Page 51 - 1965-02

Nr. 3151 Dramul socialismului Pag. 3

T « ^ 2 S c *
i 11 . Simeria-triaj Un păienjeniş de menii au învins greutăţile. Planul timp de ioniă să rem orci piuă la
4* , - r . linii ferate punctate de nenum ărate producţiei globale a fost depăşii cu Coşlariu 170 tone peste sarcina n or­
m m acazc şi sem afoare. Vagoane ce 8,4 la sulă. tonajul brut pc tren de m ală din timpul verii nu e o trea­
aleargă pe şine jură locom otivă şi m arfă a fost cu 5 la sulă mai m are bă chiar uşoară.
se opresc, parcă singure. Singure ? decit cel planificat, iar la indica­ Intrăm in biroul de mişcare. Im ­ â ilE
A’u ! Acolo între linii, sint la da­ torul „osii pc trenu, planul a fost piegatul dispozilor, comunistul Ion
torie cejeriştii. îndeplinit Cricoi canu, com unică prin m icro­
Animaţia nu conteneşte jie că Manevranţii pun saboţi pe fon posturilor com enzi Atit el. cit
şi tovarăşul lui, Ion Trifon, unul
este ziuă sau noapte, jie că e ger linie pentru a opri vagoanele. dintre cei mai vechi im piegaţi din
Sectorul transporturi feroviare, ca şi celelalte sectoare ale economiei noastre naţionale, a cunoscut cumplit sau arşiţă dogoritoare. In Dragomir Igna este unul din h ar­ staţie, şi ceilalţi lucrători ai biro­
în u ltim ii ani o puternica dezvoltare. Locul locom otivelor cu aburi a început să-l ia tot mai m ult moder­ cabine, revizorii de ace primesc co­ nicii ceferişti care îndeplineşte a- ului de mişcare, dirijează pulsul
nei? locomotive Diesel construite în ţara noastră, ca rac teri/ale prinţ r-o mare putere de tracţiune (21.00 cai menzile de la impiegatul de miş­ ceastă operaţie cu deplină răspun­ neîntrerupt al staţiei Soarta pla­
putere) şi confort pentru personalul de bord. care dispozilor şi le transmit mai dere. O întirziere in acţiune ar pu­ nului de producţie, siguranţa cir­
tea duce la tam ponarea vagoan e­
L i fo to g ra fic : Una din locomotivele Diesel, care in ultim ul tim p îşi face tot maî m ult prezenţa departe acarilor. Pulsul vagoanelor lor. la deteriorarea multor bunuri culaţiei depind Iu m arc m ăsură de
şi pe traseele căilor ferate clin regiunea noastră. pe şine este supravegheat şi asi­ aceşti oam eni din „statul major".
gurat de oam eni ca Emanoil Fili- m ateriale In m unca m anevranţi- Un fluierat scurt ne-a atras aten­
mon, Petru Angliei şi alţii. L a „co­ lor este ceva deosebii : ei lucrează ţia. Un tren dc persoane a intrat
coaşe“ — cum numesc cejeriştii lo­ cu mult curaj, siguranţă şi p rom p ­ in staţie. La un geam a apărut o
cul înalt de unde descom pun tre­ titudine. fetiţă O întreabă ceva pc mămica,
Firul alb de pc caierul zilei este
Fi C.F.H. Teîuş-Coşlai iu, duc o viaţă sint în plină activitate. In dijuzoa- pe terminale, lăsind loc inserării. arătind spic ciocanul cu coada atit
nurile şi lasă vagoanele să alerge in
lungul lirei de oţel — muncitorii
tot mai frumoasă. Ei au la dispozi­
de lungă din mina unui
ceferist.
Ochii sem afoarelor, roşii, galbeni,
bibliotecă,
ţie club, cinematograf,
Călătoriţi liniştiţi, dragi cetăţen i!
unităţi sanitare. In ultim ul tim p re răsună dispoziţii clare, precise : verzi, se aprind. Luminile acelor Viaţa voastră este in mnni sigure.
pentru ei au fost construite şi date „La linia 8 a plecat un grup de par licurici risipiţi printre linii. ■U CORUEANU
acelaşi.
