Page 6 - 1965-02
P. 6
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3140
fi rotii ca f i lm u lu i _ EDITURA POLITICĂ a apărut:
V. I. Lcnin : OPEKE C O M PLETE, voi. 33.
Suhftlâaia 448 pag. — 12 lei
Volum ul cuprinde lucrarea „S ta
lul şi revoluţia Învăţătura m arxis ta turn proletariatului, a analizai le
gătura d in tre siat şi caracterul de
m ului despre stat şi sarcinile pro clasă al societăţii, a fundam entat
Japonia, victima prim elor ex p e atom ică urjnală de o explozie pu letariatului în revoluţie", scrisă in legitatea şi inevitabilitatea revolu
rienţe nucleare pe ou meni dato ternică. august—septembrie 1917, şi mate ţiei socialiste si a dicta tu rii prolc-
rită odiosului atac atom ic din „Dragonul norocos" se întoarce rialele pregătitoare pentru această îaricţtului, a dezvăluit esenţa şi sar
10A5, a .fost sortită să-şi înnoiască, inapoi cu ioalu viteza O furtună lucrare, pe caic V. 1. Lcnin Ic-a in cinile sloiului proletar şi ale demo
tragedia in 1053 prin arm urile care de „zăpadă" cade pe vqs De aici ii Udat „M arxism ul despre slal".
le-a arul asupra vasului pescăresc acţiunea se precipită, SC dezlănţuie In această lucrare, V. I. Lcnin a craţiei proletare, a dezvoltat învă
japonez „Fukunju M anj“, una din chiar, Întorşi in port, pescarii, cu dezvoltat învăţătura lui K. M nrx si ţă tura m arxistă despre socialism şi
exploziile nucleare efectuate de a- miinile şi fetele înnegrite, se simt F. Engels cu p rivire ia stat şi la dic comunism.
merieani iii Oceanul Daci fie. P or din ce iu ce mai rău. In mom entul
nind de la acest fapt real, regizo în care se află că ei. au văzut e x
rul K au clo Shindoh şi scenaristul plozia de la Bikini toată alenlia
lasularo Yaqi, fără o elimina awă- Jap on iei se îndreaptă asupra lor. A N U N J
nuntelc intimplării, creează un film La controlul dozimctric se con
de tensiune cu puternice rezonante stată că oam enii şi tasul au fost Spitalul Păcltşa, raionul Hafec?, regiunea Hune
tragice. Acţiunea propriu-zisăi c lă puternic contaminaţi, bolnavii slut
sată să se desfăşoare firesc. Ideali transportali la Tokio. O misiune doara* angajează două telefoniste.
zatorii japonezi, buni cunoscători am ericană rin e mai mult cu in-
ai subtilităţilor peliculei, o poten tentia de a-i studia pe marinari de- CONDIŢII DE ANGAJARE ;
ţează cu m om en te dram atice, o cit de a-i vindeca. Cercetindn-sc
conduc cu mină sigură către dez „zăpada“ se constată ră c cenuşă
nodatul nt. radioactivă coutinind slrouţiu şi — Să aibă studiile şi stagiul ?n munca de te le
In fata nuci tragedii petrecute uraniu 237, un chimist celebru c
î:i realitate, realizatorii lihnii- pe calc de a descoperi mecanismul foniste, stabilite prin H.C.M. nr. 12 din 1962.
l :i exclud form ulele artificioase funcţionării bom bei ş a m.d
de efect, folosind o recuzită sobră, Slut faptele care susţin desfăşu
eh ;.ar gravă. Dacă in „G odzila" tra rarea dinam ică a micului în film ,
gismul era axat pe spectaculosul dar deasupra lor regizorul (esc cu
dcslrncliv şi groază, in „Sub ploa migală un lirism dureros, lată ci-
ia atomică'' evenim entele fiind de teva scene adm irabile de panică a ÎNSCRIEREA dobînzii în libretele cec
mica am ploare in corn pa ral ie cu populaţiei care a consumat din p eş St totuşi* in munţi* iarna c.,, iarna.
