Page 58 - 1965-02
P. 58
Pag, 2 Dramul socialismului Nr. 3153
n e
Cu prilejul „Lunii cărţii la_ “ Un nou liant de O ştire importantă:
INTILNIRI producţie romineoscă:
CU « E N I i LITERATURII Oramin-R. îWagflari sezoefiaere;
l - i j ţ Intre 15 februarie — 15 martie 1965 are loc în întreaga ţară
Expresia tui e străina. A in tra t tor la Editura pentru literatură u- Un colectiv de ingineri şi teh
în vocabularul uzual al ţăranului niverselă. Aflaseră cu o zi în urmă nicieni de la Intreprindereo „An- * o reducere de 20",o—30% a preţului la numeroase sortimente de
m uncitor de la sat şi mai ales în din emisiunea locală a centrului de ticoroziv" din Copitalâ, in colabo îmbrăcăminte, încălţăminte şi ţesături specifice sezonului rece.
aceste zile o auzi rostită des : „L u rndioficare că va avea loc o cons rare cu specialişti de Io Institutul .- ii"
na că rţii la sate". Pentru omul din fătuire pe marginea volum elor a- de proiectări şi cercetări pentru & In această perioadă vâ puteţi procura în condiţii avantajoase
cooperativa agricolă de producţie părute sub egida acestei edituri şi motenale de construcţii, o pus la cu reduceri de preţ substanţiale :
această acţiune cu cartea, organi au venit m ulţi. Erau dornici să afle
zată în tim pul iernii, atunci cînd noutăţi despre numeroasele cărţi punct tehnologia fabricării indus — paltoane din stofă pentru femei şi bărbaţi, rochii, fuste şi
munca la cîmp ii dă răgaz să ză din care multe le erau cunoscute. triale a unui produs denumit taioare din stofă, raglane şi canadiene, ghete şi bocanci, stofe
bovească mai multă vreme în to Expunerea a fost audiată cu interes, Oromin-R Noul produs este fo
vărăşia c ă iţii, a devenit tradiţie. apoi oamenii au luat cuvîntul. He- losit ca liant lo cărămizile cera de palton şi costum, ciorapi din bumbac, mercerlzaţi sau cotton
Tim p de o lună, cartea de literatură, daetorul a rămas plăcut surprins mice cu core se căptuşesc unele
fie bele- trislică, fie politică sau de discuţia pe care a avut p rile ju l rezervoare din beton pentru depo Noul magazin universal din comuna Turda*, raionul Oră.ştîe. şi multe alte articole de calitate şi în sortimente variate.
tehnică, poate fi în tihnită în stan s-o întreţină cu c itito rii de la sate, zitarea diferitelor produse chim i
duri atractiv amenajate la căminul oameni care azi cunosc cartea de NU PIERDEJI PRILEJUI neîntirziat magazinele I
cultural sau bibliotecă, la şcoală literatură universală si pot chiar ce. Acesto înlocuieşte materialele Reţineţi că vînzarea (a preţ redus are loc numai între 15 fe
sau chiar in aer liber. In ju ru l a- să-şi dea păreri, să vină cu pro cu caracteristici asemănătoare Procedeu de tratare a cherestelei
cestor standuri oamenii se opresc, puneri. care pină în prezent se importau. bruarie — 15 martie 1965 la mărfuri de sezon.