Ritmul muncii este insă
vechi mecanic de locomotivă călcarea cu cărbuni şi păcură. înlă- în folosinţă numeroase apartamen­ vagoane cu om la friuă. Urmează la Vagoanele, oprite la o distanţă cit
Depoul C.F.R. Teiuş spunea turîndu-se astfel deplasările inutile te. T uturor acestor măsuri luate de linia 7 două vagoane..." Este vocea mai mică, pentru a se cişliga timp.
recentei adunare a organiza­ ale locomotivelor spic Teiuş. In a- partid, pentru îm bunătăţirea condi­ şefului de manevră Petru Brici, sint apropiate şi alţi manevranţi
ţiei de partid : Am m ulţi ani de cclaşi timp, înlăturarea deplasărilor ţiilo r de muncă si de viaţă, m unci­ care dirijează in aşa jet d escom ­ le leagă, le slring cuplele. De la
punerea trenului incit vagoanele să
cînd străbat magistralele de oţel ale a dat pasibili taica exploatării ra­ torii ceferişti le răspund luptînd cu intre pe diferite linii form ind di­ cabina ,,lirăa impiegatul de m işca­
patriei, clar vă spun drept că mă ţionale a secţiunii Coşlariu—Teiuş. abnegaţie pentru realizarea sa.rcini- rect alte garnituri de trenuri, cu re a n u n ţă : „Trenul nr. 2 758 este
impresionează cc-mi văd ochii. To­ Tot aic i s-au mai construit un castel lor de plan în condiţii de deplină alte destinaţii. Pentru rezultatele gata pe linia 6". Lăcătuşii de re­
tu l se schimbă ■ca în poveşti. De a lt­ de apă, o rampă de încărcare, s-au siguranţă a circulaţiei. In luna care bune obţinute in anul trecut, el a vizie, pendulînd ciocanele cu coada
fel, putem p rivi aici, in ju ru l nostru, modernizat instalaţiile de comuni­ a trecut, mecanicii dîn cadrul De­ fost declarat fruntaş in întrecerea lungă, fac revizia tehnică a trenu­ GYULAJ KONHAD
spre a ne convinge de acest ade­ caţie din tria j ctc. Peste puţine zile socialistă pe 1964, iar pe luna ia­ lui. După sunet recunosc dacă ban ­ Cu puţin tim p în urmă o veste mecanic de locomotivă la Depoul
văr...". A n ii puterii populare au constructorii vor începe lucrările poului C.F.H. Teiuş au economisit a- nuarie 1965 este evidenţiat. Aceeaşi dajul roţilor e in stare perfectă. O- îmbucurătoare a venit să răsplăteas­
transform at faţa complexului C.F.R. pentru completa automatizare şi mo­ proape 1.000 tone combustibil con­ m etodă de muncă o aplică şi Mihai chii lor ageri şi experim entaţi sesi­ că hărnicia întregului nostru colectiv C.F.H. Simeria
Teiuş-Coşlariu. Depoul C.F.H. Te­ dernizare a întregii staţii. venţional şi au remorcat 68 trenuri Btc, Dionisie Păcurar, Egri Francisc zează dacă axele, cuplele şi celelal­ de muncă : secţia L. 11 Alba lu lia
iuş, staţiile din Teiuş şi Coşlariu ca Concomitent cu lucrările pentru cu tonaj sporit. Rezultate frumoase şi ceilalţi şefi de manevră. Stră­ te părţi ale vagoanelor sint in p er­ a obţinut un punctaj scăzut la ve­
şi reviziile de vagoane din aceste automatizarea şi modernizarea sta­ daniile lor de a reduce timpul de fectă stare. Intervenţiile prom pte, rificarea liniei. Cei 113 km de linie
staţii, au cunoscut o continuă dez­ ţiilo r, transform ări asemănătoare au au fost obţinute şi de celelalte co­ staţionare a vogoanelor au făcut ale lăcătuşilor Nieolae Irimie, Cor­ verifica ţi cu vagonul de măsurat au