Itiroşimu şi N agasa ki. se insistă a- tele adus de marinari sau o recol
supra evoluţiei conştiinţei eroilor ta r e fericită a unei poveşti de dra
in drumul lor spre cor.alesccntă, goste muliă v rem e apăsată de o CASA DE ECONOMII Şl CONSEMNAJIUNI INVITA TITULARII LI
lupta lor cu m oartea in care unul perspectivă tristă. BRETELOR DE ECONOMII CU DOBÎNDA, CU DOBINDA ŞI CÎŞTI-
('atic sfirşit regizorul
îndreaptă
din ci va fi învins. navi Psihologia acestor oam eni ira DIN SECTORUL ZOOTEHNIC
Plecaţi în larg, la pescuit (adm i aparatele ap roap e exclusiv pe bol GURI Şl CU DOBINDA Şl CIŞTIGURI ÎN AUTOTURISME, SA SE
rabila e scena plecării asupra că
reia operatorul intîrzie cu studiu), diaţi ce-şi pierd zilnic multe g lo PREZINTE LA CASELE RAIONALE Şl ORĂŞENEŞTI DE ECONOMII
marinarii „Dragonului norocos" işi bule alb e susţine filmul cu mai
propun o deviere spre est de la multă intensitate decit faptele e x PENTRU ÎNSCRIEREA DOBlNZILOR PE ANUL 1964.
itinerar in speranţa găsirii unui terioare. yUit tim p rit m edicam en SPORITE SI IEFTINE
peşte mai scum p Piuă să ia aceas tul încă nu era descoperit bolnavii
tă holătrire, marinarii trec prin aşteptau m oartea în tăcere. închişi
îndoieli şi operatorul insistă a- in lumea lor lăuntrică chinuită de UZINA ELECTRICA VULCAN
Supra inimicii grave şi prevestitoa durere şi sjişiată de îndoieli Slu (U rmare din pag 1) - nea tov. Pntriche Popa, brigadier Ia punerile cu p rivire la extindere.» me
re de rău a pescarilor. teau muţi .şi nemişcaţi ca nişte G.A.S. Căian. La noi, arăta vo rb i canizării muncii prin folosirea judi ANGAJEAZĂ PENTRU SECŢIA COMBUSTIBIL : >
Evenim entele traqice se dezlăn- sfătui de bronz pe care cenuşa no si folositor. Un mare accent s-a pus to ru l in anul trecut s-au obţinut de cioasă a fondurilor de mică meca
tniesc brusc după o lungă perioadă civă a sculptat, vrîtclc lor răni. pe dos fâşii rai va în continuare a în pe o suprafaţă de 12 hectare 3 re nizare, alimentarea cu apă a fermei — ZECE MUNCITORI NECÂLIFICAŢI.
de pregătire. Cltiva mai fricoşi slut pe calc de a trecerii socialiste, iar in cadrul a- colte de secară, mazăre şi porumb. de taurine de Ja G A S. Galda. oiv PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE, DORITORII SE VOR A-
— Soarele a răsărit la apus!'’ refuza îngrijirea medicală de tea cesteia pe generalizarea metodelor Procedîncl astfel numai de pe cele ganizarea unei tabere de vară pen DRESA LA UZINA ELECTRICĂ VULCAN, SECŢIA COMBUSTIBIL. IN-
— exclam ă unul dintre marinari, m a că an devenit obiectul unor e x avansate de asigurare a bazei tu )3 hectare am reuşit să realizăm tru taurine la G.A.S. Bîrcea. asigu TRE ORELE 6-14.
