Page 46 - 1965-02

Drumul socialismului Nr. 315Ci

fsl
-UiL O © O

Culoarea dă putere. Oamenii de lui final, ea a pilotat neînsoţită un
ştiinţă au stabilit că un om supus avion care a străbătut Statele Uni­
iradierii cu raze de culoare por­ te dc-a curmezişul, de la coasta
tocalie slringc pumnul dc 1,5 ori Pacificului la cea a Atlanticului,
mai puternic dedt in condiţii obiş­ fiind ccl mai lînăr pilot care a rea­
E T Ă Ţ I nuite. iSr lizat această performanţă.
ir
Cunoscutul om dc ştiinţă sovie­ Jennifer Blsliop (în virstă de 9
tic Petr Tucinî, care lucrează în ani) este fără îndoială cea mai izo­
domeniul esteticii tehnice a învins lată şcolăriţă din lume. Ea urmă­
CEA MAI VECHE OPERAJIE im portanţă pentru istoria medicinci nizarea a g ricu ltu rii au preconizat căldura, recurgînd la ajutorul unei reşte cursurile emisiunii şcolare ra­
romîneşti, plasînd poporul nostru in o instalaţie compusă din agregate dc simple pensule. diofonice din vîrful unui far, si­
CHIRURGICALĂ rin d u l acelora cu cele mai vechi lămpi fluorescente, care este folo­ fnlrucît lucrătoarele din secţia tuat la 180 km dc coasta australia-)/
tra d iţii în acest domeniu. sită la ilum inarea răsadurilor. de călcătoric a unei fabrici dc con­ nă, al cărui paznic este tatăl sur *
S-a demonstrat cu trepanaţin cra­ fecţii, se plingeau că in atelier este ir
niului (practicarea unei deschideri ROMANJA „STELUŢA" PEŞTI Şl MELCI VII DIN TERŢIAR prea cald, e! a pus să se vopsească Regele Angliei, Hcnric al Vl-lca,
in os) este cea moi veche operaţie. pereţii şi podeaua într-o culoare al­ este primul cap încoronat care a
Ea se efectua cu m ii de ani înaintea STRĂBATE LUMEA Rezervaţia naturală de la băile băstrie. Toate lucrătoarele au fost desemnat o persoană, respectiv pe
erei noastre, încă in perioada neo­ „1 M oi", regiunea Crişana, unică de acord că după această operaţie dădaca sa, su-i aplice pedepse cor­
litic u lu i. V racii trib u rilo r făceau tre- Celebra romanţă romîneasră „Ste­ în felul ei in Europa, ale cărei la­ în atelier s-a făcut răcoare. porale. E| s-a urcat pe tron la 1
panaţîîle „pe viu", cu ajutorul unor luţa", care şî astăzi işi păstrează sua­ curi cu apă caldă constituie o ade­ ic septembrie 1422 la virsta de nouă
silexuri foarte bine ascuţite, pe caic va ei prospeţime, s-a născut la Pa­ vărată oază subtropicală in bătrînul Oamenii de ştiinţă francezi au luni. Primul său decret regal, le­
le m inuiau rapid in sens circular. ris in anii im ediat urm ători revolu­ continent, continuă a fi un vast Şi dovedit că mirosurile plăcute ri­ galizat prin amprenta degetului său
De cele mai m ulte ori, bolnavii su­ ţiei de la 1848. A utorul ci este com­ inepuizabil domeniu de cercetare dică productivitatea muncii mare, prevedea numirea „d-nei
puşi unei asemenea operaţii p rim i­ pozitorul D im iiric Florescu, pe a- pentru oamenii de ştiinţă. Ei găsesc Cîteva exemple din istoric: Alice lluttlcr, ca doică a noastră,
tive piereau. Asemenea trepanaţii luncj student in capitala Franţei. mereu in această rămăşiţă a unei Byron avea totdeauna buzuna­ care să poarte dc grija persoanei
craniene au fost practicate şi pe te­ Melodia a fost cîntată pentru prim a lum i de m ult dispărute noi plante rele pline dc trufe. Tn timp ce lu­ noastre şi din cind în cind să ne
oară de Elena Paleologu pe versu­
rito riu l patriei noastre. In cîteva ci­ rile poeziei „Dedicaţie" de Vasîle şi animale fosile necunoscute. Este cra, dădea foc intr-o scrumieră cî- pedepsească cu măsură".
