Page 52 - 1965-02
P. 52
Drumul Mocialismulut Nr; 315f
Pag.'
Ankara: Consultări politice
a
F I
A N K A R A 15 (Agerpres). —
Preşedintele Turciei, Cemal C ur PARIS 1$ (Agerpres). — toriei*' şi că „guvernul englez acor nici o d ific ili tale în continuarea tra*
sei, a avut luni întrevederi cu lideri Prezentarea scrisorilor de acredi dă o mare im portanţă m enţinerii şi la live lo r cu „cei şase" asupra unef
ai partidelor politice turceşti pentru tare de către noul ambasador al strîngerii legăturilor de prietenie ou uniuni polilico, sic Alee Douglas
a găsi o soluţie a crizei de guvern M a rii B rita n ii la Paris, Patrîck Rei- Franţa" demonstrează că în relaţi Home, fastul prem ier britanic şi l i
care a izbucnit sîmbătă scara, cind lly, a fost considerată în capitala ile dintre cele două ţări a interve derul P artidului Conservator a spus:
guvernul condus de Inonu a fost pus Franţei drept un nou episod în „dez nit o schimbare im portantă. Obser „O uniune politică fără una econo
în m inoritate tn Parlament. Se aş mică nu înseamnă nim ic. A tunci
gheţul" dintre Londra şi Paris. După vatorii politici remarcă că preşedin
teaptă ca nou! p rim -m in islru să fie cum se ştie, relaţiile franco-brita- tele Franţei a răspuns în aceiaşi cind va veni tim pul pentru semna
desemnat de preşedinte in cuibul zi nice au fost alterate de încetarea termeni dorinţei de „colaborare con rea unui acord, acesta va trebui să
lei de m arţi. Persoana chemată să tratativelor pentru intrarea M a rii cretă şi fructuoasă franco-britanică" cuprindă problemele economice, po
conducă guvernul va fi, după apre B rita n ii in Piaţa comună din ianua — exprim ată de ambasadorul b rita litice şi m ilitare, pentru că aceste
cierea m a jo rită ţii observatorilor, li rie 1963. Se pare, arată France Pre nic. De Gaullc a remarcat că rela aspecte trebuie să meargă îm preu
derul principalului grup de opoziţie, ss e, că vizita generalului de Gnulle ţiile de bună prietenie dintre cele nă".
Suleyman Demîrel. Agenţia France Presse consideră'
la Londra, eu ocazia fu n e ra liilo r lui două ţă ri nil avi numai m otive is că guvernul laburist doreşte in p rin
P r e z e n ta r e a scrisorilor C hurchill, a produs o îm bunătăţire torice, aşa cum a arătat ambasado cipiu o creştere a schim burilor co
rul britanic, ci că Franţa conside
in aceste relaţii, preşedintele francez
de a c re d ita r e de c ă tre Pregătiri în vederea Conferinţei subliniind interesul pc care îl acor ră că clc trebuie să aibă şi motive merciale intre Matca B ritanie şi .
Piaţa comună, îndeosebi a e x p o rlu -^
dă viitoarei vizite la Paris a p ri
practice.
lui A ngliei spre Europa occidentala
★
a m b a sa d o ru l U. !*• Rom inc popoarelor indochineze m ului m inistru britanic. Cuvîntarea LO N D R A 15 (Agerpres). — şi ca aceasta să nu fie ţinută la o
rostită dc noul ambasador englez cu
ocazia prezentării scrisorilor de a- Raspunzînd declaraţiei m inistru parte de evoluţia politică a „celor
I. I). V ietnam PNOM PENH 13 (Agerpres). — de sud), Mişcarea pentru pace st creditare in care acesta arăta că lui afacerilor ortlerne englez, M i- şase".
