Page 49 - 1965-02

AGENDA ELECTORALA

n w w — « w w — MCTfua— mmma i ^ » — — ummam■— tw — 11—>■ >■ «ni mi— — ■ iii n
SPRE NO! ÎNFĂPTUIRI

ECONOMICE Şl GOSPODĂREŞTI

Tim p de cîteva zile, tovarăşul Du­ rle cărbune brut încă o linie ferată Simbătă, spre seară, alegătorii din
m itru Popa, prim -secretar al Com i­ pentru a se pune în funcţiune şi al Bărbăteni au în iin ip in a t cu multă
tetului regional Hunedoara al P.M.IL, doilea com partim ent al silozului, de­ căldură pe tov. D um itru Popa. M u lţi
a fost în m ijlocul alegătorilor din oarece prim ul a devenit neîncăpator dintre ci, p rin tre care Ai*on Cristea,
circum scripţia electorală nr. 3 a — M in e rilo r li s-au creat condi­ Krma Fa rea ş, IClisci Kiss. luliana
M.A.N., în care a fost propus can­ ţii de vîaţâ dintre cele mai bune — Zam fir, Constantin Popovici şi a lţii,
didat al F.D.P. pentru alegerile de spunea ing. Nieolac Teslici — şeful au venit eu o scrie de propuneri
la 7 m artie. Tovarăşul D um itru Popa m inei Uricani. Dar, datorită dez­ referitoare la buna gospodărire a
s-a in tîln it ou m uncitorii forestieri vo ltă rii minei şi creşterii num ărului cartierului, păstrarea fondului de lo­
de Ia Buta, cu cetăţenii din comuna de salariaţi, baia muncitorească şî cuinţe ele.
MARTI 1â FEBRUARIE 1965 Ctmpu Iui Neag, cu m inerii din U ri- lămpâria au devenit ne încăpătoare. Dum inică a avut loc o în t i l ni re
ANUL
cani, precum şi cu sute dc oameni De aceea, consider că este necesar cu alegătorii din Lupeni. Despre
ai m uncii din întreprinderile şi in­ să se studieze posibilităţile e xtin ­ realizările obţinute aici în anii re­
s titu ţiile oraşului Lupeni. P artici­ derii acestor spaţii. gim ului democrat-popular vorbeşte
panţii la în lîln îri au vorbit cu o deo­ La întilnirea cu forestierii de la cu m îndrie fiecare locuitor. La L u ­
. E ZIL A sebită m îndrie despre g rija p a rti­ Bula, discuţiile dintre tovarăşul Du­ peni au apărut noi cartiere cu m ii
m itru Popa şi alegători au scos în
şi
dului
de apartamente în blocuri, e d ifirii
stalului
nostru
pentru
oreşterea neîncetată a nivelului de evidenţă schim bările ce au avut loc social-culturale, viaţa oamenilor s-a
trai al oam enilor m uncii, pentru în viaţa forestierilor, schimbat radical. Cetăţenii vor insă
— Pe vrem uri ne culcam pe cetină
dezvoltarea necontenilă a localităţi­
CEFERIŞTILOR lor. Ei au scos în evidenţă succesele de brad — a spus iov, losif Dră- ca oraşul lor să fie mai frumos, mai
bine gospodărit, lată de ce alegătorii
gliici. Acum avem la dispoziţie ca­
im portante pe care oamenii muncii
au venit cu o seric de propuneri va­
din Valea J iu lu i le-au obţinut. Nu­ bane moderne, dotate cu paturi şi loroase. A legătorii Gheorghe Leo-
meroşii vorbitori au arătat că po­ caxarmament, bibliotecă, aparate dc veanu, Elena Kuny, lrm a C rainic si
litica leninistă de industrializau'e a radio, In pădure se lucrează meca­ alţii, au propus să fie îndiguit p îrîu l
Luptele revoluţionare ale ceferiş­ linie pe .secţiunile de circulaţie CM* ţă rii a dat posibilitatea să se înfăp­ nizat. Avem condiţii prielnice pen­
tilo r şi petro liştilo r din februarie tila —Brazi şi Braşov—Sighişoara. tuiască o puternică dezvoltare eco­ tru valorificarea superioară a masei Roşia pe anum ite porţiuni, să se con­
struiască ziduri de s p rijin pentru a
1933 — care au înscris una din cele A lă tu ri de fe ro viarii din întreaga nomică a Văii Jiulu i. Alegătorii au lemnoase. feri casele de inundaţii. Tov. dr. N i-