răsfoiesc cărţile şi rar se întîm plă — Am dori ca tira ju l cărţilor de Tot lo această întreprindere a
să plece fără a duce cu ei unul sau literatură universală cu accesibi fost elaborată o tehnologie spe de fag îm potriva m ucegăirii
două din volumele preferate. La litate în masă — a spus tov. Dincă
cămin si la bibliotecă, serile sint Jorgu — să fie mai mare De aseme cială pentru protejarea cu chituri
mai atractive în această lună. Se nea, am vrea să ajungă la noi mai ormate a recipienţilor, rezervoa Specialişlii Institu tu lu i de cerce derea curăţării şi restivu irii evitînd FABRICA DE MASE PLASTICE
organizează şezători literare, sim multe c ă iţi semnate de autorii con relor şi instalaţiilor din oţel, fontă tări forestiere au pus la punct un astfel pierderile care se produc prin
pozioane sau concursuri, p rile j cu temporani... sau beton care se ofIă în medii nou procedeu de tratare a chereste aceste operaţii. Astfel tratată che
care oam enilor li se deschide mai Au vorbit despre cartea de lite corozîve. Prin aplicarea noului lei de fag îm potriva mucegăirii. în resteaua poate fi stivuită, transpor „DERMATINA" TIMIŞOARA VI
m ult gustul pentru lectură. dată ce este scoasă din camera de tată si depozitată fără pericol de de
ratura universală si învăţători, şi
Seara organizată la căminul nos ţărani m uncitori, şi gospodine. Oa procedeu se asigură stratului pro aburire cheresteaua este introdusă, gradare.
tru — ne scrie Ştefan Popescu din menii s-au dovedit cunoscători ai tector o rezistenţă mărită la acţi cu aju torul unor containere, in nişte Prima instalaţie de acest fel func
satul Aurel Vlaicu — a constituit acestor căi ţi şi consfătuirea a de unea diferitelor substonţe chimice. bazine unde este tratată cu o solu ţionează la întreprinderea forestieră CALEA ŞAGULUI NR. 54
o adevărată seară a c ă iţii. Ka a venit o plăcută în tiln ire cu prietenii ţie obţinută prin combinaţia unor Telegn. Ea are o capacitate de peste PRODUCE Şl LIVREAZĂ :
fost închinată operei scriitorului, acesteia. In prezent, aici se experimen produse chimice, care nu maî per 30 000 m.c. cherestea pc an. In pre
a tit de cunoscut şi iu b it în popor. In aceste zile de iarnă acţiunile tează o serie de noi produse anti- — JUCĂRII DIN CAUCIUC ;
Vasile Alecsandri. Au venit m ulţi cu cartea adună la cămine şi bi corozive care să reziste lo medii mite apariţia ciupercii mucegaiului zent specialiştii continuă cercetările — COVOARE P.V.C. CU FATA STRIATA ;
ţărani din sat. Ascultau cu luare blioteci, la casele de cultură, la şcoli, Procedeul duce la îm bunătăţirea in vederea perfecţionării procedeu — COVOARE P.V.C. PE SUPORT TEXTIL ;
aminte cuvintele tovarăşului S. Ito- tot mai m ulţi ţărani m uncitori. La acide puternic concentrate. ca lită ţii m aterialului, evită manipu- lui şi extinderii lui.
land care le-a vo rb it despre viaţa Miercurea şi Teiuş s-au organizat — VINILIN PE SUPORT TEXTIL PENTRU TAPIŢERIE, CA
poetului, despre bogata sa creaţie consfătuiri cu c itito rii la care a (Agerpres). l larea suplimentară a acestuia in ve (Agerpres) PITONAJ Şl MAROCHINARIE ;
din care a reliefat cele mai îndră participat redactorul sef al E ditu — RAME P.V.C. PENTRU INCALJAMINTE ;
gite poezii, recitind chiar unele rii „M eridiane", tov. Safirman Cris
dintre ele. Şi ca o ilustrare a operei tian Cornel. Au venit ţărani mun — FIRE P.V.C. DE 0 2 - 5 MM. PENTRU ÎMPLETITURI : o i
lu i Alecsandri. în partea a doua a citori. ceferişti, cadre didactice. Şi Adunări generale anuale în cooperativele — PLACI P.V.C. PENTRU CROIT Şl ŞTANTAT FETE ÎN
program ului, tin e rii artişti amatori aici oamenii şi-nu spus cuvîntul, au CĂLŢĂMINTE ;
din comună au oferit celor prezenţi cerut ca lucrările ce apar în co
un reuşit spectacol cu piesa lui A- lecţia ..Arta pentru to ţi" să fie maî — DIVERSE ARTICOLE PNEUMATICE DIN P.V.C. PENTRU
lecsandri. „P iatra din casă". Seara numeroase, să poată satisface ce agricole de producţie PLAJE Şl SPORT j
închinată cărţii — relevă autorul rinţele oamenilor din mediul ru — TOCURI DIN MASE PLASTICE PENTRU INCALTÂMIN-
scrisorii — a plăcut m ult. a diit ral. Propuneri au fost multe si — TE FEMEI Şl BARBATI ;
p rile ju l unui mare num ăr de ţă după cum afirm ă redactorul sef al
rani m uncitori să cunoască o bună editurii — toate vor putea prinde — MĂNUŞI CHIRURGICALE ETC.
