Page 5 - 1965-02

CARNET CANDIDAT! A l F.D.P
P lt O U T A m DliV TOATE ŢĂRILE. V N IŢ I-V A l

ELECTORAL Preşedintele cooperativei agricole

Pregătiri la Teatrul ______________________ de producţie _____________________
In brigada in care lucra, G hcor-
de stat din Petroşani ghe Crăciun era m ereu printre m arc a uscării (mai bine dc două
luni) şi nici cu pierderile, atunci
fruntaşi. Cunoscut de to(i m em brii cînd ])c timp jrioios se arunca o
Colectivul de actori de la Tea­ cooperativei agricole de prodnc(ie cantitate înseninată de tutun. Coo­
trul de stat „Valea Jiu lu i" din Pe­ din G irbova ca un Unde harnic, cu peratorii au aprobat propunerea
troşani se pregăteşte cu multa aten­ dragoste de muncă şi dc ini a lă ­ preşedintelui şi in scurt timp au
ţie pentru a întim pinn alegerile de tură el este ales brigadier. Pun construit două useniorii cu o ca ­
deputaţi. înscriind în repertoriul său organizator, C h corg h e Crăciun reu­ pacitate de 4 vagoane fiecare Pe
citeva piese specifice. De pildă, un şeşte in scurt timp să se situeze lingă scurtarea limjmlui de uscare
c o le c tiv de actori a pregătit piesa cu brigada sa iu frunte, contri­ dc la două luni la cinci zile, s-a
„T ita nic vals" de Tudor Muşalcscu.
buind din cc tu ce mai mult
îmbunătăţit calitatea dc la 0-10
la
1 ANUL XVII. NR. 3140 MIERCURI 3 FEBRUARIE 1965 4 pagini, 25 bani Cu această piesă vor fi prezentate dezvoltarea cooperativei agricole. la sulă, la 70-H0 la sută, Jucind să
un num ai- de 27 spectacole în dife­
crească preţul iu m edic cu 4 Ici
Aprcciindu-i calităţile dovedite in
rite localităţi ale regiunii noastre.
Tot la Teatruil de stat „Valea Jiu­ organizarea muncii şi stăruinţa cu la kilogram.
caic lucra cîttd era vorba de în de­
Un alt sector care a Slot in aten ­
lu i" din Petroşani se pregătesc spec­
T
F R U H ASI I Cr tacole cu piesa „Conu Leonida faţă plinirea unor măsuri cc aveau drept ţia consiliului (le conducere, cele
a
scop întărirea acestei unită{i. m e m ­
preşedintelui, a fost cel zootehnic.
cu reaeţiunea" de Ion Luca Cara-
brii cooperativei agricole de pro­
Din 1961 şi piuă ac tun la
giale si monoloagele „N apoilă u-ltra-
ducţie din G irbova l-au ales
in
mai
două grajduri construite s-au
adăugat incă 3 de cile 100 capete.
DESPRE OTEL retrogradul" şi „C levetiri ultradcm a- 1961 ca preşedinte. jată Producţii sporite s-au realizat
gogul" de Vasilc Alecsandri, Primele
Producţia de lapte a crescut la pes­
O sarcină de m are răspundere,
spectacole cu aceste piese vor
fi
te 2 100 litri pe cap de vacă fu ra­
c a ie l-a făcut pe G h eorghe Crăciun
prezentate în ju ru l datei de 10 fe­
să m uncească şi m ai mult, să stu­
METODELE LOR DE MUMCA bruarie. dieze literatură de specialitate. şi la cerealiere, iar in ansam blu,
C eea ce invă(a din broşuri şi re­
cooperativa agricolă de producţie
Expoziţii cu fotografii
viste, cunoştinţele acum ulate
la
din Girbova s-a dezvoltat intr-un
ritm continuu. Şi dacă acum are nu
dc cooperative agricole de produc­
La un număr de 17 cămine cu ltu ­ cursul dc pregătire a preşedinţilor fond de bază de aproape 4 m ilioa­
Rezolvînd problemele cheie a fost expusă zilele trecute expoziţia aplice in practică, in m ăsura posi­ ne lei şi o avuţie obştească care
rale din comunele raionului Haţeg
ţie pe care l-a \irmat, căuta să le
însumează 5.200,000 lei acesta este
„R om inia în cei 20 de ani de la eli­
A
bilităţilor şi condiţiilor locale
berarea patriei". Expoziţia cuprinde citit cu o plantaţie nouă de vie este şi iui. rezultat al activităţii p reşe­
a
dintelui, al priceperii cu care
producţiei lizările obţinute dc poporul nostru bine să intre in producţie în al organizat munca şi a militat pentru
panouri rare reprezintă grafic rea­
patrulea an, etnd d e d u c matură
regulilor
aplicarea în practică a
C irboren ii erau obişnuiţi să lase
sub conducerea partidului. în toate
domeniile de activitate. Expoziţiile să rodească noile plantaţii în cel ştiinţei agrozooleh ni ce.
