Page 53 - 1965-02

Pr o l e t a r i d in t 6 a t e Ţ ă r il e , u n iţ j-v â i
ÎCTÎLNIREA TOVARĂŞULUI

ALEXANDRU DRÂGHICI

CU ALEGATORII

In zilele de 15-16 februarie a c. to­ — Oraşul şi combinatul siderur­ dustriale globale pe luna ianuarie a
varăşul Alexandru Drâghici. mem­ gic s-au dezvoltat an dc an, subli­ fost îndeplinit în proporţie de 102,67
bru al B iroului Politic al CC. al nia in cuvînlul său iov. Petru Roş­ la sută. iar al producţiei marfă in
P.M.R., vicepreşedinte al C onsiliu­ ea. Sînt m artorul şi in acelaşi timp proporţie de 102,24 la sută. Pe cele
lui de M iniştri, candidat de deputat participant la construcţia unor mari 115 zile ale lunii februarie planul de
în circum scripţia electorală nr. 1 agregate siderurgice. îm i este greu producţie la furnale a fost realizat,
Hunedoara est pentru alegerile în să compar oraşul nostru dc azi cu în medie, în proporţie de pcst>i 105
MIERCURI 17 FEBRUARIE 1965 Marea Adunare Naţională, a vizitat vechea aşezare din trecut. D intr-o la sulă.
ANUL XVII. NR. 3152 4 pagini, 25 bani P rivind dincolo d e - poarta uzinei,
Combinatul siderurgic şi oraşul Hu­ uzină rudimentară, cu o producţie
nedoara, Uzina „V icto ria" Câlan si scăzută, a devenit un puternic com­ în comunele şi satele aparţinătoare
oraşul nou dc aici. cooperativa a- binat care în numai 52 dc zile Călanului vedem aceleaşi rezulta­
te importante, rod al muncii entu­
MUNCĂ COLECTIVĂ Şl RĂSPUNDERE PERSONALĂ grlcolâ (le producţie (lin Strei, co­ produce mai m ult decît se produ­ ziaste a ţă ranilor cooperatori, me­
cea în întreg anul 1938, cel mai pro­
agricolă
(le
muna şi cooperativa
producţie Măşdal. La grupul de la ­ ductiv an al regim ului buighezo-mo- dicilor. profesorilor, gospodarilor lo­
minoare, fabrica de oxigen, tu in a - şi cresc. calităţilor.
PENTRU ÎNFĂPTUIREA Jvil nr. 7 si oţelăria Siemens M artin ră şi tovarăşa M aria Stoica, care, asa nora Barbu, brigadieră legumicolă
Cu multă mindrie, tovarăşa Eleo-
Intre cei care au vorbit se numă­
nr. 2 dc la C S .il. tovarăşul A lexan­
dru Drâghici a fost însoţii (lc tova­ cum sublinia, a crescut în Hunedoa­ la cooperativa agricolă de producţie
SARCINILOR ECONOMICE răşii D um itru Fopn, prim-secretar al ra, o dală cu oraşul şi uzina. din Strei, arăta că valoarea zilei-
1964
la
anul
muncă a ajuns
în
— Ne-am obişnuit să ne întiln im
C om itetului regional de partid, Ion
iMarincscu, m inistrul metalurgici, Ni- cu candidaţii Frontului Democraţiei 52 lei, că au asigurată cantitatea ne­
Combinatul siderurgic Hunedoara Calitatea unor mărci de oţel solici­ colae Constantin, secretar al Corni Populare in şedinţe de lucru, spunea cesară de furaje pentru hrana ani­
m alelor pe tim pul iernii şi că u n i­
este o unitate economică cu un pro- tate, reducerea unor consumuri spe­ telului regional Hunedoara al P.M.R , printre altele tovarăşa Stoica. Să ne tatea lor se dezvoltă impetuos de
j'i 1 complex, rare ridică în perma­ cifice ctc., au constituit dc asemenea Nicolae Agachi, directorul general al întiln im si să discutăm despre ceea la un an la altul.
