Page 59 - 1965-02
P. 59
Vagi 4 Drumul socialismului Nr. 3153
Couve de Murville G A M B I A - U N N O U S T A T
a plecat la Washington
I N D E P E N D E N T Î N A F R I C A
PARIS 17 (Agerpres). —
M in istru l de .externe al Franţei, A p ele Atlanticului cc scaldă far vumitnl proiect „de uniune a C a m Deşi semnat, acest acord nu poate
M iiurice Come de M u rvillc, a pă mul sudic at micului teritoriu ajri- biei cu S enegalul" . Acest proiect a fi considerat drept o soluţie d efi
răsit m iercuri Parisul plccînd intr-o cun, C am bia, vor căpăta o nouă fost recom andat la începutul anu nitivă. d eoarece iu cercurile politi
vizită In Washington. El urmează să strălucire in noaptea dc ÎS febru arie lui 1964 şi in raportul unei misiuni ce din C am bia se vehiculează id eea
aibă convorbiri cu preşedintele sub jerb ele de lumină ale oraşului a O.AM/. Misiunea O N U reco unui alt gen dc integrare sau chiar
Johnson, secretarul de stat Rusk şi Ralhurst, unde se d esfăşoară festi m anda C am biei „să colaboreze o federaţie
Economia acestei fâ n are un pro
cu al(i membri ai guvernului ame vităţile prilejuite de un important c- sti ins cu Senegalul, în interesul am nunţat caracter agricol şi se bazea
rican. M inistrul francez a refuzat veniment politic: p roclam area in de belor state". Ja w a ra a subscris re
.să facă vreo declaraţie cu privire pendentei de stat Momentul s e m com andării misiunii O.N.U., şi in ză pe cile va produse ca: arahide,
principalul produs dc cxporl
nifică, totodată, dispariţia ultimului
al
mai 1964 a trimis o delegaţie in S e
ia obiectul vizitei sale in S. U. A.
vestigiu al colonialism ului in A fri negal, form ată din cîfiva miniştri. Cam biei, nuci dc cocos, orez, b a n a
ca occidentală. Drumul spre in de Dar gruparea politică de opoziţie a rem arcat că in această ţară nu e x i
ne, manioc, lemn, piei şi peşte. Dc
C am biei,
pendenţă al teritoriului
Semnarea protocolului cu privire u g a jw _a± Proteste împotriva colonie a coroanei engleze, a înce lui N'Jic a obicctot in legătură cu stă nici un fel de cale ferată
trim iterea delegaţiei, d eoarece ne
put in iulie 1964, cind o delegaţie gocierile, după părerea şefului opo Pentru a m enţine m ai dep arte
la colaborarea economică între R. P. bombardării teritoriului com pusă din reprezentanţii a trei zitei. trebuiau începute după obţi C am bia in stare de dependenţă, gu
partide politice autohtone au e la b o
vernul britanic s-a angajat „să stu
nerea independenţei. Cu toată o p o
rat îm preună cu Duncan Sandys, ziţia grupării adverse, delegaţia Ini dieze cererile de ajutor ale noului
Romină şi U.R.S.S. pe anii 1966-1970 de către avioanele congoleze fostul ministru britanic pentru p ro Ja w a ra a vizitat Senegalul, iar după slat african, in scopul echilibrării
bugetului curent şi pentru fin an ţa
blem ele coloniale, un proiect in v e
aceasta, o nonă delegaţie guverna
derea constituirii Cam biei ca sfat m entală a participat la conferinţa rea planului de trei ani şi ju m ătate",
MOSCOVA 17 (Agerpres). — tului de Stat al P lanificării, şi de K A M P A LA 17 (Agerpres). — la Leopoldville nu afectează numai independent Prin acest proiect se de la M arlbourough llou.se. Misiu adoptat dc guvernul lui Ja u a r a .
