Page 43 - 1965-02

• NrrSTC? Drumul socialismului Pag. 5

„Principala sarcinâ a industriei construcţiilor meniului şi a economicitâţii maşinilor şi instala-
de maşini este ridicarea continua a nivelului fiilor'*,
'Alături de celelalte ramuri tehnic, îmbunătăţirea calităţii, creşterea randa-
(Din Raportul prezentai la cel dc-al JIMca Congres al P.M.R.).
e le industriei regiunii noastre
— siderurgia, industria c,v- Pornind de la aceste sarcini condueorile celor două întreprinderi constructoare de maşini din oraş,
(racd'ftf, chim ică, energetică, îndrumate de organizaţiile de partid, au luat măsuri pentru întărirea se rviciilo r tehnice de concepţie şi pro­
forestieră, construcţii indu­ iectare, incadrîndu-le cu cadrele tehnico-inginereşti cele mai calificate .şi cu o bogată experienţă practică.
striale si civile. nşcarâ şi ali­ A plicind în producţie cele mai noi realizări ale tehnicii actuale, colectivele acestor uzine au reuşit
m en tară — o dezvoltare rapi­ să însuşească şi să pună în fabricaţie de seric un larg sortim ent de maşini-unelte pentru aşchierea me­
dă a cunoscut şi industria con ­ talelor, maşini de cusut şi maşini de spălat rufe.
structoare d e maşini. Uzinele Aceste succese sînt rodul m uncii, al capacităţii creatoare a m uncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor de
m ecan ice şi JO D ecem brie din aici care şi-au pus tot talentul şi priceperea lo r în slujba în d e p lin irii cu cinste a sarcinilor ce le-au fost
Cugir au fost lărgite, m odern i­ încredinţate.
zate şi rcutilatc pe baza teh­ Dezvoltarea în treprind erilor constructoare de maşini a atras după sine şi dezvoltarea oraşului, îm bu­
nicii celei mai moderne. nătăţirea cond iţiilor de muncă şi de trai ale oamenilor. In )>agina de faţă prezentăm succesele obţinute în
producţie, în dezvoltarea şi înzestrarea uzinelor cu noi maşini şi utilaje, in dezvoltarea oraşului şl în
domeniul social-cultural.

In cele două întreprinderi cons­ realizarea avansurilor axiale, tan­ zag, 11 modele de cusături decora­ brie* au o experienţă bogată în do­
tructoare de maşini din oraş se des­ genţiale sau combinate şi deplasa­ tive, fiind destinat lucrărilo r de croi­ meniul construcţiilor de maşini şi
făşoară o susţinută muncă de con­ rea interm itentă a sculei. Cutia de torie pentru confecţionarea lenjeriei, dispun de capacitatea tehnică şi or­
cepţie, asim ilare şi punere în fa­ avansuri este dotată cu cuplaje e- a articolelor de îmbrăcăminte pentru ganizatorică necesară pentru a în­
bricaţie dc serie a unor maşini mo­ lectromagneliec cu lamele. Maşina femei, a cusăturilor şi articolelor de deplini cu succes sarcinile de creş­
derne, cu caracteristici tchnîco- poate lucra in diferite cicluri de artizanat executate din ţesături tex­ tere a producţiei şi ridicare a ni­
luncţionale superioare, corespunză­ lucru automate determinate prin tile sub ţiri şi semigroase. Maşina velului tehnic al ptxjduselor cores­
toare noilor cerinţe ale progresului schim bătorul de pe panoul de co­ de cusut industrială, destinată pen­ punzător cerinţelor 2ilelor noastre.