m itire neolitice descoperite la Da- ştiut că in apele calde ale lacurilor torva trufe, aspirînd mirosul lor ic
cia-Mureş şi Sărata Monteoru s au Alecsondri, cu p rile ju l unei reuni­ de aici trăieşte o specie de lotus în­ aromat, iar bcletrisiul francez Pentru a face pc copii să se o-
găsit, între altele, trei ci-anii trepa- uni a rom înilor surghiuniţi din pa­ rudită cu acelea din Egipt, India Theophilc Gaulier aprindea în bi­
trie. Frumuseţea cîntecului a făcut hişmiiască mai uşor eu spălatul, în
nate. A ntropologii au sta b ilit că nici şl insulele Filipine, precum şi nişte roul său, ori dc cîte ori lucra, ta­
repede cunoscută romanţa în în ­ S.U.A. s-a pus in vînzare săpun
unul dintre cei operaţi nu a supra­ melcişori care continuă să vieţuias­ blete aromate care râspîndcau un maleabil ca şi plastilina, aşa incit
tregul Paris, de unde a pornit să
vie ţu it grelei intervenţii chirurgica­ străbată apoi continentele, răsunind că aici încă de la sfirşitu l perioadei miros puternic. copiii pot să-l modeleze după gus­
SUEDIA. — Cel m ai preferat sport astăzi In Suedia este vinătoa- pretutindeni, tradusă în numeroase terţiare. In rezervaţia de la băile ic tul lor. Transformat intr-o joacă,
rea d e rechini, d e care se ocupă nu numai pescarii dc m eserie, ci fi le. Conform aţia deschiderii osului lim bi, in diferite aranjam ente or­ „1 M a iu, cercetătorii au descope­ Nocl l)utlcr, In virslă dc numai spălatul devine mult mai... plăcut.
pescarii am atori. Deşi Canalul K atteg at este foarte bogat In diferite demonstrează totuşi marea abilitate chestrale şi vocale, prelucrări pen­ rit nu de m ult şi o specie nouă de 15 ani, este ccl mai lînăr arbitru *
specii de peşti, pescarii p referă totuşi vînătoarea de rechini. a străvechilor chirurgi. Descoperirea tru pian, harpă etc. Şirul e d itorilor peşte care trăieşte numai la o tem­ dc fotbal din Anglia şi probabil I ii Uniunea Sovietică a fost con­
peratură în ju ru l a 27 grade Celsius.
In f o t o : Micul rechin a şi fost prins. cran iilo r respective are o deosebită şi com pozitorilor care au transcris Tot in lacuri, ca şi în îm prejurim ile din lume. struită o motocicletă demontabilă,
romanţa lu i D im itrie Florescu este ir care nu cinlărcştc dccît 22 dc kg
foarte lung. lor, au fost găsite în urma unei a- Tinâra Mcrlc Cltalow (S.U.A.), în Motocicleta dezvoltă o viteză di.
sidue munci de cercetare numeroa­ vîrstă dc 18 ani, a terminat recent 35 km pe oră şi poate transporta
se fosile de păsări şi mam ifere din
Caietele iLe. RĂSADURI CRESCUTE perioada cuaternară, precum şi res­ un curs dc aviaţie. Este pentru pri­ totală nu depăşeşte 120—140 kg.
doua persoane a căror greutate
ma oară, că, eu prilejul examenu­
tu rile unor aşezări omeneşti p rim i­
LA LUMINA FLUORESCENTA
tive.