■ i i La Pnom Penh s-a deschis dum i renovate (Vietnam ul de sud). „destinele Franţei şi M arii B rita n ii chacl Stcw art, în care acesta a ara- Acest lucru a fast subliniat şi da
nică reuniunea pregătitoare a Con Secretarul general al C om unităţii au fost strîns legate de-a lungul is lat că guvernul laburist nu vedo prim ul m inistru Iia ro ld W ilson, in
H A N O I 15 (Agerpreş). — Nun Ngo, director de re la ţii şi Ngu- ferinţei popoarelor indochineze, pro socialiste populare din Cambodgia, Camera Comunelor, care arăta sâp-
In după-am taxa zilei de 13 februa yen V it Dung, directorul protocolu pusă de şeful statului cambodgian, San Yun, care a fost ales preşedin tămîna trecută că la bu riştii nu s-au
rie 1965 noul ambasador al It. P. lu i.d in M inisterul A facerilor E xter p rin ţu l Norodom Sianuk, în noiem te al reuniunii, a declarat că aceas opus aderării Angliei la com unita
Rominc, Ion Moangă, şi-a prezentat ne al R. D. Vietnam . brie 1964. La reuniune participă re ta demonstrează „dorinţa arzătoare tea europeană, insă acest lucru, după
scrisorile de acreditare vicepreşedin Ambasadorul R. P. Homîne a fost prezentanţii din partea organizaţii a popoarelor indochineze de a lupta Agenţia A. P. despre părerea sa, trebuie să aibă ioc pe
telui It. D. Vietnam , Ton Duc Thang. însoţit de m em brii Ambasadei ro- lo r obşteşti — Comunitatea socialis in comun îm potriva amestecului calea tratativelor de la Bruxelles.
Ambasadorul R. P. Rominc si v i mîne din Hanoi. tă populară (Cambodgia), Frontul străin şi pentru apărarea p ă cii' şi Ideea unei relansări vest-europe-
cepreşedintele R. D. Vietnam au In seara aceleiaşi zile, ambasado patriotic (It. D. Vietnam), Frontul a condamnat violarea sistematică, relaţiile franco-am ericane ne propusă de Douglas-Home ca si
ro stit cu vinlări. rul li. P. liom ine in li. D. Vietnam, naţional de eliberare (Vietnam ul de dc căi re aviaţia americană a acor perspectivele apropierii franco-bri-
La solemnitatea prezentării scriso Ion Moangă, a fost p rim it de către sud), Neo Lao Ilaksat (Lao$), Cam d u rilo r de la Geneva din 1954 şi tanice, care ar putea avea loc după
rilo r de acreditare au participat Ho şi M in, preşedintele R. D. V ie t bodgia KRO M (Organizaţia cambcd- 1962, precum şi actele provocatoare PARIS 15 (Agerpres). — care nu este capabil să facă faţă viitoarea călătorie a lui W ilson In
Hoang Van Zien, adjunct al m inis nam, tu care a avut o convorbire gienilor care trăiesc în V icinatm il îm potriva R. D. Vietnam. Săptămina aceasta urmează să forţelor patriotice din Vietnam ul dc Paris, fac obiectul com entariilor
tru lu i afacerilor externe, Nguyen prietenească. plece la Washington m inistrul dc sud. „D in momentul cînd Franţa şi-a
externe francez, Couvc de MurvHJe, făcut cunoscută poziţia sa în ce p ri m ajo rită ţii editorialelor presei b ri
tanice de luni. „D aily M iror'*, de
veşte Vietnam ul, noi puncte de fric
pentru a avea tratative cu preşedin
în Malawi Pe agenda săptămînii politice italiene soluţiona divergenţele politice din Occidentul trebuie să o adopte în avea loc n sirîngere a legăturilor
tele .lohnson „în tr-o Încercare de a
ţiune au intervenit intre cele două
tendinţă laburistă, scrie că ar puica
guverne, faţă de politica pe care
din tre Franţa şi M ana B ritanie p rin
tre Washington şi Paris" (Associa
Tratative între partidele coaliţiei ted Press). In legătură cu această Asia. Astfel, de Gaullc a recunoscut intrarea M a rii B rita n ii în Piaţa co
6 ELEMENTE OSTILE GUVERNULUI AU PRODUS O SERIE DE vizită, agenţia menţionată transm i Republica Populară Chineză, propu- mună şi că întărirea economici b ri
te un -amplu comentariu, in care nînd u lte rio r o în tru n ire a „celor tanice ar avea cel mai bun stim u
DISTRUGERI £ AUTORITĂŢILE DIN BLANTYRE IN FAJA UNEI SI subliniază că in momentul întreve cinci" m ari puteri (S.U.A., Franţa, lent într-o concurenţă strînsâ cu ve- f i
TUAŢII DIFICILE £ OPOZIŢIE PUTERNICA A MINIŞTRILOR REBELI guvernamentale de centru-stînga d e rilo r di-ntre cei doi oameni de Anglia, U.R.S.S. şi R.P. Chineză) cânii săi continentali.
stat punctele de vedere care separă pentru a se discuta situaţia O.N U.“ .