întunericul nopţii e sfîşiat d e o lu perienţe peste 480 tone masă verde ceea ce rarea unor spaţii corespunzătoare
mină orbitoare, asem ăn ătoare cu Filmul tragic perm ite insă şi o ra j?re. ne-a permis ca şi pe tim pul verii pentru practicarea stnbulaţiei li
răsăritul soarelui. In faţa m arin a perspectivă optimistă : lupta n e Trebuie ca în prim ul rînd, pe tim să facem furajarea anim alelor la bere la G AS, Sîntămăria etc. Par
rilor cuprinşi de groază discul lu contenită pentru înlăturarea şi in pul verii, să se pună un marc ac grajd. In completarea acestei idei, ticipanţii la consfătuire au propus INTRfPRINOFREAoECOfifTfiUCriIjiMONMJt
minos creşte în intensitate Şi se terzicerea acestor arm e cent pe dezvoltarea continuă a con- alţi vo rb ito ri printre care ing. Caro! conducerilor G A S, să acorde mai
transformă in cunoscuta ciupercă T. ISTKATE vcierului verde prin cultivarea a c it
mai multe plante dc nutreţ — spu- Seheuşan ele la G A S Galcla, briga multă atenţie si fe rtiliz ă rii păşuni
diera Jana Cristoiu dc la G.A S. Sîn- lor naturale. In această direcţie ar ENERGETICE NR.5 SIBIU
tămâria. medicul veterinar Gheor- trebui generalizată experienţa bună
ghe Ştof de la G.A.S. Petreşli, cte. au acumulată de G.A.S. Sîntămăria care
arătat că incepîncl cu acest an. în prin fertilizare, in anul trecut, a ob
ce priveşte baza furajeră, trebuie ţin u t în medie cîte 12.000 kg masă
mers mai m ult pe linia extinderii verde dc pc fiecare din cele 900 hec
suprafeţelor cultivate ru leguminoa tare păşune, iar de pe anumite su
se. lucernă si porumb siloz, De ase prafeţe fertilizate suplim entar s-au
menea, este necesar ca pentru evita obţinut si cile 22.000 kg masă verde
rea risipei sj reducerea preţului dc
LA A IU-A BIENALĂ DE ARTĂ POPULARĂ cost, conveierul verde să fie am la hectar.
Din partea C onsiliului regional al
plasat pe supraleţc c it mai apropiate sindicatelor .şi a 'fru s tu lu i regional
dc fermele de animale. Gostat s-nu făcut recomandări p li
Anul 1964 a fost deosebii de bogat raionul Orâşlie, pentru „Costum fe — Lemnul cu care lucraţi ? In ce priveşte îm bunătăţirea ca vind acordarea unei atenţii sporite
în evenimente culturale. In cinstea meiesc", Stan Viorica, din Lancrâm, — De obicei lucrez in corn. paltin lită ţii fu ra je lor trebuie să se pună organizării si desfăşurării în con
celei de a X X -a aniversări a elibe raionul Sebeş, pentru „Desagi", Co creţ şi lemn de prun Alegerea lem un mare accent pe respectarea epo tinuare a întrecerii socialiste si a or
ră rii patriei noastre de sub jugul ran Cuşma, din Muncelul Mare, ra nului este o problemă foarte im por cii optime de recoltare, ia r ra ţiile să ganizării consfătuirilor de producţie.
