Page 54 - 1965-02

N jrf Drumul soci N r. 1.152

m

I N C R E D E R în c e r c ă r i literare

Mă dărui clipelor prezente

ÎNSEMNĂRI d e lectură Ca să m ă dărui clipelor prezente
Acesta-m i este sensul, năzuinţa.
r zia este un elogiu ţirea repertoriului soliştilor de mu­ Şi slut născut sd ciut cu voce tare
discret adus mo­
Frumosul, tinereţea, biruinţa.
zică populară.
In ansamblu, culegerea
literară
om ului
destiei
(simplu sau de „Încredere" este o căite izbutită, Belşugul lanului de griu inlin: Şo/q voţe Cu rtrigâturi —
Din Dunăre in văile carpate
geniu) care-şi pu­ interesantă, la nivelul culegerilor Şi-al sondei subteran, vulcanic puls fAHeyrejto P^/ocrare S tepau r a o u î
ne tot ce are mai de prestigiu tipărite de Casa regio­ Cu-acelaşi am p eraj le cint pe toate.
bun in slujba co­ nală a creaţiei populai e Ilunedoara- Şi proslăvind a ţării înnoire —
lectivită ţii. „ Apă Deva. Ciulind frumosul, tinereţea, veacul — I P I iS
nu mai era / Fin- Pentru v iito r se impune cu nece­ Mă dărui pe deplin acestor clipe — r — -— - n — ?— 7--------- r - . i /
tinarul băl rin / A sitate îmbogăţirea conţinutului te­ Cu năzuinla-m i roşie ca macul. * un-' i/* »£ *• d O *- Cf'd. • . /<d , /<t f4 ^
venit şi ne-a matic al acestor publicaţii pentru ION DRÂGANESCU r - Ţ —y-----:________ L.
' i\
•
r-r -----!------------
i i
spus ; 7 Voi săpa cuprinderea, echilibrată, a vie ţii şi — cercul lite ra r „Flacăra" ~~ir. . .i i
aici / A săpat şi muncii oam enilor din regiunea Hu­ Hunedoara * r r
s-a dus / Fără nedoara. (In prezenta culegere, de h * *
să-şi ia răsplată pildă, nu găsim o lucrare demnă
'/. Răsplata mea, de reţinut inspirată din realităţile FOLCLOR HUNEDOREAN
a spus / e să beţi noi ale Văii J ivii ui, ale Apusenilor - j----- ------“ — ------- -— —;-----y g---------- *— f ,
voi cerul / din sau Ţ ârii Haţegului) Aceasta sc CJ \to-/e4-4d */ -q . l a . r e , Ul , / i , /<£ ,
/
apă curată". poate realiza şi prin lărgirea sferei Cei doi frăţiori 1_______1
Ni se pare fi­ colaboratorilor, prin antrenarea u- m
resc că tinerii nor elemente înzestrate din cercu­ Azi mi-s turnători Fără de rebut; i
creatori, care rile literare de la Petroşani, Lupeni. Cei doi frăţiori Graficul săgeată
trăiesc şi m un­ Alba Iulia. Brad ş.a. Ce s-au apucat Din urcuş nu-nceatâ 5ru iGa ru<^A
cesc în „inim a C ît priveşte colaborările din afa­ Mări de lucrat Precum să se ştie n
de oţel a patriei", ră, dacă se consideră absolut nece­ La vane dc băi r r t ţ ţ 1 Ţ
s-au aplecat cu sare, Je-am dări la un nivel mai Mivdruţii flăcăi Că-n turnătorie Si^O cf '4V - n dL
pasiune asupra înalt sub raportul realizării artis­ Slrbu Iulian M uneau bucurie. v e r - o e J/V/
măreţiei copleşi­ tice Şi Strbu Troian Inform ator: C.H. HONDEA !)\ fcL tT/Uf/
J toare a Hunedoa­ Ni se pare fericită ideea de o se De la început Culegător: ION MARINESCU