B LAN TYR E 15 (Agerpres). — nizat de m in iş trii rebeli. La slăbi ROMA 15. — Corespondentul A- tive. C hiar dacă Com itetul Central al cele două ţări în diverse domenii In problemele alianţei atlantice,
Recrudescenţa elementelor ostile rea poziţiei p rim u lu i m inistru, Has- gerpres, Giorgio Paslore, transmite: PS.I. a hotărât să accepte rem anie politice sînt mai profunde ca ori- Franţa a refuzat să se alăture ideii
guvernului din M alaw i, condus de tings Banda, contribuie, si s p rijin u l După şedinţele Com itetelor Cen rea guvernului, aşa cum a procedat cînd. In multe probleme internaţio S.U A. privin d crearea unui sistem
dr. Hasiings B iiid a , creează in pre pe care îl dă o însemnată pacte a trale ale P artidului socialist italian dc altfel si Com itetul Central al nale, „incepînd cu Îndepărtatul V iet de apărare integrat (forţele nuclea
zent multe d ific u ltă ţi guvernului populaţiei dîn arest stat m in iş trilo r şi P artidului social-democrat, săp- P.S.D.I., răm ine de văzut dacă ce nam şi ternVmind la zidurile sediu re m ultilaterale), guvernul francez DE
central din B lantyre După cum s-a închişi sau fu g iţi din M alaw i. M i- tămîna aceasta vor avea loc trata lelalte partide ale coaliţiei, si mai lui N aţiunilor U nite din M anhat insislim l pentru construirea propriei
m ai anunţai, acum două zile. peste n iş irii care au fost înlăturaţi siste tive intre cele patru partide ale coa ales P artidul dcmocrat-creşlin vor fi tan scrie agenţia, politica franceză sale forţe nucleare dc soc. In ce
200 de mem bri ai unei grupări a n ti matic din posturile lot, a flaţi acum liţie i guvernamentale de centru-stîn- şt americană este plină de divergen priveşte unificarea politică a Eu
guvernamentale au atacai fortul in .străinătate, continuă să acuze pc ga in legătură cu problemele rema dispuse să accepte condiţiile puse ţe, in ei uda tradiţionalei prietenii ropei occidentale. S.U.A. preconi
Johnsion, tli.sirugind postul de po li prim ul m inistru, Hastings Banda, n ie rii guvernului. de socialişti pentru a răm ine in gu franco-americane şi a alianţei strân zează o participare a Angliei, în
ţie şi centrala telefonică. „Banda de trădarea intereselor poporului, vern. Z iarul „A van tl", organul P.S.I., se din perioada cie după cel de-al tim p ce de Gaulle se pronunţă pen
celor 200' — după cum a fost num ită deoarece el împreună cu anturajul M a rţi va avea loc prima întreve aminteşte in legătură eu aceasta că doilea război m ondial". tru o Europă unită „europeană", FURTUNI PUTERNICE
de' radio M alaw i — a atacat prin său politie menţin legături economi dere din cadrul celor programate, în prim ul rind va trebui rezolvată Pornind de la problemele legale alcătuită din „eci şase". IN OLANDA
surprindere fo rtu l şi a dispărut fără ce cu Portugalia ‘ şi Republica Sud- intre secretarul P.S.I., Francesco dc contradicţia dintre atitudinea demo- de situaţia din Vietnam, agenţia Toate aceste probleme urmează
a lăsa nici o urmă, te la ia la 15 fe Africană. două ţări cunoscute pen M artino. şi preşedintele Consiliului crat-creştinilor la şedinţa C onsiliu să fie discutate la întrevederea din Datorită puternicelor furtuni
bruarie agenţia France Pressc. In tru politica lor de apartheid. Obser dc M in iştri, A ldo Moro. Aceasta re lui naţional al partidului şî „re a fir relevă că Franţa se pronunţă pon- tre cei doi. fără. însă. ca o solu care au bintuit duminică noaptea
urm a acestor incidente, autorităţile vatorii politici recunosc că în mo prezintă. după cum se afirm ă în cer marea dorinţei de a continua poli Iru neutralizarea acestei ţări. în ţionare a lo r să poată fi întrevă fn Olanda, cargoul grec „Spyros
din B lantyre sînt puse in faţa unei mentul de faţă, dacă m in iştrii rebeli curile politice italiene, un preludiu tica de centru-stînga". tim p ce S.U.A. sprijină regim zută. A m en akis“ a eşuat pc coasta
situ a ţii destul de dificile, deoarece reuşesc să organizeze un front pu al unei „reuniuni între cei patru*' Flcssinguc. Nava s-a rupt in două.