parte din nemuritoarea creaţie a consfătuire cu sentimentul pe carc-1 RECOLTE BOGATE
la
C itito rii au plecat de
viaţă.
bardului din M ii ceşti
La Aurel VJaicu. localnicii s-nu încerci atunci cînd ai realizat ceva
în tîln it cu opera lui Alecsandri. la frumos, au discutat despre ea ca a /M ittm
Dobra cu a lui Ion Creangă, la Po despre un lucru care azi a devenit
iana, cu a lui Eminescu. P retutin indispensabil. LA TOATE CULTURILE
deni. în satele regiunii. în aceste Cartea nu mai e azi un apanaj ItWSOAQA
seri de iarnă, acţiunile organizate exclusiv' al unei pături de oameni.
cu cartea la cămin au făcut să se Ka a pătruns pînă in cele mai în B ilanţul făcut cu citevu zile în te bogate este aplicarea retribuţiei zarzavaturi nu s-au obţinut însă
deschidă mai multe curţi, să se depărtate colţuri ale regiunii noas urmă la cooperativa agricolă de suplimentare. Ca urmare n depăşirii nici jumătate din veniturile plani
răsfoiască mai multe file. să lu tre. Scrisorile care ne sosesc ia re producţie din Teiuş în ce priveşte producţiei planificate la porumb. în ficate. Aceasta se datorcslc folosirii
mină mai multe becuri aprinse pînă dacţie. mai >n această „luna desfăşurarea a ctivită ţii în cursul anul trecut s-a d istrib u it coopera unor seminţe cu o valoare culturală
seara tîrziu. a cărţii" atestă că lectura a devenit anului precedent a scos în evidenţă to rilo r o cantitate de 15.000 kg., scăzută. intîrzio rii lucră rilo r de
La Baia de Criş (raionul Brad) o preocupare, că înliln ire a cu ea laptul că aici s-ou obţinut rezul porumb boabe. în funcţie de spo plantare a răsadurilor, de în tre ţi
a in lra ţ in firescul cotidian. tate bune pe linia sporirii averii rul de recoltă realizat. In discu nere şi mai cu seamă dc recoltare.
zeci de locuitori au venit la în til- obşteşti şi a fondului de bază care ţiile lor. membrii cooperatori au Ne fiind strînsu la timp. o parte
nirea cu Iov. Buîciuc Aurel, redac I UCJ A L1C1U au ajuns Io peste 3.352.000 lei şi subliniat necesitatea aplicării in din recolta de roşii, ardei etc. a
respectiv 2.418.000 lei. înregistrarea continuare a acestui principiu ta fost depreciată de către brumele
succesului am intit se datoreşte în un factor de seamă în sporirea pro din toamnă.