fascist, s-a desfăşurat cel de-al V II- ionul llia, pentru ..Cociirişti de bici" tantă. Nu se poate lucra în orice fel fie cit mat judicios întocmite. Res Tot cu acest p rile j s-a recomandat L IN II ELECTRICE A E R IE N E
iea concurs pe tarii al a rtiştilo r ama şi Stoia iviihai, din Muncelul Alic, de lemn. pectarea program ului de grajd, ca pe v iilo r conducerile G.A S. să 1 - 400 KV
tori care a angajat şi scos la lu m i raionul Ilia, pentru „Căuce din — La ce lucraţi în prezent ? permanentizarea în g rijito rilo r prin acorde o mai mare atenţie proble
— Lucrez la fluiere legate in ala
nă zeci de m ii de talente. Tot în lemn". mă Intenţionez apoi ca la diploma găsirea şi aplicarea in practică a ce melor medico-veterinare la fermele LIN II ELECTRICE IN CABLU
cinstea aceluiaşi eveniment a avut In afară de faptul că m idie obiec pe care am p rim it-o acum, să lac o lor mai adecvate metode de stim u dc taurine, extinderii mecanizării SUBTERAN
loc cea de-a II 1-a ediţie a Expozi te au fost achiziţionate şi, respectiv ramă lYtimoaşă. lare şi cointeresare materială, rid i muncii, alim entării acestor ferme
ţiei bienale de artă populară, care plutit ', valoarea prem iilor s-a rid i Din convorbirea cu tov. Ccrhal am carea nivelului de cunoştinţe pro cu apă. practicării pe scară cit mai
s-a bucurat, ca şi concursul a rtiş ti cat la aproape 6.000 de lei. mai aflat multe lucruri interesante. fesionale al m uncitorilor, asigurarea largă a sistemului de. fura jare pi in T- 35 KV STATII DE TRANSFORMĂRI
lo r amatori, de un succes deosebit. De pildă, pe una din (litierele execu unor condiţii optime de viaţă şi de asigurarea conveierului verde etc.
Regiunea Hunedoara, în cadrul ex Scurte interviuri tate de el, ce se află la Muzeul de proiecţia muncii şi antrenarea aces Consfătuirea organizată dc către Ş l C O N E X IU N I
poziţiei republicane de ană popu artă al R P.R., sînt încrustate 29 de tor în g rijito ri în întrecerea socialistă Consiliul regional al sindicatelor in RACODOURI ELECTRICE INDUSTRIALEI
sînt probleme care vor trebui să stea
colaborare cu Trustul regional Gos
lară, organizată cu p rile ju l zilei de O dată cu înmînarea prem iilor am versuri ce-i aparţin. Dc asemenea, în centrul preocupărilor conduceri tat a constituit un bun p rile j pentru
Ti August, s-a prezentat bine. In pe
stat dc vorbă cu creatorii populari la Muzeul Salului din Bucureşti are lor G.A.S, din regiune. generalizarea experienţei pozitive în
rioada pregătirilor pentru bienala, despre lucrările lor şi gîndurile de o bilă ciobănească, iar la Muzeul
numeroşi creatori populari din re viitor. Brurhonthcil din Sibiu, mai multe In cadrul consfătuirii s-au făcut domeniul creşterii taurinelor, iar a-
giunea noastră, în cadrul expoziţiilor — De cînd lucraţi in lemn ? între lin e i de tors, bile ciobăneşti şi flu şi unele propuneri preţioase me plicnrca în practică a propunerilor
inlercomunale, raionale şi regională, băm pe tov'. Cernut, care a eîşii- iere. $i la Muzeul etnografic din nite să ducă )a îm bunătăţirea acti făcu le cu acest prile j va duce la
au prezentat lucrări valoroase — in gat prem iul I pe ţară. C luj, la Muzeul din Sebeş, Orăştie vită ţii de viitor. P rintre altele au îm bunătăţirea continuă a muncii in
ceramică, crestături în lemn, cusă — Am cioplit in lemn din copi şi altele, are mai multe obiecte lu reţinut atenţia p articipanţilor pro acest domeniu de activitate.
tu ri etc., din care o bună parte au lărie. Păzeam oile şi ciopleam in- crate in lemn
fost achiziţionate de Muzeul din tr-una pe bîtolc tăiate din pădure. Tovarăşa Elena Petroescu clin co
Orăştie, iar cele mai reuşite şi-nu Copiii cu care ciobăneam se strm - muna Poieniţa V oinii, oraşul regional
găsit locul la Expoziţia republicană geau în ju ru l meu şi nu mu lasau Hunedoara, a luat prem iul II pe ţară.