mai frlorioa.se padini din istoria bă­ ţară, si ceferiştii din regiunea H u­ scos în evidenţă faptul că în Valea El a propus ca IG O. Petroşani colac Alvica a propus repararea şi
tă liilo r dc clasă duse de proletariat nedoara inlîm pină ziua de 16 fe­ Jiu lui s-au construit mii de aparta­ să studieze posibilitatea prelu n girii ilum inarea in condiţii mai bune a
sub conducerea p artidului — cămin bruarie cu un frumos buchet de rea­ mente, minele au fost moderniza­ traseului de autobuze de la Cimpu drum ului ce duce spre spitalul nou.
mereu v ii in conştiinţa oamenilor lizări. hi anul care a trecut pe por­ te etc, lui Neag pînă la Buta. A lţi alegători s-au re fe rit la îm bu­
m uncii din patria noastra. Ziua ce­ ţiunea de linie cuprinsă între staţiile — In urmă eu IR ani, spunea m ai­ Gospodina M aria M i hă iasă a ve­
fe riştilo r — sărbătoare tradiţională, B ani Mare — Jlia, toate traversele stru) m inier Eftîm ie Mardare, Urica- nit eu o propunere apreciată. Ea a nătăţirea transportului în comun,
la mai buna deservire a populaţiei,
menită să glorifice in anii socialis­ de lemn au fost înlocuite cu traverse nii ora o comună cu cîteva case cerut ca întreprinderea de explorări
m ului pe eroii acelor neînfricate de beton pretensionat. Porţiunea de răzleţe, cu u liţi pline de gropi. C it să manifeste mai m ultă g rijă în ee la unele probleme de gospodărire
şi înfrum useţare etc.
lupte - găseşte marea anuală a fe ­ lin ie llia — Coşlariu, a fost complet despre dispensare, lum ină electrică priveşte păstrarea terenului unde e-
ro v ia rilo r la datorie, îm pletindu-şi sudată. In prezent continuă in ri'tm şi altele, nici nu se putea vorbi. In xisiâ păşune şi fineţe. Aceasta, de­ D iscuţiile purtate de căi re tov.
eforturile cu cele ale întregului po­ susţinut luorările de sistematizare a anii puterii populare, la U rirani s-a oarece din lipsă de sp irit gospodă­ D um itru Popa cu cetăţenii din c ir­
por spi c in lapl ui rea cu abnegaţie a staţiei S inieria-T riaj. In staţia Si- deschis o mină de cărbuni, s-au dat resc, pină in prezent au fost degra­ cum scripţia electorală nr. 3 pentru
Sarcinilor trasate de partid Pe lo­ m eria-călători este în cum de con­ in folosinţă 050 apartamente în date unele suprafeţe. alegerile de deputaţi în M A.N. au
comotivă sau în atelier, pc linie sau strucţie o modernă magazie de măr­ blocuri, o scoală, spaţii comerciale . La intîln irca cu alegătorii din Cîni- fost fructuoase. Cu acest p rile j au
în staţii, ceferiştii sint mereu pre­ fu ri. Tot aici, a fost dată de curind etc. Comuna de ieri a devenit un pu luî Neag, M aria Itoth a arătat că fost analizate o serie de probleme ce
zenţi la posturile lor, contribuind, în folosinţă o nouă centrală tele­ oraş modern. in această comună s-au în lă p tu it u- preocupă cetăţenii din circum scrip­
fiecare pe măsura sa şi din ce în ce fonică automată. — Sintem in in d iv de dezvoltarea nele realizări importante. Astfel, ţia respectivă, cit şi posibilităţile dc
mai m ult, la dezvoltarea, moderniza­ C eferiştii simerieni se mindresc şi economică pe care o cunoaşte mina s-au construit încă două noi săli de înfăptuirea propunerilor făcute de ei
rea şi perfecţionarea transporturilor cu alte succese. Anul acesta, pentru noastră — .a spus m aistrul mecanic clasă, s-a amenajat un local de coo­ pe linie economică si organizatorică.