voltare. S taţiile sint azi unităţi mo­ avut loc la Depoul de locomotive din lective de muncă. confluenţă cu acelea olc întregului nel Islrale şi olc celorlalţi tovarăşi p rim it punctajul mediu de 13 pc., iar
derne, dotate cu instalaţii de un Tcius şi în cadrul reviziilor de va­ C eferiştii din cadrul complexului colectiv al staţiei, de la acari la de muncă înlătură la limp d e fe c ­ districtul 1 Alba îulia a p rim it pe
înalt nivel tehnic, capabile să asi- goane. Cine nu-şi aminteşte de con­ privesc cu justificată ntîndric tabloul ţiunile. Trenul este pregătit. Se întreaga rază de activitate notaţia
gnre tot mai m ult cerinţele sporite d iţiile grele în rare trebuiau să lu ­ impiegaţi, de la m anevranţi la şe­ introduce aer com prim at în conduc­ zero. Prîntr-o folosire chibzuită a
de transport impuse de avintul ra­ creze mecanicii de locomotivă sau înno irilor nvind deplina convingere ful staţiei. tele trenului. Magazinerul Cornel m aterialelor şi folosirea economicoa­
pid de dezvoltare a economiei na­ lăcătuşii de revizie ? Peste 00 la sulă cu anii ce vin vor fi ani de noi în ­ Luna ianuarie a fost friguroasă, Cazan este cel care întocmeşte „cer­ să a fondurilor băneşti, în cursul a-
ţionale. Să luăm de pildă staţia Te­ din lucrările de reparaţii la locomo­ făptuiri, care le vor face munca şi fapt care a îngreunat menţinerea nului trecut au fost realizate pe în ­
iuş. Pentru modernizarea acestei u- tive erau executate cu eforturi fiz i­ viata tot mai frumoasă. locom otivelor sub presiune, a înce­ tificatul de naştere" al noului tren. treaga unitate economii în valoare
n ilă ţi, statul nostru a cheltuit in ul­ ce, istovitoare. Înainte, ridicarea şi După un grafic foarte precis so­ de peste 140 000 lei.
tim ii ani pcsle 8 milioane lei In sta­ încărcarea roţilor, operaţie extrem V AS ILE HHETOIU tinit fuga vagoanelor de pe „cocoa­ seşte locomotiva, care se cuplează Aceste rezultate sînt rodul hărni­
ţia unde altădată 23 de. acari fă­ de grea. necesita un volum de mun­ preşedintele com itetului şe" şi com punerea trenurilor prin la tren. Mecanicul losif Blaga, la ciei cu care a muncit întregul co­
ceau pe jos, fie viscol sau furtună, că cuprins intre 45—50 ore. Meca­ sindicatului Complexul C.F.H. „îmbrîncire" cu locomotiva. Şi fel ca m ajoritatea mecanicilor, duce lectiv din secţie, a preocupărilor
■zeci de kilom etri, procesul muncii nizarea acestei operaţii a elim inat Tciuş-Coşlariu totuşi, rezultatele dovedesc că oa­ şi de această dată tonaj sporit. Pe pentru buna organizare a lucrărilor,
este autom atizat. Introducerea cen­ efortul fizic, a dus la creşterea pro­ asigurarea unei depline siguranţe a
tra liz ă rii electrodinamice nu numai d u ctivită ţii muncii de aproape 25 de circulaţiei. Conducerea tehnico^admi-
că a îm bunătăţit condiţiile de m un­ ori. A h fost efectuate şi alte lucrări nisirativă a secţiei, îndrumată de or­
că, dur a asigurat realizarea unor de automatizare şi mecanizare ca in ­ ganizaţia de partid, s^a preocupat
îna lţi indici de exploatare. A cres­ stalarea vineiurilor, automatizarea CREŞTEREA v o l u m u l u i d e m ă r fu r de ridicarea ca lifică rii munci lori lor.