bună parte faptului că, in secto ducţiei. Cu prilejul analizei făcute asupra
rul vegetal, producţiile planificate Rezulta te bune au obţinut co felului cum s-au îndeplinit sarci
la m ajoritatea cu ltu rilo r au fost operatorii din Teiuş şi la alte cul nile de producţie s-a arătat că un
realizate sî chiar depăşite. La grîu turi. Demn de menţionat in acest factor esenţial în sporirea produc
s-au obţinut 1.001 kg la hectar faţă sens este laptul că recolta de orz ţiei la hectar îl constituie întrece
de 1.500 kg. planificate. Aceasta a de toamnă obţinută de pc fiecare rea socialistă organizată între b ri
permis livrarea in contul obligaţi hectar a fost dc aproape 2.100 kg., găzi si echipe Despre acest lucru
unilor contractuale a unei cantităţi cu 300 kg. peste prevederi, la sfec au vorbit în cuvintul lor tov. Ion
de aproape 12 vagoane grîu. Ln po la de zahăr producţia realizată a Roman. Gheorghe Radu si alţi
rumb producţia planificată de 1 800 fost de 22.300 kg. rădăcini la hec membri cooperatori care au arătat
V- boabe Hr hectar a fost depăşită tar faţă de . 2CK0WTcg; pratirfjc'ate. că în’ ani)I precedent brigăzile si-ou
.-u j -202 -Ug.-Cu toate acestea în da La această cultură «cele mai bune propus în cadrul întrecerii obiecti-
rea de seamă şi mai ales în discu rezultate le-a dobîndil brigada a ve im portante printre care si e-
ţiile purtate de către mem brii co treia care de pe fiecare din cele xecutarea la tim pul optim şi de
operatori s-a subliniat faptul că 22 hectare cultivate cu sfeclă a bună calitate a tuturor lucrărilor
rezultatele nu sînt pe măsura po realizat cile 25 000 kg. la hectar. .Şi de întreţinere. Depăşirea producţi
sibilităţilor. Despre acest lucru nu la cultura tutunului s-au' obţinut ilor planificate la grîu cu 100 kg.,
arătat în cuvintul lor iov Gheor- în medie cite 1.300 kg. tutun la hec la porumb cu 200 kg., la sfeclă cu
ghe Stoica, Steluţa Pop si alţii. tar faţă de 075 kg. cît a fost plani fi.000 kg. şi ln tutun cu 200 kg. la
Tov. Iulian Pi coş a ţin u t să men ficat. In cadrul dezbaterilor au hectar. 3UCARII
ţioneze că dacă lucrările de între fost reliefate apoi o serie de re — In urma muncii entuziaste des
ţinere se făceau în condiţiuni mai zultate bune înregistrate pe linia făşurate — a arătat tov. Viorica
bune. producţia ele porumb ar fi sporirii recoltelor. M em brii coope Coza — brigada III pe care o con MECANIZATE SI LITOGRAFIATE
fost cu m ult sporită. Pentru a argu ratori au analizat am ănunţit şi de duc a cîştigat întrecerea. Astfel, la
menta aceasta el a am intit că in ficienţele care au avut o reflectare cultura griului am obţinut peste
cadrul brigăzii nr 1 de cîmp. pe o directă in producţiile scăzute de plan 24G kg„ la porumb 225 kg., la
tarla unde s-a prăşit la tim p s-au -sfeclă de zahăr 5.000 leg. la ha., iar
recoltat 4 400 kg. stinlcţi la hectar. floarea-soarelui şi cartofi, sublini la tutun producţia a fost dublată.
Pe o paivelă vecină cu un grad de ind că una din cauzeic acestor re
fertilitate asemănător dar unde zultate ncrorespunzătoare se gă Succesele dobîndile în cadrul în
trecerii socialiste — a arătat tov
prăşi tul nu s-a aplicat la tim p pro seşte în executarea cu întîrziere a Coza — se datoresr în bună parte
ducţia rezultată a fost de numai lucrărilor* de îngrijire. Nici S.M.T. sprijinu lui prim it din partea orga
2.800 kg. stiuleţi la hectar, tată deci Alba nu a executat la timp trata nizaţiei de bază din brigadă, care
a mobilizat la muncă pe toţi mem
că există rezerve însemnate de spo mentele contra gîndacului din Co
brii cooperatori.
rire a producţiei la porumb. Pentru lorado la cultura de cartofi fapt ce
Ţinînd seama dc faptul că an
anul acesta ele trebuiesc' folosite a dus la diminuarea producţiei.