pe magistrale de fie r Pentru a pu­ a doua oară consecutiv, colectivul V ictor Radu. A ici au fost introduse pera ti vă etc. In euvintu! lor. particip an ţii la
tea cunoaşte nenumăratele rea­ staţiei C.K.R. Sîm eria-călători a p ri­ utilaje m iniere cie înaltă producti­ — In localitatea noastră a fost pus discuţii şi-au exprim at încrederea
lizări din acest im portant sector m it diploma de unitate fruntaşă pe vitate, transportul in abataje şi în deplină in politica justă a partidu­
al economiei naţionale nu e nevoie regiunea adm inistrativă Hunedoara. in funcţiune un grup electrogen cu
să străbaţi ţara in lung şi în lat — In luna ianuarie, toţi indicatorii de galerii este mecanizat Preocupat dc ajutorul căruia anum ite porţiuni sînt lui şi statului nostru, afirm in d că
continua îm bunătăţire a procesului
ilum inate de becul electric. Se simte
e deajuns o singură călătorie si un plan au fost îndepliniţi în mod e- de muncă, m aistrul V ictor Radu a insă nevoia ca ilum inatul public să la 7 m artie vor da cu încredere vo­
loc la fereastra vagonului. Peisa­ xemplar. Nume ca cele ale Ternaru­ propus să se construiască la silozul tul lor, candidaţilor Frontului De-
ju lu i înnoit ce.se perindă mereu prin lu i Nîculae Bibotcanu, a şefului de se extindă. niociaţiei Populare.
faţa noastră, dinam izat de puternice manevră Veniam in Dan, a niane-
construcţii industriale, i se adaugă v ra n tiilu i Anton M ih u ţ sint nelip­ Aici, of ciul incandescent ist term ină drumul. După „od ih n a“ de Aprecieri ale cetăţenilor despre
nenumărate im agini care vorbesc site de la panoul de onoare. pc paturile dc răcire dc la lam inorul dc profila fi benzi al C.S. Hu­
despre transform ările din calea fe ­ Prin terminarea şi darea în folo­ nedoara, lam inatele iau drumul m arilor întreprinderi ale patriei.
Foto: V. ONOIU
rată. sinţă a lin ie i Stoenea.sa-Crăciuneşti, rea laptelui a fost propusă drept
Să sintetizăm cîteva din acestea în s-a îm bunătăţit substanţial aprovi­ c a n d id a ţii F. D. P. candidată a F'.D.P. pentru circum ­
cifre : zionarea C. S. Hunedoara şi Uzinei scripţia electorală orăşenească , nr.