nentă probleme variate, le"a-te alit obiectul unor dezbateri eficiente. C.S.H., Pogca Brîncovcanu, prim-se- ce am făcut şi despre ceea ce tre­ In acelaşi mod au vorbit despre
de activitatea tehnico economică, cît lin toi im portant in promovarea crelar al C om itetului orăşenesc dc buie su lacom în viito r. Acest pro­ munca şi viaţa lor nouă ţăranii coo­
şi de ordin social şi cultural-cdura- unui stil de muncă colectiv îl are partid Hunedoara, lo lticska Francisc, cedeu izvorăşte din caracterul peratori, intelectualii şi ceilalţi oa­
11\ . Rc/.olvarea lor la tim p in lum i- si consultarea largă a m em brilor director general al I.C.S.H. şi dc alţi profund democratic al sistemului nos­ meni ai m uncii din comuna Hâşdat
na sarcinilor linşate de partidul nos­ ele partid care lucrează în d ilc rilc activişti dc partid şi de stat. tru electoral, care are la bază ţe­ in cadrul in tiln irii dc la căm inul
tru, reclamă un stil de muncă adec­ sectoare de activitate în pregătirea In tim pul vizitei, tovarăşul A le­ lul comun, înspre care sînt îndrep­ cultural din localitate. Tovarăşii
vai din pa nea organelor şi organi­ unor materiale ca : rapoarte. in fo r­ xandru Drâghici s-a interesai dc tate toate eforturile statului nos­ V ictor şi Aurel Lupu, Nagy Io-
zaţiilor de partid, a fiecărui comu­ mări, proiecte (le holaiîri. In acest mersul agregatelor siderurgice, dc tru, ale oamenilor muncii de toate sif, V irg il Pop, Vislu Arpad şi a l­
nist. care să izvorască din cunoaş­ scop, dc muhe ori s-au alcătuit co­ activitatea de producţie din unită­ categoriile — dcsăvîrşirea construc­
terea temeinică a liecărci probleme lective pe organizaţii dc baza sau ţile respective şi dc alic probleme ţiei socialiste in Republica Popu­ ţii au r^e v a t transform ările mari
ce au avut loc în Hăşdal, Nădâş-
şi să conducă la adoptarea unor so­ secţii, caic nu adus o contribuţie economice, gospodăreşti şi social- lară Romînă. Cunosc Hunedoara de tia Superioară şi Nădăştia Inferioa­
lu ţii competente şi eficace de rezol­ importantă la concretizarea proble­ culturalc. 40 de ani, şi-mi este greu să com­ ră.
vare, pentru fiecare organizaţie de melor, la adoptarea unor hotariri e- La oţelâric, tovarăşul Alexandru par trecutul cu prezentul. Azi, dacă — Satele noastre, spunea in cuvîn-
bază, secţie sau loc de muncă. ficiente. Drâghici s-a întreţinut cu m uncito­ pliveşti de sus, de pc dealul Chizi-
Pentru infăpluirea acestor obiec­ Esenţialul in munca com itetului de rii secţiei: Ştefan Tripşa, Erou al dului, doi ochi se pai puţini pentru tul său tovarăşul V irg il Pop, la fel
tive. com itetul de partid acordă o partid esic faptul că acesta îşi axea­ M uncii Socialiste, Alexandru Toma, a cuprinde numeroasele lum ini, co­ ca toate -satele patriei, nu mai sînt
acele aşezări um ilite şi sărace din
atenţie deosebită respectării cu stric­ ză munca îndeosebi pe conducerea secretar al com itetului de partid de şuri lumegînd, blocuri de locuinţe şi trecut, acoperite de bezna obscuran­
teţe a p rin cip iu lu i m unţii colective şi controlul a ctivită ţii economice, fo­ la oţelărie, Ion Bulgan, Emil Stu- alic obiective noi, construite in anii tism ului şi bintuite de mizerie şi să­
şi al răspunderii personale ca factor losind in acest scop metoda ca în ple­ blea, Ion Cîinpeanu, D um itru Ono- democraţiei populare. Localitatea
esenţial în dezvoltarea si aplicarea narele şi în şedinţele biroului co­ iVei şi alţii. noastră se conturează şi sc afirm ă răcie. Ele şi-au schimbat şi îşi schim­
bă in continuare înfăţişarea. Copiii
in iţia tive i şi competenţei organiza­ rniţei ului de partid, conducerea com­ A fost vizitată apoi Uzina de pre­ pe zi ce trece ca un oraş modern, oamenilor muncii învaţă în condiţii
ţiilo r de partid, a fiecărui comunist. binatului să fie chemată ca pe­ parare a m inereurilor de la Teliuc, sistematizat, cu blocuri frumoase,
Experienţa practică şi rezullatelc riodic să raporteze cum sînt soluţio- unde tovarăşul Alexandru Drâghici aşezate de-a lungul şoselelor şi d ru ­ deosebite; cadrele didactice ii ajută
să cunoască temeinic conţinutul fie ­
obţinute de com itelui de partid şi nalc aspectele cele mai diferite ale s-a interesat de caracteristicile p rin ­ m u rilor noi sau in cvartale aerisite cărui obiect editat şi dat gratuit şco­
organizaţiile de bază din combinat, activităţii de producţie. Aceste ana­ cipale ale instalaţiei respective, dc de spaţii verzi şî pieţe, un oraş in­
fn sate
la rilo r din clasele I-V IH .