trenarea tuturor brigăzilor* şi echi
mai deplin în scopul obţinerii unor O altă ramură de producţie im pelor în cadrul întrecerii socialis
La Staţiunea dc maşini şi tractoare din Miercurea, revizuire» rezultate mai bune. portantă este legum icultura — a te are un elcct favorabil asupra
repararea u tila ju lu i agricol se aproDie de sfîrşit. sporirii producţiei agricole ea se
Un procedeu bun folosit la co arătat în cuvintul său tovarăşa Cris-
va desfăşura în acest an cu si mai
operativa agricolă de producţie din tina Opriţa. De pe urma cu ltivă rii multă însufleţire. Brigada IV de
fo to : V. ONOIU Teiuş pentru realizarea unor recol celor* 43 de hectare cu legume şi cîmp a chemat Ia întrecere pe baza
unor obiective concrete pe celelal
te brigăzi de cîmp din cadrul co
operativei. De asemenea. brigada
IN CERCETAREA ŞTIINŢIFICA întrecere pentru toate brigăzile din
zootehnică a lansat o chemare la
cooperativele agricole de producţie
din raion.
Toate obiectivele stabilite au fost
AVEM POSIBILITĂŢI Şl MAI LARGI nării generale prile j cu care nu
temeinic dezbătute în cadrul adu
meroşi cooperatori şi-au luat an
Dezvoltarea economică, socială şi Din activitatea Uniunii societăţilor nizarea profilaxiei cancerului". .Sta- gajamente de a munci cu sper
culturală a ţă rii noastre in anii re filocoriile cutanate la copii". „Core pentru a cîştiga in trecerea. Prin
gim ului de democraţie populară a laţia dintre boala ulceroasă şi afec măsurile luate. Ia cooperativa agri
creat condiţii deosebite pentru con de ştiinţe medicale-Filiala Hunedoara ţiunile căilor* biliare", „Reabilitarea colă de producţie din Teiuş s-au
tinua ridicare a nivelului stării de bolnavilor de tuberculoză în d iferite
sănătate a populaţiei. Prin grija ram uri de producţie’’ şi altele. creat premisele sporirii continue a
partidului si guvernului, ocrotirea interregionale, în cadrul cărora ca zia Zilei mondiale a sănătăţii), „Cc- Totodată se vor* organiza manifes producţiei agricole.
drele medicale au avut o activă par- faleea" (conferinţă care a abordat o A POTOPEA
sănătăţii a căpătat o bază materială problemă de evidentă contigenţă a tări ştiinţifice comune mnj m ultor
dezvoltată si un puternic sp rijin du lic-ipare prin referate si comunicări. mai m ultor specialităţi şi la care au specialităţi, care vor contribui la
In anul trecut, la nivelul tuturor
masă. precizarea unor a titudini în terapeu
subfilialelor, au fost organizate con participat şi medicii de circum scrip chestre de muzică populară ; 10.15
Îm bunătăţirea condiţiilor de trai. ferinţe prin m ijlocirea cărora au fost ţie rurală), nu scos în evidenţă u ti tică si deontologia medicală. Se va
m ăsurile privind medicina muncii, popularizate realizările din patria litatea si necesitatea cercetărilor practica schimbul de experienţă pen Muzică instrum entală ; 10,30 Cu
asigurarea odihnei, ridicarea nive noastră pe tărîm medical si ştiin ţific, ştiinţifice. Pe această linie se înscrie tru medicii de circum scripţie la n i m icrofonul prin regiunile Oltenia
lu lu i cultural-saniiar al populaţiei, au fost organizate şedinţe pe pro şi conferinţa pe ţaţă dc gerontolo velul spitalului regional sau raional, şi Argeş ; 17,00 Solişti ai Operei de
precum şi dezvoltarea reţelei dc asis bleme de deontologie medicală la toa gie. organizată la Deva. cu titlu l : tît şi participarea lor in calitate de stat din laşi : 17,40 Muzică popu
tenţă medicală au dus la im portan te subfilialele, la cercurile de refe „P rofilaxia îm bătrânirii precoce", colaboratori la referate generale, re lară cerută d_> ase ulu ito ri : 18,00
te succese în acţiunea de ocrotire a rate şi secţiile de specialitate. conferinţă in iţia lă şi condusă de In cenzii eic„ ceea ce va ridica si mai Seară pentru tineret ; 10,00 In ritm
mult prestigiul m edicilor de circum
sănătăţii. Conducerea filia le i Hunedoara a stitutul de geriatrie. Prin rapoartele scripţie sub raportul cercetării ş tiin de dans; 20,30 V arietăţi muzicale;
21,13 P ărinţi şî copii ; 21,30 Invita
Uniunea societăţilor de ştiinţe me căutat să orienteze numea ştiinţifică si comunicările prezentate la aceas ţifice. Pentru ridica-rea profesională ţia Iu dans; 22,20 In t’iim de dajis.