„V ic to ria - Călan cu calcar de cali­ 0 DELEGAŢIE CONDUSA OE TOV. 12 Simeria, şi-a exprim at în unani­
Pe căile noastre ferale transportul tate superioară. mitate aprobarea Erau aici tovarăşi
de m ărfuri şi de călători a sporii în Călătorind cu trenul pe numeroa­ Muncitor harnic Iiuni obşteşti, au ridicat aspectul e- de muncă şi cetăţeni care stau pc
anii şesenalulul cu peste 57 la sulă, sele drum uri de fier ale regiunii, noul 6H. 6AST0N MARIN A PLECAT LA MOSCOVA (Uli Iar-gospodăresc al satului C ri- aceeaşi stradă cu candidata Au luat
dublîndu-se din 1948 num ărul călă­ le intîm pină pretutindeni. S taţiile şi bun gospodar şeni, aparţinător dc oraşul Călan. pe rînd cuvintul loan Popa, şeful
In anul trecut, de pildă, cetăţenii
to rilo r şi rriplindu-se traficul de Teitiş, Simeria şi Petroşani au fost Luni după-a miază a părăsit Capi­ te n ilu i A facerilor Externe, unor m i­ şi-au manifestat dorinţa sâ măreas­ form aţiei de lucru în care lucrează
măi furi. Locomotivele Diesel elec­ tala plccind la Moscova o delegaţie nistere economice şi ai C.S.P. La Uzina ..Victoria" din Călan. că sala căm inului cultural. Statul şi candidata, apoi tov. Elena Mehe­
înzestrate cu cele mai moderne in ­
trice, această m îndrie a industriei stalaţii de centralizare electrodina- a H.P. Romine condusă de Gheor­ A lost de faţă 1. K. .legalin. am- tov. Teodor Haţegan esie binecu­ popular orăşenesc i-a ajutat cu u- dinţi, M iron B iscă rea nu şi a lţii. Cu
noastre constructoare de maşini şi mică. iar pentru sporirea traficulu i ghe Gaston M arin, vicepreşedinte al basadoml U niunii Sovietice ia Bu­ noscut. Lucrează dc mai m ulţi ani nele materiale, iar cetăţenii au par­ toţii au caracterizat-o ca pe o munci­
a ceferiştilor, transportă astăzi o şi siguranţei circulaţiei, lin iile cu­ Consiliului de M iniştri, preşedintele cureşti. ln secţia turnătorie. In tot acest tim p ticipat prin muncă patriotică la lu­ toare harnică.
treim e din totalul tra ficu lu i de m ar­ prinse intre Lîvezeni — Pielrele Com itetului de Stat al P lanificării, La sosirea la Moscova, pe aero­ a acumulat o bogată experienţă pro­ crările de construcţie. Aproape zil­ Nu o dală cînd uniî membri a» fo r­
fă şi de călători. Viteza medie de Albe ; Lîvezeni — Petroşani şi Pe­ care va purta discuţii privin d cola­ portul Sereni etîevo. oaspetele a fos: fesională din care n-a ră n it însă un nic cetăţeni ca loan Tu/a şi loan maţiei au încercat să închidă ochii
circulaţie a crescut în u ltim ii 20 de troşani — Peştera B olii vor fi eclii- borarea economică dintre R.P. Ro- în t ini pi nat de P. Lomako, vicepre­ secret. Nu o dată a til celor din e- Motorea. zidari, au lucrat la această în legătură cu calitatea, comunista
arii cu 50 la sută la călători, iar cu bloc de linie automat. mină şi Uniunea Sovietică pe peri­ şedinte al C onsiliului de M in iştri al ch:pa în care lucrează eît şi altor construcţie. Comitetul de cetăţeni, Elena Rădulea le-a demonstrat ce
la m ă rfuri s-a dublat. Să mai am in- oada 19GG-1970, m uncitori din secţie le-a îm părtă­ împreuna cu deputatul Teodor Ha­ rău fac. i-a pus în situaţia de cum­
Numai cu com bustibilul economi­ U.R.S.S., preşedintele C om itetului
fţim âci extinderea reţelei de lin ii sit de mecanicii şi fochîştii depou­ La plecare, pe aeroportul Bănea- de Stat al P lanificării şi alte per­ şit din experienţa sa. dîn metodele ţegan au coordonat lucrările, au a- părători. Dar nu numai în între­