La In stitu tu l de cercetări hori {vi­ COLECŢII DE FLUTURI
ticole din Bucureşti au fost studiate
ale tui om. pentru ilum inarea răsadurilor de le­ La Muzeul de istorie naturală
tim p de patru ani d iferite instalaţii
gume în sere. Rezultatele cele mai „G rigore A ntipa" din Bucureşti e-
bune au fost obţinute cu lăm pi flu ­ xistă unele dintre cele mai renum i­
orescente. S-a constatat că răsadu­ te colecţii de flu tu ri din lume. In ­
rile de tomate, care tim p de 30 zile, tre altele se află aici cea mai com­
Se ştie că după m oartea lui De- Piuă la izbucnirea celui de-al (1970), oam enii de ştiinţă şl-au pro­ în lunile decembrie şi ianuarie, au pletă colecţie de flu tu ri mici. Ea
ethoven au răm as circa 400 de ca­ doilea război m ondial numai 37 pus să term ine descifrarea restu­ fost ilum inate suplim entar cile 7 mără circa 90.000 de exemplare de
iete. O parte din ele cuprindeau din aceste caiete au fost descifra­ lui de 101 calele. L ucrarea cere e - M icrolepidcptere, adunate tim p de
notaţiile genialului com pozitor (un te, studiate şi tipărite, deşi s-a r e ­ forturi nebănuite, pentru că, pe ore pe zi în continuarea lu m in ii na­ cîteva decenii de către savantul ro-
turale, se dezvoltă cel mai bine şi
fel de jurnal de zi). O altă parte cunoscut im ensa lor valoare docu­ de o parte, întrebările şi răspun­ min A ristide Ca ragea. Pentru acea­
slujeau altui scop. Fiind com plet mentară. surile slut foarte fragm en tar no­ sînt viguroase. Folosirea lum in ii flu ­ stă colecţie, „Brili.sh Museum" a-
surd în ultimii ani ai vieţii, Be- In 1051, „caietele de con versa­ tate, licclhoven de cele m ai multe orescente a determ inat scurtarea cu cordase colecţionarului o sumă fa ­
elh ov en stătea de vorbă cu priete­ ţie'4, care se găseau la B iblioteca ori nu m ai lăsa interlocutorul să 10 zile a perioadei de form are a ră­ buloasă, dar acesta a oferit-o, după
nii care îl vizitau sau îl însoţeau de Stat din Berlin, au fost furate, term ine ideea, iuţelegind din pri­ sadului. Este interesant că plantele
în lungile plim bări diti jurul Vie- îm preună cu alte docum ente şi m ele cuvinte sensul întrebării sau crescute la lum ina fluorescentă nu eliberarea patriei, muzeului bucures-
nei, cu ajutorul carnetelor unde m anuscrise ale unor m ari muzi­ al răspunsului,* pe de allă parte dat prim ele fructe cu 14 zile mai lean. Exemplare unice din colecţie
interlocutorii puneau în scris în­ cieni ca Alozart, Schum an ctc, de este foarte greu d e identificat in­ devreme decit cele ale căror răsa­ sint solicitate a fi expuse pentru
trebările. După cum spunea renu­ către „cel m ai m are hoţ de do­ terlocutorul, d eoarece num ai in duri au fost obţinute la lumină na­ scurte perioade iu diverse institu­
mitul poet vieuez Grillparzer, a - cum ente al tuturor tim purilor44, rare cazuri este notat num ele lui, turală. De asemenea, producţia la ţii sim ilare de peste hotare.