rei. Nieulai C hiri- organiza m aterialul pe c-ioluri te­ pul L I U j i i
Continuînd şirul p ublica ţiilo r din că, Ion Drăgănescu, Vasile Pop şi matice. Numai că, în uncie cazuri, Noaptea satul s-a gătit
u ltim ii ani, Casa regională a cica- Al. Sevnslianos — Vlahos dovedesc cu toată bunăvoinţa, nu pot fi ac­
Mei populare Hunedoara-Deva a ti­ şi de această dată reale calităţi in ceptate erori evidente. O poezie
p ărit de curind culegerea literară înfăţişarea peisajului şi a omului cum este „Sub cerul Hunedoarei" Foaie m indrâ de cicoare
„încredere" — un mănunchi de lu ­ hunedorean. E drept că, uneori, de Eremia lleenko s-ar integra mai Ia te uită colo-n vale T T T T T T T Ţ
crări în versuri şi proză, fragmente poezia acestora este încă exterioa­ firesc in ciclul „Cintec pentru H u­ Noaptea satul s-a gătit A.'t €> C'f)f ■>/ VO •/<? b o
de texte pentru brigăzile artistice ră. rece. retorică şi deoi mai puţin nedoara" decit în ciclul „Cu vi ut uJ Cu mărgelele la gît ; A - C/V>/ c/e? b u 'C L f •/■ / - <2
de agitaţie şi cîteva piese de folclor convingătoare. tău". Nu-şi găseşte justificarea în a- Mărgele strălucitoare
Desprinse parcă din soare.
poetic contemporan. Pentru Ion Cioc,lei şi Traian M ul- cesta din urmă nici reportajul lui Nu-s mărgele, c i-i lum ină m
I. ltnhoveanu „In tre cetăţi şi ri-
In afară de mem brii cercurilor li­ ler, mai ales, nu sînt suficient de u ri". aşa cum „D rum prin an-i“ de Venită de la uzină. w
terare din regiune. în tiln im şi nu­ reprezentative poezâile „Peisaj nou" M. Neagu şi „Ş oferul" de M. Tuţă Inform ator: M1RON BRETEANU
mele unor poeţi sau prozatori, mai şi respectiv „A rhitectură", dacă ne nu fac corp comun cu celelalte lu ­ Subcelate-Hoţeg
m ult sau mai puţin cunoscuţi, dar gîndim la paşii parcurşi in ultim a crări grupate sub titlu l „Inlîdnire
care intr-un fel sau altul au fost vreme şi chiar la unele jzbînzi an­ pe schele" etc. Frunzuliţă de cicoare s t r ig a t u r a
şi sint legaţi de meleagurile lume- terioare. Grafic, „încredere" se situează Ţara este-n sărbătoare
dorene: Ion Rahoveanu, M iko Er- D intre lucră rile în proză se i-ni- deasupra culegerilor tipărite ante­ F ilm e în r e g iu n e Că votează fiecare Foaie verde de salcim
vin, Ana Şoit, V icto r Niţă. pun atenţiei povestirile „Nouă m i­ Pentru viaţa-nfloritoare Azi poporul e stăpin
nute" de 1 Lupul eseu. „D iu rn prin rior la Deva. Totuşi, pe această li­ Pe uzine şi ogoare
Ca şi in culegerile anterioare şi nie. se cer in continuare e fo ilu ri. O premieră romîneaseă deosebit media poloneză, Soţie pentru un aus­
aici predomină poezia. ani" de M. Neagu, „Şoferul" de M. Coperta şi ilustraţiile (cele mai de interesantă se anunţă ecraniza­ tralian. STHIGATURĂ Şi pc ţara ca o floare
Tută şi altele.