tehnic. mandă. C iclurile de lucru sînt co­ tru industria de confecţii se înca­ Indeplinindu-si angajam entul luat,
La uzina mecanică, ţinîndu-se manda tc el cc lroh id ra uI ic. drează în categoria m aşinilor de constructorii de maşini din ţara
scamă dc noile cerinţe ale progre­ Un alt tip este maşina dc frezat mave viteză şi regim uri grele de lu ­ noastră au realizat în 1964 o pro­
sului tehnic in domeniul construcţii­ verticală cu consolă destinată ope­ cru. Ea se utilizează la confecţio­ ducţie de 2,3 o ii mai mare decît
lor dc maşini, s-au însuşit şî pus în raţiu n ilo r dc» frezarc pentru lucrări narea lenjeriei, a costumelor clin în 1959. faţă de 2,2 ori cit era pre­
fabricaţie maşini care răspund ce­ eh sculărie, de fabricaţie individua­ stofe subţiri, semigroase şi groase. văzut în Directivele Congresului al
rin ţe lo r tehnicii eeleî mai înainta­ li» si de serie cu posibilităţi de rea­ La uzina „30 Decembrie" s-au în­ IH-lea al 1\M.U. pentru 1965. La
te, a tit din punct dc vedere al pa­ lizare n unor cicluri de lucru liniare suşit şi pus în fabricaţie in perioada acest im portant succes o contribuţie
ra m e trilo r tehnico-economici, func­ şi dreptunghiulare în planul mesei. 1060-1964 cinci tip u ri de inaşini de im portantă şi-au adus-o şi construc­
ţionali oît şi al d ura b ilită ţii. Pe a- Maşina respectivă se execută şi în- spălat rufe „A lb a lu x 44. Maşina com­ tori; de maşini din Cugir, realizînd
ccastă lin ie se înscrie maşina de tr-o variantă dotată cu sistem de binată de spălat rufe N„A lb a lu x 2“ , ritm u ri înalte de creştere a produc­
frezat roţi dinţate destinată freză- programare poziţional prin lim ita - încălzeşte apa, spală, limpezeşte şi ţiei şi p ro ductivităţii m uncii.
rii ro ţilo r dinţate cilindrice eu d inţi tori pentru ciclul dc lucru in cele stoaive rufele. A ici se mai execută Colectivele acestor două uzine por­
trei direcţii de lucru a mesei. fuse de toi’S pentru rin g u ri mecani­ nind de la cc?le mai noi realizări ale
drepţi sau înclinaţi, a ro ţilo r melca- ce, lanţuri tăietoare pentru fierăs­
A ici se mai execută maşina uni­ ştiinţei şi tehniciî In domeniul con­
te prin avans radial, tangenţial, sau traie mecanice şi diferite tip u ri de s tru c ţiilo r de maşini, au reuşit să
versală de ascuţit scule, maşini de
combinat, a ro ţilo r de lanţ, de cli- rectificat plan şi rotund, maşina dc lanţuri articulate. fabrice un larg sortim ent de ma-
chct a arbo rilo r dinţaţi sau canelaţi frezat prin copiere cu două axe, ma­ Produsele ambelor uzine — ma- sini-unelte, maşini dc cusut, maşini
şi a tu tu ro r p rofile lor ce pot fi ge­ şina de frezat universală şi alte ma­ şinile-unelte, maşinile de cusut, ma­ de spălat şi alte produse de construc­
şini-unelte, maşinile de cusut „Ile a ­ şinile de spălat rufe şi alte produ­ ţie modernă, cu caracteristici şi per­
nerate p rin metoda rostogolirii.
na", „Ilo d ira * şi maşina de cusut in- se, — sînt solicitate la export şi ele form anţe tehnice ridicate, îndepli­
Această maşină este dotată cu cap dustrTală. Maşina de cusut „Rodicn* se desfac in m ulte ţâri ale lum ii. nind cu cinste sarcinile încredinţate
poit-sculă universal care permite execută cusături simple şi în zig­ Uzinele mecanice şi „30 Decem­ de partid.