La 17 februarie. Io Moscova a P iotr Lomalco, vicepreşedinte al Dem onstraţiile de protest din ca securitatea Ugandcî. Ei cer Statelor p rev edea că C am bia va fi un stat nea din C am bia, îm preună cu par După propria expresie a şefului gu
fost semnat protocolul cu p rivire la Consiliului de M iniştri ol U.R.S.S., pitala L'gandei îm potriva bombar Unite să înceteze ajutorul m ilita r a- de m onarhic constituţională şi va tea interesată, a stabilit, la Londra, vernului din C am bia, acest plan este
colaborarea economică intre R. P. preşedintele Com itetului de stat al dării te rito riu lu i acestei ţări de că cordai guvernului condus de Moi.se răm ine in continuare in cadrul detaliile unui acord iu privinţa vii destinat să aducă ţării „un reviri
Romină şi U.R.S.S. pe anii 1‘JGG— P lanificării. tre avioanele congoleze au căpătat Chombe, deoarece acesta este u tili Com m onwealthului. In virtutea p re toarei uniuni cu Senegalul, u im ind ment pe plan econom ic".
1970. In aceeaşi zi, Gheorghe Gaston- o deosebită amploare. M ii de locui zat pentru reprimarea insurgenţilor vederilor constituţionale, după obţi să intre in tigoare la ÎS febru arie O dată cu independenţa de stat,
Protocolul a fost semnat de Mai in a oferit in saloanele amba to ii din Kampala au manifestat congolezi şi pentru atacarea state nerea independenţei, în funcţia de 1965, ziua independenţei. In term e in faţa tinerei ţări africane se pun,
sadei If P.lt. o masă la caic au p a rti prim-ministru va fi instalat rep re nii înţelegerii de la Londra, C a m in afara consolidării sale politice.
Gheorghe Gaston-Marin, vicepre m iercuri pe .străzile din centrul ora lor învecinate Congoului. Totodată,
cipat m em brii delegaţiei sovietice, şului. Coloanele de demonstranţi zentantul partidului la putere. Ast bia şi Senegalul se angajou să-şi sarcini destul de grele legate de pro
şedinte ai C onsiliului de M iniştri al in Irunte cu P. Lomako şi mem brii s-nu îndreptat spre ambasada S.U.A. reprezentanţii m işcărilor de elibera fel. în ziua de ÎS februarie, la acord e ajutor reciproc în caz de a- gresul econom ic, caic im plică m o
R P. Romine, preşedintele Comite delegaţiei romine. şi au înm uiat însărcinatului cu afa re din ţările menţionate au adresat la Bathurst. capitala ţării, M. D. grcsiuue din partea altei ţări. O altă bilizarea tuturor resurselor interne.
ceri ad-inlehm un mesaj în caro se secretarului general al Organizaţiei Jaw ara. conducătorul Partidului prev ed ere era ca C am bia să-şi p o a A. D lîM ITR ESC U
cere Slatelor U nite să înceteze aju U nităţii A fricane o telegramă în caic progresist popular, principalul par lă instrui arm ata in Senegal, de a-
sem euea,
Situaţia din Maiawi torul m ilita r pe earc-1 acordă gu îi cer ca în cadrul apropiatei sesiuni alegerile din 1961, ra conduce ech i C am bia in ţările in care aceasta
Senegalul să reprezinte
iu
tid politic al ţării, învingător
vernului de la Leopoldville pentru
reprimarea fo iţe lo r patriotice con a C onsiliului M inisterial al O.U.A. pa ministerială a C am biei in d ep en n-arc misiuni diplomatice. C am bia
dente
D LAN TYR E 17 (Agerpres). — atacarea fo rtului Johnsion unde sînt goleze. să ridice problema ruperii re la ţiilo r Una din p roblem ele care a p ola îşi kt păstra fireşte drepturile dc PE SGUR
a arca propriul său imn şi drapel,
In urma atacului întreprins de „cei închişi unii adversari politici ai pre Luînd cuvânt vil în Parlamentul U- diplom atice dintre ţările africane şi rizat lupta politică intre partidul precum şi dreptul dc vot in O.NU.
200“ îm potriva fortului Johnsion din şedintelui ţării, printre care şi fos gandei, prim ul m inistru M ilion Obo- Congo. lui Ja w a ra şi opoziţie a fost aşa- şi O.U.A.