A fla t in plin proces de perfecţio­ I. Lupirlescu surprinde cu fineţe multe ingenioase, moderne) aparţin rea piesei lui Tudor Muşatescu, T i­ Cinematogi'afia maghiară este Ceteraş cu patru strune
nare a uneltelor poetice, dobîndind un moment cotidian, dar eroic, din lui Eugen şi Luiza Paul. tanic vals. prezentă cu un film pe probleme de Frunză verde şi-o alună Zi-nc num ai jocuri bune
din ce în ce mai m ult in pix>funzi- Combinatul siderurgic hunedorean. U ltim a culegere apărută la Deva viaţă — Un nou Ghilgaines, ia r rea­ Azi e cint şi voie bună Că ni-e traiul fericit
me, Traian Filim on se conturează Un lînăr sudor. IIc. efectuează, vine să demonstreze încă o dată că Uni film ele străine prezentate pen­ lizatorii suedezi sint prezenţi cu un Şi la munte şi-n cim pie Şi belşugul mai sporit
ca un autentic cintăreţ al realită­ „din mers" şi numai in „noua m i­ in regiunea Hunedoara există posi­ tru pi inia dală in regiune remarcăm film pitoresc, de atracţie, Sălbaticii Auzi cint de bucurie.
ţilo r contemporane. Fie că închină nute" o reparaţie la unul din cup­ b ilită ţi reale pentru ridicarea pe o film u l italian Cu m iin ile pe oraş, dc pe rîul m orţii. STRJGÂTURA
versuri de slavă partidului, Hune­ toarele oţeiâriei, pentru remedierea treaptă mai înaltă a creaţiei lite ­ C iulind în ploaie, este un film mu- In tot locu-i voie bună
doarei socialiste, toamnelor bogate căreia ar fi lost necesare „-la rece" rare film u l vietnamez Foc în linia doua. zical-eorcgrafic american, realizat cu Numai cintece răsună Drag m i-e regiunea m ea
în iod, soarelui sau iubitei, Traian două ore. A utorul descifrează psi­ CLEM ENTE CONSTANTIN comedia egipteană Ah, Eva şi co­ mai bine de 13 ani în urmă. Că viaţa noastră-i plină Şi mult mu m iudresc cu ea
Filim on freamătă de sinceritate şi hologia lin ă ru lu i m uncitor invcsli- Cu-i fru m oasă şi bogată
căldură. „Încredere*1, poezie caic dă gind resorturile sale intime. Creînd De belşug şi de lum ină Cum n-a mai fost niciodată.
şi titlu l culegerii, nî se parc de fini­ o tensiune dram atică corespunză­
torie pentru stadiul atins de poet toare unei asemenea situaţii, schi­
in evoluţia sa ascendentă: „Mi se ţa convinge prin autenticitate.
p ărea că-n mine se zbat dulbitii de Mircea Neagu urmăreşte „D ru ­ Pe scenele satelor
cintec / Precum pămintul poartă mul prin ani" al unui fost ghîllar,
nucleu de foc in pintec / Dar mina
dc la „lip u l şmecher şi înfipt, cu
care ştie uneltelor temeiul / In fu ­ ® A rtiş tii am atori ai căm inului că, la care şi-a dat concursul taraful
deprinderi căpătate în mâhni oua
zia să-mi cinic frămîntul cu con de­ Chibulei", piuă la. şeful .de,echipă de cultural din salul „Poieniţa", comu­ căm inului cullui*al din Dineul Mare.
iul / C i pentru-uariparca puterilor la furnalul nou. omul care „S-a na Alm aşul Mic, raionul Orăştic, au (Popa loan — corespondent).