«e* ştie că armata centrală, insufi ternic, ar putea înlătura de pe sce (partidele coaliţiei guvernamentale). dar echipaju l s-n salvat. Cargoul
cientă ca număr, n-ar putea face na politică a aresiui slat pc actualul Totuşi, observatorii po litici îşi ma grec asigura un transport dc căr
faţă unui pericol de invazie orga- preşedinte si p rim -m inisiru Banda, E c h i p a j u l t u r c a p ă r ă s i t REYKJAVIK: Dezbaterile bune intre M arca Hiilanic şi por
împreună cu grupul său de s p riji nifestă incertitudinea în legătură cu tul olandez Terncnzen din nordul
Anversului. Din aceleaşi m otive.
nitori. un rezultat pozitiv al acestor trata- n a v a e x p e r i m e n t a l ă a F . N . M . sesiunii Consiliului nordic un rem orcher olandez din portul
Fostul preşedinte Duri: —- pc coasta Zuidcrzcc —
W ASHINGTO N 15 (Agerpres). — în cadrul forţei nucleare m u ltila te R E Y K JA V IK 13 (Agerpres). — s-a scufundat, şi un mal ciot a /os/
Un purtător de cuvînt al M iniste
al Sudanului în faţa N.A.S.A. solicită colaborarea . ^ • rului M arinei, S.U.A. a anunţat că ral? a N.A.T.O. Dezbaterile din cadrul celei de-a dat dispărut.
Se ştie că guvernul ,ture a in fo r
I3-a sesiuni a C onsiliului nordic, ale
Comisiei de ancheta oamenilor de ştiinţă din 38 de ţari cei II mem bri ai echipajului turc de mat oficial W ashingtonul in cur.Mi! cărei lucrări au început sîmbătă la A ÎNCETAT d in VIATA marele
pe bordul distrugătorului „Claudc
lunii ianuarie dc intenţia sa dc a
V. Ricketts" au părăsii ar»?asiă na nu mai participa la forţele nucleare R eykjavik, s-au axat, în cea de-a COMPOZITOR FRANCEZ D. E.