an aratat cit de puternic influen­ lize nu se nasc spontan. Ele sînt preocuparea conducerii pentru buna dustrial si soc ia l-cultural în plină s-au construit cămine culturale si
ţează sarcinile de partid asupra stabilite din tim p şi urmăresc o- Maria Oltcanu, dc la fabrica „Sebeşul" din Sebeş, se număra desfăşurare a procesului de produc­ dezvoltare. Tot ccca ce avem acum
creşterii răspunderii petsonale, a în­ ricnlaroa muncii politice şi a acti­ printre cele mai pricepute muncitoare. Pe lingă faptul eă produsele ţie, atingerea param etrilor proiectaţi in Hunedoara şi tle care cu toţii ne case noi, străjuite de antenele tele­
ieşite din maşina la care lucrează sînt de bună calitate, ca işi d ep ă­
vizoarelor şi radiourilor care se gă­
tă ririi disciplinei şi educării parti­ vită ţii tchnico-eronomice in pers­ şeşte şi planul lunar cu circa 30 la sulă. şi de alte probleme de ordin tehni- bucurăm, s-n fău rit de mina harni­
nice a com uniştilor, a tuturor oa­ pectivă, nsigurînd concentrarea fo r­ Polo: V. ONOIU co-economic ale preparaţiei. că a oamenilor muncii dc aici, de sesc în majoritatea caselor ţă ra n ilo r
m enilor muncii în înfăptuirea sarci­ ţelor în sectoarele holărîloarc pen­ Din oraşul Hunedoara au los: v i­ oamenii noştri m inunaţi, crescuţi şi m uncitori, alături de mobila fru ­
moasă şi confortabilă cumpărată de
n ilo r trasate de partid. tru plan. Aşa, spre exemplu, în luna zitate unităţi ale O.C.L. produse in­ educaţi dc Partidul Muncitoresc Rn- ci în u ltim ii ani.
septembrie 1964, în plenara lărgită dustriale şi alimentare, şantierul de mîn. Toate acestea stau m ărturie
In secţiile mari există comitete V orbind despre dezvoltarea coo­
de comitet au fost analizate măsu­
de partid, organizaţii de bază pe lui în ceea ce priveşte aproviziona­ Realizări ale construcţii de locuinţe şi obiective muncii şi vieţii noi, belşugului şi perativelor agricole de producţie
bunăstării materiale şi cui tura le a
schim buri, organizaţii de partid pe rile luate de conducerea combinatu­ social-cuUuralc. ounedorenilor, a întregului nostru participanţii la discuţii au scos in
ateliere şi grupe de partid. Chiar In unităţile O.C.L., tovarăşul Ale­ popor. evidenţă s p rijin u l substanţial acor­
si în acele secţii unde nu există rea tchnico-m nterialâ a secţiilor şi xandru Drâghici s-a interesat de fe­ dat de stat sub formă de credile
★
comitete de panici, sînt organizaţii crearea stocurilor dc siguranţă pen­ lul cum este asigurată aproviziona­ lori. după vizita de In seini cocs e- mari si pe termene lungi pentru
de bază pe schim buri (secţia furna­ tru perioada de iarnă 1964— 1965. Cu muncitorilor ceferişti rea populaţiei, modul de păstrare şi cumpărări de animale, repartizarea
le), ceea ce asigură conducerea con­ această ocazie s-au adoptai măsuri prezentare a m ă rfu rilor şi de cali­ rie, atelierul mecanic, turnătoria de din fondul central al unpr mari can­
cretă si operativă a a ctivită ţii eco­ pentru toate compartimentele com­ tatea deservirii. lingotiere. furnale, termocentrală şi tităţi de materiale de construcţii din
nomice, antrenind la realizarea sar­ binatului, care concurau Ia realiza­ Dcsfăşurind larg întrecerea şi depăşirea sarcinilor (le plan. O i- ★ alte secţii ale uzinei „V ictoria" şi rare au lid/cat grajduri trainice,
cin ilo r masele largi de oameni ai rea acestui obiectiv şi care au per­ socialistă, in cinstea Zilei ce­ ganizîndu-şi mai bine munca, lăcă­ In după amiaza zilei dc 15 februa­ oraşul Călău, tovarăşul Alexandru saivane, m aternităţi, pătule si m ul­
Drâghici s-a in filn it cu o parte din
muncii. Cu participarea Ungă a ce­ mis ca pentru perioada de iarnă, feriştilor, m uncitorii feroviari tuşii de revizie din Petroşani, p rin ­ rie au avut loc două iu tiln iri cu a- te altele Ei şi-au exprim at încă o
lo r mai buni m uncitori, ingineri şi combinatul să fie pregătii a lîi in din complexul C.F.K. Petro­ tre care Petre Mânescu, Constantin legătorîi, prima în svila dc şedinţe alegătorii din circumscripţie. Au fosl dată m ulţum irea şi recunoştinţa
prezenţi şi tovarăşii
D um itru Popa.