Despre acestea, m em brii co o p e­
La capă m l unui an dc activitate? punderea acestora şi în final, faţă sînt vizionate de un mare num ăr de de-al treilea an şi susţineau ca şi rativelor agricole din G irbova. Căr-
6usţinulă, eforturile colectivului clin de anul 1963. s-a scurtat cu 30 la oameni ai muncii. cu cele 20 hectare dc vie plantaţie piniş, Miercurea şi din alte com une
secţia furnale a Uzinei „V icto ria 11 sulă tim pul de mers încetinit. La Casa alegătorului din oraşul Cinară să sc procedeze la fel. P re­ au vorbit pe larg la adunarea in
din Călan ou fost încununale dc In rîndul colectivului nostru de Haţeg a fost expusă o expoziţie cu şedintele insă a stăruit să aplice care t 'mărul preşedinte G heorghe
succes prin obţinerea Titlului de nmncă a crescut tot mai m ult nive­ fotografii care prezintă diferite as­ recom an dările ştiinţei şi a lămurit Crăciun a fost propus drept ca n ­
„Secţie fruntaşă în in trecerea .socia­ lul de conştiinţă şi dorinţa de a pro­ pecte cu realizări obţinute în patria oam enilor avantajele. Unii au în­ didat în circumscripţia electorală
listă" pc* anul 1964. Succesul repur­ duce numai fontă de calitate supe­ noastră. ţeles, alţii mai aveau reţineri. Totuşi ur. 13 M iercurea pentru alegerile
tat la sfîrşitul anului 1904 a fost rioară. Kc.speciînd cu stricteţe pro­ piuă la urmă s-a luat hotărirea ca dc deputaţi in Mut ea Adunare
pregătit din tim p. in fiecare lună cesul tehnologic, cvitînd orice fel Expuneri pentru tinerii iu al ti citea an să se facă o tăiere Naţională.
razantă, aşa cum propuneu
p re­
?. anului, prin m ăsurile tehnice si de abateri de la nivelul de încărca­ şedintele, penlru ca abia in cel — 11 cunoaştem bine pe tov
organizatorice caic s-au aplicat. re. menţinind o temperatură con­ care votează prima dată G heorghe Crăciun, spunea Constan­
stantă in furnale, rcalizînd reţete de-al patrulea an să intre în pro-
Atenţia noa.stiii s-a îndreptat în­ ducţie Rezultatul a întrecut orice tin Marcu din Cărpiniş. A venit dc
spre rezolvarea cilorva probleme optime de încărcare, am reuşit ca De rurînd. la clubul sindicatelor aşteptare. Noua plantaţie a produs multe ori şi la noi in sal, îm părtă­
cheie: organizarea temeinică a pro­ în anul trecut să producem peste din oraşul Deva. pentru tin e rii caic peste 10.000 kg struguri la hectar, şind din experienţa unităţii pe care
70 la sulă din fontă numai de m u rii
ducţiei. sporirea in d icilor de u tili- superioare : în acelaşi tim p procen­ votează prima dată a fost prezentată mai mult decît ar fi produs in doi o conduce şi a ajutat deseori co o ­
/are a agregatelor, îm bunătăţirea tul de fontă declasată a scăzut de la conferinţa „P rofundul democratism ani dacă sc proceda ca inaiule perativa noastră agricola.