vor fi puse la
cile 199 fotografii
K TIAKTU M 13 (Agerpres). — W ASHINGTON 15 (Agerpres). — vă. După cum se şlic, echipaje din m ultilaterale. In prezent, pe bordul doua zî, pe problema suprataxei dc INGHELBRECHT
Fostul preşedinte al Sudanului, ge A dm inistraţia naţională pentru ae dispoziţia oamenilor dc ştiinţă din şipte ijr i. membre aic blocului navei* au rămas numai echipaje dîn 15 la sută, fixată de guvernul b ri
neralul lbi-aliim Abboud, a compă ronautică şi ce rce tă rii spaţiului cos d iferite ţări, prin tre caic Argentina, N.A.T.O., efectuează împreună un S»se ţări. distrugătorul unrtîm l să tanii: asupra im p o rtu rilo r sale. După Agenţia France Pressc transmite
ru t în faţa Comisiei de anchetă în mic — NASA — a anunţat că a so Belgia. Elveţia, Franţa, Italia, Iu stagiu de pregătire, pr bordul- dis părăsească astăzi portul N orfolk rum transmite agenţia Associated că dum inică a încetat din viaţă
sărcinată cu cercetarea actelor de licitat colaborarea oam enilor dc şti goslavia. Marea B ritanic, Norvegia, trugătorului „R icketts" pus )a dis (V irginin), pentru o croazieră de Press, m em brii consiliului, care este la Paris dirijorul şi com pozitorul
violare a constituţiei comise de inţă din 38 de ţări ale lum ii la stu R. P. Polonă, H. P. Rominâ, Sue poziţie de Statele Unite, pentru a cinei seu şase luni tn cadrul flotei alcătuit din parlam entari şi repre francez dc renum e mondial. Dest-
m em brii fostului consiliu suort-m al dierea fo tog rafiilor Lum i luate la 31 dia. R. P. Ungară, U.R.S.S. NASA a experimenta sistemul' • rolarboran? 'S.U.A. din A tlantic. zentanţi’-a i -guvernelor Danemarcei, rc-Fm ilc Inghelbrcchl. Ca dirijor,
h irte lo r armate, care a impus un iulie 1964 de satelitul a rtific ia l „H nii- .solicitat oam enilor de ştiinţă să tr i Norvegiei, Suediei, Islandei şi F in cl a condus n u d e dintre cele mai
regim m ilita r dictatorial în ţarii. In get‘S-7'. Este vorba de 4.316 fo t gra m ită rezultatele cercetărilor lor ptnă mari form aţii muzicale. In 1911 a
faţa acestei comisii vor compare, de fii, care piuă in prezent nu au pu in iulie 1965, in tru cît in acea peri landei. au critica t in mod sever a- fost numit director muzical al
asemenea, foştii colaboratori ai lui tut fl studiate decit parţial de sa oadă în Statele Unite va fi întoc Nelinişte in cercurile industriale elveţiene ceastă acţiune a guvernului brita Teatrului dc la C ham ps F.lysecs.
A bboud - A bd a 11 a h IChall şi A ii Ab- mită n analiză generală a fotogra nic care afectează, în special, ţările iar in 1925 şi 19.12 a ocupat aceeaşi
del Rahntan. vanţii americani. Album e conţinîud fiilo r lunare. nordice. V o rb ito rii au subliniat ră funcţie Ig Opera com ică
GENEVA 15 (Agerpres). — au fost respectate. Din cei 800.000 de
H otăhrea guvernului elveţian de m uncitori străini, care lucrează in suprataxa britanică dovedeşte, mai „AUTOSTRADA FLORILOR"
a concedia pină la 31 iunie 40.000 de Elveţia, cel mai numeros contingent m ult sau mai puţin, inutilitatea Aso
m uncitori străini a provocat neliniş îl reprezintă italienii — 473.340, din- ciaţiei euix)pene a libe ru lui schimb In Palia a început construcţia
te în cercurile industriale elveţiene, ne care 3 la sută vor fi concediaţi „Autostrăzii florilor", care sc în
care se tem ră vor fi silite să-şi re în viito arei" patru luni. M uncitorii (AEI/S). organism economie creat de scrie in ilinerariul european L on
ducă producţia in unele sectoare. spanioli, in num ăr de R2.320, sc si Anglia şi din care fac parte majo dra -Paris-N isa-Gc nov a-R om a-S ir a -
De asemenea. în rind u rile m uncito tuează pe locul al doilea, ei fiind ritatea ţă rilo r nordice. Un repre cuza Prim a fază a lucrărilor cu
rilo r străini domneşte o m ire în urm aţi de cei 78 550 vesi-germani. zentant norvegian * subliniat că prinde distanţa intre Ponl-San-
grijorare deoarece numeroase pro Cu începere dc la 15 februarie, opinia publică din ţara sa a fnst şo Louis (graniţa intre Franţa şi Ita
m isiuni ce li s-au făcut cind au fost controlul paşapoartelor la punctele lia) şi Vcntimiglia, care va acea
angajaţi în ţările lor de baştină nu cată de faptul că în legătură cu a- o lungime dc nouă kilometri. V cn
de frontieră a fost înăsprit. Vame timiglia va fi prim a din cele 13
şii şi m ito riliiţile poliţieneşti vor ho ceastă hotărî re Anglia a inform ai, puncte de. pornire de-a lungul c e
Conferinţa „pentru tărî dacă cei caro intră In Elveţia în prealabil, guvernul american şi lor IN km cit reprezintă prima
sint turişti sau „străini indezirabili" nu guvernele ţă rilo r membre ale parte a autostrăzii.
pace în Europa“ care caută dc lucru. AELS.