— De la cine aţi învăţat să coa-
de artă populară din Bucureşti. pină nu Ic făceam fiecăruia cile o scţi n lît de frumos ? — întrebăm pe SPORT a SPORT
Din num ărul destul de mare al ex bilă frumoasă.
ponatelor care au reprezentat regiu — Mai tîrz.iu ? tovarăşa Elena Petroescu.
nea Hunedoara, multe au fost apre — M ai tîrziu am început sfi lu — De ia mama. $i-i mulţumesc
pentru asta. M-a învăţat de la 7 ani
ciate ca deosebit de valoroase Ca crez pentru băciţe furci de tors. cu si mai învăţ şi acum de In dînsn, Returul campionatului de volei al oraşului Deva
urmare, 12 dintre creatorii luinedo- încrustaturi frumoase. Pe vremea
reni au fost prem iaţi pentru obiec aceea nici nu mă gîndeam cu lucru deşi sînt căsătorită şi am doi copii Duminică a început returul cam
tele expuse, dintre rare doi au ob rile mele o să ajungă pină la Bucu m ărişori — unul în clasa a V U I-a pionatului de volei al oraşului Deva, vinul, masculin şi C orvinul — Sa
reşti Nu înţelegeam cu ceea ce lu şi celălalt in clasa a VJ-n. nitarul; Voinţa — Flacăra, fem inin.
ţin u t prem iul I, doi prem iul N si trei — S inieţi m ulţum ită pentru pre care s-a desfăşurat în sala şcol-ii pe S TE LIAN POPESCU MIERCURI 3 FEBRUARIE 1965
prem iul III pe ţară. Desigur, acesta ceam este artă. m iu ? dagogice. Datorită unei pregătiri mai preşedintele comisiei orăşeneşti
este un succes, considerînd că ex — Cum aţi ajuns su fiţi cunoscut? — Foarte m ulţum ită. Nu m-am calificate, nivelud tehnic al jo curilor de volei
poziţia republicană de artă popu — Pînâ la 23 August 1944 nu s-a gindit niciodată la asta. Eu lucrez a crescut considerabil faţă de turul CINEMA Emisiune dedicată „Casei alegă
lară din Bucureşti a în tru n it m ii de interesat nimeni de mine. După o- petit ru casă, pentru copii. acestui campionat. to ru lu i" ; 18,05 C iclul : „G hid m u
obiecte dintre cele mai frumoase din ccastă dată au venit în sat ni.şie — La ce lucraţi acum ? Iată rezultatele acestei prim e e- Campionatul orăşenesc DEVA : Moscova—Genova — ci zical" ; 18,45 M elodii din film e ;
întreaga ţară ; este o dovadă a a fir tovarăşi dc la Bucureşti, care au vă — Lâ de tonte : cătrinţe, ii, că tapc : nematograful „P atria" ; Sub ploaia 19.00 A rii din operete ; 19,15 U ni-
m ării creaţiei artistice populare de zut la b riiil unui tinăr o fluieră ce măşi, covoare... M AS C U LIN : Constructorul — Vo atomică — cinematograful „A rta "; vei-sitatca tehnică radio — C iclul
pe cuprinsul regiunii noastre. li s-a părut interesantă. A m orul lin inţa 3-0 (neprezentare); Sanitarul — de şah pe echipe mixte PETROŞANI : Ziua fe ric irii — ci
ierii eram eu. De atunci, după dis Tovarăşa Rădas M arin din satul Tînărul m iner 3-2: Flacăra — C orvi- nematograful „R epublica" ; Roşu construcţii ; 19,30 Program muzical
Meşter neîntrecut în crustăluri în cuţiile avute cu tovarăşii, m-ani lă Ruda, oraşul regional Hunedoara, a Ediţia 19G5 a campionatului oră cerut de m uncitorii, tehnicienii şi