depline / A învestit partidul încre­ m ulat intr-un apartament frumos, prezentat pentru cetăţenii din sat © Cetăţenii din Lăpugiul de Sus,
d ere in m ine /, Mi-a-ncredintat fru­ cu două camere, bucătărie, baie un frumos spectacol, alcătuit din raionul llia au avut recent ca oas­
mosul şi tinereţea tării / Să le to­ mare, cu faianţă, aşa cum văzuse cintece şi dansuri populare. O con­ peţi pe a rtiş tii amatori «ai căm inu­
pesc în suflet şi să le dau cintă- la Vasile măcelarul din C h ilila" şi trib u ţie substanţială la reuşita n- lui cultural din satul C rivina, ra­
rii /Şi drept recunoştinţă, cinci urc care are un dulap plin dc haine, de cestuia şi-au adus-o: G avrilă Petru, ionul Făget, regiunea Banat, caic
in zori pe schele / Pun in mortarul nu mai ştie pc care să le îmbrace. Jude Gonîcă, fra ţii Oprişa şi a lţii. au întors vizita pe care le-au făcu­
proaspăt şi cîntecele mele, / Să- „Şoferul" lui Tuţâ este şi el un La spectacol au participat un mare t-o nu de nuilt form aţiile artistice
m brăţişeze fara ca nişle zvelte ie­ om c rescut „in şcoala Hunedoarei", num ăr de oameni ai muncii (Ciişan gazde.
deri... t Răniin dator. pe viată, a - peniru care datoria este mai pre­ V iorcl — corespondent). Piesa „D ănilă o ia razna" şi sui­
ccslei mari încrederi*. sus de toate şi care nu ezită să se ^ In cadrul schim burilor de ex­ ta de dansuri bănăţene s-au bucu­
Versuri de o reală frumuseţe prezinte singur la postul de m ili­ perienţă dintre fo rm a ţiile artistice, rat de aprecierea spectatorilor. După
semnează Dan Constantineseu. in- ţie pentru a-şi recunoaşte greşea­ la Tămăşasa, raionul Orăştie, în fa­ terminarea program ului, m em brii
făţisînd încleştarea omului cu focul la, „Accidentul de la kilom etrul ţa unui numeros public, a rtiş tii a- fo rm a ţiilo r artistice din cele două
(„B iru in ţă ") peisajul hunedorean în 32” . matori din Dineul Mare, pregătiţi sate şi au îm părtăşit reciproc din ex­
care trecutul legendar (Castelul ba­ D intre textele destinate brigăzi­ de învăţătorul Popa V iorel, au pre­ perienţa lor si au vizionat împreună
ladei) stă m ărturie în n o irilo r de as­ lo r artistice de agitaţie, am remar­ zentat un program artistic compus film u l „F ra ţii C oisicani" (Panduru
tăzi! („Învestitură"). C it despre „E in- cat scenetele : „întreţinerea semă­ din: textul de brigadă „Drag mi-e Petre — corespondent).
năturilo r de toamnă" şi „Semănă­
tînarul bătrin" aceasta poate fi so­ în cooperativă", o suită de dansuri © După ce o brigadă ştiin ţifică a
toarea" aparţinînd iui Râmi Râdu-
cotită ca una din cele mai îm plinite lesru, ingenioase şi originale. populare locale, cintece populare şi C om itetului pentru cultură şi artă al
poezii ale volum ului, o izbîndă „Folclorul poetic contemporan este cîteva scenete. oraşului regional Hunedora a răs­
Part ici pa.n ţii la programul artistic
certă a lui Dan Constantineseu. Poe­ binevenit, contribuind la imbogâ- au răsplătit cu v ii aplauze pe a rtiş­ puns numeroaselor întrebări puse de
cetăţenii din salul Strei, form aţiile
tii amatori şi îndeosebi pe solistele artistice ale Casei de cultură din
vocale Cornelia Băcioancă şi Nai na Hunedoara au prezentat pe scena
Lenuţa. După spectacolul artistic, ti­ căm inului cultural un program artis­
POŞTA REDACŢIEI R epetiţie la brigada artistică de agitaţie din Lupeni. Foto: N. M O LDO VEANU au organizat o întrunire tovărăşeas­ tic. Tn Încheierea program ului a ru ­
nerii din Dineul Mare şi Tămăşasa
lat film u l romînesc „C odin".