tehnicieni comunişti, birourile or­ ceea cc priveşte baza materială, cil şani obţin noi şi noi succese. M itroi, Petre Buza şi Ion Ursii, au a C.F.U., iar- a doua la clubul Si- pentru condiţiile noi şi minunate pe
ganizaţiilor de bază desfăşoară în si in ce priveşte asigurarea m ijloa­ Pe graficul întrecerii ci au în­ reuşit să revizuiască peste plan derurgîstul din Hunedoara. In dis­ prim -serretar al Com itetului regio­ care partidul şi guvernul nostru
celor de manipulate, transport şi nal Hunedoara al P.M.R., D um itru
mod sistematic o muncă susţinută scris pînă acum însemnate de­ 25.570 osii convenţionale. sporind cuţiile purtate, cei care au luat cu Ic-au creat ţărănim ii muncitoare.
pentru studierea şi elaborarea căi­ introducerea în consum. Drept re- păşiri ale sarcinilor de plan. astfel productivitatea muncii cu 12 vîntul s au referit pe larg la reali­ Dejeu, preşedintele Com itetului e- Tk
lo r de . valorific,are a posibilităţilor zuliat, chiar după venirea îngheţu­ zările im portante obţinute de oa­ xeentiv nl Sfatului popular regional,
lui, toate secţiile com binatului au la sută. Pogca Brîncovcanu. pi im secretar al In cadrul in lîln irilo r ce au avut loc
si rezervelor ce pot contribui la putut funcţiona normal, fură a in ­ menii muncii din oraş in anh care Com itetului orăşenesc Hunedoara al în cursul celor 2 zile. cetăţenii din
îndeplinirea şi depăşirea indicatori­ Rulajul vagoanelor ..îUJ trecut de la u ltim e le . alegeri si -P.M.R",*- Ion Ruccuntt, preşedintele circum scripţia electorală nr. 1 Hune­
lo r de plan. In secţiile şi a tel iei ele fluenţa asupra nivelelor de pro A fost redusă oină in prezent, iarînd în acelaşi Com itetului executiv al Sfatului doara est: fu rn n lişii şi cocsari, oţelari
Au mai fast analizate şi alie sec­ a fost îmbunătăţit
com binatului îşi desfăşoară aclivila- diicţie. tim p propuneri pentru activitatea popular al oraşului regional Hune­ si lam inaiori, constructori si ţărani
tea 94 birouri de organizaţii de bază imobilizarea de viitor. doara, Druher Adoll, directorul Uzi­ muncitori, profesori şi medici, gos­
în care com uniştii au ales recent toare de activitate. Pentru fiecare
problemă comitelui de partid a tr i­ — In anul trecut, spunea tovarăşul nei „V ictoria " Cătnn şi alţi condu­ podine. tineri şi tinere au vorbit cu
aproape 450 mem bri dc partid. In cadrul R.C.M. Petroşani se n-
mis din tim p activiştii săi şi specia­ Tim pul cit vagoanele stau în ate­ Gheorghe Cismaş, furnalisi la cători ai organizaţiilor de partid şi m indrie despre măreţele succese si
A lă tu ri de aceştia, un aport con­ lişti care să analizeze starea de lu- cordă o atenţie deosebită continuei lier pentru reparaţii este neproduc­ C.S.H., eforturile noastre au lost în­ de stat din raza oraşului. realizări înfăptuite pc întinsul ora­
siderabil în cuprinderea şi rezolva­ c n c i şi care prin concluziile pre­ îm bunătăţiri a rula jului vagoanelor tiv. De aceea, colectivul atelierului dreptate spre economisirea cocsu­ Si aici, participanţii la discuţii au şului regional Hunedoara. In acelaşi
rea sarcinilor complexe ale muncii zentate, au ajutat efectiv la luarea de marfă. U rm ărind mai îndeaproa­ de zonă caută prin toate căile ca lui si îm bunătăţirea indicilor de u- vorbit cu m indrie şi entuziasm des- lim p ci au făcut numeroase propu­
de partid îl aduce activul de partid. unor h o lă rîii eficiente. In luna ia­ pe vagoanele, rcducînd st.iţionai ea vagoanele să sica cît mai puţin în tilixure ai agregatelor. Lozinca ,/roa­ ore realizările mari obţinute in ţoa­ neri pentru îmbunâtâţii>ea a c tiv i­
P rintr-o selecţionare atent,i si exigen­ nuarie ac., s-au analizai măsurile acestora la Inc urca re-descărca re şi în atelier. Repararea în mod ritm ic a tă fonta realizată peste plan cu cocs le domeniile în u ltim ii 4 ani. To­ tăţii viitoare.
