Page 45 - 1965-02

R e g io n a lă
H u n e d o s F a -D e v a

PRO LETA RI DÎN TOATE TAR ILE, U S'lŢI-V Al
Şedinţa Comitetului naţional
^ C T IU U IA T E A pentru apărarea păcii
iiiiîsm m ii nului cultural din Lancrăm. raio­ avut loc o şedinţă prezidată dc acad. 200-a comemorare a m orţii ; Jart
din R. P. Romînă
4) Formaţia dc teatru a cămi­
nul Sebeş, prezintă astăzi pc sce­
La Comitetul naţional pentru a-
na căminului cultural din locali­
Hus, reform ator ceh, a 550-a come­
pârarea păcii din R l’ . Romînă a
tate spectacolul cu piesa „Dănilă
morare a m orţii ; Dante A lighieri,
o ia razna" Cu acest prilej ce­
al co­
Geo Bogza,
vicepreşedinte
poet italian, a 700-a aniversare a
tăţenii vor pulea urmări evoluţia
tinerilor artişti
tan ţilor in s iitu ţiilo r dc cultură şi
irlandez, a 100-a aniversare a naş­
Sîrbu, Ionel Pctraşcu, Paraschlva
artă, la care s-a stabilit planul ck?
terii ; N.guycn Du, scriitor vietna­
Ordean şi alţii. amatori «Vasilc m itetului, cu participarea reprezen­ naşterii ; W illiam R utier Veats, poet
măsuri pentru sărbătorirea în ţara
mez. a 200-a aniversare a naşterii ţ
(RAFILA LUPU
corespondentă) noastră a m arilor aniversări cultu­ Jan Si bel iu.s, compozitor finlandez,
rale pc anul 1965 recomandate de a 100-a aniversare a naşterii : Car-
Q Pc scena căminului cultural Consiliul Mondial al Răcii. P rintre los J Finlay, medic cuban, a 50-a
din satul Sibişel — raionul Sebeş, aceste aniversări sint : Ilo ra ţiu Quin- comemorare a m orţii ; Al I-îazen
s-a deslăşurat faza inlcrcomunală tns Horatius Fiaccus, poet latin, a (Mohamed Ibn A! Haycam), a 1000 a
D U M IN IC Ă 14 FEBRUARIE 1965 a concursului bienal dc teatru 2000-a aniversare a naşterii ; M. V. aniversare a naşterii.
ANUL XVII. NR. 3150 4 pagini, 25 bani „T. L. Caragialc". Lomonosov, scriito r şi savant rus, a (Agerpres)
Cetăţenii, veniţi în număr marc,
au urm ărit cu interes piesele
„Năpasta" dc 1- L. Caraqiale. „D ă­
nilă o ia razna" şi „Precupeaţa".
SĂ PREGĂTIM TEMEINIC Spectatorii au aplaudat cu căldu­
ră evoluţia artiştilor amatori. (A. DIN MUNCA CEFERIŞTILOR
NICOLAE, corespondent).
O La stîrşitul acestei săptă-
CAMPANIA AGRICOLĂ mini un qrup dc 35 dc turişti din LA DATORIE liniei T oate erau bune... Dar... O-
mut sc opri locului. Şina era ruptă,
cu
Brad au plecat
autocarul
O.N.T. la Cluj pentru vizitarea II cuprinse un fior. Era pentru pri­
ma dată in viaţa lui cind se vedea
oraşului, precum şi a obiectivelor U m brele nopţii s-au retras înce­ pus intr-o asem en ea situaţie. A jun­
turistice rle pc traseu. (ŞOICA tul cu încetul, lărgind orizontul cini­ se intre sem nalul prevestitor şi.