calităţii foniei, reducerea consum u­ 2,9 la sută admis, la 1,95 la sulă. al o rin d u irii socialiste". Expunerea (pentru că în anul trei \-ia produce — Nu este lucrate în com una
lui de cocs etc Pot afirm a că in Una din problemele pentru rezol­ a fost făcută de către tov. Constan­ circa .7 000 kg sl ruguri In hectar, noastră — spunea Mihai llirsan —
mare parte am reuşit. tin Dumilrescu, secretar al Comite­ iar in anul patru c in a -1.000 kg). la care cooperativa agricolă din
varea căreia ne-am preocupat per­
S-a pus un accent deosebit pe res­ manent a fost si reducerea consu­ tului orăşenesc Deva al P V I.lt. In Faptul acesta u făcut să crească G irbova şi personal preşedintele
pectarea o p ririlo r planificate şi asi­ m ului de cocs. Şi în această direc­ continuare a urm at un program ar­ încrederea oam en ilor ut. curintul Gh. Crăciun să nu fi participat, Fie
gurarea unor reparaţii de calitate in ţie, colectivul nostru a obţinut re­ tistic dat de un grup de solişti vo­ preşedintelui Şi, ex em p le care că era vorba de reparatul drum u­
tim pul o p ririlo r. Totodată, am cău­ zultate bune. Cele 3.1G0 dc tone cali de muzică populară roniincască. vorbesc despre priceperea ţinutu­ rilor, dc construirea şutit or dc
In încheiere s-a desfăşurat o fru ­
tat să scurtăm tim pul de execuţie fontă produse peste prevederile anu­ moasă seară distractivă organi/ală lui G heorghe Crăciţin se pot. da clasă, de plantarea arborilor orn a­
a reparaţiilor. Pentru a realiza a- lui 1964 s-au realizat cu cocs eco­ Ca urm are a creşterii volum ului de Investiţii, sporeşte on de an de organizaţiile U .T M . de la mai multe. A Ini a fost şi ideea cuu- mentali sau da uite acţiuni obşteşti,
censta. noi am asigurat o bună apro­ nomisit. Pentru a putea obţine eco­ capacitatea de producţie a o ţe lă riilo r din reaiunea n c ^ s trr. A '-i U.It.C.M. şi cooperativa „S olidarita­ stnurii uscutoriilor de tutun. Nu totdeauna tov. Gh. Crăciun a dat
li. J.MJDFNf
sprijin.
vizionare cu piese dc schimb şi tot­ nomii de cocs, ne-am stabilit un plan după cum se vede si in qroficu! de faţă, anul trecut s-a produs cu tea" Deva. se îm păca deloc eu durata prea
odată am creat unele subansamble de măsuri tehnice şi organizatorice. 262 la sută moi mult oţel decît în anul 1959.
de piese, montate în ateliere, care Urm ărirea în d e p lin irii fiecărei pre­
au fost transportate în imediata a- vederi s-a făcut cu stricteţe. P rin ­
propiere a locurilor de muncă. tre principalele măsuri aplicate în Cu planul îndeplinit
Bineînţeles că atenţia noastră s-a această direcţie am intesc: realiza­
îndreptat în egală măsură şi spic rea unei tem peraturi cit mai mari
întreţinerea agregatelor în condiţii la ambele furnale prin creşterea pre­ ACTUALITATEA
corespunzătoare de funcţionare, cu siunii gazului epurat la caupere, şi depăşit pe luna ianuarie
scopul de a reduce numărul de o- sporirea debilului de aer la venti­
p riri accidentale. In acest sens s-a latorul de la caupere şi reglarea Argeş, să extragă în total aproape
acţionat în mod organizat. S-au fo r­ apei în caupere. Faţă de anul 1963, 0 M iinc, în sala dc festivi­ Nenumărate colective din uzine, 1.400 tone lignit peste obligaţiile de
mat grupe de electricieni şi lăcătuşi datorită aplicării m ăsurilor am in­ tăţi a clubului „S iderurgislul" fabrici, din mine anunţă vestea îm ­ plan.