M aiaw i, autorităţile guvernamentale tul m inistru al educaţiei, H enri Chi- te a declarat cu orice atac din par
ale acestui stat au trecut la o ac pembore. Acţiunea lor, după cum tea congoleză îm potriva ţă rii sale va REYKJAVIK. — Comitetul eco
ţiune pe scaiă lingă de depistare a s a anunţat, a eşuat, dar observato fi urmat dc acţiuni de răspuns. El CONGO: Oraşul Lulintba nomie al Consiliului nordic, ale
elementelor osiile guvernului con rii politici s in t.d e părere că in v i a spus că unul din avioanele con WASHINGTON: 0 mare conferinţă cărui lucruri se desfăşoară la
dus de IJa.stings Panda. Agenţia itor nu sînt excluse încercări de a- goleze care au bombardat satele U- Rcykjavik. a cerul să sc atlionc-
France Pres.se relata la 17 februarie cvst gen, deoarece adversarii politici gandei săplămîna trecută a fost do- economică la Casa Albă ocupat de răsculaţi zc prin toate mijloacele in ve
că mai m ult de ăO de persoane, sus ai lui .llasiings llanda, a lîl clin in derea înlăturării complete a su
ELISAUETHVJLLE 17 (Agerpres).
pectate că au legături cu elemente teriorul ţă rii cit şi dinafară, pot borît de foiţele antiaeriene şi s-a A genţiile de presă relatează că, in prataxei dc 15 la sută pe care qu-
le antiguvernam entale au fost ares atrage şi alte elemente în frontul prăbuşit în partea congoleză. Agen W ASHINGTON 17 (Agerpres). — prum uturile şi investiţiile pe care urma unui atac bine organizat, dez yernul britanic a lixat-o asupra
tate de forţele de siguranţă ale a- antiguvernam ental. P oliticienii în ţia Ghana News menţionează că toţi Problema d eficitului persistent al Ic fac în străinătate. In legătură cu lănţuit îm potriva forţelor guverna im porturilor cnqlezc.
cestui stat După cum se sile, in lăturaţi de Măsline* Panda şi de balanţei dc plăţi externe a Statelor aceasta. în cercurile economice din Proiectul cere, dc asemenea,
urmă cu cîteva zile, în această ţară anturajul său politic acuză autori parlam entarii opoziţiei au s p rijin it Unite va constitui obiectul unei în- Washington se atrage atenţia asupra mentale congoleze dislocate în ora larilor membre ale Consiliului
şul Lulîm ba, detaşamente ale pa
a avut loc o încercare de constituire tăţile din Plantyrc de a avea legă poziţia p rim u lui m inistru în legătu tîln iri, programată azi la Casa Albă. faptului că B iroul federal de rezer trio ţilo r congolezi au capturat acest nordic să întărească cooperarea
a unui front care să-l răstoarne de turi cu regim urile colonialiste şi ră cu atacurile congoleze. între preşedintele Johnson şi 370 do ve a şi cerut băncilor să-şi limiteze oraş. Lulim ba, im portant nod de economică din cadrul AELS, coo
la putere pe Ilnsiinq.s Panda, şi o rasiste din Portugalia si Republica Intr-o telegramă adresată secreta bancheri şi oameni de afaceri ame noile lor îm prum uturi pe termen perare care a avui mull dc sule-
prim ă încercare a «icostuia a fost Sud-Africană, ricani. După cum transmite agenţia lung acordate in străinătate, ceea ce cale ferată, este situat la 110 mile rit ca urmare a suprataxei brita
rului general al O.N.U., U Thant, France Pres.se, aceasta va fi „cea nord de A lb e rth ville si constituie un nice de 15 la sută.