ceste convorbiri erau foarte plă­ K iiiger-Iiicbow . A cesta a reuşit să ca urm are trebuie recurs la o In afara acestei colecţii, muzeul
cute şi vioaie1 >discuţiile duse prin le transporte in G erm ania occiden­ întreagă m uncă de com paraţie cu metru pătrat a fost cu 3 kg. mai „G r. A n iipa* mai dispune de o alta
cuvinte şi în scris nu conteneau tală şi, după ce a vindut celelalte manuscrise originale din acea vre­ mare. conţinind peste 10.000 do exemplare
nici o clipă"4. docum ente şi manuscrise, a o fe ­ me. C aietele sint foarte greu 4de Calculele economice ale specialiş­ exotice, originare din regiunea îndo-
Din păcate, A. Schindler, priete­ rit caietele dc conversaţie ale lui descifrat şi pentru că ele au fost tilo r au scos in evidenţă că ilu m i­ australiană şi America de Sud. O
nul lui U eelhovcn, care a fost a- B celh ov en unei instituţii, îm preu ­ scrise cu creionul, după ortogra­
lături de el In ultim ele zile, nu a nă cu vn docum ent fals din care fia i'remii. Există m ulte ştersături narea suplim entară a răsadurilor colecţie foarte valoroasă este şi a-
păstrat din cele 400 de caiete dec/t reieşea că cl le-ar fi „salvat44. ctc. Cercetătorii ro r trebui să re­ c-ste pc deplin rentabilă. Specialişti reea ru p rin /în d circa 26.000 de flu ­
curgă la ajutorul microscopului şi
138 (consulerlndu-le pc celelalte Im postura lui llicbow a fost insă de la Institutul de cercetări horti- turi din ţara noastră.
— neimportante). A ceste caiete şi dem ascată. excrocul aicstat şi con­ unor instrum ente speciale. (Agerpres)
celelalte docu m en te răm ase în ur­ damnat. După lungi discuţii, B i­ Oricum, este cert că piuă în viiicole şi Institutul pentru meca­
m a „Titanului de la llonn44 au fost blioteca de stat din Berlin a reu­ 1970, du pă o m uncă m igăloasă şi
cum părate in 1846, din iniţiativa şit să reintre in posesia acestor anevoioasă, o serie dc evenim ente
m arelui savant A lex an der Ilum - caiete. şi îm prejurări necunoscute din
boldt, dc biblio teca Im perială din Cu prilejul aniversării o 200 de viata m arelui com pozitor germ an
Berlin. ani de la naşterea lu i Jleethoven vor fi elucidate. Asasinat sau film documentar ?

Opinia publică ii".liană a fost pro­ fo ru ri de m itralieră. Pe ecran aceas­
<98gm| fund zguduită de un articol al pu­ tă „scenă" trebuie să ilustreze un
• W * • blicistului Carlo Gregoretti, în caic episod al luptelor fra tricid e din
acesta a dezvăluit cum a fost reali­ Congo. JAPONIA. — Arhitectul jap on ez Kiyonori K iku lake dc 36 de ani
zat documentarul de lung m enaj „Pelicula-docum ent", pentru care a realizai dc curind o m achetă a „oraşului plutitor", care ar urm a să
pentru ecran lat „Adio, A frica". şi-au sacrificat viaţa atiţia opera­ fîe construit fu Golful T okio intr-un viitor apropiat, rezolvind prin
Pentru a ilustra situaţia tulbure tori şi fotografi, unii celebri, a lţii aceasta criza de locuinţe a m etrop olei suprapopulate. Potrivit p ro ­
din Congo, regizorul acestui film , rămaşi necunoscuţi, s-a transform at iectului său, construcţiile u ltram odern e de 300 metri înălţim e din
intr-un instrum ent de odioasă com­ beton arm at, vor fi construite p e un soclu■ circular plutitor, uriaş,
G ualliero Jacopelti, nu s-a dat in
plicitate care rm-şi găseşte petecite din beton armat. Construcţia unei clădiri în form ă de turn are o ca ­
lături să organizeze vînătoarea unor in întreaga istorie a cinematografiei, pacitate de 5.000 dc p ersoan e şi posibilităţi de parcare pentru 8.000
tineri congolezi pe caic i-a ucis cu scrie autorul articolu lu i menţionat. dc autom obile.