tă. comitetul de partid a cuprins in luate de conducerea com binatului tranzit, predînd trenurile către tuturor vagoanelor introduse în ate­ economisii” a lost îmbrăţişată şi a- varăşii Ohcorghe Speriosu, An-a Mla- In cuvintul lor, alegătorii — cci
activul sau si un număr însemnai privind asigurarea realizării in ter­ R.C.M. vecine la orele fixate, lier şi apoi punerea lor la dispoziţia plicată dc întreaga masă de lurna- din, Cornel Daju, Alexandru Deac, caic minuîesc agregatele siderurgi­
de cadre tehnice şi economice — spe­ men a planului de investiţii pe nilul •s-a reuşit să se sporească rulajul cu staţiei, imediat după terminarea a- lişli şi cocsari. Aceste e forturi si Ion Tolteanu, Gheorghe Andrea şi ce moderne — s-au angajat să lupte
cialişti cu munci de răspundere, ino­ 1965, asigurarea cu proiectele şi do- 16,4 la sutei, faţă de sarcina plani­ cestor operaţiuni, au făcut ca mobi­ preocupări au fosr încununate dc a lţii s-au referit la obiectivele con­ cu oIorturi sporite pentru îm bună­
vatori, fruntaşi in producţie. Pe baza cum cm aţiilc necesare Cu acest p ri­ ficata. Datorită muncii depuse de că­ lizarea să fie redusă cu 5 la sută. In succese Am încheiat anul 19G4 cu struite si dale în folosinţă din anul tăţirea ca lităţii produselor, realiza­
indicaţiilor, comitetul de partid, a lej s-au discutat in mod special mă­ tre întregul colectiv, .s-a îm bunătăţii acelaşi tim p s-a îm bunătăţit sim ţi­ rezultate importante la principalii 1961 încoace. Necesită tim p mai în­ rea în mod ritm ic a planului dc
folosit activul de partid în vederea surile luate pentru te rm in a m lu­ Si viteza comercială a trenurilor de tor calitatea reparaţiilor efectuate. indicatori ni planului dc producţie. delungai, spuneau ei, ca să vorbeşti investiţii, promovarea tehnicii noi,
înd e p lin irii sarcinilor stabilite prin crurilor dc învesiiţii la lam inarul marfa cu 34,2 la sulă. O contribuţie Dovadă este faptul că pînă acum Cu cocsul economisit am produs cea. despre toate. Reţin insă atenţia cî- intr-un ruvînt, pentru îndeplinirea
h o lă iîrilc organelor .superioare (Ic de 800 mm. a fabricii dc oxigen şi preţioasă la obţinerea acestei reali­ nici un vagon reparat in atelierul 75.000 tone lonlă, iar In preţul de exemplară a planului de producţie
partid, cît şi a celor proptii. zări şi-au adus-o operatorii Iulian icva obiective importante între care la toţi indicatorii.