din cile doi-trei oameni, care sînt tite, noi am reuşit să realizăm o din Hunedoara va avea loc ex­ bucurătoare a înd eplinirii şi depă­
repartizaţi pe specific de agregat. creştere a tem peraturii aerului in punerea : „Dezvoltarea industriei şirii planului dc producţie pe prima După succesul anunţat de către
De pildă, la ca u pe re avem 2-3 oa­ furnale eu JOtPC constructoare dc maşini în ţara lună a anului. oţelarii dc la Hunedoara .şi Reşiţa,
meni care răspund de funcţionarea Ing. IOAN STOICOI noastră". Va conferenţia acade­ IM m erii din Valea Jiu lu i au des­ lu m a liş tii de la Uzinele „V icto ria "
acestora, la macaralele de sarjare şeful secţiei furnale dc la micianul Grigore ÎVloisil, din făşurat o întrecere susţinută pentru din Călan vin să completeze cu rea­
la fel. Măsura a avu t.yn trip lu etpcl: Uzina „V icto ria " din Călan Bucureşti. realizarea unei urod activi tăij. spori­ lizările lor bilanţul rodnic al side­
a crescut gradul de specializare a te pe post. In ianuarie, pe întregul rurgici in această primă lună a a-
m uncitorilor dc la întreţinere, răs­ (Continuare In pag. a 3-a) O Conducerea cooperativei bazin carbonifer s-an extras, peste mrlui. Aceştia din urmă au dat pes­
meşteşugăreşti „Retezatul" din planul lunar, 3.940 tone cărbune te plan 857 tone dc fontă dc bună
0 cale a succeselor: organizarea Clubul este dotat cu mese dc te­ roesificabil şi energetic. Datorită ex­ calitate. (Procentul dc declasate a
Haţeg a amenajat pentru mem­
coborit la numai 0,90 la sulă faţă
b rii săi un club cultural-sporliv.
tinderii susţinerii metalice şt m ixte
de 2 la sută cit era
în
prevăzut
a lu cră rilo r subterane şi u tiliză rii
plan).
judicioasă a muncii nis, şah, bibliotecă şi diferite mai productive a utilajelor, m inerii şi numeroase unităţi ale industriei
de la Petrlla au extras, în medic
Realizări deosebite au înregistrat
jocuri distractive. Aici, coopera­
zilnic, cu circa 110 tone cărbune mai
torii îşi pot petrece în mod plă­
cut şi instructiv tim pul liber. m ult decît prevederile planului. uşoare, dintre care sc remarcă b i­
(X. SBUCHEA — corcspundcnt). Şi-au depăşit planul de producţie lanţul rodnic obţinut în sporirea pro­
Echipa pe care o conduc a p rim it nic, înainte de începerea lucru­ ducţiei şi îm bunătăţirea calităţii dc
pentru a doua oară diploma de e- lui, le spun concret m uncitorilor © In cursul zilei dc ieri, b ri­ stabilit pe prim a lună a anului şi către întreprinderile din regiunea
toate minele de cărbune din Valea
chipă fruntaşă în întrecerea socia­ lucrările ce trebuie făcute. după gada artistică dc agitaţie a Ca­ Crişana. Gradul înalt de moderniza­
listă. Acest lucru ne bucură foarte care, avînd în vedere calificarea şi sei raionale dc cultură din Alba Trotuşului. Fruntaşe în întrecere re şi mecanizare a procesului dc