dicale, organizaţie de masă profe a m em brilor filia le i in deplină con tă conferinţă s-au dezbătut pc larg a cadrelor medii, filia la a păstrat
sională şi ş tiin ţifică a m uncitorilor cordanţă cu realităţile din teren. aspectele clinice şi funcţionale, fac forma şedinţelor de comunicări, iar TELEVIZIUNE
medico-sanitari. a avut în centrul Acest lucru s-a reflectat în conţi torii endocrini, biochimici, psiholo herezada — cinematograful „M i
in colaborare cu organizaţia de sindi CINEMA 10.00 Jurnalul televiziunii ; 19.10
preocupărilor sale traducerea în via nutul lucrărilor* intreprin.se de către gici, cardiovasculari etc., ce pot in cat se vor întreprinde diverse forme nerul" ; IL IA : Sfioasa — cinema
ţă a sarcinilor ce decurg din Direc filiala noastră. De exemplu, confe fluenţa îm bâirînîrea. S-an analiza; de educaţie profesională şi cetăţe DEVA : Titanic Vals — cinema tograful „Lum ina". Pentru copii ; A venturile echipaju
tivele Congresului al lll-le n al P.M.Jh rinţa cu tema : „B olul cadrelor me de asemenea, posibilităţile profilac nească. M em brii societăţii continuă tograful „P atria" : Ah ! Eva — lui V a l-V îi’tej — Slăpinii apei cH
p rivin d îm bunătăţirea calităţii asis dii în probleme de protecţia m un tice ale gerontologie), analiză de o să susţină şi în anul acesta în cadrul cinematogi alu' „A rta " ; PETRO RADIO foc ; 20,00 Transmisiune de la Tea
tenţei medicale, ridicarea cercetării c ii- — organizată de secţia cadre evidentă im portanţă vraclică. caic n universităţilor populare, la diverse ŞANI : Climate — cinematogra Programul I : 5,OG Muzică popu trul Naţional ..f. L. Caraginle" ; „O
ştiin ţifice şî creşterea gradului de medii, în colaborare cu secţia sani stîrn it interesul tuturor participan întreprinderi, la staţia de radiofi- ful „Republica" ; ln întim pina- lară ; 5,40 M elodii distractive : li,10 scrisoare pierdută". In pauză : Ba-
conştiinţă socialistă a membrilor* săi. tară si prevederi sociale a Sfatului ţilor. care si în cadrul brigăzilor complexe i-ea visului — cinematogra Cîntece ; G,35 Piese de estradă ; chus în Kominia : Drum ul spre
ful „7 Noiem brie" ; LUPEN1 : Ve
muntele id o lilo r de piatră — film
Valoarea cercetării ştiin ţifice ro- popular* regional — a scos în evi In atenţia filia le i a rămas ca o sanitare, o serie de conferinţe din selie la Acapuloo — cinematogra 7,15 Melodii ce străbat lumea ;
mineştî s-a făcut cunoscută si pe denţă eficacitatea colaborării dintre oi'oblemă de studiu in continuare, si domeniul biologiei si medicinei. 7.30 Sfatul medic ului : Aliment.Mia documentar ; ln încheiere : Buletin
plan mondial, prin participarea ca personalul mediu şi serviciile de licoza în minele nefer oase şi in me ful „C u ltu ra l"; S IM EH IA : 30 de raţională in anotim pul rece ; 7.45 de ştiri. Buletin meteorologic.
