejurări, un plan schi­ te să înlăture greşelile maî frecven­
şi la celelalte clase. ţat care mai apoi să Je perm ită re­ te ale elevilor. Astfel, am alcătuit
Dacă ne referim la predarea lec­ ţinerea ideilor principale şi să le orlograme de tipul celor populari­ io c / o p a p / b u m b a c p e n t r u
tu rii literare, fiecare lecţie plani­ dea posibilitatea de a-si dezvolta zate cu ani în urmă in revista „L im ­ ts ci: 'mîa P T B / Q A & B A T / COP*//
ficată în cadrul acestei discipline, exprimarea. Prin urm are alcătuirea ba rom ină". Este vorba de scrierea
indiferent do tipul ei, este un p ri­ planului de idei trebuie să consti­ pe două coloane a unor form e or­ pc/omp/
lej de dezvoltare a exprim ării ele­ tuie punctul de plecare, avînd grijă tografice identice ca pronunţare, însă Pentru a cunoaşte felul cum se atacate de boli precum şi alte mate­ o,« BEL .
vilor, începînd cu discuţia pregăti­ cn elevii să-şi dea o contribuţie im ­ di te ii te c-n scriere : bancă sau scaun desfăşoară învăţăm întul agrozooteh­ riale. Tot în vederea bunei desfăşu­
toare si contînuînd cu exerciţiile de p o rtă rii in alcătuirea lui. Am putut — elevii s-au dus ; cartea sa — co­ nic la cooperativa agricolă din Ră- rări a lecţiilor şi respectiv in sco­ DJE C AL / FA TE St/PTR/OAi^O &EA/FGO F £C f£/
citire, cu form ularea ideilor, cu al­ constata că după exerciţii dese de pilul s-a trezit ; (eu) iau cartea — hău, raionul Sebeş ne-am adresat pul uşurării însuşirii cunoştinţelor
cătuirea planului, cu reproducerea acest fel si sub supravegherea mea, i-au dat învoire etc. tov. îng. loan Lem cnyi care ne-a re­ predate toţi cursanţii şi-au procurat A
conţinutului. elevii ajung în clasa a V fl-a si a A vîndu-le mereu în fată, elevii se latat urm ătoarele: manualele necesare, au caiete şi ><i2B0r
In cadrul tuturor acestor momen­ V II|-a să formuleze singuri o bună deprind cu folosirea corectă a unor — In unitatea noastră sînt orga­ creioane, fapt ce ii ajută in Juaiea
te ale lecţiei este p o trivit ca elevii parte din ideile principale ale ope­ forme ortografice mai dificile. nizate 3 cercuri de învăţăm înt. D in­ notiţelor. De asemenea, în cadrul fie­
să reţină sî să folosească cuvinte rei studiate. Am corectat caietele de teme ale tre acestea unul este pentru cultura cărei lecţii urmăresc să întocmesc
noi provenite din sferele de cuno­ elevilor, dînd îndrum ări acolo unde plantelor de cîmp anul II, oltul a- un plan în care să arăt principalele
ştinţă cu care ei vin in contingenţă Cu toate progresele realizate în s-a sim ţit nevoia, scriind lingă fo r­ nul III şi unul pentru creşterea ani­ momente ale lecţiei, conţinutul pe
prin studierea diferitelor m aterii de u ltim ii an» nu trebue scăpat din ve­ ma ortografică greşită, forma co­ m alelor anul III. La toate cele 3 scurt şi materialele ajutătoare ce se
învăţăm înt şi, în special, a lim bii dere nici faptul că încă m ulţi dintre rectă şi mai ales explicind-o; aceas­ cercuri avem înscrişi un număr de vor folosi. Re lîngă cele am intite
elevii noştri nu au reuşit să-şi în­
romîne. suşească r> gîndire logică, un voca­ ta pentru ca Intr-adevăr corectura 112 cursanţi. In cadrul tem aticii s-a consiliul de conducere al cooperati­
Pentru ca elevii să-şi însuşească prevăzut a se preda*un num ăr'de 25 vei a -a v u t grija ca sala destinată