m ult si constituie pentru noi un im ­ experienţa fiecăruia, ii îm part pe Iul ia a făcut prim a ieşire cu un s-au situat minele Lumina, Lcorda producţie la fabricile dc încălţăm in­
bold pentru obţinerea unor realizări operaţii de lucru. program cuU ural-artistic dedicat şi Verntcşti care au întrecut pre­ te „Solidaritatea" şi „C rişu l" a fă­
din cc în ce mai frumoase. Diploma vederile lunare dc plan cu 2-4 Ia
O peraţiile le eşalonăm în aşa fel alegerilor de deputaţi pentru sută. Succese asemănătoare au ob­ cut ca în această lună întreaga pro­
de echipă fruntaşă în întrecerea so­ înctt să perm ită executarea unui [Marca Adunare Naţională şi sfa­ ţinut si m inerii în treprinderilor car­ ducţie realizată să fie numai dc
cialistă pe caic am prim it-o, dove­ volum mare de lu n a ri. De pildă, turile populare, dc la 7 martie bonifere şi dc sare din cadrul trus­ p rim a . calitate. In acelaşi timp, lu ­
deşte ca noi. toţi m uncitorii din e- după ce fiecare a luat la cunoştinţă Cu acest prile j, pe scena cămi­ crătorii dc la fabrica de blănuri
chipă, nc-am respectat angajamen­ ie sarcini ne stau în faţă pentru ziua nului cultural din Şard, brigada tului „iM untenia": ci au livra t în „1 M ai", dc la cea de tricotaje „M io ­
plus aproape 2.200 tone lign it şi
tul luat la începutul anului trecut, respectivă, 2-3 m uncitori aprovizio­ a prezentat programul in titu la t
de a realiza si depăşi Jună de lună nează echipa cu materialele nece­ „Toate astea-s pentru noi". 100 tone sare cu im p u rită ţi sub riţa" şi clin alte întreprinderi din
sarcinile de plan. de a executa nu­ sare celor 8 ore de muncă. Pentru procentul admis. Mai m ult de ju ­ regiune, au sporit calitatea mai
mai lucrări de bună calitate. Cum 0 Zilele trecute, „T araful (lo r­ mătate din cantitatea dc sare ex­ m ultor produse faţă dc anul trecut
am reuşit ? a se evita tim pii neproductivi, ma­ trasă din minele Slănic, avînd o ca­ cu 3-4 la sută. Industria uşoară din
La obţinerea succeselor, cel mai terialele sin: aşezate în apropierea iu lu i", care a întreprins uit tur­
m ult a contribuit buna organizare bancurilor cu scule, unde dc altfel neu prin Valea Jiului a prezen­ litate foarte bună, a fost livrată regiunea Crişana a început să fa­
tat pe scena clubului m uncito­
a muncii, folosirea judicioasă a tim ­ lucrează m uncitorii. După term ina­ resc din Pctrita un concert de exportului. Folosirea raţională şi la brice în ianuarie peste 300 n«dcle
pului de lucru. In echipa noastră fie ­ rea aprovizionării sc fac trasări şi muzică populară romîncască. întreaga capacitate a m aşinilor şi noi dc încălţăm inte, tricotaje, tex­
care m uncitor ştie precis ce are de se taie piesele care vor fi folosite utilajelor a permis m inerilor exploa­ tile, ţesături şi altele.