MIRELE A VENIT CU... SALVAREA
ROMA 15. Corespondentul Ager
pres, G iorgio Pastore, transm ite: Prin m om en te grele a trecut in
Confederaţia internaţională pen Declaraţiile preşedintelui Castelo Branco micul oraş Marquisc, din nord-
tru dezarmare şi pace — care cu estul Franţei, o tinărâ franceză,
prinde organizaţii cultiu-ale, p o liti RIO DE JANE1RO 15 (Agerpres). După cum transm ite agenţia Fran care, îm preună cu părinţii şi ru
ce şi religioase din ţările occidenta In tr-o cuvântare rostită in şedin ce Pi esse, observatorii din Rio de dele sale. aştepta pc scările o fi
le — a organizat o Conferinţă „pen ţa de închidere a sesiunii Congre .laneiro consideră că discursul pre ciului stării civile să vină mirele.
tru pace în Europa". La lucrările sului brazilian, preşedintele Brazi şedintelui Castelo Branco este „un I’ ii acţionarul oficiului ora pc punc
tul dc a amina oficierea căsăto
conferinţei, care s-a deschis sîmbătă liei. Castelo Branco a declarat că răspuns clar" dat guvernatorului rie/. rind, brusc, fn faţa clădirii a
la Roma, participă reprezentanţi ai guvernul „nu are teamă de alegeri statului Gunnabnra, Carlos 1 .acorda, apărut o maşină «... salvării, din
numeroase ţări, printre care Franţa, şi Horeşte ca ele să aiba loc". V or care. in cadrul unei cuvinlări tele ca ic a descins vin şi nevătăm at
Suedia. Anglia. Germania occidenta bitorul a arătat că „toate co ndiţii vizate. i a atacai pc colaboratorii mirele. U ii prieten, care trebuia
lă, Belgia, Olanda, A ustria şi Ra le pentru alegeri libere sînt în tru preşedintelui, acuzîndii-i de a sc să-l ducă cu maşina sa la oficiu,
lia. Din partea Italiei participă n nite şi nici mii candidat nu va pu pregăti pentru a „uzurpa puterea". In nu venise şi, in disperarea sa. mi.
delegaţie numeroasă, cuprinzând tea conta pe s p rijin u l guvernului ultim a vrem?, presa braziliană a iele a alai mat salvarea, care i-a
personalităţi din lumea politică şi îm potriva riv a lilo r săi". Branco a menţionat posibilitatea unei a m inări
culturală. avertizat, totodată, că nu se va per a alegerilor prezidenţiale program a trimis im ediat maşina. După acest
In cadru! conferinţei se dezbat mite organizarea unpj Iov it uri de intermezzo, oficierea căsătoriei a
probleme ale dezarmării şi ale pă stal pentru a împiedica un candi te pentru anul viitor, alegeri la care fnst. dusă la bun sfirşit.
cii în Europa şi in întreaga lume. dat să vină la putere. şi-a pus candidatura Lacerdn.
razul că aceasta nr urma să aibă
cheiat
ru victoria
m uncitorilor.
rupte in octombrie anul trecut, din
loc „in tre slăpin şi supus".
M uncitorii au reluat lucrul numai
cauza cererii Franţei ca guvernele
R. F. GERMANA. — In localitatea Gclsenkirclien a avut loc o mare demonstraţie cii torţe împo PE clarată cii o lună în urmă, s-a în opune conferinţei dc la Londra, in gocierile anterioare fuseseră între
triva în arm ă rilo r atomice. după ce conducerea companiei a să aibă dreptul dc a participa la
IN FOTOGRAFIE: Aspect dc la demonstraţia cetăţenilor vcst-gcrm anl. acceptat să Ic satisfacă revendică SAN SALVADO R. — Un număr îio tâ n rilc privitoare la afacerile ii-
rile privind majorarea salariilor şi de 100 dc profesori dc la şcolile de niunii.