1 c o r a A
m m tiiipuirui id>e m a s b n b ROD AL MUNC I o WX/i . u

Ceea ce impresionează a ti/n ri cînd gătirea noilor cadre de m uncitori, trecut de colectivul acestei uzine se
faci cunoştinţă cu cele două uzine tehnicieni şi m aiştri funcţionează o ridică la 15.345.000 lei. Pentru re­
O In perioada 1960-1964 volumul investiţiilor pen­
din oruş este tehnica nouă, maşinile şcoală profesională, o şcoală me­ zultatele obţinute în anul liceul. în
tru mijloace de bază — maşini-unclle şi instalaţii moderne cu care sint utilate. In tîl- dic tehnică şi o şcoală serală de îndeplinirea sarcinilor de plan şi a
moderne de mare randament, — la ccîe două între­ neşti aici maşini dc frezat şi strun­ maiştri. angajamentelor, colectivele a şase
prinderi constructoare dc maşini din oraş alocate guri cu program, freze ponale, nw- Organizarea ştiin ţifică a produc­ secţii — mecanică I, forjă, sculărie,
dc stat sc ridică Ia 45.926.501 lei. sini de găurit şi alezai de înaltă pre­ ţiei, tehnica nouă, procedeele teh­ turnătorie, lîm plăric şi mecanic şef
O Colectivul uzinei „30 Decembrie* a produs cizie, maşini speciale de prelucrare nologice avansate, creşterea gradu­ — energetic — au p rim it Diploma
peste prevederile planului dc producţie in anul (recul, n ro ţilo r dinţate, maşini de broşat, lui de calificare şi specializare a de secţie fruntaşă pe uzină în în ­
2.382 maşini de spălal rufe „A lbalux", 33.830 m l. maşini de găurit în coordonate ş.a. oamenilor au făcut să crească ro d n i­ trecerea socialistă. Aceste realizări
In procesul de producţie sc aplică cia muncii lor de la un an la altul. arată că s-a m uncit cu entuziasm
lanţuri tăietoare pentru fierăstraie mecanice, 27.817 In ambele uzine s-au înregistrat rit­ şi că roadele au fost pe măsura stră­
m liniari lanţuri articulate, CI GG0 buc. lanţuri pentru procedee tehnologice moderne de lu ­
cru cum .sînt: că li ren prin curenţi m uri înalte de creştere a produc­ daniilor depuse.
biciclete şi 400.000 buc. ungăloare cu bilă.
de înaltă şi joasă frecvenţă, cimen­ ţiei şi p roductivităţii muncii. La Şi colectivul şantierului de con­
0 Economiile şi beneficiile realizate pcsle plan tarea in gaze, turnarea pe bandă şi uzina „30 Decembrie", producţia stru cţii al T.R.C.H., care înalţă an
în anul trecut la uzina mecanică se ridică la 15.345.000 turnarea de precizie în modele u- globală a crescut în 1964, faţă de dc an tot mai multe blocuri şi edi­
fel, iar la uzina „30 Decembrie14 la 2.301.000 lei. şor fu/.ibile, forjarea prin m atriţn- 1960 cu 225,44 la sută, iar produc­ ficii social-ctilturalc pentru construc­
O In perioada 1000-1064 s-au construit şi dat în re, fabricarea unor piese prin sin- tivitatea m uncii cu 153,79 la sută. to rii de maşini, a întreg ist ra l in a-
folosinţă oamenilor muncii un număr dc 708 de apar­ teri/are din pulberi metalice, us­ Anul trecut colectivul acestei ur.ine nul trecut succese deosebite. ICI a
tamente şi 5 blocuri pentru ncfarailişti cu 330 ca­ carea pieselor vopsite cu raze in- a dat peste plan produse în valoa­ predat peste plan 24 de apartamente,
Numai această
re de 6.854.000 lei.
mere. Anul acosta se vor construi şl da în folosinţă fraroşii şi altele. Introducerea leh- •cifră demonstrează, fără alte comen­ situîndu-se şantier fruntaş pe trust.