făcut. La începutul fiecărei luni o- la îmbrăcămintea cazanelor şi la Spectacolul a fost m ult apreciat tă rilo r Godeni şi roenari. regiunea
bişnuim să ţinem o şedinţă scurtă, marchize. Jn tim p ce o parte din dc m inerii P ctrilci. (Agerpres) Pe treptele creaţiei. Foto N. Moldoveana
cu ocazia căreia le spun detailat m uncitori confecţionează piesele care
m uncitorilor ce sarcini ne stau în ver l'î folosite la îmbrăcăminte, o ©Datorită preocupării organiza­
faţă, cum Trebuie ele îndeplinite. Cu altă parte pregăteşte şi execută izo­ ţiei L'.T.M. şi a com ilct- ui sindi însemnări pe marginea consfătuirii
această ocazie ne consultăm cu toţii, larea termică a cazanului. calului de la I.C.l.L. Shneria pen­
venim cu propuneri eficace menite In cursul acestui an sîntem ho- tru continua îmbunătăţire a mun­
să scurteze durata de execuţie a lu ­ tărîţî să înscriem pe graficul între­
crărilor', să ducă la îm bunătăţirea cerii socialiste realizări mai frumoa- cii cullural-cducalive, recent a Sosi
calităţii. Apoi, eu defalc sarcinile s p , să ne menţinem lună de lună înfiinţată o brigadă artistică de a- DIN SECTORUL Z O O T E H N IC . PRO DUCŢII
lunare pe zile, în aşa fel încit între evidenţiaţi. Pentru aceasta ne vom gilaţic compusă din 18 persoane
echipa noastră si celelalte echipe preocupa mal m ult de îm bunătăţi­ In prezent brigada îace repetiţii
care continuă şirul operaţiilor de rea organizării muncii, reducerea în vederea primului program artis­
lucru, să existe o bună corelare. In tim p ilo r neproductivi, ridicarea ca­ penlru fiecare Icilngram de carne. culturi destinate bazei furajere ca 1
In prezent, producţia medie zilnică
tic ce va fi p re ze n ţi penlru frun­
acest scop am un calendar de lucru lific ă rii profesionale. taşii în producţie pe anul 1964. (P. SPORITE SI IEFTINE de lapte pe cap de vacă furajată este trifoi, borceag, porum b siloz ele.
in rare îm i notez felul operaţiilor PLEŞA TIB E R IU Ca urmare, în prezent. G AS. clin
re trebuie executate, tim pul plani­ şef dc echipă la secţia T URDEA, corespondent). la această unitate de 9.4 litri, faţă Miercurea dispune de furaje sufi­
de numai 5 litr i c it era în aceeaşi
ficat, materialele necesare şa. Z il­ a Atelierelor R.M.R. Simcria Gospodăriile agricole de stat din şurare a consfătuirii nu a fost în­ perioadă a anului trecut. ciente care perm it întocmirea unor
raţii valoroase şi echilibrate în U.W
regiunea noastră obţin, de la un ân tâmplătoare. Deşi nu a îm p lin it de­ P articipanţii la consfătuire au a- şi A.D.
la altul, rezultate tot moi bune pe cît un an de activitate, totuşi aceas­ preciat aceste rezultate. Ei si-nu ma­
linia creşterii producţiei de lapte, tă unitate a obţinut rezultate fru ­ nifestat însă dorinţa de a alta şi A r mai trebui am intită şi preocu­
taine, Jîna. ouă etc. Aceasta esle moase pe linia creşterii taurinelor unele metode prin caic colectivul parea conducerii acestei u nilă ţi pen­
urmarea firească a m ăsurilor hmte şi a producţiei acestora. Astfel, in de la G.A.S. Miercurea a reuşit ca tru mecanizarea muncii la ferma de
de partid pentru concentrarea creş­ 1964. aici s-a realizat in medie peste în numai un an de activitate sa se taurine. Astfel, numai în anul 1964
terii anim alelor în ferme de tip in­ 3.300 litri Japt? de Ia fiecare vară situeze printre colectivele fruntaşe au fost cheltuiţi peste 400 000 Ici clin
dustrial. ceea .ce asigură o folosire furajată, ia r brigada a treia con­ din regiune în domeniul creşterii fondurile de mică mecanizare pen­
mai judicioasă a m ijloacelor de pro­ dusă de W alter Grel'f a dat peste taurinelor. De aceea, atît în cadrul tru instalarea lin iilo r dccovil, a
ducţie şi reducerea continuă a pre­ plan o cantitate de 61.865 litri lapte. vizitelor făcute la fermele dc ani­ benzilor de transport a gunoiului,
ţului de cost al produselor. Im portant de a m intit si faptul că male. cît si în cadrul discuţiilor, con­ pentru punerea la punct a celor '2
In legiunea noastră sînt unităţi penlru obţinerea unui litru de lapte ducerea G.A.S. din Miercurea a dat staţii de muls mecanic, instalarea
ca cele din Miercurea, Alba. C al­ s-au consumat numai 0.9 U.N. in explicaţii ample care au ju stifica t unei tocători mecanice T.M.S. 6 etc.