DE AVARA DRAGOMIR, corespondent). cului de zăp ad ă pe care începuseră ccl de intrare în staţia Turdaş, cind
să sc contureze firele dc oţel ale li­
tren.
din depărtare sc auzea un
Q In săplămina care s-a înche­
niilor, canloanele, staţiile. A ccele­
iat, trei briqăzi ştiinţifice din ratul de Bucureşti, după ce trecuse Ştia bine că era timpul să treacă
acceleratul. Ce să facă ? Nu-şi pier­
raionul Haţcq. s-au deplasat in dc staţia Vinţul de Jos, atinsese vi­
Rrnclirn a dovedit că executarea cc în toate unităţile stadiul pregă­ du cumpătul. începu alerge in
la tim p a lu cră rilo r agricole de p ri­ tirii inventarului şi calitatea repa­ localităţile Ctopotiva, Galaţi şi O- teza dc 100 km pe oră, ncm aiavind întim pinarea trenului care se a p ro ­
haba dc sub pialră.
măvară constituie un lat tor holă- ra ţiilo r şi să ia măsuri ca pină la Mem brii brigăzilor şliinţiticc oprire pină la Simeria. L ocom otiva pia... Din fugă pregăti capsele poc­
n to r in sporirea producţiei agricole. începerea campaniei să se înlăture au răspuns la ţoale ccic 140 dc duduia din răsputeri, stirnind eco­ nitoare pc care le aşeză pe coroa­
De aceea consiliile agricole raiona­ toate deficienţele constatate. întrebări din cele mai diverse uri lungi dc-a lungul văii Mureşu­ nele şinelor, una pc partea m e ca ­
le, orăşeneşti şi conducerile m ultor Concomitent cu desfăşurarea re­ domenii dc activitate. (S. NICU lui. S'tilpii dc telegraf rămincau în nicului. cealaltă pc a fochistului, şi
urm ă înşiruiţi parcă unul Ungă al­
unităţi agricole din regiune, au În ­ paraţiilo r in S.M.T. şi G.A.S., con­ corespondent). tul. Prin fereastra m archizei m e ca ­ işz desfăşură stegulcţul incepind să
treprins din tim p o scrie de măsuri ducerile acestor unităţi trebuie să se nicul privea cu atenţie sem nalele, sem nalizeze oprirea.
menite să asigure desfăşurarea în preocupe îndeaproape si dc instrui­ 0 Brigada artistică de aqilatie cercetind din cind in cind convoiul ..Din m archiza locom otivei un
bune condiţiuni a acestor lucrări. rea m ecanizatorilor pentru cunoaş­ a Casei raionale de cultură din dc vagoane. om îl privea nedumerit. Cind auzi
Ierilă evidenţiată, mai ales, preo­ terea m aşinilor ce vor lucra în p ri­ Sebeş prezintă azi in salut Căr- despre ce era vorba, mecanicul dc
cuparea manifestată faţă de asigura­ măvară (semănăiorile 2SPC-2. SPC 6. piniş un program intitulat „In Ca dc obicei, totul sc desfăşura locom otivă cobori şi împreună cu
normol. Trecuse prin Orăştic, tre­
rea unor seminţe de calitate. M ulte cultivatoarele CPU 4,2. CPF 4 etc.). ritm cu viaţa". Tot aici s-au de­ cuse şi semnalul prevestitor intrării revizorul de cale stabiliră m odul dc
cooperative agricole de producţie In acest scop să se organizeze ins­ plasai şi membrii brigăzii şliinţi în staţia Turdaş. S e luminase bine t r e c e r e ; apoi trenul porni lin, pină
la trecerea lui peste obstacol, după
din raioanele Sebeş, Orăştic şi H a­ tructaje cu durata de 5-6 zile, pe iicc a casei raionale dc cultură. ' dc ziuă. Deodată, m ecanicul tresări ca ic spori din nou viteza. La S im e­
ţeg, printre caic cele din Apoldul grupe de mecanizatori, insislîndu-se Patru din mem brii brigăzii conduse de tov. Carul Sz.abo. de la mina slringind cu toată puterea Jrina au ­ ria a ajuns în bune condiţii...