Av'cm toate condiţiile pentru ca In
ani de veselie — cinematograful
drelor noastre la congresele şi con proiecţia muncii din întreprinderi ; diul carbonifer*: intoxicaţia acută şi v iilo r să îm bunătăţim şi mai mult „M ureşul" ; A l.B A IU L IA : Sedu Tangouri de concert : 0.25 Muzică Buletin meteorologic
ferinţele naţionale si internaţionale. conferinţa cu lenta : „Politraum atis- cronică cu oxid de carbon ele. să si abandonată — cinematogra clin opereta „Baiadera" de Hal mau ;
La nivelul filia le i Hunedoara, muri mele", care a parcurs o tematică Pentru îm bunătăţirea a ctivită ţii munca de cercetare ştiinţifică, să an ful „V ictoria" ; SEBEŞ : G hinio 10.03 Plimbare prin Bucureşti — PENTRU 21 ORE
trenăm un număr mai mare de ca
ră pe plan organizatoric şi ştiinţific' largă, a subliniat spec ificul politrau- de viito r, filiala a întocm it un plan dre medicale la această activitate, nistul — cinematograful „Progre muzică uşoară ; 10,30 M elodii popu Vrem? nestabilă, cu cerul mai
se desfăşoară din nn în an in condi m niism elor în sectorul industrial din de manifestări ştiin ţifice pe proble în scopul cunoaşterii, aprofundării sul" ; Rusalka — cinematograful lare interpretate de Ştelania Stere, m ult noros ziua, cu înseninări in
ţii din ce in ce mai bune. Filiala regiunea Hunedoara si necesitatea me specifice regiunii noastre, care sî aplicării noilor cuceriri ştiin ţifice „Sebeşul" ; O R A Ş T IE : Haturi se- Nclu Orian şi Tony lord.-irhe ; cursul, nopţii. Vor cădea precipi
coordonează munca subfilialelor, a colaborării între organele sanitare vor fi organizate de secţiile de spe medicale. Conducerea filtolei Hune j'iile 1 şi H — cinematograful „Pa. 11,00 A rii si dansuri din opere; taţii izolate sub formă de ninsoare.
cercurilor de referate şi a secţiilor* de sî organele de protecţia muncii. cialitate ale filia le i — sub formă de doara va ţine seama de acest lucru 11 in" ; încurcătură blestemată — 11.30 Ansam bluri artistice şcolare*. Yiniu) va sufla p o triv ii din sec to
SDecialitate. ur mărind. De linie ş tiin Alte manifestăr i ca : „M oi tinala- conferinţe regionale. Astfel, au fost cinematograful „Flacăra" ; H A 12.03 Su învăţăm uit eîntec nou : rul nord-est. Temperatura aerului
ţifica, îmbogăţirea cunoştinţelor pro litatea Derinntală în regiunea Hune fixate temele : „Aspecte ale m orbi Dr. O. CONSTANTIN ESC U ŢEG : Cele 400 de lo vitu ri — ci „Trenul G rîv iţri" ; 12,15 Pastel m u
fesionale ale m em brilor săi. ln u ltim ii doara'1 ; „M orbiditatea prin afecţiuni dităţii în sectorul agricol socialist", Medic em erit — Deva ne matografuî .Popular" ; BRAD : zical : 13.05 C inic e si jocuri popu va fi cuprinsă ziua între 0 si minus
ani, prestigiul filia le i a crescut din deimaio-venerologice". „Realizări şi „Asistenţa medico-sanitară în me membru in Consiliul Judecătorul dc m inori — cinema lare : 14,10 „M elodii de dragoste" — 4 erade, iar noaptea, între minus
punct de vedere ş tiin ţific prin or perspective de prevenire şi comba diul rural acordată de cadrele me de conducere al U niunii tograful „St. roşie" ; LONEA : Şe- muzică uşoară ; 15,25 Solişti şi or 5 şi minus 10 grade.
ganizarea de conferinţe regionale şi tere a tuberculozei" (susţinută cu oca d ii", „Rolul cadrelor medii în orga societăţii dc ştiinţe medicale