----- ------- TUDOR MUŞATESCU—----------- şi tolu.şi degajată şi firească ou de­ lu rilo r, interpretarea naturală, ne-
In ultim a vreme, pe adresa re­ unui înalt patriotism . Fă nu sînt term inat realiz.area unui spectacol forţată. Spirache (Gh. lordăneseu)
dacţiei a sosit un num ăr mai mare însă lozincarzi ci oneşti. bun, de efect. va rămîne în mintea spectatorului
de poezii, fapt ce demonstrează că N ici invocarea cronicarilor sau Regizorul Marcel Şoma s-a orien­ ca Spirache şi nu ca altcineva. Per­
num ărul celor care încearcă d ru ­ a scriito rilo r clasici nu poale sus­ tat către un spectacol prin care co­ sonajul a devenit viu, foarte ade­
mul d ific il al creaţiei literare creş­ ţine lipsa de consistenţă a ideii T I T A N I C media sâ transm ită publicului cit vărat, ia r actorul a dispărut în spa­
te mereu. poeziei (ST 1N G U L ESC U NI COLA E mai m ult din savoarea sa. De «aceea, tele rolului.
Din păcate insă, m ajc.iU tca poe­ — Gurabnr/a), ia r sentim entalis­ pc alocuri, pasajele grave sau mai Dacia (Mia M acii) şl C hiriachiţa
z iilo r deşi pornesc de la idei bune, mul dulceag şi copilăros poate răpi trişte avi fost prezentate mai palid, (Teodora Lazâr) mi s-au înscris in
se pierd in im agini artistice ne- versurilor si ceea ce ar fi putui —In interpretarea Teatrului de stat „Valea Jiului“ predilecţia fiin d acordată momen­ form ula clasică de soţie sau soacră
convingăloare, exterioare şi de cele avea bun (LÂSCOI ALEX A N D R U telor satirice, replicilor îmbibate de cîcălîtoai'e, ci au transmis şi fondul
mai multe ori dcclarativiste. Sînt — Ocolişul Mic). tatea între „educaţia" copiilor, iro frumuseţe morală. Fiica lui Spira­ umor. Gena apare astfel, ca o insu­ sim patic prin ridiculizare al eroi­
tovarăşi oare săptânunal trim it mai Pentru a scrie poezie c nevoie După prim a reprezentaţie a piesei nizarea lui Spirnche,... croşetat si v i­ che din prim a căsătorie, osindită la lă tristă înconjurată de o mare ca­ nelor sau răutatea — eînd era ca­
multe plicuri cu poezii Acestora de foarte multă sinceritate, de un „T itanic vals", un cronicar făcea re- raghioasă şi ridicolă. Am fî prefe­
trebuie să le am intim ca poeziile sim ţ al selectării frum osului clin maiva valabilă şi azi : „Tudor M n- sare. Uorinţ.n de parvenire a cuprins condiţia de „cenuşăreasă" a casei. rat o concepţie ceva mai largă, cu zul. Nvi au mers pe form ula ro lu lu i-
schemu ci au nuanţat cu inteligen­
Gena, peste dezaprobarea cu care
nu se „fabrică", ci că elaborarea realitate şi de capacitatea ele a-l şaiescu ne aduce pe scenă oameni toată fam ilia, „prinţesa" Sarmisego- sublinierea mai profundă a contras­ ţă. Ut fel şi Viorica S uciu-Tifor,
tuza (Miza), mondenă şi foarte pre­
lor e un proces îndelungat şi destul transfigura în imagini artistice cnn- care trăiesc, tip u ri autentice din linsă, visează o mare căsătorie, T ra ­ işi priveşte fam ilia (cu excepţia ta­ tu lu i dintre grupul Spirache-Gena căreia vrem insă să-i am intim că
tălui), are destulă nobleţe sufleteas­
de greu. vingătoarc şi pline de sevă poetică. provincia romîneaseă". Au trecui 3r> si restul fam iliei. Spirache putea fi ar putea să evite tendinţa greşit.»