un nu măi- cit mai mare de cuvinte, bular mai bogat şi o exprim are o- să aibă eficacitate. tinerii cursurilor să fie prevăzută cu
rală şi mai ales scrisă corectă. de lecţii şi a se face 4 şedinţe dc
ca profesoară de lim ba romină, am In ore special planificate am fă­ recapitulare a materiei. La stabili­ m obilierul necesar şi încălzită co­
utiliza t mai multe procedee, dintre Elevii intră în şcoală cu unele cut exerciţii ortografice cu m irea­ rea le cţiilor s-a ţin u t seama ca ele respunzător. Jn acest fel s-a asigu­
care amintesc pe cele mai im por­ deprinderi de lim bă greşite, ca re­ sa clasă, analizînd fiecare caz gre­ să aibă un conţinut cît mai bogat rat o participare bună a cursanţilor
tante: zultat al influenţei felu lui de a şit în parte pentru ca elevii să-si şi să fie legate de procesul de pro­ la lecţii. Pînă In 1 februarie s-au " v - - -
— folosirea acestor cuvinte in vorbi în fam ilie şi al influenţei me­ poală explica forma ortografică res­ ducţie din cadrul cooperativei noa­ ţinut 13 lecţii. Frecvenţa cursanţi­ LV/'V 1 >V fi v ' V7J3 *
timpul, explicaţiei, avînd grijă ca diului social in care trăiesc. Pot li pectivă si pe baza cunoştinţelor de stre. lor a fost de 85-90 la sută, unii
imediat lingă ele să folosesc şi sino­ întîlnite la elevi o serie de forme gramatică dobîndite deja. Dacă nu dintre ei avînd chiar o participare E M IIN lillB
nimele lor. pentru ca elevii să nu regionale atît de înrădăcinate, incit se procedează asa, se ajunge la în­ In vederea însuşirii mai temeinice foarte, bună. P rintre aceştia am in­
intîmpine greutăţi de înţelegere: ele apar şi în scris în tezele sau suşirea mecanică a acestor forme a cunoştinţelor predate la lecţii tim pe tov. Petru Flora, loan Hă-
— scrierea cuvintelor pe tablă şi temele lor pentru acasă. Un fapt corecte şi prin aceasta activitatea ne-am preocupat de procurarea unui bean, loan Popa, Dum itru Moga,
obligarea elevilor de a şi le nota cu este lotuşi deosebit de îm bucură­ noastră alunecă spre formalism. bogat material didactic. Astfel, cu A cliim Cosl-andă, Vasile Vutcii, A-
scopul de a le reţine mai cu uşu­ tor; Folosirea form elor dialectale în­ Am relatat doar cîteva din- pro­ sp rijin u l consiliului de conducere chiin Benea, A n lin ie Rodean şi I-
rinţă; cepe să piardă din intensitate, dez­ am asigurat 80 de planşe colorate zidor Oană caic nu nu lipsit de la § 0 E 3 @ i l
brac nul aspectul general de altă­ cedeele pe care le folosesc si nu am care se referă la principalele boli şi nici o lecţie. Ei au reuşit astfel
dată. Aceasta, ca urmare a revolu­ pretenţia de a fi epuizat problema dăunători ai plantelor cultivate, alte să-si însuşească in mod temeinic S T R . / O P S i T O Q i l O «
ţiei culturale care se desfăşoară larg pusă în discuţie. Aceasta deoarece, planşe cuprind metodele de îm bu­ nnterialele predate. Acest lucru se
PE SCURT în patria noastră socialistă, ca u r­ pe de o parte, avem de a face cu nătăţire a păşunilor şi fîneţelor slab poate constata şi prin răspunsurile
mare a pătrunderii în cît mai multe productive etc. Am mai asigurat a- bune pe caic le-au dat cu prilejul r^ a.y fc g fM R & S Z A
de la corespondenţi case a principalelor mijloace de cul­ o problemă complexă, iar pe de altă poi unele mulaje rejarezentînd dife­ semin ariilor.