a lu crărilor din sonorul bluming. de zonă din Petroşani nu a căzut in cost am înregistrat o economie do se numără: staţia experimentală dc
In d iferite perioade ale anului Cnnoscind situaţia icală după sta­ Buhoi, V ictor Vahonovan şi alţii. termenul de garanţie. peste 20 milioane lei. (Pe ansamblul cocs brichete, atelierul mecanic, in­ Rasptinzînd problemelor ridicate
3964, activul de partid a fost consul­ diul de desfăşurare a lucrărilor, bi Pentru munca rodnică desfăşurată, C.S.II. s-au obţinut 92 milioane lei stalaţia de preparare, amestec, for­ dc alegători. tovarăşul A lexandru
tat asupra m ăsurilor ce trebuiau a- rnul comitetului dc partid a putui s-au evidenţiat echipele complexe economii la preţul de cost). mare dc la turnătoria veche din ca­ Drâghici a felicitat siderurgiştiî din
plîcaie într-o serie de probleme c- să analizeze concret lipsurile, defi­ Osii revizuite peste plan conduse de Godcanu loan I si Pali Din discuţiile fu rn a lişlilo r şî din drul uzinei. Dar amprenta noului nu Hunedoara şi Călan pentru succe­
senţiale pentru activitatea combina­ cienţele în pregătirea şi executarea Andrei, precum şi echipa dc fo rjo ri situaţia de piuă in prezent rezultă sele mari obţinute pe linia îndepli­
tului. In acest sens s-nu analizai lucrărilor, să ajute astfel conducerea Colectivul reviziei de vagoane din condusă de Adam Moca. că şî în acest an se întrevăd pers­ o vedem numai în uzină. Oraşul nou n irii planului de producţie, pc cons­
Călan a devenit cunoscut in întrea­
şi dezbătut pe larg caile reducerii com binatului pentru a stabili un Petroşani este preocupat permanent pective frumoase. Dc la 1 ianuarie tructorii m arilor agregate pentru ca­
consumului specific dc cocs, pro­ de realizarea unor revizii-, dc ca 1 i- si pînă la 15 februarie a c., furna ga ţară In perioada celor 4 ani, aici litatea lu cră rilo r efectuate si pe cei­
IO AN NICULlsSCU trenuri cu tonaje sporite au fost construite peste 300 aparta­
bleme privind îmbunătăţirea rezis­ secretar al Comitetului tare. pentru ta toate trenurile să liştii hunedoreni au realizat un plus mente, două scoli de stat cu 24 săli lalţi oameni ai muncii pentru rezul­
tenţei şi u m idităţii cocsului. Astfel, dc partid a) C S. poată circula Iară devieri dc la gra de aproape 13 000 tone fontă peste de ( laxa şi un mat e .spaţiu comer­ tatele obţinute în sectoarele lor de
la furnalele 5-6 toată fonta elabo­ Hunedoara lin ii de circulaţie, în depline con­ La depoul de locomotive din Pe­ prevederile planului dc producţie. cial. îşi cîie nu s-ar mai putea spu­ activitate. In acelaşi tim p a dat in­
rată peste sarcinile dc plan în 1964 d iţii de siguranţă. In acelaşi timp, se troşani, remorca rea trenurilor cu to­ Plusul (le cocs pc aceeaşi perioadă ne despre această aşezare siderurgi­ dicaţii preţioase pentru activitatea
a fast realizată cu cocs economisit. (Continuare în pag. 3-a) munceşte de zor pentru realizarea naje sporite continuă să lic in cen­ sc cifrcaza la peste 1.800 tone. că în plină dezvoltare. Anul 1964 a de viitor, îndeosebi în ce priveşte
trul preocupării m ecanicilor şi fo-
In acelaşi sp irit au vorbit şi alţi lost încheiat cu un bilanţ bogat pe calitatea produselor, realizarea pla­
chiştilor. Deşi în ultim ul tim p starea tovarăşi, printre care Ştefan Soi moşi. ansamblul uzinei. Strădania harni­ nului dc investiţii .şi de export.
A C T U A L I T A T E A un (urs dc instruire cu m em brii tim pului a fost destul de neprielnică Toma Constantin, loan Dobrin, losil cului colectiv de m uncitori, tehni­ arătat în încheiere tovarăşul A le­
© Azi, la Hunedoara s-a deschis
Propunerile făcute de alegători, a
totuşi
pentru transportul feroviar,
Pirvu şî alţii. Ei au scos in eviden­
comitetelor sindicatelor din gospo­ mecanicii din acest depou au conti­ ţă măreţele transform ări obţinute dc cieni şi ingineri a avut ca rezultai xandru Drăghîci, vor fi minuţios
# Form aţiile artistice ale Casei te zile un turneu în mai multe dăriile agricole de stat şi SIM T. nuat să ceară remorenrea de trenuri oamenii muncii din Hunedoara, sub realizarea indicilor de utilizare ai studiate in vederea în fă p tu irii lor,
de cultură din Orăştic, împreună localităţi din regiunea noastră din regiune, organizat dc Consiliul supratonate. Folosind locomotive în ­ conducerea organizaţiilor dc partid, furnalelor cu 2 ani mai devreme (le­ p o trivit cerinţelor si posibilităţilor
cu brigada artistică dc agitaţie a Noul spectacol „V arietăţi la con­ regional n) .sindicalelor. treţinute corespunzător şi cunoscind In toate domeniite de activitate. n t prevederile Congresului al lil-le a existente.