lemn, tov. Nicolae Cernat din f>u- m urit şi eu ru ceea ce făceam nu p rim it o menţiune in valoare de 500 nul 2-3; F E M IN IN : Flacăra — Cor- şenesc de şah pc echipe m ixte din şi negru — cinematograful „7 No inginerii de la G.A.S. Tînm a —
gag, raionul Sebeş, pentru furcile de era numai o simplă distracţie, ci o lei pentru un costum de copil care vinul 3—0; Sanitarul — Voinţa 3-0 raza oraşului Deva, a inceput sub iem brie" ; LUPENI : încărcătură regiunea Oltenâa şî m em brii coo
tors, prezentate la expoziţia repu (neprezentare). blestemată — cinem atograful „C u l perativei agricole de producţie din
ană. a fost achiziţionat de Muzeul dîn CLASAM ENT (masculin) semnul unor întreceri pasionante, tural" ; S IM ER IA : M usafiri ciu
blicană, a luat prem iul Acelaşi Orăştie cu 800 lei comuna Băiţa — regiunea M ara
Stim ulat în preocupările mele, în 1. Flacăra G 5 1 17 5 303:214 1 1 m ult apreciate de spectatorii pre daţi pe muntele de ghiaţă — cine
prem iu l a p rim it şi tov. Jusan V io anii urm ălori am participat aproa — Dumneavoastră cum lucraţi ? 2. Sanitarul 6 5 : ]7 8 : 33 24» n zenţi la m eciurile disputate. Supre matograful „M ureşul0 ; A L B A 1U- mureş ; 20,00 Radiogazeta de sca
rica, din comuna Găunoasa, oraşul pe la toate expoziţiile de artă popu — Lucrez cu pînză de Buziaş, in 3. Corvinul 3 4 » maţia în această competiţie o deţin L IA : Clim ate — cinem atograful ră ; 20,30 V arietăţi muzicale ; 21,30
regional Hunedoara, pentru un su lară organizate pe pbm regional sau nrnîci negru şi roşu. Acum am în 4. Constructor echipele M inerul si Sanitarul din „V icto ria " ; Floarea din Manlo — Muzică uşoară ; 22.30 Muzică de
man lucrat în culori specifice zonei republican. lucru un coslum pentru fetiţă: că şc. prof. 5 2 3 7 9 172:167 Deva, care au un lot numeros şi dc cinem atograful „23 August" ; dans.
folclorice respective. De asemenea, — Ne puteţi spune cîteva expo maşă, căthnţă, opreg şi cojoc. 5. Tîn. m iner 4 1 3 3 10 14G: 197 I valoare sensibil egală. La reuşita SICBES : Poveste de pe Don — c i Programul II ; 7,35 Jocuri popu
tovarăşii Costa Aurel, din Munce- z iţii ? — Vă mai ajută cineva ? 6. Voinţa GOG 1 18 139:282 concursurilor si-au adus contribu nematograful „Progresul" ; 40 de lare ; 7,45 Piese instrum entale ;
lul Mare, raionul Ilia, pentru „Fu.se- — Da. In 1961, la o expoziţie la — Da. Ileana, fetiţa mea. Si ea a .locuri restanţă C orvinul — Ti ţia -Şi echipele asociaţiilor sportive minute pină în zori — cinem ato 8,10 Muzică de estradă ; 9,03 Me
arniei" şi Petroescu Elena din Poieni Eucnreşii, unde am prezentat flu ie învăţat să lucreze. nărui miner, Constructorul — Tî C.F.R. Simeria. Voinţa Deva. Justi graful „S ebeşul"; O R A STIE; V ii lodii populare din M untenia ; 9,30
ţa V oinîi, oraşul regional Hunedoa re şi furci de tors, am luat prem iul num i miner. ţia şi Progresul B R.P K . care dis şi m orţi — seriile 1 şi II — cine Muzică din operete ; 10,00 In te r