rite soiuri de plante, sonde pentru
tură: cartea, radioul, revista, ziam l.
parle pentru că procedeele folosite
sint
Cu toate acestea mal
si
Pentru ca elevii să aplice în prac­ sînt diferite de la un profesor la luarea probelor de sol, germinatoare cursanţi cn: Gheorghe Salcu. Vasile
tică normele lim b ii literare studiate şi altele. Pe lingă acest material di­ v a i ne M A R C A
g Nu de mult. lucrătorii din sta­ altul si de la o clasă la alta. Aşa dactic se mai folosesc în cadrul lec­ Do esc u. Florida Vulcu si Ciişnn
in orele de gramatică, folosesc în­ Neaga care nu participă la toate
ţia C.F.R. Petroşani au obţinut un totdeauna, atît în verificare cît şi in că aştept cu interes părerile şi pro­ ţiilo r si mostre cum ar fT stjuleţi ele i)
rezultat deosebit în producţie. Da­ predare, o limbă corectă din punct cedeele altor tovarăşi. porumb, spice sau părţi clin tulpini lecţiile
torită sosirii unui număr mare de Pentru a remedia lîpsur'nie ivite
în desfăşurarea in văţum înlului a-
vagoane cu m ărfuri, ei au fost ne­ grozootehnic de masă, organizaţia
voiţi să-şî organizeze astfel munca de partid a analizat activitatea
Sncît să descarce toate vagoanele, Note de spectator cercurilor şi a luat măsuri eficiente
i u m a n SPOBRT
pentru a debloca lin iile . M uncind pentru înlăturarea neajunsurilor
eu m ult entuziasm, U ngur FiJtp, v 'a- semnalate. In urma m ăsurilor lua­
dislav Ion. Vasile Stoica, Gruescu u te s-au obţinut unele rezu-ltate bune CO R D O A N E ,
Etapa orăşenească
Petre, M ihaî Ceuţă, Stoica loan, şi arietati la concert mai ales la cercul zootehnie anul
f!f, unde au fost ţinute pînă în
Stoica V icto r au reuşit să descarce prezent toate cele IG lecţii, con­
ticiparea cursanţilor este de 97-100 RORTtW m &iPm on
peste 119.000 kg m ărfuri. Pentru a- 9 9 i a campionatului form graficului stabilit. Aici şî par­
cest rezultat, de patru ori mai mare
decît cele zilnice obişnuite, munci­ Noua prem ieră a Teatrului de Prezent în cadrul spectacolului de boit la sută.
to rii a m in tiţi au fost felicitaţi de stat de estradă din Deva .__ .,Va­ prin cileva melodii, Rodion Hodo- Nu aceleaşi rezultate s-au obţinut
către conducerea slaţiei C F R . din rietăţi la concert“ — a fost bine vanslci a adus concertului un plus Lo Petri Io s-a desfăşurat e- însă Ia cercul de cultura plantelor
Petroşani. primită de publicul devean. Aplau­ de succes, rem arcat de altfel prin tapo orăşenească a campionatului anul If. unde s-au ţinut numai 6
lecţii din cele 16 planificate, iar
I. CRIŞAN zele care s-au făcut auzite la des­ aplauzele publicului. republican individual de box, ju ­
chiderea cortinei, mărturisesc sim ­ Deşi spectacolul este un concert niori şi seniori. Au participat 38 frecvenţa este sub C0 la sută.