de .las. Girbova, Berin, IVicaz, Reş- în mod deosebit asupra p rin cip iilo r Petrila. sectorul IV. care au p rim it insigna de „Fruntaş in întrecerea so­ £) La clubul T.C.S. Hunedoara, tom ată a trenului, in faţa trenului
Dc la primul telefon întilnit. L a ­
teana. Tuleşti şi altele şi-an asigurat de funcţionare a acestor maşini, re­ cialistă" pe amil 1964. Iov. Alexandru Bogdan va ţine alerga din răsputeri un om, semna- zăr Nicolac a inform at şeful staţiei
încă din toamnă toate seminţele ne­ glajele şi modul de exploatare a lor, miine in ţaţa constructorilor o lizind inlr-una. Au urmat două poc­
cesare. De asemenea. Întreprinderea precum şi asupra in dicilor calita­ informare politică pe tema: „E- nituri dc petarde. Frinelc scrtşniră Turdaş despre cele intimplatc. A-
poi, echipa com pusă din G heorghe
regională Agroscm din Orăştic a li ­ tiv i ni lucrărilo r ce trebuie respec­ Au terminat repararaa utilajului agricol vcnimcnlelc internaţionale din puternic şi trenul se opri Boşnrogan. Anton Vinţc şi Radu
v ra i coopiativeloi- agricole de pro­ taţi şi realizaţi. ultima săplăniină". ...Revizorul de calc Lazăr Nico- losif au înlăturat obstacolul fn tr-im
ducţie peste flOO tone cartofi de să- G rijă deosebită trebuie să sc a- P rin lr-o judicioasă organizare a Organizaţia de partid din S.M.T. Q Azi, la S M T . din Orăştic lac, de la districtul nr. 5 Orăştic, timp record, dc numai .10 dc minute,
mînţă din soiuri raionale şi înm ul­ corde asigurării şi pregătirii semin­ muncii, mecanizatorii de la S.M.T. a nnălizat periodic felul în caic s-au va avea loc un schimb dc experi­ in acea zi din plină iarnă. îşi înce­ fără a se provoca nici o perturbe­
ţiri superioare, precum şi cantităţi ţelor necesare însăm înţării c u ltu ri­ din Haţeg au reuşit să termine pină desfăşurat lucrările şî a indicat con­ enţă organizai dc către Comitetul puse mutica pornind in obişnuitul ţie iu circulaţie.
însemnate de alte seminţe valo­ lor stabile in planurile do produc­ la-dala de )4 februarie reparatul în­ ducerii S.M.T. să ia măsuri opera­ regional U.T.M. şi Consiliul agri­ raid. călcind din traversă in tra­ E M IL CRFŢU
roase. ţie. Din analiza dalelor înscrise în tregului u tila j agricol ce sc» va l'olusi tive pentru înlăturarea neajunsurilor col regional, privind contribuţia versă şi cercetind cu atenţie starea impiegat dc mişcare
In S M T . şi gospodăriile agricole balanţele dc seminţe întocmite cu în campania de primăvară. Toate semnalate mai ales Io întocmirea de­ tinerilor mecanizatori Ia înfăptui­
de stal s-nu pregătit la tim p ate­ ocazia definiţi vării planurilor de cele 92 de tractoare. 129 de pluguri, vizelor de reparaţii. O atenţie deo-, rea sarcinilor dc plan. Vor parti­
lierele mecanice, iar acum se lu­ cultură, reiese că pină la această 99 semănători dc păioasc, 76 maşini scbilă s-a acordat în acelaşi tim p şi cipa din fiecare S.M.T., cile 20- ANGAJAMENTELE PRIND VIAŢÂ
crează de zor la revizuirea şi repa­ dată nu s-au asigurat în totalitate 2SPC2, cultivatoarele», grapele disc, realizării unor lucrări de bună ca­ 25 mecanizatori. Cu aresl prilej
rarea u tila ju lu i ce va fi folosit în cantităţile de seminţe necesare. De­ sapele rotative si alte utilaje care litate. De aceea, comisia de recepţie sc vor prezenta rctcralc privind Cu prile ju l dezbaterii cifrelor dc aici a reparat, cu p rile jul spălărilor,