cooperativei meşteşugăreşti „Viată cert*1 a fost prezentat piuă ieri pe Tim p de 5 zile, m em brii comite­ bine secţiile dc circulaţie, mecanicii Ei au subliniat faptul ca în anul al P.M.R. Pe seama acestor indici, Votul pe caic oamenii muncii îl
nouă", nu fost oaspeţii căminului scena Clubului muncitoresc din Cu­ telor sindicatelor din unităţile a- au remorcat trenuri supratonate, a- 1964 oţelarii au dat patriei 90 000 a economisirii cocsului şi a altor vor da la 7 martie candidaţilor Fron­
cultural din I’ ricaz. A tit programul ra barza, la Baia dc Criş şj Brad. m intite vor audia expuneri pe d i­ jungind cu bine la destinaţie, res- tone de oţel peste plan, iar lamina- măsuri elaborate, fu rn a lisiii dui Co­ tului Democraţiei Populate va con­
cuslinut dc către lorm aţiilc casei & Zilele Ircciiic la Clubul mun­ ferite teme printre c a re : „Condu­ pecrind întocmai tim pii de mers. De lo rii 23.000 tone laminate fin ite lan au produs, peste prevederile pla stitui un nou şi im portant pas îna­
de cultură, cit si spectacolul brigă­ citoresc din Lupcni a fost organi­ cerea de către partid a .sindicatelor. remarcat este şi faptul că tot mai pline. Colectivul de m uncitori, teh­ nului pe l!)6'l. mai m ult de 3 160 inte spre succese şi mai mari pe
zii artistice de agitaţie a cooperaţi zai montajul literar : „C hitare eroi­ Rolul şi sarcinile sindicatelor in m ulţi tineri mecanici cer să plece nicieni şi ingineri care mînuicsc cu tone lonlă. In aceeaşi perioadă uzi­ drum ul luminos al desăvirşirii con­
vei „Viaţa nouă", „Un vot trainic lor din februarie 1933". Dc aseme­ clapa desăvirşirii construcţiei so­ la drum cu tonaje sporite. Ca ur­ pricepere aceste agregate se pre­ na şi-a depăşii planul cu 6.470 tone strucţiei socialiste în patria noastră,
pentru ţară', s-au bucurat dc înalta nea, la Clubul muncitoresc din Ani- cialiste in ţara noastră", „Rolul mare, de la începutul anului şi pînă zintă cu rezultate bune şi în acest scmicoc.s. 758 tone lingotiere, peste al creşterii neîncetate a nivelului de
apreciere a publicului. (ÎMLJNTEA- non.sa şi în sala de cultură a con­ Ci.AS in dezvoltarea agriculturii în prezent au fost remorcate 347 an. In cele 45 de zile care au trecut 200 bucăţi vane pentru băi şi multe trai m aterial si cultural al oame­
M> NI COLA E — corespondent). structorilor din Lupcni au avut socialiste. Sarcinile colectivelor trenuri supratonate, remoreîndu-se de la 1 ianuarie, oţelarii au reali­ altele. La sfîrşitul anului respectiv nilor muncii din patria noastră. i,l
© Teatrul dc estradă din oraşul loc seri literare închinate eroilor de muncă din G.A.S. şi S.M.T. pen­ peste sarcinile stabilite 47.342 tone. zat peste 2.800 tone oţel, iar lami- ca a raportat conducerii partidului va însemna in acelaşi tim p o nouă
regional Deva întreprinde în aces­ ceferişti din februarie 190.1. tru anul 1965" şi altele. I. CRIŞAN natorii — in luna ianuarie — peste şi statului obţinerea a peste 4 m i­ şi puternică manifestare a u n ităţii
corespondent 2.200 tone laminate. lioane lei economii ta preţul de cosi de neclintit dintre partid, guvern şi
şi circa 7,6 milioane lei beneficii popor, a dragostei neţărm urite a oa­
Iată-i pe oamenii muncii de aici m enilor muncii faţă de Partidul
în faţa unor rezultate frumoase şi Muncitoresc Romln şi Corni telul său
BsB.ru! pionierilor J3 u cur eşti-Cii nici, soseşte fu sta­ pionierilor din oraşul Shneria, în perioada care ne desparte de 1 Central leninist, în frunte cu tova­
r A e peron difuzoarele nrtun-
— P rim iţi din partea noastră, a
•
tau : „trenul arcelerot 201,
ianuarie a.c. Planul producţiei in ­
răşul Gheorghe Ghoorghiu-Dej.