Q In cursul anului 1904 la cabi­
patia şi interesul cu care sint aş­ de muzică }işoară, m elodiile popu­
netul tehnic al M IE . Hunedoara teptaţi pe scenă artiştii teatrului. lare introduse nu deranjează, d im ­ sportivi de lo asociaţiile Minerul
s-au înregistrat 130 propuneri de i- Spectacolul ,,Varietăţi la con ­ potrivă se integrează firesc şi Lupeni. Minerul Vulcan şi Jiul Pe- 12,00 Muzică populară; 13,03 M u­
Petru Manta, Petru Onisîe, loan /J
novaţii. Faţă de 1963 numărul pro­ cert", realizat in regia lui ltodion gradat, dîndu-i o notă de vioiciune trila. Printre campioni amintim pe r*i \ zică uşoară; „Spune-mi unde, cînd
punerilor de inovaţii a sporit cu 13 llodoranslci, îm bină armonios, pe şi prospeţime. Pe această linie, ca ai R iu Sjj si cum" de Ion Vasi'lescu; „Cred
h
la sută. Din totalul acestor propu­ parcursul a mai bine de două ore, şi în m elodiile de muzică uşoară, Ivănuş, Zaharia M unteanu şî al­ i j M in fericirea noastră" de George
G rigoriu; „H ai iubeşte" de Radu
neri, 97 au fost aplicate în procesul muzica uşoară rom inească cu cea se cuvine sem nalată participarea ţii. _ i
r
populară, m om en tele coregrafice activa şi cu succes, ca interpret, a m nsu jf * ^ ui Şerban; „A lu n iţa " de M ălincanu;
de producţie. D intre inovaţiile mai cu cele satirice, savuroase, care au dirijorului Ştefan liăduţ. „Te aştept in gară sîmbâtâ" de
im portante, care au adus im portante un conţinut educativ bine preci­ Concurs de schi Emnnuel Ionescu; „N u poţi uîln"
M om entele coregrafice, realizate
îm bunătăţiri. în privin ţa funcţionă- zat. sub conducerea lui Titus Burdu- Si MB A TA 13 FEBRUARIE 1965 de IDorentin Delmar; „Cîntă inima
rii sistemului energetic amintesc: Partea orchestrală, in general cea, care au punctat echilibrat dotat cu cupa mea" de Vasile Veselovslci; „G la ­
„Transform area separatorului de 6- este bine pusă la punct, contribu­ spectacolul, dom inind reuşit fin a­ sul flo rilo r" de Viorel Doboş ;
15 KV, tip S.T.E., pentru evitarea ind în bună măsură la reuşita lul părţii I printr-un m otiv „16 Februarie“ pretată de mici form a ţii; 6,10 Dan­ „Parc-a fost ie ri" de Nicolae K ir-
spectacolului. Este un merit că s-a CINEMA culescu ; „Cîntecul iu b irii va trăi
blocării în tim pul acţionării şi do­ popular, au fost interpretate, in suri instrum entale; 6,30 Piese dis­
găsit o form ulă potrivită de or­ general, cu destulă supleţe şi cla­ Zilele trecute, pe pîrtiile din DEVA: Şeful — cinematograful mereu" de Teodor Bratu; 13,35
tarea lui cu sistem de punere la chestraţie care să com penseze, prin tractive de muzică uşoară; 7,15 M i­ Concert de p rin /; 14.35 Pagini din
păm înt", ,,Dispozitiv de derulat tam- sonorizări originale, lipsa unor in­ ritate, răm inind doar tributare, pe munţii Straja, U.C F.S. regional „P atria"; La patru paşi de in fin it niaturi de estradă; 7,45 Duete vo­ opere; 15,05 Cîntece de dragoste si
unele locuri, în ceea ce priveşte
— cinematograful „A rta "; PETRO­
buri adaptat* la tractorul U-G50", strumente necesare muzicii uşoare, precizia mişcărilor. Hunedoara prin comisia de specia­ Ş A N I: M usafiri ciudaţi pe muntele cale — muzică uşoară; 8,06 Cîntece jocuri populare; 16,30 Solişti şi or­
„C ontor pentru înregistrarea declan­ ca ghitara electrică sau orga elec­ O rem arcă deosebită se cere a litate. a organizat al doilea con­ de gheaţă — cinematografii'! „Re­ şi jocuri populare; 9,25 Prelucrări chestre de muzică uşoară; 17,15
şărilor prin protecţia întrerupătoa­ tronică. T rebuie m enţionat insă. fi făcută asupra realizării m om en ­ curs de schi oficial dotat cu cupa publica''; Şapte ani de căsnicie — corale; 9,40 Cîntece de dragoste; Cîntă corul conservatorului
10.03 Valsuri interpretate de fan­
relor", „In sta la ţii de reglare a frec­ că pe alocuri orchestraţia pure telor vesele. Cunoscuţii interpreţi ,,16 Februarie". cinematograful „7 Noiem brie"; LU- fară; 10,15 Potpuriuri şi fantezii „Gheorghe Dima" din C luj, d irija t
de Dorin Pop.