îm bunătăţirea condiţiilor de mun stal din Snn Salvador au declarai
aban don eze in urma unei defecţiuni TO KIO — In oraşul Naha — cen că. greva foamei. Ei caută vă determ i GEORGETOWN. — Tn capitala
ne M inisterul Educaţiei, să anule
tehnice. tru l adm inistrativ a! O kinawei — Guvanci Britanice sc află de cl-
s-au incheiat lucrările Congresului BOGOTA. — Z iarul „R epublica”, ze hotărîrea în urma căreia ei au Icva zile m inistrul englez, al colo
£ In cursul zilei de luni a pără C onsiliului sindicatelor din O kina- ce apare la Bogota, scrie că o marc fost concediaţi. niilor, Anlhony G rc.cn wood. D u
sit Capitala plecind cu avionul in wa. P articipanţii Ia Congres au e- parte din copiii b o livie n i nu pot minică. el a avut o întrevedere cu
Norvegia echipa reprezentativă dc xam inat şi adoptat programul dc învăţa, datorită insuficienţei dc K IIA H T U M . — Delegaţia Consi fostul prim m inistru al acestei co
£ In m eci retur din cadrul o p noscut numai după un meci de ba biutlon a ţării noastre care va par luptă al oamenilor muncii in ca şcoli şi cadre didactice. R eferitor liu lu i Mondial al Păcii care între lonii. Chcddi Jagan. cu care a dis
prinde un turneu p rin tr-o scrie
timilor de finală ale „Cupei cam ra j in trei. /naiuleu barajului Pa- ticipa la cam pionatul m ondial dc drul ofensivei de primăvară. Con la situaţia in văţăm intului din Bo cutat unele probleme p rivind si
pionilor europeniu la volei (m ascu uiuicski. Liakony şi Pezsa totalizau la Fl venim. Felii pu este alcătuită gresul a chemat oamenii muncii livia, ziarul „Voz Proletariata" de ţări din A frica, a sosit la tuaţia politică internă din Guya
lin) echipa bulgară Miner Peruic u cile două victorii. In meciul de bu din schiorii: N. llăibăşescu, Gh. din Okiuawa să luple pentru ma scrie că „dacă în operaţiunile de K harium , unde sc va Sntilni cu na Britanică
inlrecut form aţia iugoslavă Zclesni- ra;, Pairlutcski a cişligat la Pezsa Vllmoş, Gh Hudescu, C. C arabela jorarea salariilor, reducerea im po pedepsire îm potriva ţăranilor gu conducători ai Sudanului pentru
ciar cu scorul de ,1-0. Prima partidă et< 5-4 şi la tiakom j cu acelaşi re şi Gh Cimpoia. zitelor, a preţurilor. îm potriva ra vernul a cheltuit anul trecut pes a discuta desfăşurarea pregătiri W ASHINGTO N. — După cum a
s-a incheiat cu scorul de 3-0 in fu zultat. Vineri are loc proba exp erim en ţionalizării capitaliste a producţiei te 103.600.000 dolari, pentru nevoi lor în vederea apropiatului Con anunţat M inisterul Sănătăţii
roarea sportivilor iugoslavi dar tală de ştafetă 4X7,5 km, iar dum i şi a concedierilor. le educaţiei cl a cheltuit numai gres al păcii de Ia Helsinki. S.U.A., ca urm are a generalizării
pentru sferturile de finală ale co m £ Intr-un meci internaţional de nică se desfăşoară cursa dc 20 km C3.100.000 dolari". Din însărcinarea C onsiliului folo sirii vaccinurilor „S abin" şi
petiţiei s-au calificat voleibaliştii hochei pe gheaţă, disputai la Dres- cu tragerea la ţintă. PNOM PENII. — M in istru l afa Mondial al Păcii, delegaţia va re
bulgari care au un pu n claveraj mai da eţhipa U.H.S.S. a învins cu sco (Agerpres) cerilor externe al Indoneziei, Su- ADEN. — Un purtător de cu mite lui Shafi Ahmed cş-Şeih pre „S alk" poliom ielita a dispărut prac