da etc. care in decursul anilor au loc de 1.1 U.N„ ceea ce a făcut ca Comitetul sindicatului, sub îndru­
m / încrederea acordată de a fi gazda
acumulat o bogată experienţă în şi preţul de cost al fiecărui litru de acestei consfătuiri Printre alte me­ marea organizaţiei de partid, s-a
aceasta direcţie. De accca, la in d i­ lapte să nu depăşească 1,68 lei. tode. in iţiative şi fapte care au venit preocupat mai m ult de organizarea
caţia biroului Com itetului regional Succese im portante s-au obţinut în sp rijin u l creşterii producţiei de si desfăşurarea întrecerii socialiste.
de partid, generalizarea experienţei şi în ceea re priveşte creşterea în lapte şi carne am reţinut în prim ul Datorită introducerii unei stricte e-
pozitive, a tot ce este nou si folo­ greutate a animalelor, aşa după cum rind preocuparea pentru asigurarea' videnţe a producţiei s-a reuşit ca
sitor în domeniul creşterii taurine­ reiese şi clin tabelul alăturai ; bazei furajere. Jată un exemplu. Pe rezultatele muncii şi preţul de cost
lor a constituit obiectul unei consfă­ al producţiei de lapte să poală fi
tu iri organizată recent ila G AS. cunoscute zilnic de către fiecare in -
Miercurea de către Consiliul regio­ Categoria de Spor mediu Preţ cost pe kg. grijîtor-m ulgător.
nal al sindicatelor, în colaborare cu zilnic în gr. U.N. consumate
Trustull regional Gostat. La consfă­ vîrs tl a ani­ (în Icî) Din cuvîntul
tuire au participat inginerii zooteh­ malelor Plan Realizat Plan Realizat Plan Realizat
nist!, medicii veterinari, brigadierii participanţilor
de la fermele de taurine si un nu­ Tineret 3-6 luni 750 817 4,8 3,93 12,6 11
măr însemnat de în g rijito ri de ani­
male de la toate gospodăriile agri­ Tineret 6-12 luni 500 540 8,75 8,16 15,03 14,83 La consfătuire au luat cuvînhil
cole de stat din regiune. In rîndu- Juninci montele 500 mai m ulţi ingineri zootehniştî, me­
rîle ce urmează redăm cîteva din 511 10,35 8,06 14,39 9,42 dici veterinari, brigadieri de la fer­
rezultatele, metodele şi sarcinile de mele de taurine, în g rijito ri de ani­
v iito r care au reieşit cu ocazia aces­ male Fiecare vo rb ito r şi-a manifes­
tei consfătuiri. Dacă vom merge mai departe cu o suprafaţă de 62 ha cultivată cu tat dorinţa ca in cadrul întrecerii
calculul vom vedea că în cursul a- lucerna, considerată în anii trecuţi socialiste pentru obţinerea unor
Gazdele au justificat nului 1964 numai la cele 3 categorii ca neproductivă, in 1964 conducerea producţii sporite de carne şi lapte
gospodăriei a adm inistrat după fie­
de bovine incluse în tabel s-a rea­
Şi lă un preţ de cost cît mai scăzut
încrederea lizat în plus, faţă de plan, un spor care din cele şase coase executate să aplice în practică tot ce este nou
Deservirea rapidă şi ireproşabilă a cumpărătorilor este o preocu pare verm anentă a lucrătorilor din în greutate care echivalează cu 9 000 cîte 120 kg superfosfat la hectar.
kilograme, ia r economisirea unită­ Aceasta a făcut posibil să se obţină I. M A N EA
unităţile comerciale. Alegerea gospodăriei agricole de ţilo r n u tritive a dus la reducerea cite 60.000 kg masă verde la hectar.
IN FOTOGRAFIE: Aspect dlntr-un magazin de textile din oraşul Petroşani. 3tat din Miercurea ca loc de desfă­ considerabilă a preţului de cost La fel s-a procedat şi cu celelalte (Continuare in gag. ij ■£