cut cu peste 20 la sută capacitatea controlului la diferite piese ale lo­ In acest stop au fost organizate
de prelucrare a tre n u rilo r in staţie comotivelor şi altele. Azi, toate ope­ TRANSPORTATE PRIN COMPLEXUL cursuri de calificare si de ridicare a
.şi s-a dublat capacitatea de tranzi­ ra ţiile de reparare a locomotivelor calificării profesionale,
tare a secţiilor adiacente. Înainte, se efectuează cu m inim de efort f i ­ O atenţie sporită am acordat a p li­
efectuarea unei asigurări de parcurs zic. A fost complet rea menajat ate­ cării inovaţiilor. Inovaţiile aplicate
dura în medie 6 minute, pe tin d a fost reulilat cu strunguri, rabolcze C.F.R. SIMER1A în anul trecut îşi dovedesc din plin DOBHOTA T H A IA N
lierul mecanic al depoului care a
cum. după modernizarea staţiei, cel eficienţa econontică, contribuie in ir-o lăcătuş la Revizia C.F.H. Teiuş
mai lung parcurs este asigurat în şi cu alte maşini de înaltă producti­ mare măsură la creşterea producti­
numai 8 secunde. Înzestrarea staţiei vitate. Măsurile luate sint concreti­ vită ţii muncii, la realizarea unor
cu blocuri de lin ie automate pe sec­ lucrări de calitate. Inovaţia reali­
ţiile învecinate Teiuş—Coşlariu, Te­ zate în faptul că an de an, în cadrul zată de tehnicianul Traian Popa —
iuş—Gîrbova si Teiuş—Podul Mureş depoului, productivitatea muncii în­ „D ispozitiv pentru măsurarea .săge­
a dus la mai buna deservire a călă­ registrează un ritm de creştere iu­ y ţilo r la curbe", îmbunătăţeşte ca li­
to rilo r, a sporit capacitatea de cx lie 10—15 la sută. H arnicii mecanici tatea operaţiilor de măsurat şi rid i­
ploataic, îm bunătăţind în mod con­ si lochişli duc spre ccle mai îndepăr­ că precizia in stabilirea gradului de­
fecţiunilor. ia r cea concepută de to­
siderabil condiţiile de muncă şi, în tate colţuri ale patriei m ii de tone varăşul Viorcl Moldova n asigură
special, siguranţa circulaţiei. Un sin­ de încurcătură cu suprn tonaj. In ce funcţionarea căruciorului de măsu­
gur om conduce azi automat, prin- priveşte reviziile de vagoane, şi a- rat şi pe tim pul iernii. Eficace s-a
tr-o simplă apăsare pe bulon, un ccxste unităţi au azi eu totul altă dovedit a 'li şi inovaţia inginerului
L iviu Corfaru, care constă Intr-un
proces cont plex efectuat înainte în înfăţişare. In anii puterii populare r w . i. . dispozitiv pentru restabilirea circu­
condiţii grele de zeci de oameni. s-nu construit o nouă» clădire la Ccş- laţiei în cazuri de rupere a şinelor
I* ’ i 1 l & ’p tS iK ’Si'y
Numeroase lucrări de moderniza­ larîu, ateliere bine utilate, un cen­ sudate.
re ,uu fost înfăptuite si in celelalte tru de frină cu maşini de compre­ w !rirT^ v Hez.ulLalele obţinute în anul trecut
unităţi din cadrul com plexului. La siune, instalaţie de distribuire u u- nu constituie motive de aulolinis-
tire. Colectivul nostru de muncă este
Coşlariu, s-a construit o coloană pen­ teiului
hotârit să obţină succese tot mai
tru apă, unde se efectuează şi in- Ceferiştii clin cadrul Complexului
A Modernizarea îşi face tot mai frumoaso în producţie. In acest sens
mult loc şi in sectorul de trans­ au fost luate din lim p o serie de
Li j porturi feroviare. In acest scop, măsuri lehnieo-organizaloriee care
la com plexul C.F.R. Simeria, s-au să asigure realizarea ritm ică a pla­
Inlr-un fel, calea fecală uzinală pedia producţia fin ită către între- dat in exploatare „Staţia tehni­ nului, îm bunătăţirea continuă a tu ­
din Combinatul siderurgic din Hu­ prindcrile beneficiare din ţară. La că", liniile „bucle" Simeria — turor lucrărilor. Au fost Iunie mă­
nedoara este considerată ca o indicatorul plan de expedieri pe Peştiş, Simeria — Simeria Tri­ suri concrete pentru a preveni de­ BRICI PETRU
poartă a acestui gigant centru si­ C.F.H. feroviarii de aici au adău­ aj şi altele. Staţia C.F.R. a fost gradarea lin iilo r. Toate acestea, ca
Simeria s-a „născut" acum aproa­ In Piaţa U n irii s-nu construit 133 derurgic din ţară. Comparaţia nu gat, sarcinilor dinainte stabilite, înzestrată cu centralizare elec- şi alte măsuri luate, şî au dovedit şef de mancVrâ la Staţia C.F.H.