ra, pentru „Cergă", au luat prem iul lî ; în 1963, am participat In o ex Rezultatele pe care legiunea noa CLASAM ENT (fem inin) pun de jucători de certă valoare. matograful „P a tria " ; Plăcerile ora preţi la microfon : Nicolae lliescu
II. Fodor Frida, de la Şcoala popu poziţie organizata la laşi, unde am stră le-a obţinut la Expoziţia repu 1 Flacăra 5 5 0 15 0 225; 58 10 Reţinem din rundele desfăşurate, şului — cinem atograful „Flacăra" ; — vioară şi Ghcorglie V 6ros —
Maici*
buna pregătire a şahiştilor
lară de artă din Petroşani, pentru prezentat casele lucrate în lemn blicană de artă populară dovedesc 2. Sanitarul 5 3 2 9 7 189:147 8 Doina, Răulea Maria. Slan A lexan HAŢEG : Diavolul deşertului — ci oboi : 10,30 Muzică populară ; 10,45
„Costum femeiesc", Pavel Nîca din care. de asemenea, au fast premin- vă s-a m uncit bine, că s-a făcut o 3. C orvinul 4 1 3 4 11 102:210 5 dru. Ardeîeanu Nicolae de la M i nematograful „P opular" ; BRAD : „Sînt pionier" emisiune de cîn
comuna Bătrîna, raionul Jlia, pen te Acum, după cum vedeţi, am luat minuţioasă selecţie a obiectelor şi 4. Voinţa 4 0 4 2 12 94:195 3 nerul Deva. Pentec Sofia I. Homcs- Ham let — seriile I şi II — cine tece ; 11,03 Muzică de estradă;
tru „Cămaşă" şi Budereş Ioan, din prem iul 1 şi sînt foarte bucuros. — coca ce este mai im portant — .Ioc restanţă, C orvinul — Voinţa. cu Mariana, Pentec Alexa de la Sa matograful „St. roşie" ; LONEA : 11.30 Universitatea tehnică radio
Calcne, raionul Orăştie, pentru — Cu ce sculptaţi lemnul — il în că regiunea Hunedoara dispune de In etapa a II-a ce se va desfă nitarul, Răulea A iul conic şi Todor Ghepardul — seriile I şi II — c i — ciclul m etalurgie-construcţii de
„F urci de tors" au luat prem iul III. trebăm pe tovarăşul Cernat ? bogate resurse în domeniul creaţiei şura dum inică 7 februarie se în- M artin de la Justiţia. Chelea Teofil nematograful „M in e ru l"; IL IA : A maşini ; 12,15 P relucrări de folclor
Au mai p rim it menţiuni Kâdos Ma — Cu unelte proprii, făcute de populare, care se cer valorificate tîlnesc echipele : Voinţa Deva. Subliniem din nou 12-a noapte — cinematograful „L u ale com pozitorilor noştri ; 12,45
rja din satul Ruda, oraşul regio mine. Am acasă peste 70 de unelte in continuare şi mai bine. Constructorul — Flacăra ; Voinţa preocuparea consiliului asociaţiei mina". Cîntece patriotice ; 13,30 Forma
nal Hunedoara, pentru „Coslum dc cu care lac cam 600 de modele di — Sanitarul; Tînărul miner — C oi- sportive Sanitarul privind organiza ţii de muzică uşoară ; 14,00 Muzică
to p ii". Câstăian Elena, din Homos, ferite ION CIOHOTĂ rea concursurilor acestei com petiţii. RADIO populară interpretată de M arin Fi-
Regretabil este faptul că o parte din Programul I : 5,OG M elodii popu rulescu, V iorel Munteanu, Teren le
reuşita acestei com petiţii este um lare ; 5,30 Lecţia de gimnastică ; Pctrcscu şi Ion Lipan ; 15,05 Cin-
brită de lipsa de interes manifes 5,40 Cîntece de muncă ; 6.10 Piese tece pe versurile poeţilor noştri ;