Cei mai m ulţi începători în poe­ Nici calea unei sim plităţi exage­ de ani de la premieră, s au dat sute ian îşi doreşte curse de cai etc. Chi- că pentru «a o ajuta şi a se sacrifica scos din zona de umor total prin de a lua atitudine faţă de rol. A c­
zie versifică numai, alătură versu­ rate nu poate li în folosul poeziei de spectacole in ţara şi in străină­ rinchiţn, soacra lut Spirarhe, proas­ pentru ea. Prin acest gest, Gena îşi sugerarea multora din calităţile sale torul trebuie sâ-| lase să se desfă­
rile de dragul rim elor, fără a tran­ (NICOLAF. D IN G Â — Baia de tate, piesa a devenit foarte cunos­ păt ridicată din mediul de la peri­ apără şi propria fericire fiindcă Miza pozitive. şoare firesc, iar spectatorul să fie
tată
intenţiona să-l declare drept
smite un conţinut de idei mai bo­ Crîş, V. PKEDOREANU — Cugir). cută dc public si totuşi sălile sint şi feria oraşului, ghiceşte în cărţi, lace al copilului pe Dinu, omul pe (are Cu excepţia acestor observaţii, re­ acela care să extragă esenţa per­
pasenţe, bea „cafetuţe" si între tim p,
gat. U nii, maî puţini la număr, fo­ IOAN MARINESCU — C hitid — nstaz.i arhipline. marcăm regiei capacitatea de a sonajului din jocul actorului.
losesc în poeziile lor versuri sau Boşorod. Am remarcat şi cu altă Pentru a explica succesul trebuie strecoară aluzii vizibile la adresa lui Gena il iubea foarte m ult. Gena transpune tn spectacol calităţile bo­
chiar strofe întregi din Emineseu, ocazie ca lităţile poeziilor trim ise să ne referim la piesă, la calitatea Spi-rachc. va fi aceea care va suferi cel mai gate ale unei piese care, pe lingă Gena ni se pare bună prin ii\-
A utorul caracterizează magistral,
Bacovia, Arghezi ş.a nvd. de dumneavoastră. Am reţinut c ei principală, aceea de a reflecta pe parcursul a mai puţin de un an, m ult de pe urma unui copil care dc umor, transm ite şi idei. De aceea, săşi trăsăturile caracterului ei. (Geor-
fapt nu era al ei.
In scrisorile sosite la redacţie, o parte clin ele pentru publicare, clar veridic provincia romîneaseă clin ju ­ inirenga fam ilie şi individualizează tngroşarca şarjei critice la adresa a- geta Nicolae). Nu irebuie să atra­
parte din creatori ne relatează fap­ fiindcă nu putem să publicăm lot rul anului 1030, intr-o ţinută a rtis ti­ C onflictul dintre cele două tabere Jegerilor din trecut ni sc pare foar­ gem atenţia spectatorului că eroul
tul că au apucat condeiul fără do­ cc ne trim ite ţi ar fî bine să vă se­ că superioară incit — cum spunea fiecare personaj Moştenirea neaş­ ale fam iliei se va termina prin în- te potrivită. trăieşte o dramă ci să-i re­
evenimentele,
teptată condensează
rinţa de a se „consacra" prin pu­ lecţionaţi mai riguros creaţiile si Ion M arin Sadovcanu — „T itanic frîngerca Ivii Spirache şi a Genei. dăm convingător drama Ivii. Cu o
blicarea citorva versuri, ci din în­ să ne trim ite ţi ceea ce consideraţi vals" a devenit una din m arile iz- accelerează acţiunea şi pregăteşte un Va invinge parvenitism ul politic Manifestăm încă anum ite rezerve ma.i mare economie dc mijloace, cu
demnul in te rio r ce-î stimulează că e mai bun. bînzi ale lite ra tu rii noastre dram a­ final spectaculos, burghez, goana zgomotoasă după faţă de scenografie şi decor. In com­ un jo.: ceva mai sobru şi mai in­
spre creaţie. Deşi versurile aces­ AU R A A L B IN I — Hunedoara tice. O dată cu îmbogăţirea, întreaga îmbogăţire şi după intrarea „in lu ­ paraţie cu „F iî cum inte Ci islofor", teriorizat, Gena ar fi fost mai pro­
tora sini încă modeste, muncind Aveţi versuri bune pe alocuri, dai Abordînd o temă legată de viaţa fam ilie este cuprinsă de patima par­ mea bună". Iar Gena şi Spirache vor se observă tendinţa de emancipare fundă Regia putea să orienteze a-
venitism ului politic. Spirache este
cu rivnâ, ci vor putea in cele din provinciei romîneşli — caricaturi­ trebui să se supună. Elementele cin­ prin gruparea scenică mai adecvată, tenţia interpretei (de altfel destul de
urmă să ajungă să scrie bine sint ameninţate de efecte mediocre zată magistral mai înainte de Cara- împins de la spate spre deputăţie, stite, modeste vor fî puse în m ino­ fo lo s ita (încă tim idă) a mai m ultor înzestrata) înspic acest aspect.