va duce la n reducere a acestora eu
reprezentanţii m işcărilor de elibera mai mare conferinţă economică ţi punct im portant de acces spre pro
2 m iliarde dolari faţă de cifra îm vincia K iw u. Atacaţi prin surprinde NAIROBI. — Bombardarea a
nută vreodată la Casa Albă". In ca
re din Mozambic, R S.A., A frica de
îm p o tr iv a tr a ta tiv e lo r sud-vest şi Rhodesia de sud arată că drul T iitîlnîrii, preşedintele S.U.A. p ru m u tu rilo r acordate în 19G4. „P u re, mercenarii congolezi au părăsit două sate din Uqanda la 13 fe
ţin i observa lori — scrie France Prc-
intenţionează să ceară oamenilor de sse — consideră că acest obiectiv' oraşul, abnndontnd im portante can bruarie dc către forte ormalc ale
acţiunile agresive ale guvernului de tită ţi de m uniţii şi echipament m i quvcrnului de Io Leopoldville. a
ja p o n o - s u d - c o r e e n e afaceri să ia parte în mod voluntar are şanse să fie atins". litar, anunţa agenţia URI. P o trivit fost calificată de autorităţile din
Ia programul de apărare a dolaru
Problema deficitului balanţei de
Nairobi drept un oct dc aqrcsiu-
lui, pe care l-a prezentat săptămi- plăţi externe a S.U.A. este exa ultim elor ştiri, clin A lb e rth ville au ne. Studenţii Universităţii din ca
fost trim ise în ajutorul m ercenari
SEUL 17 (Agerpres). — înainte de plecarea lui Shiina. pe na trecută Congresului. minată şi de buletinul de ş tiri al lor nouă grupuri de asalt ale trupe pitala Ugandei ou orqanizat o de
Aşa cum era de aşteptat, tra ta ti aeroporlu1 Hacnda din Tokio a a- Poziţia Angliei „P lanul Johnson" de reducere n Casei Albe, care scrie că „anul tre lor guvernamentale. monstraţie dc protest împotriva
vele japono-sud-coreene pentru sta vuL ioc o mare manifestaţie a popu ieşirilor de dolari din Statele Unite cut ieşirile de capitaluri (lin S.U.A acestei noi acţiuni ilcqalc a qu
bilirea de relaţii diplomatice intre laţiei care a cerut anularea acestei nu comportă măsuri restrictive o- au crescut cu 2 m iliarde dolari faţă vcrnului lui Clioinbc.
cele două ţări au fo s t1 reluate vizite. Poliţia a intervenit pentru faţă de bligalo rii. El se bazează, esenţial, pe Ce va discuta
m iercuri la Seul în lr-o atmosferă împrăştierca demonstraţiei. Un nu de nivelul din 19G3, ceea ce repre MONROVIA. — Dcleqaţii din
de încordare. A tît opoziţia japone măr de 117 de manifestanţi au fost hotărîrea băncilor şi a întreprinde zintă unul din p rincipalii factori ai Wilson la Bonn? Guineea, Coasta de Fildeş, Libe
ză cit şi cea sud-coreeană au mani răniţi, dintre care patru se afla în Piaţa comună rilo r particulare (le a-şi impune sin creşterii deficitu lui balanţei nm eri- ria şi Sicrra Leonc şi-au început
festat o iritare deosebită în legă stare, gravă. Avionul a decolat cu gure efectuarea de reduceri în îm ctme“ , BONN 17 (Agerpres). — convorbirile la Monrovi.i în pro
tură cu reluarea tratativelor. M ier o oră înlîrxiere din cauza tulbură Kcferîndu se la v izita pc caic pre blema creării unei zone a liberu
curi dimineaţa. înainte de pleca rilo r care au avut loc la aeroport. LONDRA 17 (Agerpres). — m ierul britanic Harold Wilson o va lui schimb intre aceste ţări Se
rea la Seul a m inistrului afacerilor Sosirea lu Seul a m inistrului de Luind cuvîntul m iercuri în faţa Sesiunea parlamentului face în Republica Federală intre G cretarul de stat liberian, Crimes,
externe japonez, secretarul general externe japonez a p rileju it, dc ase m em brilor Asociaţiei piesei parla şi 9 martie, agenţia DPA relatează care a deschis lucrările conferin
al Partidului Socialist din Japonia, menea, puternice manifestaţii de mentare, m inistrul afacerilor exter că unul din cele mai im portante su ţei, a arălat că sarcina partici
Narita, l-a vizitat pe prim ul m ini protest Un mate num ăr de stu ne al M arii B ritanii, Michael Ste- sud-rhodesian biecte ale discuţiilor sale îl va con panţilor la această reuniune eslc