încă 192 dc apartamente. nicii noi şi a procedeelor tehnolo­ Pornind de la aceste realizări, co­
gice moderne, caic uşurează şi fac tarii, hărnicia întregului colectiv, lectivele de m uncitori, ingineri şi
O Uzinele mecanice produc o gamă variată de ma­ mai rodnică munca oamenilor, a ce­ dragostea şi pasiunea cu care el m i­ tehnicieni dc la cele două uzine şi
şini-unelte pentru aşchierea metalelor şi maşini dc cu­ rut din partea m uncitorilor, ingine­ litează pentru înfăptuirea po liticii şantierul de construcţii şi-au luai în
sut cum sini: maşini de frezai roţi dinţate, maşini rilo r şi tehnicienilor cunoştinţe noi, partidului nostru. acest an angajamente m obilizatoa­
universale de ascu|it scule, maşini dc frezat verticale perfecţionarea şi specializarea lor: Remarcabile sînt şi realizările co­ re pentru a căror înfăptuire şi-au
şl universale, maşini de frezat prin copiere, maşini de P rinţr-o muncă perseverentă, con­ lectivului uzinei mecanice. Produc­ m obilizat toate forţele. Ele sînt ho-
rectificat, maşinile dc cusut. ştientă şi plină dc răspundere, ur- ţia globală a acestei uzine a crescut tărite ca în ultim ul an al planului
mînd d iferite cursuri de ridicare a faţă de 1960 cu 170 la sută, produc­
O Maşlnilo fabricate la uzinele mecanică şi „30 De­ şesenal su înscrie pe graficul pro­
Maşină de frezat roţi dinţate. cembrie0 se exportă In mal mullc |ărl ale lum ii prin­ califică i ii şi de specializare, ei şi-au ţia marfă cu 178 la sută, ia r pro­ ducţiei realizări noi, mai frumoase,
pc măsura co n d iţiilo r şi a posibi­
tre care: U.R.S.S., R.P. Polonă, R.P. Ungară. R.$. Ce­ însuşit noile cunoştinţe şi acum stâ- ductivitatea muncii cu 105,81 la su­
hoslovacă, R.D. Germană, R.S.F. Iugoslavia, India, In­ pinesc şi minuiesc cu pricepere şi lă. Economiile .la preţul dc cost şi lită ţilo r ce le-au fast create. Faptele
lor de pînă acum demonstrează că
donezia, Brazilia, R.A.U., Turcia, Grecia şi allelc. siguranţă tehnica nouă. Pentru pre­ beneficiile date peste plan in anul ştiu să-şi respecte cuvînlul dat.
La Uzina

„30 Decemb“

un bogat material didactic, cîl şi încadrarea acestora
cu proiesori şi învăţători calificaţi, asigură copiilor
oamenilor muncii condiţii bune pentru a deveni oameni
cit bogate cunoşlin|e şi cu un inail nivel de cultură
In Invăţămintul de cultură generală, cursuri de zi,
La poalele dealurilor Drâganci, Cetăţii şl Chiciurii, sînl cuprinşi 1253 elevi, tar la şcoala medic serală
de-a lungul văilor slrăbălule de două riu ri repezi de şi lără frecvenţă sînt înscrişi peste 400 de tineri mun­
munte, se aşterne oraşul Cugir. Esle o aşezare plină citori. Invăţămintul profesional şi tehnic esle urmat
dc pitorescul creai de natura şi dc mina oamenilor. dc peste M40 de linerl şi muncitori din producţie.
Actul de naştere al acestui nou oraş pe harla regiunii a
Iii oraş se desfăşoară şi o bogală activitate cul­
fost semnat în anul 1960. In anii din urmă, o dată cu
tural sportivă. Clubul muncitoresc are form alii de
crearea şi dezvoltarea industriei constructoare dc ma­ cor, leatru, fanfară şi muzică uşoară. Iar in sec|iilc
şini, rod al politicii partidului nostru dc industriali­
uzinelor activează 16 brigăzi artistice dc agitaţie. In
zare socialistă a ţării, s-a dezvoltat şi oraşul. Comuna aceste formaţii sini cuprinşi peste 250 de artişti ama­
din trecui esle astăzi de ncrecunoscul.
tori. La spectacolele prezentate anul trecut pe scena
Poposind ia statui popular ai oraşului şi disculînd clubului au participat 41.2G0 dc spectatori. In cadrul
cu gospodarii Iui răcnii adine impresionai dc toi ceea
bibliotecii s au organizat 92 de simpozioane, 44 seri
ce s-a realizat aici inlr-o scurlă perioadă dc llmp literare, 2 procese literate, numeroase recenzii, serl-
In (oale domeniile vie ţii economice şi social-cultural.
g lilcilori ş.a. Cel aproape 10000 dc citito ri înscrişi in
In partea dreaptă a şoselei, cum v ii dinspre V i­
fişele bibliotecii au împrumutai şi citit peste 116.000
nerea, se înalţă svcltc blocurile din noul oraş, cum volume de căr|i politice, beletristice şl lehnico-ştiin-
îi spun oamenii. A ici s-a rIc»icat un adevărat oraş.