şi introducerea pe principalele tra­ lui C.F.R.;,.petroşani în luna ianua­ sa. m em brii delegaţiei au fost con­ soane oficiale, precum şi de Titus pc care le aplică şi care l-au situat sigurat materialele şi mobilizarea prindere şi-a dovedit hărnicia. Îm ­
see a şinelor de tip greu, a lin iilo r rie pot fi remorcate circa 220 de duşi de Constantin Tuzu. vicepre- , , Sii\u însărcinat cu afaceri ad-inte- de multe ori în fruntea întrecerii. locuitorilor din sal. Acum. sala că- preună cli comitetul de cetăţeni, a-
sudate, a traverselor din beton pro- trenuri pe distanţa Simeria — Pe­ şedinţe a! Consiiliuliii de. M iniştri, rim *aT Tr.1^ . ‘Y fb nifne'IeC^Toscov^ şi „ . L ; a iu de harn-h^i'-jiospQila/' s-a •muiuJui. c u llu re l'. ojferă condiţii dîn, vind . sp rijin .ui şi îndrumarea, grypei
dovedit şi in activitatea obştească
com prim at ele, O altă acţiune im ­ troşani şi reiur. A u to rii acestor suc­ de m in iştrii m inelor şi encrg*-ieî e- membri ai ambasadei. Ca deputat în sfatul popular orăşe­ cele mai bune .desfăşurării unei ac­ de partid de stradă a chemat cetă­
portantă ; dotarea parcului dc ma­ cese au înscris pe graficul între­ lectrice. industriei petrolului şi chi­ nesc a căutat să dea v iaţă propune- tiv ilă ţi corespunzătoare. ţenii la acţiuni de muncă patriotică
La fel s-n procedat şi cînd a fost
teria l ru la n t cu noi vagoane de că­ cerii şi alto rezultate. De la înec- miei, mem bri ai conducerii M inis- (Agerpres). n lo r venite din nudul alegătorilor vorba de introducerea apei potabi­ pentru înfrumuseţarea şi gospodă­
rirea circum scripţiei.
lători, confortabile, moderne, şi cu pulul anului şi piuă in prezent ei au Cetăţenii, partieipind la diferite ac- le. Cetăţenii s-au sfătuit cu deputa­
vagoane de marfă de: 00 şi 00 tone, remorcat circa 3flu de trenuri cii to­ tul lor şi au executat prin muncă Pentru copiii noştri s-a constituit
cu vagoane-cisternă şi vagoane fr i­ naj sporit. S-au evidenţiat mecanicii Expoziţia „Istoria patriotică o conducta de circa 2000 m. In anul trecut o şcoală dc 8 ani.
gorifice, toate fabricoie în ţară. In Gheorghe Buşoi. Constantin M ihuţ, Acum. cînd din nou tov. Teodor Cînd au început lucrările ne-am
sfîrşil. dirijarea circulaţiei ferovia­ Vasile Stanciu şi a lţii. Ilaţegan a fost propus candidat al bucurat cu toţii. Dar am pus şi noi
re prin la b irintu l de lin ii a devenit Munca ceferiştilor a devenit mai gravurii italiene F.D.P in circum scripţia electorală mina să ridicăm şcoala mai repe­
o operaţie sigură şi rapidă, datorită spornică şi mai uşoară, o dată ru ne­ nr. 5 oraş Călan şi nr. MG oraş re­ de. Deseori am s p rijin it construc­
introducerii centralizării electrodi- număratele schim bări petrecute în gional Hunedoara, cetăţenii l-au to rii la manipularea unor materiale.
naniice in peste G0 de staţii dîn 'io ţ^ lor. în nivelul de trai si de Luni la amiază s-a deschis în Ca­ susţinut cu toată căldura. De asemenea, am participat la une­
le acţiuni gospodăreşti cum sînt a-
care m ajoritatea sînt noduri de cale cultura, datorită g rijii partidului şi pitală. in sala DaJies. expoziiia „Is ­ TRA1AN GEORGESCU ranjarea bordmrMor pentru trotuar,
ferată şi a blocurilor automate de statului nostru democrat-popular. toria gravurii italieiie" (ser. X V l- vicepreşedinte al Comitetului plantări de pomi ornam entali, cu­
X IX ) organizată de Comitetul de executiv al Sfatului popular răţări de şanţuri şi altele.