stru Sato, eerindu-i să anuleze acea denţi au postat în faţa hotelului vv’art, a declarat că pentru moment stitu i problema ajuto ru lui financiar să prcqălcască codrul în care va
stă vizită. X'aiitn a spus că marţi unde se ;jflă reşedinţa Ini Shiina Marea B riianie nu are intenţia de a SAL1SUURV 17 (Agerpres). — f i el ci d in . Salisbury. Decretată p ri al R.F.G. pentru întreţinerea arma puica fi realizata în comun o va
seara partidul său a propus parla pancarte cu inscripţii îm potriva tra intra în Piaţa comună. Siew art a Sesiunea parlam entului sud-rho ma oară în acest cartier în luna au tei britanice de pe Rin. Acest lucru lorificare a resurselor economice
m entului o moţiune de cenzură îm tativelor japono-sud-coreene. Se aş relevat că „nim ic nu lasă să se în desian s-a redeschis m arţi, după o gust 19G4, starea excepţională este l-a subliniat, de altfel şi prem ierul precum şi înlăturarea tulutor res-
potriva lui Shiina, ceea ce. p o trivit teaptă ca partidele de opoziţie să trevadă că atitudinea adoptată de vacanţă de două luni. Prima m oţiu în vigoare, dc asemenea, şi în sub Wilson In tr-o declaraţie făcută in Iric jiilo r comerciale dintre cele
practicii parlamentare japoneze, fa organizeze noi m anifestaţii ostile Franţa la Bruxelles faţă de intrarea ne prezentată spre aprobare, de că urbia africană Ha rare din apropie Camera Comunelor. Castul în tre ţi patru ţări.
tratativelor, rcvendicînd despăgu
ce ca el să-şi piardă funcţiile de m i Angliei în CHK s-a m odificai". M i ite guvern, a fost un proiect p ri re de capitală. In cursul operaţiu nerii trupelor britanice staţionate în KUWEIT. — Adunarea Naţio
biri din partea Japoniei pentru n ilo r poliţieneşti, efectuate în peri Germania occidentală se ridică a-
nistru al afacerilor externe pină ce pierderile suportate in tim pul celui nistrul de externe britanic a ream in vind prelungirea pentru o nouă pe oada stării excepţionale, au fost a- uual la 935 milioane mărci, dintre nală a Kuweitului a aprobat marii
parlamentul îşi va spune cuvîntul. de-al doilea război mondial. tit (ii acest p rile j că nu trebuie ui rioadă de trei luni a stării excep care GGO milioane mărci trebuie să demisia preşedintelui său. după
tat că Anglia are încă obligaţiile reslalc un num ăr de aproxim ativ ce in urmă cu o zi o respinsese.
sale în cadrul AELS. ţionale in cartierul african llig h i- 1.000 de persoane. lie suportate de Marea Britanic. Prcşedinlclc Adunării Naţionale,
De aceea, a subliniat Michael Ste- Hamad Al Sakr, şi-a prezentat tfc-
GALO PLAZA LASSO: Rezolvarea wart, nu poate fî vorba ca Anglia să inisia in semn de prolcst faţă de
modul cum a fost soluţionată u l
întreprindă cel mai mic demers pe
tima criză quvemamentalo. FI a
problemei cipriote trebuie să fie lingă CITI lăi ă a se consulta in prea acuzol o scrie de miniştri ai ac
labil cti partenerii săi din cadrul A-
sociaţici europene a liberului schimb. tualului cabinet dc (orupţic.
opera ciprioţilor Observatorii politici relevă că a- LONDRA. — La IG februarie a
cca.stă luare dc poziţie a m inistru sosit la Londra înlr-o vizită o fi
lui de externe al M a rii U m a nii este
ATEN A 17. — Corespondentul A- cretarului general al O.N.U., U cială, Slanko lodornv, vicepre
gerpres, C. Alexandroaie, transmite: Thant. menită să liniştească pe anum iţi şedinte ol Consiliului de M iniştri ol
parteneri ai săi din AELS, în a ju
M ie rcu ri dimineaţa a părăsit N i La Atena, Galo Piaza va aven o nul sesiunii m inisteriale a Asociaţiei R P. Bulqaria, care va avea con
cosia, plecind .spre Alena, mediato scrie de discuţii cu prem ierul grec europene n liberului schimb care se vorbiri cu primul ministru al Ma
rul O.N.U. in Cipru, Galo Piaza Ln- rii Britanii, Harold Wilso... şi n i
Papandrcii şi cu m inistrul afacerilor va deschide la Geneva la începutul alţi miniştri ai quvernulul brita
sxo. Înainte de plecare, cl a făcui o externe, Costopoulos. săptămînii viitoare. nic.