A m intim în acest sens pe tovarăşii prin beţia de im agini. Aşteptăm gialc — Tudor Muşatescu îşi extinde deşi ii repugnă activitatea politică. ritate. planuri, ţinuta mai modernă şi mai Trei actori tineri, Constantin Dicu
eu încredere si alte creaţii. Speră să se salveze prin discursul în g rijită a decorului. Totuşi actua­ (Traian). Ştefan lliescu (Petre Dinu),
A LBU GHEOftG HE (Gelmar). IOAN ZA MOR A CORNEL (Sebeş) si investigaţia asupra câtorva fenomene O mică satisfacţie are totuşi şi
BO D IiEAN (Lonea), VIO R IC A M A- specifice acestei categorii sociale : modest în care şi-n expus lipsa de Spirache. Conform ist, se împacă in lul decor nu reuşeşte să fie nici un şi M aixel Popa (căpitanul Stama-
niŞ (Silvaş) ele. IO NEL RECEANU (Brad). încer­ dorinţa de parvenire, lipsa de scru­ experienţă politică, dar mulţimea cele din urmă cu gîndul de a de­ interior de epocă şi nici reprezenta­ lescu), cu ro lu ri înlr-un fel asemă­
A lţi tovarăşi, cu o oarecare ex­ cări destul de reuşite, clar cu fisuri pule. meschinăria, vanitatea nejus- dezorientată îl va alege tocmai pc veni deputat dar numai după ce rea plastică a cîtorva din momen­ nătoare, au dovedit reale disponibili­
perienţă in versificaţie, dar cu destul de mari. Im aginile sint câ­ el, aprecîindu-i sinceritatea. Perspec­ şi-n realizat planurile sale fam iliste. tele conţinutului şi ideilor piesei. tăţi actoriceşti. Jocul lor a fost ti­
teodată confuze, ideile nu au su­ lificată, incultura, proasta educaţie tiva de a ajunge deputat capătă in Credem că se poate porni de la re­ neresc, subtil şi bine nuanţat. O
m ultă superficialitate în căinarea ş.a.nnl. La toate acestea sc adaugă P lin diverse şiretlicuri si-a adu­
temelor şi in realizarea artistică a ficientă claritate. Cuvintele nu-şi critica necruţătoare la adresa dema­ conştiinţa lut Spirache proporţii tra ­ nat acasă întreaga fam ilie in care nunţarea acoperirii întregi a sce­ bună menţiune trebuie acordată tu ­
acestora, nereuşitul să depisteze găsesc totdeauna locul potrivit. L u ­ gogiei electorale burgheze. gice. pentru un moment s-a' instaurai „fe ­ nei cu planşele de decor. Această turor actorilor: Stefania Donra. loau
din realitate faptele care generează crate cu multă atenţie, poeziile ar Familia se îm parte în două tabere: ricirea". Nu-şi dă seama insă că modalitate închide oarecum pers­ Negrea. Mircea Pinişoară, Alexan­
poezia şi care există pretutindeni fi putut deveni publicabile. Spirnche, um il funcţionar la pre­ Spirache şi Gena pe de o parte, cin­ moştenirea neaşteptată e acea caro pectiva, are ceva restrictiv — ten­ dru M acii, M arin Dumilreseu, Pau-
in viata noastră de azi, recurg la SIM IO N LU CACI (Brad), DOM- fectură, trăieşte o viaţă banală, viaţa stiţi, modeşti, dornici de o viaţă a adunat fam ilia, nu în ju ru l lui. dinţa de a advina între cîteva pinze lina Codreanu şi Vasile llojescu.