pe 100 de ani. P rim ii ei locuitori au apartamente. Aici s-au mutat fam i­ este lipsită de sens, din moment ce un plus de 03.127 tone produse trodinamică, ceea ce a condus eficacitate. In luna ianuarie, întrea­ Sinieria-TrlaJ
fost cei ce lucrau la calea feratei. liile mecanicului de locomotivă lu- pe cele citeva sute de kilom etri de transportate. la îm bunătăţirea dirijării tre­ ga reţea de linie a fost bine între­
Apoi, pe măsură» ce s-au dezvoltat liu Konrad Gvulai, lăcătuşului de cale intră şi ies din combinat zeci ...Cum se explică depăşirea sar­ nurilor, rcducindn-se simţitor ţinută, prim ind la verificarea făcută
a.teliereJc de reparare a m aterialu­ revizie D um itru Zubn, tim a ru lu i de mii de tone de materiale nece­ cinilor la planul de transport in timpul de staţionare. Toate a- calificativul „foarte bine". In această
lu i ru la n t si complexul feroviar, Tiaian Fio rea, m aistrului Ion Lă- sare bunului mers al producţiei, tone kilom etrice şi de expedieri pe cestea au concurat la sporirea perioadă, productivitatea m uncii a
s-au îm uilţit si ca sole pc alunei o- zăicsru. inginerului Mihai V asilită milioane de tone do metal pentru C.F.H. ? Hăspunsul v ine, intr-un fel. volumului de mărfuri transpor­ crescut cu 2 la sută, obţinîndu se
devărate magherniţe în cate locu­ si multe alte fa m ilii de ceferişti care întreprinderile beneficiare din ţară tot dinti'-o situaţie statistică înche­ totodată însemnate economii.
iau m uncitorii. lucrează în complex. Tot în Piaţa şi străinătate. Produsele Hunedoa­ iată pe anul expirat. Din această tate, la îm bunătăţirea regulari­ T R A IA N O LTEAN U
Abia in anii regimului nostru, Si­ U nirii s-au construit 12 magazine rei in tră în circuitul economiei na­ situaţie rezultă preocuparea tuturor tăţii şi siguranţei circulaţiei. secretarul organizaţie» dc partid
meria a început să în Horească. Teh­ noi. In strada 30 Decembrie s-a ţionale. sînt transportate spre alte lucrătorilor de a reduce media dc de la secţia L. 11 Alba lulia
nica nouă a pătruns puternic si dat in folosinţă un complex meş­ meleaguri, prin munca feroviarilor staţionare a vagoanelor C.F.H. în
în complexul ceferiştilor de aici. In teşugăresc modern, s-a amenajai de la calea ferată uzinală. De felul combinat. Pe întregul an. ta acest
urma dezvoltării rapide a bazinu­ piaţa de alimente, în strada A telie­ cum ei se achită de sarcinile dc indicator s-a înregistrat o economie
lu i carbonifer din Valea Jiului, a rului ş-a construit o fabrică de pii- producţie depinde, in cca mai mare de 380.020 vagoane ore. i j i
C om binatului siderurgic din Hune­ ne, în strada „Decebal" o nouă măsură, realizarea la tim p a pla­ ...Atenţia feroviarilor s-a îndrep­
doara, a Uzinei „V ictoria" din Că­ scoală modernă. în strada Traian un nului de liv ră ri a com binatului, a tat si spre realizarea n cit mai
lări. staţia a căpătat o deosebită im ­ dispensar veterinar, iar în parcul producţiei zilnice de la cocserie, multe economii la preţui de cost. M U N C II M I N E R I L O R
portanţă, devenind un puternic cen­ dendrelogic o nouă seră. Apoi, s-au furnale, oţolârîi. laminoare. Se poa­ Prin depăşirea planului de trans­
tru feroviar. Pentru asigurarea tran­ asfaltat străzile Libertăţii, A telieru­ te spune că m uncitorii de aicî, în­ port. cu aceeaşi capacitate şi prin In anii de democraţie populară din staţie în cel mai scurt timp.