Stat pentru C ullin ă şi A ltă în ca­ orăşenesc Călan Ca deputată, tov. Elena Rădulea
drul program ului do schim buri cul-
Activitate roflnică şi Italia. Propusă din nou şi-a făcut datoria în toate acţiunile.
tura l-ştiin ţifice dintre K.P. Pomină
Tocmai de aceea o susţinem cu căl­
dură şi în alegerile de deputaţi ce
In urmă eu cîteva zile a avut loc ceslei unităţi a obţinut rezultate Cu acest p rile j au luat cuvintul Adunarea în care tov Ileana Ră. vor avea loc la 7 martie
festivitatea de înm inarc a insignei bun? în cursul anului trecut. Astfel, artistul poporului Ion Jalea, preşe- dulea. muncitoare la întreprinderea REMUS BERTOIU
de fruntaş Ln producţie pe anul 10G4 producţia globală a fost îndeplinită dintele U niunii a rtiştilo r plastici, pentru colectarea şi industrializa- tehnician la I C.I.L. Simeria
şi la Întreprinderea „Plante medi­ în proporţie de 133 la sută. iar pla­ Niccolo Moscato. ambasadorul Ita-
cinale" din Orâştie. Primit? cei de­ nul producţiei marfă a fost depăşit Iici in R.P. Romînă şi Oreste Fer-
claraţi fruntaşi se numără tovarăşii cu JO la sută, obţjnindu-.se în ace­ EXPUNERI
Ana Dobrescu. Sofia O larii, llie Bng- laşi lim p beneficii pesie plan in va­ rari. istoric de artă din tta-lia aflat Tflfiftfruîwftapfrca fXrtiieL «oefaflsso O PSKS
in ţara noastră cu ocazia deschiderii
dănescu şi a lţii. Cu arest prilej, a loare de G7.U00 lei. acestei expoziţii. In căminele culturale de pe raza v o ta ţi *
reieşit că p rintr-o muncă bine orga­ oraşului regional Deva s-au orga­
d u m b r a v a c o r n i-a nizat numeroase acţiuni interesante
nizată, colectivul de lucrători ai <i- v corespondent (Agerpres) legate de campania electorală. In
cursul zilei de duminică, la o serie
de cămine culturale s-au deplasat
intelectuali care au prezentat ex­
punerea „R oniinia pe glob ieri şi
ACTUALITATEA azi”. Toate expunerile au fost u r­
mate de programe date de form a­
ţiile artistice de amatori ale cămi­
nelor culturale Şi întreprinderilor.
^ Iii cadrul căminului cultura! din Miercurea, b ri­ Şi la casele alegătorului au avut
loc m anifestări atractive. La casa
gada ştiinţifică a Casei tfc cultura din Sebeş alcătuită
alegătorului din centrul oraşului
din profesori, medici ş( jurişti, a J,.l răspunsuri la în­
Deva s-a ţin u t expunerea ..Ce a dat
trebările puse de cetăţeni privind evenimentele poli­ fem eilor regimul democrat-popu­
tice interne şi internaţionale, uncie noulă|l literare, lar". Expunerea a fost urmată de
medicale şi problomc juridice. Participanţii la în til­ vizionarea colectivă a program ului
nirea cu brigada ştiinllficâ au urm ărit apoi un inimos de televiziune. Expunerea „Sfatu­
Tov. Sfl/fa Mariş, m em bră a cooperativei agricole de producţie din rile populare, organe lorale ale pu­
program a rtistk prezentat de elevii şcolii medii şl b ri­
com una Aurel Vlătcn, raionul Orâştie a fost propusă pentru a doua terii de stat" a fost prezentată la F D P
gada artistică de agitaţie a căminului cultural din
oară candidată a F.D.P. in alegerile pentru Sfatul popular regional. casa alegătorului din sala olubului ••nan»; ck wor.Cbnm »>.-.») «at
Miercurea, care a prezentai programul „Votăm pentru lat-o. fu fotografie, ln mijlocul unui grup de alegători discutind U.R.C.M. Deva
patria nouă**. Şi-au dat Concursul tinerii Maria Cră­ problem e gospodăreşti NICOLAE BOCÂNICI corespondent
ciun, Maria Ghirboveanu, Dorin Muntean, Silvia Ghişe
şl alţii. (EUSIGNIE ŢUGUI, corespondent).