venţei la masa de verificat relee" prea densă, zgomotoasă, insufici­ — Valeriu Georgescu şi Lucian Ra- Lo întreceri au participat cei PENI: V ii si m orţi — seriile I şi II de estradă; 11,00 Scul işti de m uzi­
ent nuanţată, acoperind vocile.
şi altele. Soliştii vocali, dintre care mulţi dulian — au dovedit, ca şi altă­ mai buni schiori dm asociaţiile — cinem atograful „C uU m al"; S I­ că populară; 11,30 A rii din ope­ TELEVIZIUNE
PETRU GOI A dată, că ştiu să se achite cu suc­ sportive Minerul Lupeni, Energia M E R IA : încurcătură blestemată — rete interpreta te de L i l i Duşescu
şi-au făcut debutul cu acest con ­ ces dc rolurile încredinţate. Ba mai cinematograful „M ureşul"; A LB A
Q Tntr-un cadru festiv, în secţia cert, au dat m ajorităţii m elod ii­ mult, socotim că valoroasele re­ Paroşeni, Parîngul şi Voinţa Petro­ IU L IA : V ii şi m orţi — seriile I si şi Nicolae Ţăranii; 12,20 Cîntece 19,00 .Jurnalul televiziunii; 19,10
strungărie de la Atelierele centrale lor expresivitatea şi interiorizarea surse ale celor doi Qclori, dacă li şani şî Constructorul Hunedoara. II — cinem atograful „V icto ria "; pentru copii de Nelu Ionescu şi Pentru copii ; Poze şi pozne de
Criscior, au fost înmînate insigne necesară, dezvăluind reale posibili­ se oferă lexic adecvate, pot fi fru c­ Iotă cîştigâtorii probelor. Slalom Cavalerul Pardai'llan — cinemato­ Ion Nim rescu; 12,40 Muzică popu­ iarnă — desenează lude Darie ;
lară; 14,10 Muzică uşoară; 15.30
de fruntaş în întrecerea socialistă tăţi interpretative. tificate cu şi mai multă eficacitate. uriaş seniori (1.800 m. 32 porţi) graful „23 August"; SEBEŞ: Co­ Ac tuelitatea literară; 15.45 Cîntă 10,40 Campionatul european de
patina j
artistic :
Trans­
20.30
pe anul 1964 unui num ăr ele 30 Dintre debutanţi amintim pers­ In ce priveşte m om en tele din sp ec­ Bîrlida Dumitru — Parîngul Petro­ moara din Vadul Vechi — cinema­ orchestra de muzică populară a misiune de lo Teatrul de stat
strungari. P rintre cei distinşi se nu­ pectiva lui G heorghe Casau, care tacolul în cauză, ccl privind ed u ­ şani, 53 *2 10; Juniori (aceeaşi pîr- tograful „P rogresul"; Haine aproa­ Filarm onicii de stat din Arad ; dm Tim işoara — Ifigonin în Tau-
carea şcolarilor vi se pare de o
mără Nicolne Felea. Ştefan Malic, dispune de o voce plină, sonoră, tie) Cioflico Grigore — Minerul pe noi — cinematograful „Sebe­ 16.15 Piese instrum entale; 16.30 E- rid a ; 22,00 Tele-taxi m elodii; In
precum- şi posibilităţile lîndicăi lungime nejustificată. şul"; OKAŞTIE: 30 de ani de ve­ misiunc muzicală de la Moscova;
Gheorghe Florea, Adam Demian, Rom a la care se simte în schim b, La reuşita spectacolului merită Lupeni V 0 0 "3 10. Slalom special se­ selie — cinematograful „P a tria "; încheiere : buletin de ştiri, sport,
Gheorghe Gliguţă, toan Stâncii) şi pare-se mai mult decit la ceilalţi subliniat aportul scenografiei, rea­ niori (300 m. 53 porţi, 2 manşe) Viaţă sportivă — cinem atografii 17,30 Muzică din operete: 18.00 buletin meteorologic.