campania de prim ăvară. Staţiunile ficite mai mari apar în ceea ce p ri­ au fost planificate a se repara sint a manifestat exigenţă sporită la ve­ activitatea grupelor U.T.M. din plan pe anul în curs, unul din an­ cu trei locomotive mai m ult faţă de
de maşini şi tractoare au reuşit ca veşte culturile de fasole, cartofi, tr i­ puse acum în perfectă stare de func­ rificarea u tila ju lu i reparat. O con­ brigăzile dc tractoare, pc margi­ gajamentele luate în întrecerea so­ plan. fn acelaşi tim p norma de im o­
pină la această dată să revizuiască foi şi borceag Ia cooperativele agri­ ţionare. Pe lingă organizarea chib­ tribuţie dc scamă la realizarea lu ­ nea cărora sc vor purta discuţii. cialistă dc colectivul dc muncă de bilizare la reparaţii a fost redusă
şi să pună în stare de funcţionare cole din raioanele Mia, Brad şi ora­ zuită a muncii un alt factor care a cră rilo r de reparaţii şi-au adus o 9 'ALBA IUL1A — De la co­ la Depoul C.F.R. din Teiuş a fost cu 4,20 ore pc locomotivă. Ceferiştii
9ă la sută din tractoare, 89 la sută şul regional Hunedoara. In vederea contribuit la obţinerea succesului a Ion Oprean, Ion Tonaşcu, Haralam - respondentul nostru N GIURGIU. să reducă tim pul dc demontare şi au reuşit să sporească şi durata de
din pluguri, HO la sută din semănă- acoperirii deficitelor de săminţă fast aprovizionarea la tim p cu pie­ bic C roitorii, Sîmion Dănilescu. T i- Erigaria artistică dc agitaţie, ta­ montare a pieselor mari, cu p rile ­ funcţionare a b o lţilor de cărămidă
torilc de porumb .şi 80 la stila din consiliilor do conducere le revine sele necesare. In această direcţie beriu Casian şi alţi mecanici şi me­ raful, soliştii vocali şi recitatorii ju l in tră rii locomotivelor in repa­ din cutia de foc la locomotivele
cultivatoare, iar în G.A.S. tractoare­ sarcina, ca in ccl mai scurt tim p să trebuie subliniată colaborarea strîn- canizatori din staţiune. Casei raionale dc cultură din Alba raţii si spălări. Pentru ca angaja­ 50.100, cu 32,14 la sută faţa de plan.
le au fost reparate în proporţie de procure seminţele deficitare p lin să dintre S.M.T. Haţeg şi În tre p rin ­ Iul ia au prezentat )a Peţclca, in mentul să poată fi dus la îndepli­ iar la locomotivele 230.000 cu 13,89
HO la sută, plugurile 05 la sută, sc- cumpărare şi schimb între unităţi, derea 12 din Simeria. Conducerea în aceste zile o bună parte din u- faţa unui numeros public, un reu­ nire, încă de la începutul anului s-au la sulă peste prevederi.
mănătorile de porumb 95 la sută şi astfel in cit să sc realizeze integrai S.M.T. a urm ărit apoi folosirea din tila ju l reparat a şi fost trim is in şit program artistic Închinat ale­ luat măsuri pentru aprovizionarea La obţinerea acestor rezultate o
cultivatoarele 90 la sută. sarcinile înscrise în plan. Mai multă plin a tim pului de lucru, cil .şi re- teren. gerilor dc deputaţi de la 7 mar- ritm ică cu materiale şi piesele ne­ contribuţie preţioasă şî-au adus-o e-
Sarcinile de plan pentru acest an atenţie trebuie acordată şi pregăti­ ronriiţionarea unor piese care să mg. CEZAR DOBKESCU !ie. Spectacolul, in titu la t; „Toate cesare. organizarea lucrului in două chipele conduse de Nieolae Ivan, Si-
au lost mai judioios stabilite, ele rii sem inţelor prin condiţionare. Can­ ducă a lit la buna desfăşurare a aslea-s pcnlru noi", s-a bucurat schim buri, omogenizarea form aţiilor mion Popa şi Traiau Suciu.