bun. rni dc 7-3 (1-2; 4-0; 2-1) echipa P.D. bandrio, a sosit duminică la Pnom vin! al L ig ii Arabici de sud a de şedintele Federaţiei sindicatelor tic din Statele Unite. P otrivit sta
tisticilo r oficiale, faţă de 42.033 ca
(Je n n a n e. Tenii, venind de la Tokio, unde a clarat că lâga este dispusă să par oamenilor m uncii din Sudan, me
£ Sala Dina mo din Capitală va CONC. PRONOSPORT nr. 7 avut convorbiri cu oficialităţile ticipe la conferinţa constituţiona dalia dc aur „F rcderic Joliol-Cu- zuri dc poliom ielită înregistrate în
găzdui astă-seajă, dc lu ora 19 reu £ Cunoscutul autom obilist sco 14 februarie 1965 Japoneze. Luni. el a fast p rim it de lă ce va avea loc Ia Londra, in rie" pentru m eritele sa ir: în lupta S.U.A. în anul 1949 şl 57.879 ca
niunea sem ifinalelor din cadrul ţian Jim Clark a ciştigot concursul 1. Torino-M ilan e. i. A 1-2 2 şeful statului cambodgian, p rinţul problema v iito ru lu i Federaţiei A ra pentru drepturile m uncitorilor şi zuri în 1952. anul trecut numărul
cam pionatului republican de box — internaţional de la W anvick, in a- 2. Alalanta-Foggia •t 1-0 1 Norodom Sianuk. Iu cadrul convor pentru pace între popoare cazurilor dc îm bolnăviri a fast dc
juniori, faza oraş Bucureşti. In pro p iopiere de Sţjdney. Pe locurile nr- 3. Fiorentina-Vareşe ti 1-0 1 b irilo r care au avut Ioc, cel doi bici de Sud, numai „dacă confe numai 121.
rinţa va avea loc între Marca B ri
gram figurează 13 inlilniri. Finalele mătoure s-au clasat australienii J a c k 4. Gerioa-Catania •» 1-1 X oameni de stat au făcut un schimb tanie şi organizaţiile reprezentind IIA G A . — Agenţia DPA anunţă
silit program ute sîm bătă 20 feb ru a Jirabham şi Frank iMattitch. C om 5. Intei nazionale-Lazio H 3-0 1 de păreri asupra situaţiei din sud- că la 24 martie vor fi reluate ne
rie. de la ora 19, tot în sala Di petiţia s-a disputat pe un traseu 6. Lanerassi-Cagliah 10 1 estnl Asiei. populaţia din această regiune". gocierile privitoare la crearea li
na mo. in lungime de 100 mile. C lark a 7. M aniova-Juvenms 1-0 1 Pe de altă parte, ziarul „A l A- nei uniuni a com paniilor aeriene
£ Tradiţionala com petiţie inter pai curs acest traseu, rcalizind o 8. Messuia-Bologna • • 3-3 X CARACI. — Greva celor peste ya m ,\ care apare la Adcn, publi vest-europene la care vor pa rtici
naţională de sabie dotată cu cupa viteză m edie orară de 86,54 m ile 9. Roma-Sampdoria II 1-0 1 2.000 de m uncitori de la compania că un in te rviu al secretarului ge pa „Lufthansa" (R. F. G.), „A ir
„ Martini*, disputată tim p de două Unul din principalii sui adversari 10. Potenza-Palonno c. i. B 3-2 1 producătoare de articole tehnice din neral al L ig ii, şeleul al llib sh i, in France", „A lita lia ", „Sabcna" (Bel
zile la Bruxelles, a fost ciştigată la 11. Pro Patria-Bi esoia 1-3 2
această ediţie de polonezul Jerzy a fost Graham llill, care a condus 12. Verona-Bnri M 0-0 X cauciuc din C artei (Pakistan), de care sc arală că organizaţia se va gia) şl „L u x a ir" Luxemburg. Ne
P aw low ski. Învingătorul a fost cu multă vreme, dar a fost nevoit să Fond de prem ii 533 156 lei.
Redacţia şl admlolslraţia zlaruluh str. Dr. Pelru Groza or 25 telefon 15 88, 12 75, 15 85 20 78 Taxa plAtiia in minunai conform npinhAiil Direcţie1 Generale P T Î R nr din fl noiembrie 1919 Tiparul' Inlrepiinderea Pollgrallrfl Hunedoara Deva 40.065