declaraţie în caic a subliniat că
personal consideră că problema ci LONDRA. — Aqenlia Reuler In
priotă priveşte în prim ul ritu l po formează ca peste I.OOd Qe me
In concluzie, a Alegerile din Honduras
porul ciprio t şi în al doilea ritul dici din A n q ljj 5j Scoţia au a-
Grecia şi Turcia. nunţot că vor demisiona din pos
m enţionat m ediatorul O.N.U., rezol turile pn care le deţin în cadrul
varea problemei cipriote trebuie să TEG U C IG ALPA 17 (Agerpres). — al ţării Rnmon ViUeda Morales, din serviciului naţional al sănătăţii
fie opera c ip rio ţilo r înşişi. In Honduras au avut loc m arţi a- luna octombrie 1963. După cum daca quycrnul nu le va spori sa
La sosirea sa la Atena, Galo Piaza legeri pentru noua Adunare consti transmite agenţia Associated Press, [ariile şi nu va lua măsuri de
s-a pronunţat pentru contacte la tuantă. In urma scrutinului urmea actuala consultare electorală s-a îmbunătăţire a condiţiilor lor de
ză să fie desemnaţi cei G4 de m em transform at într-o alegere preziden muncă.
orice nivel între părţile interesate,
pentru a se putea ajunge )a rezolva bri ai A dunării (are se vor întruni ţială virtuală după ce partidul na PARIS. — M iercuri s-a întrunii
rea problemei cipriote. Galo Piaza la 16 m artie pentru a elabora o ţional a anunţat că în caz de v icto Paris Comitetul pentru p oliti
a relevat că după discuţiile pe cate nouă constituţie, în locul aceleia a- rie. va desemna ca preşedinte al ţă că economică al Orqanizaţipj pen
le va avea la Atena, Ankara şi Lon brogate după lovitura m ilitară de rii pe colonelul Osva'do Lopez Are- tru cooperarea economică şi dez
dra va prezenta un nou raport se stat îm potriva fostului preşedinte llnno, actualul conducător al juntei voltare (OECD). După cum infor
m ilitare guvernamentale. Opoziţia a mează agenţia Rculcr, comitetul
fost reprezentată de partidul libe studiază problemele dezvoltării
ral care sprijină candidatura luî V i- economice u in cele 21 |ari mem
lleda Morales la postul de preşedinte. bre .şi perspectivele accslora pe
Deşi rezultatele scrutinului nu unul I9G5. Se va acorda alcnţic
sînt încă cunoscute, corespondentul deficitului balanţei de plă|t a
din Tegucigalpa al agenţiei Associa Anqlicî, piyrv.m şi măsurilor în
ted Press relatează că. după toate treprinse «L q.ivernul enqlcz in
IN CEL DE AL DOILEA JOC: motiv Plovdiv s-au întîlnit ieri la indiciile, colonelul Arella.no se poate vederea înlăturării dificultăţilor
Torino înlr-un meci, conţină pen considera învingător. Reprezentanţii sale economice.
SELECŢIONATA ORAŞULUI tru turul .? al „Cupei oraşelor tir- opoziţiei au criticat organizarea şi
LUSAKA. — La Lusaka un în-
BUCUREŞTI — A.E.K. 4-2 (3-2) guri" la fotbal. Partida s-a în che desfăşurarea alegerilor şi au decla cepul marji convorbiri între rc-
iat la egalitate: l- l (1-0). Returul la rat că junta m ilitară guvernamenta preventanţii Kcnvei, Uqandel,
Q Selecţionata de fotbal a oraşului 10 m artie Ia Plovdiv. lă a instaurat in ţară un regim de
Bucureşti, aflată in turneu în Crccia Q Tim p de două zile s-a disputat teroare pentru a asigura victoria Tanzaniei şi "Iambici cu privire
n susţinut ieri la Atena, pe un la Varşovia meciul internaţional de colonelului A rcllano şi a deputaţi O LAN DA. — In fo to : Aspect dc la expoziţia din Koltcrdam, care oglindeşte lupta antifascistă in la cooperarea dînlrc cele patru
tim p frigui os, in faţa a 5 000 de patinaj viteză dintre echipele re lor din partea partidului naţional. Olanda în perioada ocupaţiei fasciste (1940-1945). ţări.