fiin d pe deplin realizabile în con­ tită ţile de seminţe condiţionale pină procesului de reparaţii cit şi la re­ director dc o caldă apreciere a publicului de muncă. Eficienţa acestor măsuri V STREMŢAN
d iţiile economice şi pedoclimatice în prezent de către cooperativele a- ducerea preţului de cost. ăl S.M.T. Haţeg s-a făcut deja sim ţită. Colectivul dc corespondent
specifice fiecărei unităţi. Dar, pen­ grirole de producţie din raioanele
tru traducerea lo r în viaţă, în tim ­ Bivul, jlia l,Oj.'ăşţje ,şi,.Qi:AŞul ,D£va ,vim
pul scurt caic a mai rămas pină la mici datorită mai ales faptului că nu
declanşarea lu cră rilo r agricole de se 1 ucrează cu tot u tila ju l <le care dis­
prim ăvară în toate G.A.S, S.M.T. şi pun unităţile am intite. Specialiştilor E A H M E L E C T O
cooperativele agricole de producţie din unităţile agricole le revine sar­
mai sînt încă multe de făcut. cina de a se ocupa cu mai multă
răspundere de această problemă, de
In ceea ce priveşte pregătirea uti­
la ju lu i care va fi folosit în campa­ a lua măsuri corespunzătoare pen­
nia de primăvară, staţiunile de ma­ tru asigurarea unor seminţe valo­
şini şi tractoare şi gospodăriile a- roase din punct de vedere biologic şi 0 FRUCTUOASĂ IN T IL N IR E
giicole de stat trebuie să se preocu­ cultural. INTR-O SEARĂ
pe in continuare cu multă răspun­ Pentru a se cunoaşte modul de
dere de executarea re viziilor şi re- păstrare a cartofilor de sămînţă A I
p ara ţiilo r planificate, acordînd o n- pină în momentul plantării, trebuie cuinţe individuale, spaţioase şi con­ LA CASA
tenţie deosebită ca lităţii acestora, ca pci iod ic să se controleze silozu­ ne preocupă repararea drum ului care
leagă comuna de şoseaua principală,
fortabile»; în prezent 26 de copii ai
astfel ca pină cel lirziu la 25 fe­ rile şi să fie luate măsuri ]h tim p DE LUCRU oamenilor muncii de aici urmează amenajarea unui parc în curtea dis­ ALEGĂTORULUI
bruarie întregul parc de tractoare pentru a preveni deprecierea cali­
pensarului medical şi dotarea pe mai
şi maşini din dotare să fie pus in tativă a lor şî pierderile. De aseme­ diferite facultăţi şi institute ale in departe a acestui dispensar cu nou Un punct de atracţie in aceste
văţâm intului superior, iar a lţii au
stare de funcţionare şi redat exploa­ nea, un m ijloc sigur şi deosebit de devenit deja ingineri, profesori sau aparataj, introducerea ilum inatului zile pentru cetăţenii oraşului De­
tării. De asemenea, trebuie intensi­ im portam in sporirea producţiei la P otrivit program ului întocm it, tov. a lţi specialişti. La Uzinele mecani­ electric în cooperativă, construcţia va este şi Casa alegătorului din
ficat ritm u l reparaţiilor la maşinile hectar îl constituie ridicarea conti­ Berian Cornel, candidat pentru ale­ ce din Cugir, „30 Decembrie", Ate­ unor fîn tin i şi jgheaburi în păşuni, cvartalul 23 August. Am poposit
fitosanitarc, remorci tractor, re­ nuă a fe rtilită ţii solului, prin folosi­ gerile de deputaţi in Marea Aduna­ lierele R.M.R. Simeria ele. lucrează pentru asigurarea adăpatului anim a­ aici inir-una din aceste seri.