Un cîntec pentru tine: 18.40 Ro­
a lţii. debutanţi, neobiynninţa cn scena. lizată intr-o m anieră m odernă, pre­ Acs Alexandru — Voinţa Petroşani „Flacăra'1; H AŢEG : Comisarul manţe; 20,30 Pe ringul de dans ;
PETRU M IC l-n pregres evident a făcut Lu- cum şi diversitatea efectului de 1'59"8 10; Juniori (aceeaşi piitie) Maigret se înfurie _ cinematogra­ 21,40 Cîntă Edith P ialf si Charles Buletin meteorologic
Q Oraşul Simeria se înfrum use­ cian Roman core ar trebui canali­ lumină şi a sonorizării. Lim itele Cioflico Grigore. ful „P opular"; BRAD: Sechestratul Aznavour; 22,20 Muzică de dans.
ţează tot mai mult. Numai în amil zat mai mult dc la muzica rit­ ecoului au fost totuşi depăşite, es- din Altona — cinematograful „St. PENTIIU 24 OUE
trecut din fondurile alocate de la mică la cea vielodică. Şi Kalty tompind uneori efectele scontate. Fond juniori: Leorinţ Grigore — roşie"; LO N EA: S-a intîm plat la PRO G RAM UL H: 7.35 M ici pie­ Vreme instabilă cu cerul mai
sfatul popular şi prin munca pa­ Dell' Agnollo s-a rem arcat mai Desigur, concerttil este la în ce­ Energia Paroşeni, Seniori, Glieor- m iliţie — cinematograful „M ine­ se instrum entale; 7,45 M elodii
triotică a cetăţenilor s-au dat in fo­ ales prin cintecul „Halul tineretu­ put şi. in replici şi coregrafie, se ghe Lupaş — Energia Paroşeni. ru l"; ÎL IA : Moarlen se numeşte populare: 8,00 Pagini orchestrale m ult senin ziua. Vîntut va sufla
losinţă două blocuri de locuinţe, un lui“ , in care a pus suflet, relie- simte acest lucru. Pe parcurs insă, Engclchcn — cinematograful „L u ­ din operele; 9.03 Piese dc estradă; p o trivit din sec torul sud-est. Tem ­
local pentru şcoala de 8 ani. s-nu find puternic tem peram entul m eri­ prin străduinţa colectivă, cu sigu­ In urma rezultatelor, pe echipe mina". 10,22 M elodii populare din diferite peratura acrului va fi cuprinsă în­
modernizat străzile 30 Decembrie, dional. La Ionel Duruş. cunoscut ranţă el se va perfecţiona şi pu­ locul I a revenit sportivilor din Lu­ tre —2 şi -f-2 grade ziua, iar noap­
Gheorghe Doja, 6 M artie si altele. şi apreciat de public şi din alte blicul va putea asista la un spec­ RADIO regiuni ale ţă rii; 11.03 Solişti ai
Pentru anul 1965 sînt prevăzute alte spectacole, se im pune debarasarea tacol de o înaltă ţinută artistică. peni, core au cucerit trofeul. PRO GHAM UL I: 5.0C M elodii teatrelor muzicale din G aln|i şi tea între — 17 şi — 12 grade. Di­
acţiuni de gospodărire şi înfrum use­ de o oarecare forţare a vocii. ION CIOBOTA S. EALOI populare; 5,40 Muzică uşoară inter­ Braşov; 11,45 Cîntece patriotice ; mineaţa ceaţă.
ţai1 a. corespondent