spectatori cel de-al doilea meci cu prezentative dc juniori ale R P. P o
form aţia A.E.K. Fotbaliştii romîni, lone şi R.S. C ehoslovace Tinerii pa
care ciştigaseră cu 2-1 prim a parti tinatori polonezi au repurtat victo
dă. au ini ins de dala aceasta cu ria cu scorni de 196-79 puncte. Pro care, venind din spate, l-a răstur aproap e o oră, puterile vînălorului tanii ninsorile abundente au îm
4-2 (2-2) la capătul unui joc mai ba de 1.500 m a revenit polonezului nat dincolo de lerasam ent Rănit au început să slăbească tot mai piedicat circulaţia autom obilelor
interesant dccil cel precedent \Vysocii, cu timpul de 2’38,,9 ’10. De pretutindeni destul de grav la cap, S ckkai a fost mult din cauza pici deţ ii de singe şi trenurilor, iar n avele n-au pu
Scorul a fost deschis de gazde in Sidorowicz (RP. Polonă) a term i imediut internat la spital. In ciu şi a celor II lovituri de. cioc pri tut părăsi porturile. La ţărmurile
minutul 5 prin Papagheorghiu Pa nat pe primul loc la 5.000 m, fiind da gravităţii şocului, cl s-a resta mite. In ultimul m om ent, un al R.F.G., D anem arcei şi Olandei va
tru minute mai tirziu A dam eg alea cronom etrat in 9'29’'4/l0. TUNELUL DE SUB MONT staţionare special am en ajate pen bilit com plet şi m arc a fost m i doilea vinător, venit in ajutor, a lurile au atins înălţim ea dc mai
ză dar in plină dom inare a fo r m a ^ Peste 4.000 de spectatori au BLANC IN FAZA DE FINISARE tru conducătorii auto care au n- rarea şi bucuria r u d e l e >7 priete doborit vulturul m u lţi metri.
ţiei noastre, acelaşi Papaghcorghiu urmărit la C openhaga dubla înlih numile dificultăţi. In felul acesta nilor, <.2 ic atunci cind. l-au vizi Un alt ciclon s-a dezlănţuit pe
aduce din nou in avantaj echipa sa nire internaţională de handbal din Tunelul rutier de sub Mont este exclusă stinjenirea traficului, tat au constatat cu multă surprin VREME NEOBIŞNUITA PE MĂRI M area Mcditcrană, mcnţinindu-sc
(minutul 16). In minutul 29 Adam tre echipele selecţionate ale D ane lllanc va fi pus curind la dispo prevăzut la nivelul a 450 v eh i dere că azzlflculnl i-a redat gra Şl OCEANE mai multe 2ilc ta ţărmurile Ita
lansat de Constantin şutează impa- m arcei şi R D Germane. La m ascu ziţia turiştilor, constituind legătu cule pe oră. Condiţiile dc aeri iul şi auzul. lici. pro voci nd furtuni in Grecia
rahil în colţul drept al porţii a p ă lin, handbaliştii danezi în m are ra cea moi directă între Elveţia sire siut excelente: instalaţiile de După cum transmite agenţia şi Turcia, căderi abu n den te de
rate de Petrachis: 2-2. Jucătorii ro form ă, au repurtat victoria cu. sco şi Franţa. Construcţia propriu-zi- ventilare introduc in tunel 600 mc LUPTĂ DRAMATICĂ INTRE UN APN, prima jum ătate a lunii f e zăpadă în nordul Italiei, iar in
mîni se m enţin in atac şi in m i rul de 18-15 (10-10). Cel mai bun să a fost încheiată, actualm ente aer pe secundă ViNĂTOR Şl UN VULTUR bruarie s-a caracterizat printr-o Alpi — avalanşă.