morci cisternă şi .să sc asigure la rea îngrăşăm intelor şi amendamen­ re Naţională, circum scripţia electo­ un mare număr de m uncitori şi teh­ lelor în tim pul verii. Ca pe nişte Amenajată In parterul unuia
toate brigăzile de tractoare, ane­ telor cal ca roase. ralii nr. 11, Cugir. s-a îm iln it cu o buni gospodari, pe oamenii de aici din blocurile nou construite în
nicieni din Sălişte aducînd un aport
xele fie exploatare. Înaintea scoa­ Pentru recolta acestui an. s-au parte din alegatorii comunei S«ălis­ însemnat la realizarea planurilor de îi proecupă înfrumuseţarea comunei, centrul oraşului Deva. Casa ale­
te rii u tila ju lu i in cîrnp, conducerile pus la dispoziţia cooperativelor a- te», raionul Olăşiie. Au fosl prezenţi gătorului e.şie vizitată zilnic de
rezolvarea unor probleme edilitare
acestor unităţi an datoria să ia mă­ gricolc dc producţie cantităţi mult şi candidaţii de deputaţi în circum ­ producţie ale unită ţilor respective. şi altele. Un obiectiv principal spre zeci de cetăţeni. In interior sint
Cu rezultate bune se prezintă lo­
suri pentru efectuarea unei noi re­ sporite dc îngrăşăminte minerale. scripţiile electorale regională, raio­ care tind în viito ru l apropiat este expuse panouri sugestive, iar v i­
cepţii, să nu admită ieşirea din in ­ In plus, ele dispun de însemnate nală şi comunală pentru alegerile cuitorii de aici şi pc linia în tă ririi construcţia unui cămin cultural, spa­ zitatorii pot consulta diferite re­
cooperativei agricole
de producţie
cinta unităţii a tractoarelor şi ma­ rezerve de îngrăşăminte organice. de deputaţi în sfaturile populare. precum şi pe linia realizării altor ţios şi modern,- în locul celui actual viste, broşuri şi albume cu rea­
şinilor care nu sint puse la punct. In scopul folosirii acestora, încă din
cursul lunii decembrie a anului tre­ A fost o în tîln ire de lucru între lucrări gospodăreşti Toate acestea rare a fost amenajat dintr-o clădite lizări ale regim ului, democrat-
C onsiliile agricole raionale, oră­ cut au fost luate măsuri pentru alegători şi candidaţii de deputaţi. sînt rezultatul muncii entuziaste a mai veche. poputar. O activitate bogată are
şeneşti şi consiliile de conducere ale transportul gunoiului dc grajd în locuitorilor care, la chemarea sfatului loc în fiecare zi. Aici, cetăţenii se
lală cîfeva din aspectele în tîln îrii
cooperativelor agricole de producţie cimp. Bune rezultate în această di­ Mai m ulţi alegători între care Ur.su populai-, a deputaţilor au efectuat de lucru dintre alegători şi candi­ întîlncsc pentru a audio conferin­
Toan, Boldosan Petru, Ţirlea Nache,
vor trebui să întreprindă cele mai ţe sau expuneri, pentru a urm ări
recţie au obţinut cooperativele a-
eficiente măsuri pentru impulsiona­ gricole de producţie din raioanele Gherman Teofil şi a lţii, au eviden­ lucrări im portante prin contribuţie daţii lor de deputaţi. Intr-adevăr sînt programul la televizor sau la ra­
ţiat realizările im portante obţinute
rea reparaţiilor la uneltele ce le de­ Haţeg şi Sebeş, care pînâ la această în comuna Sâlîşte în u ltim ii patru voluntară. Deputaţii au fost mereu numai cîteva. A lături de acestea sint dio, pentru a consulta materialele
ţin, să se aprovizioneze cu piesele dată au transportat aproape 25.000 ani. Cu m îndrie îndreptăţită ei au alături de cetăţeni, ajutin du -i efec­ şî alte probleme pc care oamenii cu care este dotată Casa alegăto­
şi materialele necesare reparaţiilor, tone. Nu aceeaşi preocupare există vorbit despre electrificarea aproa­ tiv în muncă. sînt hotârîţi să le rezolve în viitor. rului sau pentru a cere unele
întrucît realizările obţinute pină in însă in cadrul cooperativelor agri­ pe în întregim e a comunei, despre Relevînd aceste succese im portan­ Sî posibilităţi există. D intre acestea lă m u riri în legătură cu campania
prezent nu satisfac. Sint incă multe cole de producţie din raioanele A l­ dispensarul medical, dotai cu cele electorală.