/ C v HI

cerol, răcirea şi modelarea pentru
„Ceasul" biologic pulsului este maximă In ora 18 şi mai scăzut nivel. Excesul de cafea, n-i da forma dorită. Această opera
alcool, ceai, ingurgitate scara, in ­
m inim ă la ora 4. Activitatea in im ii
şi a vaselor sanguine este cea mai comodează nu numai organele res­ ţie se face numai in cazurile dc m io­
Se ştie că organismul omenesc scăzută la ora 4, apoi se intensifică pira lo rii. digestive şi de excreţie, pie. Pină în prezent au fost operaţi
reacţionează in mod d ife rit in cursul în tim pul zilei, pentru ca după ora dar mai ales activitatea creierului. 35 de pacienţi, dintre care 12 pre­
unei zile Im ediat după-masă, omul 21 să scadă din nou. Fără îndoială, Abuzul de alim ente seara irită ce­ zintă vizibile am eliorări.
se simte obosit, are o stare de som­ cardiacii, hipertensivii si hipotensi- lulele de pe scoarţa cerebrală, îm - Este pentru prima oară cind se
nolenţă şi nu poate să facă nici un v ii, vor trebui să ţină seama dc a- piedicînd repausul. scoate un ţesut pentru a fi operat
efort deosebit. M u lţi s-au întrebat ceste date pentru a-şi regla sistemul in afara organismului.
Organismul omenesc arc o capa­
in ce moment al zilei se simte o- lor dc v iaţă. citate foarte mare de adoptate la
mul mai odihnit, fiin d capabil să C entrii de producţie sanguină, res­ noile condiţii Dar pentru aceasta el Veninul de albine
depună e fo rturi mai m aţi şi, ce in ­ pectiv măduva spinării şi glandele «re nevoie de un tim p oarecare.
fluenţă are asupra organism ului la lim fatice, activează alternativ: mă­ De-a lungul vie ţii se formează o sc­
succesiunea zî-noapte, cate sint cau­ duva spinării dimineaţa, iar glande­ rie de reflexe condiţionate: reflexul Tn n.P. Bulgaria a început produc­
zele schim bării capacităţii noastre le lim fatice seara între 17-20. Noap­ p liv in d tim pul cind se ia masa. re­ ţia de venin dc albine pentru ne­
de lucru. De aceste probleme s-au tea. sîngele este moi bogat in li­ flexele din tim pul lucrului, reflexe­ voile interne şi pentru export. De
ocupat in mod deosebit savanţii so­ marc folos în acest sens au fost ex­
IN F O T O : Se vede o fam ilie d e aparate m icuţe de radio, produ se d e întreprinderile sovietice de chid, densitatea lui .scăzînd o dată le legate de necesitatea de a dorm i perim entările apicultorului 11în La-
tehnică electronică. Ca dim ensiune aceste aparate sint ceva m ai m ari deeit o m on ed ă de 5 copeici. vietici, M ecinikov, Pavlov şi mai a- cu creşterea densităţii diurne. ş.a. O dală cu schim bările ce inter­ zov, care a amenajat o stupină mo­
A paratul „M aiak44 (stingă) printr-o clem ă se fix ează de m arginea buzunarului de sus al hainei şi les A ndrei Emme. Temperatura. In tim pul zilei, tem ­ vin in viaţa unui individ, apar noi del la întreprinderea de stal „R o-
p oate fi luat drept o insignă frum oasă. Renum itul biolog M ecinikov a peratura corpului omenesc este m ult reflexe condiţionale, ia r „ceasul" bio­ dopa", din satul Vladaîa (regiunea
„Era44 (în centru) este un ap arat de radio cu 5 transistori. Se plasează după ureche. Este construit studiat încă acum 00 de ani proble­ mai ridicată decit in tim pul nopţii, logic işi găseşte treptat un olt ritm . Sofia).