0 Cunoscută spectatorilor şi cu prilejul prezentării
programelor „Brigada veseliei**, „Oameni, lapte, melodii**, APLECAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR ORGANICE
„Cu pas tineresc, inainlc**. brigada artistică de agitaţie a
Exploatării miniere Gurabarza a prezentai duminică la
clubul muncitoresc din localitate spectacolul „A lo, ca­ ÎN TIMPUL IERNII plin. în zilele bune de lucru, auto­ nu sint folosite pe măsura posibili­
tăţilor. O situaţie asemănătoare se
litatea!". camionul, 36 de atelaje şî o re­ înlilneşte şi la cooperativa agricolă
morcă de la S.M.T. din Haţeg, iar
Cei peste 300 de mineri prezenţi in sală au aplaudat ca urmare a bunei organizări a de producţie din Pui. Din cele pesie
cu căldura jocul artistelor amatoare Zoia Codrescu, su­ muncii pină la 12 februarie au fost 1500 tone de îngrăşăminte organi­
rorilor Ileana şi Maria Bordea. In zilele care urmează, Prin cercetările efectuate in sta­ rezultat de ta animale in perioada transportate in rîm p 800 tone de ce care se aliă depozitate în apro­
brigada va prezenta spectacolul „încă un vot fericirii**. ţiunile experimentale şi in urma de sbabulaţie. gunoi de grajd pe o suprafaţă de pierea g ra jd u rilo r au fost transpor­
experienţei acumulate in numeroa­ "finind seama de aceste condiţii, 40 hectare. tate doar 60 lone. Acest lucru dove.
0 ln ta|a a peste 300 dc cetăţeni din Boz, raionul
se unităţi agricole de producţie s-a sub îndrumarea com itetului raional deşte că mem brii acestei cooperati­
llia, a fost expusă duminică 14 februarie a.c. con- ajuns Ja concluzia că transportul în de partid. Consiliul agricol raional Bine au muncit in aceaslă direcţie ve nu au tras învăţăm intele nece­
terinla „Fenomenele naturii". După conferinţă, formaţia cîmp a<l îngrăşămintelor organice in Haţeg a organizat din lim p acţiu­ şi mem brii cooperativei agricole de sare din situaţia anului trecut cînd
producţie din Unirea. Ei au tran­
de teatru a căminului cultural a prezentat piesa „Lan­ perioada do iarnă prezintă nume­ nea de transportare în 'c îm p a în­ sportat in cîmp. pină acum. aproa­ producţia de porum b a fost m ult
ţul slăbiciunilor**. (MIRON ŢIC, corespondent). roase avantaje. grăşăm intelor organice. Piuă Ja pe 1000 tune îngrăşăminte Ie rţili- dim inuată, mai ales datorită ncapli-
Q Formaţia de muzică populară şi uşoară a Casei Pînă acum s-a obişnuit ca guno­ sfîrşîtul săptămînii trecute au fost zind 50 hectare de teren. ră rii îngrăşămintelor, lată de cc
raionale de cultură din Brad şi brigada artistică dc iul dc grajd să fie folosit numai in IcrtUizale mai bine de 620 hectare De asemenea la cooperativa agri­ este necesar < a organizaţia dc partid
din cele 1200 ha. planilicale. In to­
agitaţie, au prezentat duminică la căminul cultural (fin stare fermentată. Acest procedeu a tal s-au aplicat peste 13.300 lone dc colă de producţie din Boşorod s-nu să îndrume consiliul de conducere
pentru a folosi mai judicios, in a-
condus la pierderea a 50 la sută din