cooperative agricole de producţie ca ba, Orăştic şi oraşul regional Hune­ te, alegătorii au subliniat că posi­ subliniem hotărîrea lor de a dezvol­ In seara cînd am vizitat Casa
cele din Hăicşti, Hibiţ.a, Romos, Ha- doara. care au transportat cantităţi necesare tratam entului de urgenţă, b ilită ţile şi rezervele dc care dis­ ta intensiv şi m ultilateral coopera­ alegătorului, cîţiva cetăţeni, a-
prevenirea eventualelor epidemii, o-
polt care nici pină in prezent nu nu mici dc gunoi de grajd, din cauza pune comuna în vederea efectuării tiva agricolă- de producţie in vede­ şezaţi in ju ru l unei mc.sc, citeau
organizat repararea uneltelor. Aceas­ folosirii neraţionale a tim pului p ri­ crolirea mamei şi copilului. de noi lucrări sint departe de a fi cu atenţie Legea cu p rivire la, a-
tă situaţie impune să se analizeze elnic de luciu şi a m ijloacelor de A nii puterii populare au fost pen­ rea sp o ririi continue a producţiei a- legcrea dc deputaţi în Marea A-
in cadrul fiecărui raion stadiul re­ ii u locui tor i i comunei respective — epuizate. In cuvîntul lor ei au for­ n lina le şi vegetale şi rid ică rii n i­ clunare Naţională.
transport.
paraţiilor, ia r consiliile agricole să-si In perioada care a mai rămas pînă la fel ca pentru înlregul nostru po­ mulat cerinţele p rin c ip ie de viitor velului de viaţă al ţăranilor munci­ In ju ru l orelor 19 s nu adunat
îndrepte atenţia înspre unităţile ră­ ale comunei şi au cerut candidaţilor tori. pcsie 40 de cetăţeni. Ei au u r­
Ing. SILVESTRU MITICE A
mase în urmă. pentru a Ic sprijini. vicepreşedinte al Consiliului (ftOKlUlUt OfMQOUIlfl POPOURI por — bogat în realizări în toate do­ de deputaţi să-i ajute în rezolvarea m ărit cu viu interes m ontajul li­
Este indicat ca la nivelul fiecărui agricol regional meniile. Din veniturile proprii, au lor. fn cuvinlul lor, tov. Berian Cor­ terar „Frumoasă eşti patria mea"
raion să se constituie colective for­ fost construite aproape 130 de lo- nel şi ceilalţi candidaţi de deputaţi organizat de biblioteca regională
male din specialişti, care să verjfi- (Continuare in pag. a 3-a) — Vom răspunde întotdeauna che­ şi-au exprim at angajamentul de a la care şi-au dat cursul Nicu-
m ărilor deputaţilor şi sfatului popu­ fi mereu in m ijlocul alegătorilor lina Răşinarii, Aglai.i ^erhan, Te­
lar, spuneau tovarăşii Gherman Teo­ pentru a-î ajuta la înfăptuirea ce­ rezia Bogdan şi G a nr iei a C biriţă.
fil şi Voinea loan. in mod deosebit GEOEGE CIORANU
ceilalţi din echipă le-a coborît pe rin ţe lo r form ulate.
OAMENI LA ÎNĂLŢIME rînd cu frînghia. Toate intacte.