fie la linia 4". După cile va clipe, calde felicitări ca ocazia zilei c e­
feriştilor şi urări de noi succese
rem orcat dc o locom otivă puterni­ in îndeplinirea jianului.
că, trenul işi făcu apariţia gară
ărfi, 1G februarie, ora 7. - r.hi sc întoarseră severi spre cu viteză încetinită. Urmă obişnu­ Pe chipurile mecanicului şi fo ­ • I L
M Sala de apel a stafiei î* F U. uşă. Se ,toaie ca tocinat astăzi să ita forfotă a călătorilor, schim bul chistului se citea o bucurie inten­
Sim eria-călălori era arhiplină. înlirzie cineva ? Privirea plină de rapid de colcle la vagonul de m e­ să. Emoţional, mecanicul răspunse:
S-au adunat aici, ca în fiecare di­ reproş se transformă im ediat in sagerie, controlul ateul al. lăcătu­ — Sintcm nespus de bucuroşi de
mineaţă, toţi lucrătorii Stafiei. Si uimire. In sală intrară, sfioşi şi primirea pe care nc-aţi făcut-o.
totuşi dim ineaţa aceasta avea ceru emofionafi, nu grup de pionieri şilor de revizie. Mecanicul de lo­ Vum duce din gara in gară, piuă
neobişnuit — atm osfera de sărbă­ dc la şcoala generală de S am din. com otivă şi fochistul verificară fa Curtici. salutul vostru, al pio­
toare a „Zilei cefeiişlilor". O zi localitate. Mulfi părinţi işi recu­ locomotiva şi sz urcară iu mar­ nierilor din oraşul ceferiştilor.
pe an, ziua de 16 februarie, este noscură copiii chiză. Apoi, pionierii prinseră la piturile
închinată lor in amintirea luptei mecanicului şi fochistului cra­
revoluţionare a ceferiştilor şi pe­ — Dc 16 februarie, „Ziua cefe­ Pufini an fost. aceia caic, cu­ vate roşii. Trenul primise calc
troliştilor din febru arie 1033. riştilor", noi, pionierii, vă felici­ prinşi de animaţia peronului, au liberă. Clini urcară iu marchiză,
O zi a lor, a celor care pc nervii tăm cu toata căldura sufletului observat grupul de pionieri care la pieptul, celor doi ceferişti stră­
dc oţel ai tării, pe linii ferate m o­ nostru thiăr. Sin tem nespus dc. se îndrepta, spre locomotivă. De-
derne, transportă m ilioane dc to­ mindrî că părinţii noştri lucrează abia cîud unul dintre pionieri ur­ luci in lumina dimineţii insigna
ne de materiale, m ilioane de oa­ într-o Staţie fruntaşă pc regiune!... că cu uşurinţă scara marchizei — de pionier.
meni. . In sala dc apel sc instala o tă­ fiu dc ceferist ! — lum ea a înce­ A cceleratul porni încet. Si­
O zi a lor, a oam enilor care cere solemnă. Emoţionaţi in fafo rena locom otivei răspunse
muncesc şi veghează pc magistra­ acestui neaşteptat, eveniment, ce­ put să privească intr-acolo In veselă salutului pionierilor, al ce­
lele (le fier ale ţării.. feriştii Luceau. Erau minări de fiii aurind din locomotivă coboriră feriştilor şi călătorilor rămaşi pe
In băncile asem ănătoare cu cele lor mecanicul, fochistul şi pionierul peron.
ale şcolarilor, ceferiştii simericni — A 'oi, pionierii, dorim să fim Un mecanic şi un fochist oare­ Era O dim ineaţă frumoasă, pri­
işi stâpîneau cu greu em oţia În­ la inâlfimea părinţilor noştri. Vom care, din altă staţie sau depou ma care anunţa sosirea pe curind
cepea o nouă zi de lucru. O zi ne­ învăţa cit mai b in e! Nu-i cunoştea nimeni, treceau a primăverii.
obişnuită, de aniversare Părinţi şi copii. ceferişti şi — prin stafie ca şi alţi atiţiu m eca­
Uşa dc la intrare se deschise pc probobil — viitori ceferişti, se f e ­ nici şi fochişti necunoscuţi. Esen­ I TIBER1U In anii regimului de dem ocraţie populară, în oraşele şi satele re­
neaşteptate. Zeci de perechi de licitară călduros. ţialul era că sînt ceferişti. Desen de V. MIHÂILESCU giunii au fost înfăptuite mari transform ări înnoitoare.
Aspecte privind aceste realizări sint cuprinse şi in broşurile edi­
tate pe plan leyional in cadrul cam paniei electorale.