m odalităţile învechite aic rom an­ N IC A BOTA M ACOVEI (Gcoagiu), obişnuită a m ic-burghe/.ului dornic demnă, şi restul fam iliei, cuprinsă ci al banilor, iar liniştea aparentă acţiunea si ideile piesei. Decorul ne- Şi de data aceasta, Teatrul de stat
ticilo r sau la teme minore. C.OŢA M A R I A (Teiuş). — In crea­ de linişte. Acasă îl aşteaptă însă (i- dc iureşul ideii dc a se impune în ce domneşte acum nu late decit să fiind ornamental poale s lu ji mai „Valea J iu lu i" îşi confirm ă buna
Patriotism ul bombastic, cu fraze ţiile dumneavoastră se găsesc prea fă le lilc fam iliei, mereu nem ulţum ită viaţa oraşului prin bani şi situaţie pregătească a m biţii politice de v i­ bine conţinutului piesei, devenind tradiţie în prezentarea unor spec­
răsunătoare şi declamaţii zgomo­ puţine note originale. In schimb de v iaţa pe (are o dvice, dornică de politică. ilor. mai liber, mai degajat, mai puţin tacole de o apreciabilă ţinută ar­
toase, (CINSTEA DOREL — Simc- se intilncsc destule versuri aparţi- a parveni prin orice m ijloc, de a Pentru a salva onoarea Mizei şi A cto rii din Petroşani .tu im brăţi- obositor. tistică. De la regie, pînă la actor şi
ria), nu mal corespunde vieţii noa­ nind poeţilor clasici snu im itaţia ciştiga bani tare să-i asigure o viaţa propria i fericire, Gena in asupra sa s,t i cu căldură ro lu rile lor in aceas­ Protagoniştii spectacolului, Ghcor- reprezentare, se simte munca pen­
stre de azî. Sint m ulţi oameni in (pînă la identitate de cuvinte) a „m ai bună". Paşnic şi destul de inte­ naşterea copilului surorii sale v itre ­ tă piesă cu o construcţie drama liră ghe lordăneseu, Mia M n rri, Teodora tru a traasmite conţinutul şi mesa­
zilele noastre, eroi ai muncii so­ stilu lui lor. In felul aresta cu greu ligent, Spiraehc se refugiază in lec­ ge, abandonată de căpitanul de ca­ Lazâr şi Viorica Sueiu — Ti for au ju l piesei în lr-o interpretare adec­
cialiste sau sim pli m uncitori, care veţi putea realiza ceva deosebit. tura ziarelor şi trăieşte interior, valerie Siamatcscu. E singurul gest concisă, cvt un dialog vioi şi plin dovedit o însuşire bună a ro lu rilo r vată, care să asigure reuşita depli­
In munca de zi cu zi fac dovada T. IONI ŢA creindu-şî singur liniştea necesară. frumos şi nobil ce se face in această de umor Trăirea autentică a situa­ şi un joc plin de succes. M enţio­ nă a spectacolului.
Dacia, soţia lui, îşi împarte activi­ fam ilie şi care acordă Genei multă ţiilo r piesei ialcr^relarea studiată năm la ej asimilarea firească a ro­ T. ISTRATE