ţifice. Cercurile de balet şl dc muzică, care funcţio­
Pînă ia slirşilul anului 1904 s-au consimt! şl dat în nează în cadrul clubului, sint Irccvcntalc de nume­
folosinţă 1278 apartamente, 5 blocuri pentru nefami-
roşi copil ai oamenilor muncii.
lişti cu 330 camere, o şcoală medie cti 16 săli de
ta cele Ircl cinematografe din oraş sc vizionează
clasă, o şcoală dc 8 ani, un spital şi o policlinică, tin
numeroase lilm c artistice, documentare şi lehnico-şlî-
club şi o cantină unde pot servi masa 1000 de persoane,
magazine şl unităţi dc deservire a populaţiei. inţilice. Numărul zbonaţilor la radio esle de 1931, iar
la televiziune dc 247.
In vechiul oraş s-a dat în folosinţă o secţie dc
panilicaţie care asigură aprovizionarea cu piine şi Activitatea sportivă se desfăşoară în mai mulle
diferite produse do panificaţie a populaţiei, un com­ secţii pe ramură şl anume: fotbal, atletism, volei,
plex de deservire a! cooperaţiei meşteşugăreşti cu mai handbal, box, tenis, tir, şah. ciclism şi altele. In aceste
multe secţii, un cincmatogral de vară şl un ştrand. secţii activează peste 230 dc sportivi. Ei au la dispo­
Reţeaua comercială cuprinde magazine dc lot felul ziţie un club sportiv cu săli de antrenament pentru di­
care asigură o bună aprovizionare şl deservire a popu­ ferite discipline, un stadion cii leren de fotbal, pistă
laţiei cu mărfuri industriale şi alimentare. dc atletism, teren de volei şl tenis dc ehnp şl un
Printre realizările gospodăreşti — edilitare se nu­ leren de antrenament pcnlrti fotbal Sportivii de la
mără: asfaltarea a 160 000 m.p. străzi şi 10.000 in p. A. S Cugir s-au remarcat in numeroase coinpctilii
trotuare, pavarea a 20.000 m.p. străzi, extinderea re­ la care au participat, reprezenlînd cu cinste culorile
ţelei de apă potabilă pc o lungime de 5 km, canali­ asoda(ici lor
zarea oraşului vechi şi înlocuirea reţelei electrice dc Ţaţa oraşului sc schimbă mereu. Pc an cc frece el
iluminat public, extinderea reţelei eleclrice pe străzile sc îmbogăţeşte cu noi construcţii social-culturale care
mărginaşe, Introducerea Iluminatului fluorescent pc fac viaţa oamenilor mal frumoasă şi mai plăculă. Uzi­
strada V. I. Lenln, amenajarea a 14,5 ha. spaţii verzi, nele işi lărgesc mereu capacităţile de producţie, fiind
plantarea a 5.000 buc. Irandaîiri şi peste 4.000 buc. dolatc cu maşini şi utilaje de (naltă tehnicitate, asi­
arbuşti ornamentali. nii.cază şi produc noi tipuri dc maşini cu caracle-
Cu deosebită salisiacţle iţi vorbesc oamenii şi des- risllci tehnice similare celor mai noi realizări pe ptan
dre condiţiile creale pentru instruirea şi educarea noii mondial. Oamenii cresc şi ci. îşi însuşesc cunoştinţe noi
generaţii. In oraş au luat fiinţă o şcoală medie de cul­ pentru a pulea comanda cu pricepere agregatele mo­
derne cu care sini dolaie uzinele lor. Cugirul esle un
tură generală şi o şcoală dc 8 ani, o şcoală medie (eli­
nică şi o şcoală serală de maiştri. Gratuitatea ma­ oraş in plină dezvoltare, caracteristică tuturor ora­
nualelor şcolare, dotarea şcolilor cu laboratoare şi şelor patriei noastre socialiste.
Maşina de rectificat interior.