pc microm oduli. A paratul „Micro44 (dreapta) are 6 transistori şi un regulator autom at al tăriei sunetu­ mele de igienă personală şi proce­ la fel şi frecvenţa respiratorie. Tem ­ Totuşi, după cum s-a spus, această In prim ul rînd, Lazov le-a creat
lui. Are 2 lungimi de unde — m edii şi lungi. sul vieţii. El era convins :ă alternan­ peratura m inim ă se înregistrează in ­ adaptare necesită un tim p oarecare. albinelor cele mai prielnice condi­
T oate aceste aparate funcţionează pe bază de miei acum ulatori tim p de 10-15 ore., după care acu ­ ţa lucru-repaus, alim entaţia raţio­ tre orele 3-4. Aşa se explică senza­ Dacă condiţiile de trai devin neregu­
mulatorul se încarcă din nou la reţeau a electrică cu ajutorul unui dispozitiv care se introduce în şic- nală şi o activitate musculară cons­ ţia de frig pe care o resimte orice late sau se schimbă prea des, noile ţii de dezvoltare. El a făcut intu ex­
perienţe pe şapte stupi. In tim pul
cher. Ele vor fi puse in curind în vin zare. tantă şi variată, sint condiţiile p rin ­ om cind se scoală, sau tin d mun­ reflexe şi noul ritm au tim p sufi­
cipale ale longevităţii. Această teo­ ceşte în tim pul nopţii. Intre orele cient de a se dezvolta şi stabili de­ rom ii 1949— 1950 a început să a p li­
ce încălzirea indirectă a fagurilor pe
rie a căpătat numele de „orlobio- 9-12 corpul omenesc atinge tempe­ fin itiv . In acest caz are loc o cioc­ bază dc curent electric. Tempera­
ză", ceea ce înseamnă „viaţa raţio­
ratura maximă, pentru ca să rum i-
In studiouri, pe ecrane culori, film u l vn fi regizat de M i­ vietic A ndrei Emme a aprofundat nă la acelaşi nivel pînă la ora 18, vechiul sistem de reflexe pc de o tura în stupi este dc 20UC. A lb in e i^
nire între vechiul ritm biologic şi
nală". In zilele noastre, savantul so­
d ie i DevMlo şi va avea ca protago­
au suportat in general bine iarna.
iar apoi să scadă treptat.
pane, şi noile condiţii de existenţă,
nist masculin pe Georges Chakiris
(S.U.A.). M arina V lady a fost aleasă această teorie legind-o de procesul A paratul digestiv lucrează cu cea pe de allă part? Aceasta nu duce Au existai trusă şi cileva cazuri de
epidemii.
pentru că seamănă cu patriei a na fiziologic şi de ritm u l biologic. mai mare intensitate în prim a ju ­ decit Io dezorganizarea ritm u lu i bio­ Lazov a tratat albinele cu sul fa-
In tim pul celor 24 de ore organe­
mătate a zilei, producţia de bilă si
După cum se ştie, în 19G4 s-au sec. X V ) este interpretat de Sukur florentină pictată de Leonnrdo da le şi organismele nu ou un ritm alte secreţii ole ficatului este mai logic cu grave* consecinţe asupra să­ mide .şi sirepiom icinii, obţinînd v in ­
îm p lin it 40 de ani de la înfiinţarea llurhanov, a rtisit al poporului aJ l i ­ Vinci. Georges Chakiris va interpre­ regulat dc funcţionare. Cercetările nătăţii om ului. decarea lor. In tr-o zi a observat că
R.S.S. Uzbekă. P rintre altele acest ni unii Sovietice. ta ro lu l unui bărbat obsedat de i- sale l-au dus la concluzia că pro­ marc In prim a jum ătate a dim ine­ albinele se reped la şnurul prin care
im portant eveniment a p rile ju it ★ maginea Giocondei. Furînd de In ţii A ctivitatea rin ic h ilo r este mai Noi tratamente intră curentul electric in stup. Ele
studiourilor din Taşkent realizarea Regizorul F rie d rith Erm ler a ter­ Luvru celebrul tablou, el va in tîln i cesele fiziologice au un ritm foarte intensă la începutul scrii, scăzînd lasă sute de acc înfipte în cauciucul
unei serii dc film e cupmv/.înd o m inat recent în studiourile Lenfi«!m chiar in faţa muzeului o Giocondă regulat de funcţionare, întocmai ca între orele 2 şi 5. în oftalmologie firu lu i prin care trece curentul. Se
gamă bogată dc teme: de la cele turnarea film u lu i docum cntar-arlis- în carne şi oase. El va lua cu sine un ceas. Această comparaţie a in­ Schimbarea ritm u lu i biologic are p ire că albinele sint sensibile la
istorice şi revoluţionare pînă la cele tic „Z ilele ". ErmJer prezintă anum i­ pe ambele Mona Lise. şi va tra­ tra t în ştiinţa biologiei sub numele drept consecinţă, in prim ul rînd. După ani îndelungaţi de cercetări cîm pul dc forţă electric.