tată de echipele asociaţiilor .spor instrum entale de compozitori ro- 15.30 Muzică dc estradă ; 1G.OO So
tive Electrica şi Constructorul, care ntinî ; 6,20 Jurnalul satelor ; 6,30 lişti de muzică populară ; 17,10 M u
se întrec între ele. nu la şah ci la Muzică uşoară interpretată la d i zică uşoară interpretată de Filo-
neprezentări repetate ferite instrum ente ; 6,45 Salut v o mela Călin şi Norocel D im iiriu ;
Un alt aspect neplăcut din aceas ios de p io n ie r; 7.15 Din reperto 18.00 Pagini din operete contem
tă competiţie este acela că asocia riu l orchestrelor de estradă ; 7.30 porane ; 18,30 Lectură dram atiza
ţiile sportive Mureşul. Constructorul Sfatul m edicului ; 7,45 M ici form a tă din volum ul „C iu lin ii Bărăga
şi Elec trica, n-au reuşit încă să atra ţii vocale şî instrum entale de mu nului" de Panait Islrati ; 19.05
gă în această ramură sportivă ele zică uşoară ; 8.00 Sumarul presei ; „A m îndrăgit o melodie" — em i
mentul fem inin, fiin d puşi în situa 0,30 P otpuriuri din operete ; 9,28 siune de muzică uşoară romîneas-
ţia să piardă puncte preţioase. ca : 19,30 Şcoala şi viaţa ; 20,30
Muzică populară : 10,03 M elodii
R EZU LTATELE RUNDEI A 7-A distractive ; 10,30 Emisiune litera Noapte bună. copii : „Povestea u r
Voinţa — Progresul .Şcoala me ra ; 10,50 Pagini dîn opera .,Fide sului cafeniu" de V la d im ir Colin;
dic G—0; Mureşul — Sanitarul 0-6; li o‘‘ de Beethoven ; 12.03 Muzică 20,40 Muzică uşoară ; 21,15 Teatru
Constructorul — C.F.R Simeria 0__6: populară interpretată de taraful la microfon ; „N unta lui Fîgaro".
Justiţia — M inerul 0—G; Progresul Uzinei „Independenţa" din Sibiu ;
B IIP H , — Electrica 6—0. 12,47 Duete din operele interpreta Buletin meteorologic
Runda a 8-a, care se desfăşoară te de V irg in ita Romanov.ski şi PENTRU 7<| ORE
joi 4 februarie 1965. programează George Hn/g-tm ; 13,00 Concert de
Vreme nesiabilă cu tim p no ros.
următoarele Intri nici : p r in /; 14,10 Piese de estradă : 14,30 Vor cădea precipitaţii locale. V in-
- Mureşul — Progresul Şc. m edie; Roza v io lu rilo r ; 15.00 M elodii tul va sufla moderat din sectorul
Constructorul — Voinţei; Justiţia Sa populare; 10,10 Cîntece de M auri- n-ird şî nord-est. Temperatura sta
r ~ ^ r f * T n i r r » : n itarul; Progresul B.RP.R. — C.F.R. ciu Vcsran ; 10,30 C reaţii romîn:v;ti ţionară ziua va fi cuprinsă între
Simeria; Electrica — M inerii!.
IN FOTOGR/XF1E: Nicolae C ontai (dreapta) şi Covan Cosma (stingă) IN FOTOGRAFIE: (de la dreapta spre stingă) Câstăian F lota, Josan V A S ILE PREOTEASA de muzică uşoară ; 17,00 A rii din — 2 si -J-3 grade, iar* noaptea în
disculind despre m odelele dc pe u n ele obiecte lucrate de ei pentru Ex Viorica, Petroescu, Elena şi Rădos M ana, cercetiud o cătrinfă lucrată preşedintele comisiei orăşeneşti opere interpretate de M agdt Uin- tre — 3 şi —7 grade. Dimineaţa
ceaţă.
poziţia republicană de artă populară. - ----- cu oglinzi. de săli culescu ; 17,15 Jurnal electoral —