sporturilor de călători s-au dat in lui, 30 Decembrie, s-au pavat cu tregul personal U lmie al direcţiei reducerea consumului specific de exploatările miniere din Valea J i­ Noua Preparaţie a cărbunelui dc
exploatare staţia tehnică, centraliza­ piatră străzile Gh. Doja, ti Martie, de transporturi, se achită conştiin­ combustibil, s-au realizat economii ului s-au dezvoltat in ii-u n ritm la Corceşti este aprovizionată cu
rea clcctrodinnmicâ cu caic a fost Teilor, Decebal şi P rivighetorii. cios de sarcinile cc-i revin. Spre a în valoare de 2.336.753 lei. deosebit, producţia de cărbune spo­ vagoane goale tot de către staţia
înzestrată staţia in anul 19C0. pre­ Au fost amenajate zone verzi în ilustra munca desfăşurată aici ne rind de la un an la altul. De aceea, Vulcan.
cum şi alte mijloace moderne cu slrăzif-e Victoria şi Cloşca. Cefe­ vom servi de citeva cifre, înregis­ ... P rintre realizatorii accslor fru ­ astăzi munca in abataje şi la pre-
caro au fost dotate atelierul şi ce­ riştii îsi petrec tim pul liber in faţa trate în situaţiile statistice, cifre moase cifre se numără cei 285 paraţîMc de cărbune este condiţio­ Colaborarea dintre personalul ce­
lelalte unităţi. 'Foate acestea au fă ­ televizoare lor care au îm pînxit ora­ care se referă la activitatea presta­ muncitori, recent răsplătiţi cu in­ nată si de către m uncitorii (c ic ­ lor două unităţi a făcut ca reali­
cut munca mai uşoară, mai spor­ şul. la cele două cinematografe, la tă în anul 1964. signe de fruntaşi, tete 13 echipe şi lişti. Ei sini aceia care asigură ex­ zările de producţie să fie dintre
nică. S-a schimbat şi înfăţişarea cluburi, in oraşul nostru al cefe­ ..In combinai, metalul este ve­ 3 brigăzi care s-au m enţinut în a- ploatărilor vagoane pentru încăr­ cele mai Inimoase, planul de în­
Simerîeî. La aceasta au contribuit riştilor, avem condiţii bune pentru hiculat pe două feluri de lin ii : nor­ nul trecut, lună de luna. în fru n ­ carea cărbunelui, aduc :1a tim p ma­ cărcări se depăşeşte aproape in fie­
ceferiştii prin faptele lor. Cu toţii a ne petrece, in mod util şi plăcut male si înguste. Pe acestea. în anul tea întrecerii socialiste. De altfel, tei iaJc şi materii prime necesare care zi, iar staţionarea vagoanelor
s-au străduit să fără crasul u t mai ’ 964. planul de transport exprim at întregului colectiv de muncă i s a industriei carbonifere. Sfrînsa co­ s-a redus de la t) ore pe vagon la
frumos. M uncitorii care lucrează în tim pul liber. în tone kilom etrice a fost realizat conferit, pentru rezultatele merito­ laborare dintre ceferişti şi mineri 7 orc.