Curcchi, un frumos program artistic. gunoi de grajd pe tarlalele ce se transportat 1300 de tone. la Rîu de
greutatea îngrăşâm întului. Este adM- Mori 1000 de tone. la Toteşti 1300 ceaslă perioadă, mijloace de tran­
Şi-au dat concursul Vaier Banciu, Maria Tndor, M a­ v ăi at că şi atunci cînd s-a recurs la vor cultiva în special cu porumb. de lone, iar la cooperativa agrico­ sport la acţiunea de fertilizare a te­
ria Coslina, Doina Coslina, Paula Bulz şi alţii. aplicarea lu i în stare proaspătă, in La cooperativa agricolă din Peş- lă clin Şercl G00 dc tone. renurilor ce se vor cultiva cu po­
tim pul iernii, deşi s-a pierdut o par­ teano s-a acumulat o experienţă va­ rumb
Q La căminul cultural din Crişcnl a avut loc un loroasă in cc priveşte aplicarea în­ Nu în aceeaşi măsură s-au pre­
te din elementele n u tritive pe care O preocupare mai susţinută tre­
schimb de experienţă intre două brigăzi ştiinţifice: una le conţinea iniţia l, totuşi încorpo­ grăşămintelor organice în tim pul ocupat insă dc fertilizarea terenuri­ buie să existe şi la cooperativele de
din Hunedoara şi alta din oraşul Călan. S-a răspuns rarea gunoiului de grajd o dată cu iernii. Astlel, în cursul anului tre­ lor destinate cu ltu rii porum bului producţie din BâieşLi. Sălaşul de
la toate întrebările puse de cetăţenii care au participat efectuarea pregătirii terenului pen­ cut. Ja cultura porum bului, pe su­ m em brii cooperativei agricole de Jos şi Sintâ mări a unde s-au tran­
in număr mare la această acţiune. tru însăm îuţăole de prim ăvară este prafeţele fertilizate s-au obţinut producţie din Ostrov. Cu toate cu sportat în cinip cantităţi mîci de
sporuri de circa 1000 leg porumb
Brigada ştiinţifică condusă de tov. Lafina W iliam avantajoasă. In unităţile agricole e- ştiuleţi la hectar. Iată pentru ce. în aici există mai bine de 2000 tone îngrăşăminte. P rintr-o organizare
gunoi de grajd, consiliul de condu­
s a deplasat la căminul cultural Plopi Ghclar, Iar cele xistă un număr însemnat de auto­ mai bună a muncii se va reuşi ca
camioane, remorci, atelaje şi alte cadrul acestei unităţi, s-a prevăzut cere n-a luat măsurile necesare şi în aceste unităţi să se fe rti­
conduse de prot. Ballo Ştefan şi Aurel Boteza» în loca­ mijloace de transport care se pot ca acum să fie fertilizate 117 hec­ pentru a începe din vreme transpor­ lizeze o mare parte din suprafeţele
lităţile Valea Nandrului şi Peşlişul Mare (A. UNGHE- tare de teren, m ajoritatea destinate tul îngrăşămintelor. Aici, pînă în ce se vor cultiva cu porumb ceea
Realizată din beton, oţel şi sticlă — geom etria REA, corespondentă). folosi din plin în acţiunea de fe rtili­ c u ltivă rii porum bului. zilele trecute au fost fertilizate mai ce va duce la sporirea sim ţitoare
m odernă a noilor construcţii din oraşele regiunii zare a terenirlui. Există apoi stocuri Pentru buna desfăşurare a acţiu­ puţin de 15 hectare de teren. Este a producţiei la hectar.
incintă privirea, însemnate de îngrăşăminte care au nii de fertilizare s au folosit din evident deoi că atelajele existente A- POTOPEA