legate dc actualitatea cotidiană şi te evenimente petrecute im ediat versa Europa cu poliţia pe urmele de „ceas" biologic, deschizînd to t­ ritm u l deosebit al capacităţii de lu ­ mi grup de oftalm ologi americani
la film ele de copii. M u lţi dintre re­ după Marea Revoluţie Socialistă din sale. odată un capitol nou în această ş ti­ ciu in cursul celor 24 de ore. 'f i­ Lazov a îm părtăşit descoperirea
gizorii, a d e rii şi operatorii acestor Octombrie, cind un num ăr de oa­ Acţiunea film u lu i se va desfăşura inţă. D im potrivă, se observă un m i­ nind seama de datele de mai sus se vor incepe experimentarea pe om sa a ltor apicultori si a ajuns Ia
film e sînt tineri debutanţi care au meni au părăsit ţara. deoarece n-ou în 1911, anul in care s-a produs ves­ nim si un m axim al a ctivită ţii fi­ poale uşor constata că omul pre­ a unei proteze a corneei din m aterial ideen ră sensibilitatea albinelor poa­
dovedit un deosebit talent. Pot fi înţeles revoluţia şi nu au acceptat-o. titu l fu rt de la Luvru. ziologice sub influenţa, în prim ul zintă o rezistenţă mai mo re di­ plastic. Partea ci centrală se înşuru­ te li folosită ca excitant pentru ob­
citate nume cum s in i: Utşlain Na- După ce au îndurat suferinţele e- rînd, a alternanţei zi-noapte. Emme mineaţa. intre 8 şi 12. şi după-masă bează şi se deşurubează, cet,*a ce va ţinerea veninului. După multe expe­
zarov. Hav‘i-1 Batirov, Delşnt F a llu il- xi 1 ului, ei şi-au dat seama cît de a analizat activitatea tu tu ro r orga­ intre 14 şi 17; şi o rezistenţă scăzu­ perm ite scoaterea ei provizoriu in rienţe, el a găsit intensitatea optim ii
nin. Svellana Norbaieva. vane au fost speranţele de a ve­ Regizorii Gîan Domenico Zagni nelor om ului, lată o parte din cons­ tă intre orele 3 si 4 şi între 12 şi cazul cind ochiul trebuie să fie o- a curentului caic să nu dăuneze a l­
Utşkun Nazarov, care pînă nu dea restaurindu-se capitalism ul in (Italia), Claude A utant Lara (Fran­ tatările la caic a ajuns in urma a- 14. Cunascînd ritm ul de funcţionare perat, sau înlocuirea eu alta prote­ binelor. Cind curentul electric tre­
ţa) şi Jose M aria Fourpuet (Spania)
de m ult era regizor de tca-lru. a Rusia, cit dc greşite acţiunile. O eestei analize. al organelor .sale, omul poate să-şi ză. iar partea periferică, care joacă ce prin corpul lor, excitate ele i?i
realizat anul acesta prim ul său parte dintre ci s-au întors în ţară turnează un film in trei episoade n- Singclc. La ora nouă dimineaţa, regleze activitatea sa zilnică după rolul unei rame, este înserată în­ varsă veninul pe conductele electri­
vînd ca temă um orul macabru. P ri­
film „Oamenii*' după o nuvelă pro­ devenind cetăţeni ai U niunii Sovie­ cantitatea de zahăr existentă in ritm ul biologic, prevenind în felul tre cele două stra tu ri ale corneei. ce, sub care apicultorul a aşezat un