...Au trecut 6 ore. La peste 10
m înălţime, suspendaţi în cen­
turile de siguranţă, oamenii lu­
crează de zor. Viscolul se joacă
Peste crestele munţilor Poia­ constatat că s-a rupt o mufă de crimi din ochi şi le lipea m ânu­
na Rusca, acolo unde zorea pare pe cablu şi că pe o porţiune de şile de cablu. Dar oameni ca ei pur şi simplu cu ei. O mişcare
greşită poate avea consecinţe
fără de sfîrşit, hărnicia omului oproximativ 6 km acesta era că­ nu ştiu să dea înapoi. Cu toate
a întins drumul de sîrmo: funi- zut, i*a întrebat pe ortaci: că fiecare mişcare cerea eforturi grave. Dar oamenii sînt stopîni
pe meserie.
cularul. Corfele lui transportă ro­ — Viscolul este foarte puter­ triplate, remedierea defecţiunii
Munca sporeşte. Au trecut 8
dul muncii minerilor din Ghelar. nic. Cînd credeţi că putem să avansa. In năpraznicul vuiet al ore şi ei sînt tot sus, pe piloni,
Acest cărăuş aerian s o oprit din începem lucrul? vintului, ce parco reteza crestele
pe cablu... Şi vîntul nu conteneş­
drumul lui zilele trecute. Undeva Drept răspuns, revizorii de li­ munţilor, oamenii nu auziră urui­ te. Geana inserării acoperă mun­
s-a ivit o defecţiune. Ea trebuia nie. şeful de brigodă Gheorghe tul tractorului cu şenile ce le ve­ ţii. Nimeni nu se do bătut. N i­
remediată în cel mai scurt timp nea în ajutor. Tractoristul Ion
Herban şi maşinistul Dumitru M u n ­ meni nu simte frigul şi oboseala.
pentru ca munca minerilor să nu teanu şi-au strîns în jurul m ijlo­ Irimie şi-a dat un greu examen
fie stînjenitâ. Sub conducerea de măiestrie ureînd pe coamele Lucrarea este terminotă. O a ­
cului centurile de siguranţă şi au menii coboară. Pe cablu a ră­
maistrului loan Furdui, echipa de alunecoase ale munţilor. Tot tim­
început pregătirile. Maistrul loan mas un singur om: revizorul A r­
intervenţie a plecat să-şi fără pul derapa: cînd într-o porte,
Furdui i-o întrebat totuşi din senie Gruniţan. El verifică dacă
dotorîo. Era o dimineaţă rece. cînd în alta. Dar o ajuns. A ve­
cu vînt năpraznic ce purta pe n o u : nit să întindă cablul. Şi a reu­ linia o fost bine reparată şî co­
aripile lui acele de gheaţă ale — Cum credeţi că veţi lucra şit. Voinţa, priceperea şi curajul rect întinsă.
zăpezii. Termometrul indica o suspendaţi pe cablu ore in şir ou învins. Dimineaţa, funiculorul o pornit
temperatură de minus 21 grade. cînd aici, pe pâmint, vin tul a- Pe sirma funicularuluî, aproxi­ din nou ca şi cum nimic nu s-ar
Drumul era anevoios. Dor Dumi­ proape că te doboară? Cineva mativ 20 de corfe se înşirau pe fi intîmplot. Şi cea moi mare
ii răspunse: Să aştepte minerii mulţumire a celor ce l-au repa-
tru Munteanu, Arsenie Gruniţan, porţiunea căzută. In mod nor­
pînă se potoleşte furia vintului? rot au fost vorbele unui miner:
Gheorghe Herbon şi Arsenie mal, la manevrele de întindere,
Aşa a început lupta cu natu- acestea erau sortite deteriorării, „Asto nu i treabă de o zi. Nici
Ghiura parcă nici nu simţeou fri­
ro dezlănţuită Vîntul le biciuia căzind de la înălţimea aceeo. de două sau trei. Dar pe o vre­
gul. Ajunşi lo locul cu pricina, obrajii şi îi legăna în centura Dar maistrul loan Furdui s-a gîn- me ca ieri... Mare curaj T. Tov. Ioanichie Moisin, p rofesor de ştiinţele naturii la Şcoala m edic „Aurel Vlaicuu din Orăşlie este
maistrul loan Furdui, după ce a de siguronţă. Gerul scotea la ­ dit şi la aceasta. împreună cu D. CRICOVEANU candidat al F.D P. pentru alegerile de deputaţi in sfatul popular raional, fn circumscripţia electorală nr. 5
lată-l, Irt fotografie, In timpul unei ore in laboratorul şcolii, Foto : V, ONOHJ