complexul C.F.H., sint oameni de E M IL CREŢU în proporţie de 101.U) la sută. rii de producţie. „D iplom a de uni­ se concretizează in practica zilnică, O muncă rodnică se desfăşoară F AITC AŞ GLlG O R
nădejde, buni gospodari. Mecanicul impiegat de mişcare Căii ferate u/inaîe a combina­ tate fruntaşă pe combinat pe anul in staţiile C.F.H. din Lupeni, V u l­ şi la Petroşani. La Preparaţia căr­ revizor de cale ferată la
de locomotivă Ştefan Lula, tîmp.la- tului îi revine şi sarcina de a ex­ 1064", can şi Petroşani. La Lupeni se în­ bunelui din Petrila m uncitorii dc D istrictul L - l Simeria
rul Gheorghe Bat iu sau Vnlcrin Şu- carcă în fiecare zi cîte 2.000-2.500 la calea ferată şi cei de la prepa-
vaina, soţie de lăcătuş de revizie tone cărbune cocsilic abil. Pentru a raţie se ajută reciproc în privinţa
sint numai ciţiva cu tare ne min- se asigura încărcarea în mod ritm ic încărcării la tim p in vagoane a
drim pe bună dreptate. a acestui cărbune special, vagoane­ cărbunelui. La Petrila se încarcă in
fiecare zi cîte 3-4 trenuri marşrute.
G rija părintească a partidului si le KUASF sînt puse clin tim p la M aiştrii de încărcare, în strînsă co­
dispoziţia preparaţiei.
guvernului faţă de oamenii muncii laborare n i im piegaţii de mişcare
De la preparaţie ele sînt aduse în
din Simeria se vede la tot pasul. grupuri m ari formate din cîte 20 si magazinerii, asigură încărcarea
de vagoane, din caic se alcătuiesc acestor trenuri marşrute in aşa fel
trenuri marşrute cu destinaţia Hu­ ca manevrarea vagoanelor să fie
nedoara. Colaborarea dintre staţie redusă Ja m inim um.
Simeria. oraşul ceferistelor, a şi preparaţia cărbunelui, respectiv M arşrulixaiva transporturilor de
devenit în u ltim ii ani ele nerc- exploatarea minieră, a făcut ca pla­ la locul dc încărcare a atins un
cimoscut. P lin grija partidului nul dc încarcă) i să se realizeze în înalt grad pe raza UC.M. Petro­
şi guvernului, aici, s-au cons­ mod ritm ic, descărcările să se facă şani. Numai în perioada ce a tre ­
tru it blocuri moderne, edificii înlr-un tim p mai scurt decît ccl cut din acest an au fost expediate
c u.lturat-soria.le, magazine t aro planificat. Ilustrativ în acest sens din staţiile Lupeni si Petroşani
asigură cum părătorilor o gamă este faptul că staţionarea vagoane­ peste 200 trenuri marşrute, faţă de
variată si bogată de produse. A- lor a fost redusă în prezent de Jn J25 cîte erau planificate. Această
paratul de radio este aproape 14 ore pe vagon la 10 ore pc vagon frumoasă realizare se dntoreste în
nelipsit, iar televizorul, maşina Şi în staţia Vulcan se acordă a- mare parte sliînsei colaborări şi
tenţie deosebită colaborării dintre ajutorului reciproc dintre m u n cito ­
de spălat, aspiratorul de praf îşi
exploatarea minieră si staţia C.F.H rii feroviari şi cci din sectoarele
fac lot mai m ult loc* în casele fe­ Aici s-au asigurat condiţii optime miniere. *
roviarilor. Toate acestea nu fă­ pentru realizarea planului de trans­ M uncitorii ceferişti din ram urile
cut viaţa ceferiştilor mai fru ­ port. De multe ori transportul se „mişcare" şi „vagoane" lucrează,
face şi cu vagoane si mijloace pro­ de altfel, aproape împreună cu
moasă. cei din ramura minieră si de aceea
prii. Există o strinsă colaborare si
IN CLIŞEU : Unul din blocu­ în p rivinţa aducerii vagoanelor în colaborarea si realizările lor se văd
rile nou constante in oraşul Si- staţie, pentru ca acestea să fie a- la orice pas. ZVICHJU VIO REL
m.n ia. tasate la trenurile, care pleacă im e­ T CHIŞAN impiegat dc mişcare la Staţia
diat. iar vagoanele sosite pentru operator R.C. la Staţia C.F.H. C.F.H. PETROŞANI
exploatarea miniera, să fie ridicate Pe Huş a ni