nutul .77, după o com binaţie — A- jucător al gazdelor a fost Hansen, proeedindu-se lu lucrările de fini adevărată dezlănţuire dc cicloane Un al treilea ciclon a bîntuil fn
dam — Constantin — lancu, ulti care a înscris 7 puncte sare. începute in anul 1959, lucră Zilele acestea în păât.rile B os pe mări şi oceane. Unul dintre q- Marca Caspică, deplasîud nn val
mul m archează al treilea punct Din echipa germ ană s-a remarcat rile care au precedat străpungerea UN ACCIDENT BINEVENIT niei nn vinător a dat o luptă dra acestea, format în sudul G roenlan de căldură îii Asia centrală,
pentru selecţionată Tiedcm an. autorul a 5 puncte. M e au durat peste trei ani. Numai in dei, şi sporit ca intensitate in re unde s-au înregistrat temperaturi
hi repriza secundă jocul se des ciul feminin s-a încheiat cu nn re partea franceză au fost necesari Recent. cetăţeanul Relhaccm m atică cu nu vu ltur uriaş Vinâto- giunile nordice ale A tlanticului, de plus 15-20 grade. Apoi, din su
făşoară in acelaşi tem po vioi zultat de egalitate 5-5 (1-2). 96.000 mc beton in subteran, fo lo S ekkai din D raa-licn-K hcdda (Eh- m l. Ale Tulio, descoperise vul a adus furtuni, ninsori şi visco dul Uralilor s-au îndreptai pe ur
Fotbaliştii romîni înscriu încă un (Agerpres) sind u-se 690 tone de exploziv şi Mirabeau) su rdo-mut din naştere turul intr-un copac şi l-a dobor/t le în Islanda. T em peratu ra a scă m ele ciclonului m asele de aer rece
gol rn minutul 25 prin Ci einicconu. 2.450 000 ore de muncă. a suferit, un accident care putea eu două focuri. Cind s-a apropiat zut acolo pină la minus 15 grade, din regiunea cursului inferior al
Selecţionata rom ină a aliniat ur să aibă urmări tragice, dor care de răpitoare, pe care o credea iar viteza lintului a atins 199 Volgui.
m ătoarea form aţie: llaidn. Popa So- pRO NO EX'pnr.s Conceput ca o adevărată auto moartă, aceasta s-a ridicat, brusc, km pe oră. In Marca Norvegiei, Pc m ările O hotsk şi Hering s-a
lomon, Dan Coe. H ălm ăqeaiiu, Cher- T.n concursul Fronoexpres nr. 7 stradă, tunelul rutier m ăsoară în realitate s-a transform ai înlr-o atacindu-l G hearele vulturului acest val dc frig a provocat o dezlănţuit un ciclon care. de a-
qheli. lancu, Nâslnrescu, Constan din 17 februarie 19(55, au fost ex 11,600 tn in lăţim e şi este îm păr bin efacere Intr-o seară cl se în a s-au înfipt adine în pulpele vină- furtună de gradul 12. iar în Sco ccastă dată, a adus pc ţărmurile
tin. Adam, Crcinieeanu. Vineri, e- trase din urmi următoarele numei>e: ţit in două piste largi de cite .7,50 poia acasă mergînd pe calea f e torului, care se apăra disperat de ţia vintul a căpătat intensitate C iukotkăi tem peraturi dc minus
chipa noastră va juca in oraşul P a 18 47 R 42 34 13 tn, flancate de trotuare de 80 cm rată Alqer-Tizi-Onzou Din cauza loviturile date de vultur cu cio de uragan, smnlgind coimcii din 30-35 grade. Viului a atins aici vi
tra s. 22 12 La fiecare 1 600 m se află nişe de infirmităţii el nu a auzit trenul, cul. In cursul luptei, care a durat rădăcini. Pc insulele Marii Bri teze piuă la 150 km pe oră.
O Form aţiile Juventus şi Loko- Fond de prem ii 778.581 lei.
Redaclla şt administraţia zlaruluh str. Dr. Peltu Groza or. 25 letefoc 15 88 K'75, 15 85 2vL7L plătilâ In numerar conform «probării Direcţiei Generale P.TTR nr 253 328 din G noiembrie 1919 Tiparuh întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deva 40.065