prie „Sura-ta" (lucrare care denunţă tice. mul episod, realizat de Zagnî, este sînge atinge punctul m axim , a flin - acesta şi eventuale pericole de îm ­ Se consideră că proteza dc cornee vas do colectare. Veninul, care la
unele rămăşiţe feudale ce mai per­ Film ul utilizează pc larg jurnale inspirat după o nilvelă proprie. In dii-ss in punctul m inim la ora 18. bolnăvire. ar reprezenta cel mni eficace trata­ început este in stare lichidă, se usu­
sistă pe alocuri în atitudinea băr­ de actualitate şi documente ale vre­ rolurile principale apar A lid a Vali, Această precizare este foarte im por­ In prima jumătate a zilei în n- ment îm potriva o rb irii. Se ştie că că repede >i se cristalizează. Lazov
baţilor faţă de femei). In acest film mii. De asemenea, un num ăr de foşti Folco Lui li şi M aria Cuadra. tantă pentru bolnavii de diabet sau limcntaţia omului trebuie să predo­ multe cazuri de orbire se datorează si-a continuat experienţele tim p de
şi-a făcut debutul şi lînâra actriţă exilaţi vor relata ei înşişi spectato­ Episodul regizat de A ulant-Lara hipoglicemie. Cea mai mare canti­ mine proteinele şi grăsimile, în timp unor leziuni ale corneei. patru ani. Inoepînd de anul trecut,
Svellana Norbaieva. absolventă o rilo r cele p rin care au tre cu t şi inspirat după o nuvelă de Mau- tate de uree se constată la ora IC, ce în a doua jumătate a zilei el tre­ 'ir cl a organizat producţia pe scară
In stitu tu lu i de teatru din Taşkent. •A* pas.sant, va avea ca interpreţi pe iar cea mai mică la ora 20. Viteza buie să consume alimente bogate în Un medic american a pus la punct largă u veninului.
D intre cineaştii mai vechi Kamî.l M arina V lady a fost aleasă prota­ Silvie, Pierrc llrasseur şi Jean R i- de sedimentare este mni ridicată in ­ zahăr. Supraîncărcarea stomacului o nouă metodă de corectare a defec­ Veninul de albină se obţine pa­
îarm atov va termina în curind fil­ gonistă pentru un film care va fi chard. tre orele 9 şi 18 şi mai scăzută îna­ este întotdeauna vătămătoare pen­ telor de refracţie ale ochiului. ralel cu alte produse apicole, fără
mul „Z ori deasupra Asiei1*, iîtc La­ turnat In New York, Roma şi M o­ U ltim u l episod, după un scenariu inte de ora 9. Tensiunea arterială tru organism, mai ales seara înainte Operaţia constă in extirparea stra­ ca colectarea lui să dăuneze albi­
ţii Kaiziev film u l „D)u.gbek". Po­ naco şl care se va in titu la „Tu, cu original, este interpretat dc Emilia atinge nivelul m axim la ora 18 şi dc culcare, deoarece după cum s-a tului superficial al corneei, trata­
lul lu i Ulugbek (mare savant din şi Mona L is a "..In cinemascop şi în Penella. nivelul m inim la ora 9, frecvenţa arătat, procesele fiziologice ating cel rea lui cu un amestec de apă şi g li- nelor sau plod neţi ei de miere şi coa­
lă pe caro.o dau acestea.